Pietrele gravate din Inca (Peru) stau mrturie c istoria omenirii a fost

falsificat.
Din cauza orgoliului de cuceritori ai planetei Pmnt, omenirea refuz s
admit c au mai existat pe Terra civilizatii comparabile cu civilizatia
tehnologic actual.
n fapt este vorba de o alternare a civilizatiilor tehnologice terestre.
Legea nescris a vietii pe Pmnt si pe alte planete din Univers presupune
acumulri progresive de cunostinte stiintifice si tehnice, dup care urmeaz
autodistrugerea civilizatiei tehnologice prin ea nssi.
Nu trebuie s ne mire c au mai existat n vremi ndeprtate avioane,
elicoptere, nave sofisticate si alte mijloace de transport si de lupt.
Nu ar trebui s ne surprind nici faptul, c produsele tehnologice ale speciei
umane din toate timpurile seamn ntre ele.
Programul cerebral al omenirii a rmas acelasi; inventiile tehnologice si
urmeaz calea, potrivit programului existent pe hard disk-ul cerebral al
omului.

Oamenii de stiinta se refer numai la un ciclu al civilizatiilor ce s-au succedat

pe Pmnt si la modul superficial -, de la era primitiv pn la apogeul
tehnologic din zilele noastre, fr s se ntrebe cum a ajuns omenirea n era
primitiv.
Restul dovezilor istorice existente le ignor cu desvrsire, trecndu-le la
capitolul ciudteniilor.
De pild, elicoptere, avioane, nave maritime comparabile cu cele existente n
zilele noastre incizate n temple din vechime, sunt persiflate de ctre arheologi
pentru c, dup opinia lor asa ceva nu putea s exista la vremea respectiv.
Frapant este similitudinea dintre elicopterul figurat pe peretii templelor lui
Seti I din Abydos si lui Amon Ra din Karnak (Egipt), cu elicopterele din zilele
noastre, utilizate la ridicarea i transportarea unor obiecte grele .

Pe acelasi perete din templul lui Seti I, la nltimea de 10 m, exist si

alte vehicule tehnice redate deasupra unor hieroglife indescifrabile

Ct despre ipoteza lansat de arheologi, cum c ar fi vorba de

reprezentrile unor albine, pentru c faraonul Seti I ar fi fost poreclit la
vremea sa albin datorit hrniciei sale, iat cum arta o albin ce
exist pe acelasi perete .
Arheologii nu si pun nici ntrebarea, cum de au
lucrat vechii egipteni n interiorul piramidelor,
furind n piatr texte si imagini, fr s lase nici
o urm de fum din fcliile folosite pentru
iluminarea ncperilor.
n privinta vechimii omului pe Pmnt,
lucrurile
sunt si mai ncurcate.
Savantii au stabilit, n baza teoriei evolutiilor
speciilor elaborat de Charles Darwin (teorie
expirat n prezent) si a unor fosile cu valoare documentar ndoielnic,
c vechimea omului pe Terra este de aproximativ 200.000 de ani.
Drept care, artefactele preistorice care vin n contradictie cu aceast
ipotez sunt, ca s folosim un eufemism, ignorate.
n realitate sunt distruse sau n cel mai fericit caz sunt ascunse de ochii
celorlalti semeni, n depozite secrete. Asa s-a ntmplat si cu pietrele
gravate de la Inca (Peru), de important major pentru istoria omenirii.

, Savantul peruan Javier Cabrera

.care a ascuns artefactele de la Inca
n anii 70 ai secolului trecut, n urma secrii
rului Inca din Peru, a fost descoperit o asezare
uman ce prezenta un nalt nivel de cultur, cu
vechimea estimat la peste 65.000.000 de ani!
Cele aproximativ 10.000 de artefacte prelevate din
asezare au fost luate n pstrare de un arheolog
renumit din Peru, dr. Javier Cabrera, si nchise
ntr-o ncpere ascuns.
Pentru c, dup cum afirma savantul peruan, "Nu suntem pregtiti
pentru astfel de secrete".
Este vorba de o civilizatie necunoscut, dificil de ncadrat din punct de
vedere istoric, ale crei artefacte depsesc imaginatia arheologilor.
nainte de a muri n anul 2001, Javier Cabrera s-a destinuit unor
oameni de stiint europeni, c a tinut ntr-o camera secret aflat la
subsolul muzeului, "obiecte cu totul speciale, a cror semnificatie este
imposibil de deslusit prin cunostintele actuale".

S vedem despre ce este vorba.

Globul pmntesc, asa
Cele peste 10.000 de pietre de diferite
cum arta cu aproximativ
dimensiuni descoperite la Inca au
65 milioane de ani n urm.
suprafata neagr si fin, pe care sunt
gravate diferite imagini.
Pietrele au greutate mai mare dect
rocile actuale, avnd acelasi volum.
Pe suprafata pietrei din fotografie este
incizat globul pmntesc, probabil asa
cum era cu aproximativ 65.000.000 de ani
n urm.
De retinut c ntre cele dou Americi si
continentul Africa, oceanul Atlantic a fost
redat sub forma unei fsii inguste
(geologic vorbind), reprezentnd perioada geologic cnd ncepuse deriva
continentelor.
Pe roc este nftisat conturul continentului Africa, desprins din America
de Sud.
n interiorul continentelor, printre meridiane si paralele, se vd imagini ce
reprezint figuri umane, locuinte si edificii publice, dinozauri si alte
animale de epoc.

. Figuri umane: unele sunt mbrcate cu decent, altele sunt mbrcate

sumar, la fel ca n zilele noastre pe diferite meridiane ale globului

Dinozaurii, animale disprute cu aproximativ 65 milioane de ani n

urm, incizate pe suprafata pietrelor de la Inca.

Canguri de acum 65 milioane de ani, figurai pe pietrele de la Inca,

identici cu cei vii din zilele noastre.

Lupta oamenilor cu dinozauri.

Fiint uman clare pe un dinozaur erbivor (domesticit ?)

Interventii medicale umane

Interventii medicale umane

Simbolul medicinii,
cu sarpele ncolcit
pe piciorul cupei cu
venin, incizat pe
rocile de la Inca.
Veninul de sarpe se
foloseste si n zilele
noastre n tratamente
medicale.

Astronom studiind
bolta cerului, incizat
pe pietrele de la Inca

Viata spiritual a omului de acum circa 65 milioane de ani.

Incizie pe rocile din Inca.

Figuri similare existente pe petroglifele de la Inca

si geoglifele din desertul Nazca, din Peru.
Unele dintre petroglife (desene incizate pe roci) de la Inca prezint
similitudini cu geoglife (figurile uriase trasate pe sol, vizibile ndeobste
din aer) descoperite n desertul Nazca (Peru).
Ceea ce ar permite o estimare a vechimii desenelor de la Nazca la circa
65 milioane de ani.
n continuare, prezentm cteva exemple n acest sens.
Maimutele, psrile colibri, tarantulele figurate pe solul de la Nazca,
sunt similare cu petroglifele de la Inca; si sunt identice cu cele ce triesc
n zilele noastre.

Figuri de animale si siluete umane,

incizate pe petroglifele de la Inca.

Maimut incizat pe pietrele descoperite la Inca.

Aceeasi figur de maimut existent n desertul Nazca.

Pasrea colibri incizat pe pietrele de la Inca

Aceeasi pasare colibri realizat n desertul Nazca

Pietrele din Inca.

n stnga imaginii si n colturile de jos, n dreapta si stnga, se vd
incizate tarantule

Tarantul similar, realizat n desertul Nazca.

. Zid preincas din pietre, fr mortar, n rosturile cruia nu se poate

strecura nici o lam de cutit.
Este practic indestructibil. Prin ce mijloace tehnice a fost realizat?

Istoria speciei umane asa cum a fost conceput dup teoria darwinist,
reprezint un fals monumental.
La ora actual, darwinismul fost redus la o simpl ipotez; si ca toate
prezumtiile, nu mai este obligatoriu a se preda n scoli.
Printr-un nefericit concurs de mprejurri, Darwin a stabilit filiatia
omului din maimut.
Cu teoria darwinist si-au luat doctorate zeci de mii de oameni de
stiint, care i-au tinut isonul printelui teoriei evolutioniste.
De pild, omul de stiint romn, prof. univ. dr. Marcian David Bleahu,
declara n cartea sa cpti, ntitulat Omul si pestera, aprut n anul
1978, c dnsul este mndru c se trage din maimut (!)
Ce fac oamenii de stiint nu este ntotdeauna stiint.
Toat viata lor se canonesc s-si apere titlurile stiintifice, luate nu
rareori pe ipoteze care se dovedesc ulterior a fi false.
La rndul lor, ei conduc doctorate cu teze care au ca obiect aceleasi
teorii fr acoperire stiintific, scolind discipoli care s le duc pe mai
departe nvtturile, n pofida progresului stiintific.
De exemplu, cu teoria evolutiei speciilor elaborat de Charles Darwin,
savantii au tinut n loc omenirea peste un secol; si nu au de gnd s
renunte.

Reputatia si remuneratia lor fiind n functie de ct vor reusi s-i

pcleasc pe semeni.
La care se adaug curente religioase, ce mentin de secole omenirea n
cel mai crunt obscurantism medieval.
Gestul fcut de dr. Javier Cabrera cu cele peste 10.000 de artefacte de
important exceptional pentru omenire, se ncadreaz n procedeele
nefaste pe care le fac uneori oamenii de stiint, pentru a si pstra intact
reputatia.
Probabil si titlul de doctor n stiinte pe care a avut Javier Cabrera, s-a
bazat tot pe o tez darwinist.
Dar inciziile de pe pietrele din Inca, prin animale pe care le au figurate
cprioare, canguri, girafe, psri colibri, etc., contrazic teoria
evolutionist a lui Darwin.
La care se adaug implacabil albine, libelule, tntari, pesti, ornitorinci,
crocodili, rechini, crabi-potcoav, etc., gsiti fosilizati de sute de milioane
de ani si care mai triesc, bine-mersi, si n zilele noastre.
La finalul acestui articol, merit retinut concluzia academicianului
romn, Radu Vulpe, exprimat la ncheierea unei discutii cu autorul
acestor rnduri: Este greu pentru un om de stiint cnd si d seama, la
sfrsitul carierei sale stiintifice, c a mers pe un drum gresit.

ns un om de stiint adevrat, ar trebui s recunoasc greseala pe

care a fcut.
Dar cti au puterea s o fac? s-a ntrebat, meditativ, octogenarul
istoric.
Prin urmare, ce este de fcut ntr-o atare situatie?
S defilm n continuare n sens giratoriu via Papua Nova Guinee ,
sau s apucm taurul de coarne si s trezim pe sptorii istoriei omenirii
din letargia suficientei?