PARTICULARITATI PRIVIND OPERATIILE GANDIRII LA PRECOLARI

A.ANALIZA SI SINTEZA
FORMA este insusirea cea mai usor perceputa de catre copii, de aceea ea este
prima componenta care se impune in formarea in mintea prescolarului a imaginii unui
anumit obiect sau fiinte. Ea poate fi perceputa pe doua cai : vizual si haptic (prin
apucare). Perceptia vizuala da aspectul de contur, perceptia haptica da informatii
asupra volumului. Ea are un caracter mai analitic deoarece trece in revista toate
partile obiectului. Mana are un rol important in procesul de cunoastere. Prin
intermediul ei se pot reflecta o serie de insusiri pe care nu le putem pecepe pe cale
optica, de exemplu : elasticitatea, netezirea, temperatura, greutatea. Perceptia
haptica completeaza astfel pe cea vizuala.
Formele cele mai usor percepute de copiii grupelor mici sunt cele rotunde, sfera
si cilindrul, de aceea prima forma care apare in tematica cunoasterii pentru varsta de
3-4 ani este forma rotunda. Desigur copiiilor de 3-4 ani nu li se dau denumirile
adevarate ale formelor geometrice, ci se stabileste o asemanare a acestor forme cu
diferite obiecte cunoscute de copii, de exemplu : mingea, caramida etc. Numai pentru
cub se da termenul adecvat de cub , deoarece acest cuvant intra de timpuriu in
vocabularul copiilor cu ocazia jocurilor de constructie.
La varsta de 4-5 ani copiii percerp cu mai multa usurinta si alte forme in afara
de cea rotunda. De asemenea ei percep mai usor si formele plane. Acum se pot da
la unele forme geometrice (patrat, triunghi) si denumirile lor adecvate, iar indicatia
prin asemanare ramane doar ca un punct de sprijin si control pentru copil.
La varsta de 5-6 ani , copiii deosebesc si atribuie just denumirile catorva forme
geometrice, atat a celor in spatiu (volumele) cat si a celor plane. In felul acesta ei
ajung treptat ca la frupa mare sa integreze in categoria forma orice noua forma ar
mai cunoaste.
CULOAREA este perceputa cu usurinta la varsta de 3 ani. Totusi la aceasta
varsta copiii nu pot percepe toate culorile, distingerea tonului cromatic se face mai
usor si mai de timpuriu pentru culorile apropiate de rosu si mai greu pentru cele
apropiate de violet.
Astfel la grupele mici, copiii disting in genere numai culorile de baza, si anume :
rosul, galbenul, verdele si apoi albastrul. Incepand cu grupa mijlocie, ei disting toate

culorile spectrului, iar la grupa mare si nuantele acestora. De aceea in tematica

prevazuta pentru predarea cunostintelor despre culoare la grupa mica s-au introdus
doar rosul, galbenul si verdele, la grupa mijlocie s-a adaugat albastrul si maronul, la
grupa mare s-a adaugat violetul, iar la grupa pregatitoare nuantele lor. Albul si negrul
fiind distinse si de copii anteprescolari, s-a socotit ca sunt cunoscute.
La grupele mici, copiii privesc culoarea ca o insusire a obiectului si nu o
desprind de acesta. Incepand insa cu grupa mijlocie, ei pot privi separat de obiect ca
pe o insusire independenta.
DIMENSIUNEA este cu atat mai greu de sesizat cu cat copiii sunt mai micI.
Copiii de grupa mica inteleg si exprima in mod corect numai raporturile gros, subtire
si mare, mic, iar mai tarziu si lung-scurt. La grupa mare ei pot sesiza si alte raporturi
ca : lat si ingust etc. Abia spre varsta de 6 ani ei sesizeaza intai practic, si mai tarziu
exprima verbalraporturile mare-mijlociu-mic.
CANTITATEA . Primele raporturi cantitative si cele mai usor intelese de copiii
mici sunt : mult, unu, doi, iar mai tarziu trei si patru. De aceea in tematica numaratului
si socotitului prevazuta pentru grupele mici nu se depasesc aceste cantitati. De
asemenea in activitatile de cunoastere si activitatile practice nu se vor intrebuinta
denumirile cantitatilor decat in masura in care acestea au fost insusite de catre copii :
astfel nu se a specifica numarul diferitelor parti ale corpului, pana ce copiii nu poseda
reprezentarea respectiva, de exemplu : pisica are bot, ochi, urechi,coada,picioare.
Dupa ce s-a predat cantitatea unu de poate spune ca pisica are un bot, o coada
etc., iar cand s-a predat si doi se poate spune ca animalul respectiv are doi ochi,
doua urechi, doua picioare in fata, doua picioare in spate. Abia la grupa mijlocie dupa
predarea numarului patru se poate spune despre animal ca are patru picioare. Toate
cantitatile care depasesc limita posibilitatilor de intelegere a copilului la varsta si in
momentul respectiv vor fi eliminate din explicatie sau mentionate cu termenul de
multe .
RELATII SPATIALE DE ORIENTARE. Aceasta componenta spatiala se include
cel mai greu si mai tardiv in imagine. De aceea pe copiii de 3-4 ani nu-i intereseaza
daca imaginea pe care o deseneaza e cu capul in jos sau culcata pe o coasta, daca
fetita zboara de pe linia ce indica pamantul. Chiar si la grupa pregatitoare se mai
intalnesc in desenele dupa natura mai multe greseli de orientare decat de alt gen.
Dupa cum copiii de 3-4 ani nu pot sesiza toate insusirile obiectului, tot asa ei nu
pot distinge toate partile componente ale unui obiect. Ei individualizeaza numai acea

parte care i-a impresionat in mod deosebit. Restul imaginii se pierde intr-un contur
nestabil care devine si mai sters cand imaginea obiectului trece in stadiul de
reprezentare. De aceea, pentru copil chiar cuvantul care denumeste obiectul
respectiv actualizeaza de fapt fie insusirea, fie partea care l-a impresionat mai mult.
In general la varsta de 3-4 ani sunt mai usor individualizate partile periferice.
Analizarea partilor care ocupa pozitia mijlocie este mai greu de facut.
B. COMPARATIA
Copiii de 3-4 ani nu sunt capabili sa faca singuri comparatii decat intr-o forma
implicita pe baza perceptiei unei insusiri, a unui amanunt sau a unei parti a obiectului
care i-a impresionat in mod deosebit.
La varsta de 4-5 ani situatia este aproape la fel, totusi ei pot intelege bine
comparatia explicita si pot sa o faca in mod constient si sa o exprime verbal
(exemplu : pot spune fara ajutorul educatoarei , galben ca lamaia, verde ca bradul
etc.)
La grupa mare in domeniul comparatiei situatia se schimba. Ei devin capabili de
a efectua si comparatii pe baza de operatii analitico-sintetice, putand chiar sa
exprime verbal aceste operatii. Daca sunt pusi in situatia de a face multe exercitii de
acest fel, se formeaza treptat deprinderea de a efectua comparatii sistematice,
organizate.
In tematicile propuse au fost prevazute exercitii de comparatie incepand cu
grupa mijlocie in activitatile de modelaj si desen. La grupa mare ele sunt facute nu
numai in aceste activitati, ci si in cadrul jocurilor didactice si al observarilor.
C. GENERALIZAREA SI ABSTRACTIZAREA
Abstractizarea este desrinderea unei insusiri a obiectelor si gandirea ei
independent de obiectul insusi. Generalizarea este operatia prin care se detaseaza o
insusire proprie unei grupe de obiecte omogene,unei clase intregi de obiecte si
fenomene. Aceste operatii sunt atat de legate intre ele, incat nu se pot disocia.
Amandoua au la baza operatiile analitico-sintetice si operatia de comparare.
Copiii din grupa mica nu nfac intotdeauna generalizari pe criterii esentiale. La
aceasta varsta copiii nu opereaza abstractizari in sensul ca ei nu pot gandi insusirile

obiectului independent de acesta. Ei nu pot vorbi in general de culoare sau forma si

nici macar de culoare rosie sau verde in general, sau de gorma rotunda, de mare,
mic, de mult, putin, ca despre raporturi dimensionale sau cantitative cum poate sa
faca adultul, ci el gandeste numai rapoarte la anumite obiecte concrete. De
exemplu : mingea rosie, cubul rosu, caramida rosie etc., sau scaunul mare, scaunul
mic, mingea mare, bila mica etc.
Incepand din grupele mari si pregatitoare, deoarece la aceasta varsta se
dezvolta posibilitatile copiilor de a opera analize si sinteze organizate, ei incep sa
faca si generalizari pe baza mai multor insusiri intrunite intr-un tot. Rolul educatoarei
este acela de a-l ajuta pe copil sa faca aceasta operatie in mod constient. De
asemenea ea trebuie sa-l ajute sa deosebeasca elementele comune esentiale de
elementele comune neesentiale, astfel ca ei sa poata face generalizari pe baza de
elemente esentiale. Daca sunt indrumati in mod corect si sistematic, copiii pot opera
generalizari corecte (in limita cunostintelor) chiar sin la grupa mare, spre sfarsitul
anului si se continua dezvoltarea acestor posibilitati in cadrul grupei pregatitoare.
Acest proces este ajutat si de faptul ca incepand cu grupa mare, copiii pot sa
efectueze si abstractizari in sensul ca ei pot gandi, de exemplu, culoarea rosie, forma
patrata sau alte insusiri ca elemente separate de obiectele concrete.
La grupa pregatitoare, gandirea copilului poate fi condusa de catre educatoare
in asa fel incat, copilul sa devina capabil sa aplice operatiile de abstraqctizare si
generalizare si la situatii care depasesc cadrul speciei (casa, trandafir, morcov,
caine), ajutandu-i sa treaca de la specie la genul respectiv (fruct, floare,leguma,
animal).
BIBLIOGRAFIE :
CARTEA EDUCATOAREI