Genunchii, sunt considerati cea mai

importanta articulatie cu rol deosebit in

sprijin. Genunchii in var (O), sau genu varum,
reprezinta o deviatie a genunchilor in plan
frontal, cu aspect de ,, picioare in paranteze",
in care coapsa cu gamba fac un unghi intern
deschis. Amplitudinea varusului, se apreciaza
prin masurarea distantei dintre condilii
femurali interni din pozitia stand
(ortostatism), cu calcaiele lipite.
Este o afectiune nedureroasa, insa care pune o
importanta problema in timp, daca este
netratata, in sensul ca, aceasta poate evolua
spre o artroza a genunchiului, cum este
gonartroza, datorita unui exces de presiune pe
punctele supuse in mod normal unor presiuni
scazute. La copil, genu varum este considerat
obisnuit, pana la varsta de 18 luni, insa la
copiii trecuti de aceasta varsta, genu varum,
poate fi consecinta unei boli osoase
(rahitism).
Acest termen, de genu varum, derivat din
limba latina, se poate adresa atat situatiei
fiziologice cat si situatiei patologice. Pana la
varsta de 18 luni, aceasta ,,problema" se poate
rezolva spontan, fara tratament ca urmare a
cresterii normale (situatia fiziologica). Uneori,
aceasta situatie fiziologica, poate persista in
timp, devenind patologica, datorita unor cauze
genetice, ereditare sau afectiuni osoase

metabolice. Cel mai bine, aceasta afectiune,

poate fi observata atunci cand copilul incepe
sa mearga. In cazul adultului, genu varum,
poate fi consecinta unui genu varum infantil
netratat sau a unei sechele de fractura. In mod
consecutiv, biomecanica articulatiei este
compromisa, inclusiv mersul este compromis.
Se presupune existenta unei legaturi cu
diverse alte afectiuni, precum anomalii
congenitale, boala Paget, cazurile grave de
osteoartrita la nivelul genunchiului. Genu
varum se poate prezenta in forma unilaterala,
cu o discrepanta in ceea ce priveste lungimea
membrelor inferioare, sau in forma bilaterala.
Tratamentul recuperator al acestei afectiuni
poate fi realizat prin kinetoterapie,
fizioterapie, masaj medical. In unele situatii,
este necesar tratamentul ortopedic, iar in cazul
formelor grave de genu varum, este necesar
tratamentul chirurgical, prin osteotomie
(sectionarea osoasa), urmata de o corectie a
axei si de o fixare a osului in cauza. Acest act
chirurgical nu este obligatoriu sa fie urmat de
o imobilizare in aparat gipsat, insa
kinetoterapia este absolut esentiala.
Tratamentul de kinetoterapie, are drept scop
mobilizarea metodica bazata pe tonifierea in
regim de intindere a musculaturii interne a
copaselor si tonifierea in regim de scurtare a
musculaturii externe a coapselor. Mobilizarea

treptata a genunchilor este cea mai mare parte

a tratamentului. Kinetoterapia utilizeaza
exercitii pentru consolidarea musculaturii
membrelor inferioare, pentru muschii
cvadriceps, pentru muschii fesieri, etc.
Totodata, terapia prin miscare are rolul de
instrui pacientul in ceea ce priveste acest act
fiziologic - mersul - de-a invata pacientul care
este pozitia corecta a membrelor inferioare
atat in timpul mersului, cat si in timpul
pozitiei stand, in ortostatism, precum si
situatiile de echilibrare in timpul mersului,
privind transferul de greutate de pe un
membru pe altul.
Fizioterapia utilizeaza electroterapia, sau
procedurile terapeutice care genereaza caldura
- termoterapie - in scopul alinarii durerilor.