TEMA I CADRUL POLITICO-JURIDIC AL RELAIILOR REPUBLICII MOLDOVA

CU UNIUNEA EUROPEAN
Lectia I
ntroducere
1. Evoluia relaiilor RM cu UE
2. Semnarea Acordului de Parteneriat i Cooperare. Programul TACIS n RM
3. Republica Moldova n cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
4. Politica de vecintate a UE. Esen i perspective.
5. Strategia de integrare european a Republici Moldova
6. Programul TACIS - program de asisten tehnic i financiar acordat de Uniunea European
pentru Republica Moldova
Anexe
Literatura
1. Semnarea Acordului de Parteneriat i Cooperare dintre Republica Moldova i Uniunea
European
Disoluia Uniunii Sovietice n mai multe entiti politico-statale independente decise s-i afirme, de
acum nainte, n mod suveran propria lor identitate politic, economic i cultural, determin actorii
vieii internaionale s-i revizuiasc din temelie att coninutul, precum i forma raporturilor
contractuale existente pn atunci ntre acetia i URSS.
Uniunea European (UE) nu face o excepie n acest sens. La acea vreme Uniunea se afirmase deja ca o
mare putere economic, ns, din punct de vedere politic, ea continua s joace rolul de venic secondant
al SUA n afacerile internaionale. Prbuirea Uniunii Sovietice vine s-i ofere, pentru prima dat n
istoria postbelic, perspective unice n sensul revenirii sale ca actor de prim rang pe scena politicii
mondiale. De altfel, nu ntmpltor, anume n aceast perioad, cnd UE devenise un punct de atracie
pentru noile state democratice din Europa Central i de Est, statele sale membre decid s imprime un
plus de consisten politic uniunii lor, astfel, nct aceasta s vorbeasc cu o singur voce n relaiile cu
partenerii si extemi.
Privind din aceast perspectiv evoluia evenimentelor ce constituie subiectul prezentului capitol,
semnarea viitoarelor acorduri de colaborare cu statele ex-sovietice, inclusiv cu Republica Moldova, se
nscriu n eforturile Uniunii Europene de a imprima statutului su internaional o prestan politic pe
msura puterii sale economice.

"Declaraia privind evoluiile din Uniunea Sovietic"1, fcut de efii de stat i de guvem ai Comunitii
Europene cu ocazia reuniunii lor m cadrul Consiliului European din 9-10 decembrie, demareaz procesul
de redefnire a strategiei Uniunii Europene n raport cu spaiul ex-sovietic. Declaraia schieaz de fapt
prmcipiile-condiie n conformitate cu care Uniunea nelegea s iniieze relaiile sale cu Noile State
Independente. i anume: recunoaterea i respectarea integritii teritoriale i a inviolabilitii fronnerelor
existente; respectarea angajamentelor luate de fosta URSS; asigurarea controlului unic asupra
armamentului nuclear pe teritoriul lor; respectarea i implementarea tuturor articolelor Actului Final de
la Helsinki, Crii de la Paris i alte prevederi relevante ale CSCE privind drepturile omului i drepturile
persoanelor ce aparin minoritilor naionale. Noile State Independente erau chemate s ntreprind fr
ntrziere msurile necesare destinate punerii n practic a acordurilor ce vizeaz controlul
armamentului, non-proliferarea atomic i securitatea armelor nucleare. De asemenea, acestea erau
solicitate s respecte obligaiunile ce deriv, pentru fiecare stat m parte, dm datoriile exteme contractate
de Uniunea Sovietic. n finalul Declaraiei, efii de stat i de guvem condiioneaz deschiderea
dialogului privind dezvoltarea relaiilor reciproce de exprimarea m mod democratic i panic a dorinei
lor de a accede spre suveranitatea deplin. Principiile menionate de ctre efii de stat i de Guvern ai
statelor membre ale UE au fost dezvoltate i stmcturate m documentul ntitulat "Guiding Principles on
the Recognition ofNew States in Eastern Europe and the Soviet Union, established by the European
Community " i dat publicitii la 16 decembrie 1991.
In acest context, Consiliu Uniunii Europene invit Comisia European s prezinte o comunicare vizavi
de relaiile Uniunii cu state independente din fosta URSS. La 1 ianuarie 1992, Comisia European d
curs acestei solicitri, prezentnd Consiliului o ampl evaluare a stadiul prezent al relaiilor UE cu statele
ex-sovietice, precum i propria viziune asupra dezvoltrii viitoarelor raporturi cu aceste state3. Dup ce
enumr diferitele msuri luate n trecut vizavi de Uniunea Sovietic, documentul constat c
schimbrile fundamentale marcate de dispariia URSS, anunul privind crearea Comunitii Statelor
Independente i exercitarea efectiv a suveranitii de ctre noile state independente cer n mod
imperativ Uniunii Europene s-i reevalueze poziia. Comisia European ajunge, astfel, la o serie de
importante concluzii privind evoluia de mai departe a relaiilor Comunitii cu Noile State
Independente.
Mai nti de toate, Comisia propune ca Acordul de Cooperare i Comer semnat cu fosta URSS s fie
nlocuit cu noi acorduri, pornindu-se de la analiza a dou momente eseniale: n primul rnd, s-a
schimbat idenritatea partenerului, fapt considerat de natur s determine negocierea unor noi legturi
contractuale i, m al doilea rnd, acest tip de acord necesita o aducere la zi inndu-se cont de

angajamentele luate de ctre statele partenere n domeniul implementrii reformelor economice i

politice. In plus, Comisia consider c unele momente ar trebui luate m calcul la conturarea celui mai
potrivit cadru pentru evoluia viitoarelor relaii. Astfel, n msura n care Comunitatea Statelor
Independente este gata s-i asume responsabilitatea efectiv pentru diferitele aspecte ale politicii,
Uniunea European urma s ia n considerare gsirea mijloacelor corespunztoare pentru a coopera cu
aceasta noua entitate politico-economic. De asemenea, Uniunea European trebuia s promoveze
cooperarea regional, s ncurajeze ":eninerea ariei economice unice ntre membrii Comunitii Statelor
Independente i s descurjeze crearea de noi bariere ntre ele.
Comisia European recunoate, n acest context, c factorul geografic, precum i gradul de dezvolare
economic a statelor partenere au jucat ntotdeauna un rol esenial n modelarea relaiilor Uniunii cu
acestea. Deoarece printre statele succesoare ale fostei Uniuni Sovietice se numr at state care au
trsturi comune cu cele n curs de dezvoltare din Asia, precum i state europene care i-au exprimat clar
interesul m viitoarea lor asociere la Uniunea European, Comisia propune abordarea difereniat a
acestora, astfel nct s fie reflectate capacitile, nevoile, aezarea geografic i interesele fiecrei ri
vizate i, bineneles, cele ale Uniunii. Comisia constat c "prima generaie " de acorduri privind
cooperarea i comerul fac parte din procesul de normalizare a relaiilor i, prin urmare, n forma lor
tradiional ele sunt insuficiente pentru statele care sunt angajate pe cale democratizrii i edifcrii unei
economii de pia. Pe de alt parte, Acordurile Europene de felul celora semnate cu Cehoslovacia,
Ungaria i Polonia sunt bazate pe condiii economice i politice pe care statele ex-sovietice nu sunt m
msur s le satisfac n totalitate la etapa dat. In aceste condiii, Comisia European consider c
extinderea precipitat a unor astfel de acorduri asupra altor ri care abia de se afla la prima etap a unui
lung proces de reforme ar dilua din importana semnificaiei lor politice.
Pommd de la aceste raionamente, Comisia propune elaborarea unei noii strategii n raport cu noile sae
independente, care s aib la baz un nou tip de acord. Acesta urma, m concepia Comisiei, s fie unul
intermediar, situat ca form i coninut ntre existentele acorduri de cooperare i comer i acordurile
europene. Noul tip de acord trebuia s furnizeze cadrul necesar pentru dezvoltarea dialogului politic, s
permit o deschidere larg a pieelor, s promoveze cooperarea n toate domeniile relevante, punnd un
accent deosebit pe sprijinirea construciei instituionale i consolidarea societii civile. n finalul
documentului Comisia invit Consiliul Uniunii Europene s ia not de intenia sa de a ntreprinde
discuii exploratorii cu autoritile unor state independente destinate definirii posibilului coninut al
viitoarelor acorduri de cooperare.

La 20 iulie 1992, n urma convorbirilor avute cu reprezentanii statelor ex-sovietice, Comisia European
a prezentat n mod formal Consiliului Afacerilor Generale da la Bruxelles recomandarea sa privind
negocierea acordurilor de parteneriat i cooperare cu noile state independente din spaiul ex-sovietic4.
Consiliul, la rndul su, ia not de recomandarea Comisiei i nsrcineaz Comitetul Reprezentanilor
Permaneni s examineze directivele privind negocierea acordurilor menionate n vederea adoptrii lor
n cadrul sesiunii din octombrie a aceluiai an, dnd, astfel, und verde iniiativei Comisiei Europene.
ntre timp, Republica Moldova se aliniase majoritii principiilor n virtutea crora Uniunea European
nelegea s iniieze i s dezvolte relaiile sale cu statele ex-sovietice. Parlamentul Republicii Moldova
aderase deja, la 23 iulie 1990, la Declaraia universal a drepturilor omului, iar la 10 septembrie 1991 a
adoptat hotrrea privind aderarea Republicii Moldova la instrumentele juridice intemaionale referitoare
la drepturile omului. La 26 februarie 1992, dl Mircea Snegur, Preedintele Republicii Moldova a semnat
Actul Final de la Helsinki, iar, la 2 martie 1992, Moldova a fost acceptat ca membra a Organizaiei
Naiunilor Unite. De asemenea, prin Declaraia privind aspecte ale securitii i dezarmrii, adoptat de
Parlamentul Republicii Moldova la 10 septembrie 19915, Republica Moldova se declar n favoarea
neproliferrii armelor nucleare i a altor arme de distrugere m mas i i exprim dorina de a semna att
Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, precum i celelalte acorduri intemaionale cu privire la
interzicerea i eliminarea armelor de distmgere n mas.
Ct privete problema obligaiunilor financiare intemaionale ale fostei URSS, la 18-19 noiembrie 19916,
dl Valeriu Muravschi, Prim-mmistml Republicii Moldova, a semnat la Moscova Memorandumul
eaboraf'de cele apte state puternic industrializate, prin care se stabilea modalitatea de rambursare a
datoriilor fostei Uniuni Sovietice ctre statele occidentale. Cu aceast ocazie dl Valeriu Muravschi avea
s fac urmtoarea declaraie-constatare relevant prin mesajul su: "Cu prere de ru poziia celor apte
i n special a SUA este destul de dur, ei ncercnd s ne in ntr-o uniune oarecare, nu tiu din ce
intenii. Desigur, in aceste condiii va fi greu s ne integrm n occident".
n ciuda faptului c Moldova realizase progrese vizibile n sensul crerii unui teren favorabil demarrii
negocierile privind semnarea unui amplu acord cu Uniunea European, acestea se vor lsa ateptate pn
n primvar anului 1994. Printre cauzele care au determinat aceast lung expectativ a UE vizavi de
Republica Moldova ar putea fi evideniate, n special, lipsa unui dialog politic eficient ntre prti,
nesoluionarea conflictului transnistrean7 i fragilitatea situaiei inteme, incertitudinea noului curs politic,
consolidarea insuficient a suveranitii, slaba dezvoltare a noilor instituii ale puterii i, n acest context.
identificarea dificil a actorilor intemi care dispun de putere i joac un rol decisiv n luarea deciziilor.

Situaia devenea tot mai jenant pentm Republica Moldova, n condiiile m care majoritatea statelor din
Europa Central i de Est i redefmiser, ctre nceputul anului 1993, noul cadru politico-juridic al
relaiilor lor contractuale8. n scrisoarea sa de la 1 noiembrie 1993, adresat dlui Jacques Delors,
Preedmtele Comisiei Europene, dl Mircea Snegur, Preedintele Republicii Moldova, constat cu regret
c Republica Moldova a rmas unica ar din spaiul central european ale crei relaii cu Uniunea
European n-au depait nici mcar faza incipient a crerii cadrului politico-juridic10. n acest context,
Preedintele Republicii Moldova solicit concursul dlui Delors n vederea demarrii nentrziate a
negocierilor privind semnarea unui Acord de Parteneriat i Cooperare cu Uniunea European. n viziunea
Domniei sale, semnarea acestui Acord ar nsemna un pas real n direcia integrrii europene. Acordul de
Parteneriat i Cooperare trebuia s creeze condiiile propice pentru diversificarea relaiilor economice i
a schimburilor comerciale pe baza avantajului reciproc, precum i s faciliteze realizarea reformelor
politice m Moldova. La 28 ianuarie 1994, dl Mircea Snegur va reitera solicitarea Republicii Moldova
printr-o scrisoare adresat concomitent domnilor Teodoros Pangalos, Preedintele n Exerciiu al
Consiliului UE, i Jacques Santer, Preedintele Comisiei Europene11. De asemenea, problematica
relaiilor noastre contractuale a fost abordat de ctre dl Andrei Sangheli, Prim-ministml Republicii
Moldova, m timpul discuiilor sale cu Comisarii Europenei, Sir Leon Brittan i dl Hans Van Den Broek,
avute n cadrul vizitei sale la Bmxelles dinnoiembrie 199312. (Vezi Anexa 1).
nceputul anului 1994 este marcat de o activizare a relaiilor Republicii Moldova cu Uniunea European,
iar dialogul politic este impulsionat vizibil ca urmare a acreditrii, la 28 ianuarie 1994, a dlui Mihai
Popov, n calitate de Ambasador Extraordinar i Plenipoteniar n Regatul Belgiei i de eful Misiunii
Republicii Moldova pe lng UE13.
n acelai timp, o delegaie a Comisiei Europene, n fmnte dl Fokion Fotiadis, se deplaseaz la Chiinu
n vederea unor"negocreri exploratorii, care aveau ca 'scop determinarea disponibilitii autoritilor
moldoveneti de a promova reformele politice i economice m vederea edificrii statutului de drept i
mstaurrii principiilor economiei de pia. La 24 februarie 1994, m cadrul ntrevederii dlui Mihai Popov
cu dl Fokion Fotiadis, Conductorul delegaiei UE la tratativele cu Moldova privind elaborarea
Acordului de Parteneriat i Cooperare ntre Moldova i UE, acesta din urm i comunic c la 23
februarie 1994 a avut loc edina Consiliului de Minitri ai UE unde a fost examinat chestiunea cu
privire la oportunitatea nceperii negocierilor ntre UE i Moldova14. Dl Fotiadis a prezentat Minitrilor
Afacerilor Exteme ai statelor membre ale UE un raport detaliat despre situaia politic i socialeconomic din Moldova, n care a menionat printre altele c autoritile Republicii Moldova realizase n
ultimul timp o serie de msuri ndreptate spre consolidarea stabilitii politice i accelerarea reformelor

economice, aducnd mai multe argumente n susinerea tezei sale. Accentund c la ora actual Moldova
ntrunete toate condiiile pentru a fi considerat ar n tranziie spre o societate democratic cu o
economie de pia, dnsul a propus ca negocierile cu privire la elaborarea acordului cadru s nceap fr
ntrziere. Conform celor relatate de dl Fotiadis majoritatea vorbitorilor la acest subiect au apreciat
pozitiv eforturile depuse de autoritile Moldovei n sensul construirii unei stat democratic de drept. Au
fost citate cu aceast ocazie i aprecierile date situaiei din Moldova de ctre Fondul Monetar
Internaional i Banca Mondial. conform crora executivul de la Chiinu a colaborat i traduce n via
un program economic "bine chibzui i destu de curajos". In rezultatul dezbaterilor Consiliul de Minitri
a hotrt iniierea negocierilor cu Moldova.
Decizia Consiliului a fost tradus n document oficial doar la nceputul lunii martie. Faptul nu poate fi
considerat deloc ntmpltor. Uniunea European a preferat s atepte rezultatul alegerilor parlamentare
din Moldova preconizate pentru 27 februarie 1994, pentru a se convinge nc o dat de oportunitatea
deciziei luate.
Desfaurarea primelor alegeri generale pe baze de pluripartidism n conformitate cu principiile
democratice15, precum i angajamentul luat de noul Parlament i Guvern de a continua cursul spre
reforme economice, democratizare i de a soluiona pe cale panic conflictul transnistrean, au
determinat UE s demareze, la 21 aprilie 1994, negocierile oficiale asupra Acordului de Parteneriat i
Cooperare16. Negocierile aveau s dureze doar dou runde, ncheindu-se, la 26 iulie 1994, cu parafarea
textului viitorului Acord de Parteneriat i Cooperare (APC). Deoarece Acordul urma s parcurg o lung
perioad de ratificare de ctre toate statele membre, n cadrul celei de a doua runde de negocieri,
delegaiile17 au convenit asupra oportunitii semnrii simultane a unui Acord Interimar18 privind
comerul cu mrfuri, care s permit ambelor prti s aplice prevederile Acordului de Parteneriat i
Cooperare n materie de comer pn la intrarea sa n vigoare. Pentru a realiza acest lucru Acordul
Interimar unna s fie supus unei proceduri simplificate de aprobare menit s ocoleasc procedura
ndelunga de ratificare de ctre parlamentele statelor membre ale UE, evitndu-se, astfel, crearea unui
eventual vid juridic n reglementarea relaiilor economico-comerciale ntre Republica Moldova i UE.
Decizia final privmd semnarea Acordului de Parteneriat i Cooperare cu Moldova va fi luat de ctre
Uniunea European doar n luna noiembrie 1994. n vederea monitorizrii situaiei inteme din Republica
Moldova, n preajma semnrii Acordului de Parteneriat i Cooperare, la 28 octombrie 1994, Comisia
European a decis deplasarea la Chiinu a unei delegaii, condus de ctre dl Nicolaus Van Der Pas,
eful Direciei Relaii Economice cu Noile State Independente19. Raportul prezentat de ctre delegaie cu
privire la rezultatele vizitei sale la .Chiinu a fost de natur s determine Uniunea European s ia

decizia final m favoarea semnrii, la 28 noiembrie 1994, la Bruxelles, a Acordului de Parteneriat i

Cooperare cu Republica Moldova20.
Desigur, prin semnarea Acordului de Parteneriat i Cooperare se deschidea o nou etap n dezvoltarea
relaiilor Moldovei cu Uniunea European, una fundamentat pe principiile valorilor democratice i pe
un cadru juridic mult mai avansat dect cel oferit de precedentul Acord de cooperare economicocomercial ncheiat de UE cu fosta URSS. Concepia Politicii Externe a Republicii Moldova
interpreteaz APC ca fiind un prim pas pe calea integrrii graduale a Moldovei n UE21. Or, trebuie s
recunoatem c APC - ul a pus evoluia de mai departe a relaiilor noastre cu UE mai degrab pe
traiectoria cooperrii pe orizontal, dect pe cea a integrrii graduale n Uniunea European. Pentru a
facilita o nelegere mai bun a semnificaiei i esenei APC, n capitolul ce urmeaz, voi analiza
avantajele i dezavantajele sale n raport cu alte dou tipuri de acorduri, i anume: Acordul privind
Cooperarea economico-.comercial semnat de Comunitatea European cu URSS i Acordul European .

2. Analiza comparativ a Acordului de Parteneriat i Cooperare semnat de Republica

Moldova cu Uniunea European: semnifcaii, avantaje i dezavantaje

2.1 Acord de Parteneriat i Cooperare - Acord de Cooperare economico-comercial

Semnarea Acordului de Parteneriat i Cooperare (APC) vine se consacre Republica Moldova m calitate
de partener direct al Uniunii Europene. Momentul nu trebuie de loc subestimat, el fiind plin de
semnificaii pe care nu le gsim n Acordul de Cooperare economico-comercial cu ex-URSS. In primul
rnd, evenimentul se nscrie n eforturile Moldovei de consolidare a statalitii i independenei sale nc
fragile. Prin APC Moldova a reuit s imprime pondere statutului su de actor al vieii internaionale i
credibilitate imagirdi sale de stat adept al valorilor democratice. Acceptnd s semneze APC cu Moldova,
Uniunea European a acordat de fapt tnmlui stat moldav o not pozitiv eforturilor sale m domeniul
democratizrii.
In al doilea rnd, Acordul de Parteneriat i Cooperare nu trebuie vzut doar prin prisma unui simplu
acord ce stabilete regulile chemate s guvemeze evoluia de mai departe a relaiilor lor bilaterale. Sunt
nclinat s vd n acest Acord mai nti de toate un angajament ncheiat ntre cele dou Pri n numele
afrmrii valorilor democratice. Astfel, prin intermediul acestuia Uniunea European s-a angajat s
susin eforturile realizate de Republica Moldova ndreptate spre consolidarea democraiei sale i
finalizarea tranziiei spre o economie de pia'. La rndul su, Moldova s-a obligat s respecte valorile
democratice, principiile dreptului intemaional, ale dreptului omului i ale economiei de pia, toate fiind

declarate elemente eseniale ale Acordului de Parteneriat i Cooperare2. Violarea elementelor eseniale
este considerat o nclcare substanial care este pasibil de suspendarea imediat a drepturilor i
obligaiunilor incluse n APC.In al treilea rnd, APC a imprimat o dimensiune politic cooperrii noastre
cu UE, reuind, astfel, s transcende obiectivele pur economice ale Acordului privind Cooperarea
economico-comercial semnat cu ex-URSS . Pentru a da substan cooperrii n domeniul politic Prile
se angajeaz s promoveze un dialog politic care ar avea menirea s consolideze apropierea ntre
Republica Moldova i Uniunea European, s sprijine schimbrile politice i economice din Moldova, s
contribuie la o mai mare convergen a poziiilor n probleme internaionale de interes reciproc, s
ncurajeze cooperarea lor m probleme cu privire la respectarea principiilor democratice i consolidarea
stabilitii i securitii n Europa.
De asemenea, APC instituionalizeaz pentru prima oar relaiile Moldovei cu Uniunea European. Spre
deosebire de Acordul privind Cooperarea economico-comercial, care prevedea crearea doar a unui
Comitet mixt cu responsabiliti circumscrise domeniului economic, APC stipuleaz crearea unei scheme
instituionale ierarhizate n trei trepte4, i anume: Consiliul de Cooperare, la nivel de minitri, Comitetul
de Cooperare, la nivel de nali funcionari, i Comitetul parlamenlar de Cooperare, la nivel de membri ai
Parlamentului european i cel moldav. Responsabilitile lor, bineneles, nu se limiteaz doar la cele de
ordin economic. Monitorizarea implementrii Acordului de Parteneriat i Cooperare n domeniile politic,
economic. juridic, financiar, social i cultural, precum i promovarea dialogului politic sunt sarcinile
primordiale ale acestor instituii.
In domeniul cooperrii economice APC merge i mai departe dect Acordul privind Cooperarea
economico-comercial. APC preia de la acesta din urm clauza privind Tratamentul Naiunii celei Mai
Favorizate cu privire la tarifele pentru bunuri i introduce concomitent noi elemente de natur s
faciliteze i s impulsioneze schimburile ntre Moldova i Uniunea European. APC consacr ntre Pri
principiului tranzitului liber pentru mrfuri5, liberalizeaz circulaia pentru unele tipuri de capital6 i
ofer perspectiva instituirii liberului schimb. n acest din urm sens. o dat ce Moldova va avansa pe
calea reformelor, Prile se angajeaz s negocieze i s semneze un Acord privind crearea Zonei de
Liber Schimb7 ntre ele. De asemenea, Prile au convenit asupra liberalizrii progresive a prestrii
serviciilor transfrontaliere, aceasta avnd ca scop dezvoltarea unui sector de servicii orientat spre pia.
Totodat, APC dezvolt o nou component a cooperrii, i anume armonizarea legislaiei moldave cu
cea comunitar, declarat esential pentru consolidarea legturilor economice ale Moldovei cu Uniunea
European. Astfel, prin articolul 50 Moldova s-a angajat s ntreprind msurile necesare creterii
compatibiliii graduale a legislaiei sale cu cea a Uniunii Europene.

In fine, obiectivul fmal al Acordului de Parteneriat i Cooperare depete nelesul strict economic al
celuia urmri de ctre Acordul privind Cooperarea economico-comercial ncheiat cu ex-URSS. Altfel
spus. m cazu! APC consolidarea i diversificarea legturilor economice i comerciale nu mai este un
scop n sine, acestea fiind mai degrab un mijloc pentru a crea o larg simetrie de dezvoltare m oate
domeniile de cooperare dintre Republica Moldova i Uniunea European. ntrebarea ce se impune a fi
formulat n continuare i la care voi rspunde n subcapitolul urmtor, este dac aceast simetrie este
sau nu tratat n APC prin prisma integrrii graduale a Moldovei n cadrul UE.

2.2 Acordul de Parteneriat i Cooperare - Acord European

Prima concluzie care se cere a fi formulat n urma analizei celor dou acorduri e c att structura, ct i
coninutul Acordului de Parteneriat i Cooperare (APC) sunt inspirate ntru totul din Acordul European.
n acest sens, Acordul de Parteneriat i Cooperare preia majoritatea obiectivelor prezente n Acordul
European, este fundamentat pe aceleai principii democratice declarate eseniale pentru implementarea
ambelor acorduri cuprinde aceleai domenii de colaborare, i dezvolt acelai model de instituionalizare
a dialogului politic etc.. De altfel, obiectivele APC se nscriu perfect n tiparul criteriilor de aderare la
UE enunate de ctre Consiliul European de la Copenhaga, din iunie 199324.
Cu toate acestea, ambele acorduri sunt elemente cheie a dou abordri regionale ale UE distincte ca scop
final i spaiu de aplicare. In ciuda similitudinilor prezentate mai sus, ele plaseaz evoluia de mai
departe a relaiilor ntre Prile contractante pe traiectorii diferite. n timp ce Acordul European ofer
statelor din Europa Central i de Est o perspectiv clar de integrare european, Acordul de Parteneriat
i Cooperare consacr stabilirea unui parteneriat bazat pe o evoluie pe orizontal a relaiilor dintre UE i
statele ex-sovietice, inclusiv Moldova. Cu alte cuvinte, semantica obiectivului final al APC este cu totul
alta dect cea al Acordului European. Acesta din urm nu se limiteaz doar la crearea unui nivel
comparabil de dezvoltare n domeniile politic, juridic, economic, fnanciar, cultural etc.. de natur s
favorizeze apropierea gradual a Moldovei de o mai larg arie de cooperare n Europa, aa cum se afirm
n APC, ci i propune s asigure un cadru care s faciliteze integrarea gradual a rii asociate m
Uniunea European. In acest context, pe lng obiectivele prezente i n APC, dialogul politic iniiat sub
umbrela Acordului European urmrete s promoveze, n primul rnd, apropierea progresiv ntre Pri,
iar armonizarea legislaiei naionale cu cea Comunitar este declarat ca fiind o condiie important
pentru integrarea economic n UE. Urmrind s stimuleze integrarea economic ntre Pri i, implicit,
pe cea politic, Acordul European stipuleaz constituirea gradual a Zonei de Liber Schimb, ncepnd cu

momentul intrrii sale n vigoare. De asemenea, asistena financiar prevzut de Acordul European este
orientat spre pregtirea rii pentru aderarea la UE.
In concluzie putem spune c Acordul de Parteneriat i Cooperare prezint dou carene majore pentru un
stat care declar c integrarea european este un obiectiv strategic major al politicii sale externe i
interne. In primul rnd, APC nu ofer relaiilor Moldovei cu UE o finalitate clar in sensul aderrii sale
treptate la aceast din urm. n plus, Republica Moldova este circumscris unei arii regionale n raport cu
care UE nu este nc pregtit s abordeze o strategie integraionist. Astfel, Acordul de Parteneriat i
Cooperare afirm Moldova ca parte compoient a spaiului ex-sovietic, ceea ce nu corespunde
adevratei sale identiti geo-politice afirmat i n Concepia Politicii Externe a Republicii Moldova, i
anume: cea de stat sud-est
european . Or, aa cum au demonstrat-o deja n mod relevant statele baltice. regsirea i reafirmarea
propriei identiti geopolitice poate fi de bun augur n drumul nostru spre Uniunea European. Procesul
de Stabilizare i Asociere pentru Europa de Sud-est propus de Comisia European la 26 mai 1999, ne
ofer o ans unic m acest sens. Acesta urmrete s mbunteasc existenta abordare a UE vizavi de
rile din regiune. propunnd acestora din urm stabilirea unui nou tip de relaii contractuale.
Materializarea noului model de relaii contractuale se va face prin intermediul unor instrumente juridice
ntitulate semnificativ Acorduri de Stabilizare i Asociere (ASA)26, destinate s ofere statelor eligibile din
Europa de Sud-est o perspectiv clar de integrare european.
Note
1

Vezi Concluziile Consiliului European de la Maastricht, din 9-10 decembrie 1991,

Vezi Memorandum on the Establishment of the Diplomatic Relations between the Kingdom of Belgium and the
Republic and the Republic ofMoldova, din 23 februarie 1992.
3
Vezi http://europa.eu.int/rapid. DN: P/92/l, "Community's Relations with the Independent States ofthe Former
Soviet Union",
4
Vezi http://europa.eu.int/rapid. DN: PRESS/92/143, 1599-ieme Session du Conseil - Affaires Generales
-Cooperation Politique - Bruxelles, le 20 juillet 1992.
2

Vezi Gheorghe Cojocaru, Politica Extern a Republicii Moldova, Editura Civitas, 1999, p. 16.

Ibidem, p. 24.
Vezi http://europa.eu.int/rapid. DN: DOC/92/3, European Council in Lisbon (26-27 iunie 1992): Conclusions ofthe
Presidency. La 27 iunie 1992, Consiliul European de la Lisabona i-a exprimat profunda sa ngrijorare vizavi de continuarea
luptelor n Georgia, Moldova i enclava Nagomo-Krabakh i a invitat n mod ferm toate autoritile implicate s pun capt
acestui vicios cerc al violenei prin angajarea lor ntru-un dialog politic i coopernd cu toate eforturile de pace, n special cu
cele ntreprinse n cadrul CSCE.
7

Vezi http://europa.eu. intcommenlargement/pas/europe_agr.htm

Vezi scrisoarea nr. 124. din 1 noiembrie 1993, adresat de ctre dl Mircea Snegur, Preedintele Republicii Moldova, dlui
Jacques Delors, Preedintele Comisiei Europene, cu ocazia ntrrii n vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului de la
Maastricht privind crearea Uniunii Europene. Referindu-se la acest eveniment istoric dl Mircea Snegur avea s scrie
urmtoarele: "in acest sens ne exprimm sperana, c acoperiul care se pune astzi pe construcia inhat timp de decemi
de ctre rile comunitare ne va adposti cu timpul ipe noi".
10

11

Vezi Buletinul Informativ, elaborat de secretariatul Preedintelui, nr. 1, Chiinu, 1994, p. 46.
Vezi scrisoarea nr. 124, din 1 noiembrie 1993, adresat de ctre dl Mircea Snegur, Preedintele Republicii Moldova, dlui
Jacques Delors, Preedintele Comisiei Europene.
13
Vezi Raportul cu privire la Activitatea Ambasadei Republicii Moldova n Regatul Belgiei n perioada ianuarie -decembrie
anul 1994, Bruxelles 1995, p. 14-15. Urmrind s sensibilizeze Uniunea European vizavi de solicitarea Moldovei, dl Mihai
Popov, realizeaz ntrevederi cu dl Jacques Delors, Preedintele Comisiei Europene, i dl Joanis Kranidiotis, Secretar General
al Consiliului UE. Tot la acest capitol se nscriu i multiplele ntlniri ale Ambasadorului cu conducerea diviziunilor
structurale ale celor trei instituii ale Comunitii, n special, cu domnii Gunter Burghardt, Directorul General al Direciei
Generale Relaii Politice Exteme a Comisiei Europene, dl Michael Lake, eful Departamentului Relaii cu Noile State
Independente. Pentru a beneficia de sprijinul statelor membre i pentru a pregti terenul pentru o poziie comun favorabil n
problema negocierilor asupra Acordului, din iniiativa Ambasadei au fost organizate un ir de ntrevederi cu Ambasadorii
Statelor Membre ale UE.
12

14

Vezi Nota Informativ a Ambasadei Republicii Moldova n Regatul Belgiei, nr. 80. 94, din 25 februarie 1994.
Vezi http: .europa.eu.mt/rapid DN:PESC/94/28, Date: 1994-03-24, Communique by Presidency on elections m Moldova.
16
De asemenea. un rol important m demararea negocierilor 1-a avut i vizita dlui Mircea Snegur m martie 1994, la Bruxelles.
unde s-a ntreinut cu membrii Comisiei Sir Leon Brittan, Vice-preedintele Comisiei Europene, i dl Hans Van Den Broek,
Comisar European responsabil de politica extern i de problema lrgirii Uniunii Europene.
17
Prin Decretul Preedintelui Republicii Moldova, Cu privire la pregtirea i desfurarea negocierilor pentru ncheierea
Acordului de Parteneriat i Colaborare ntre Republica Moldova i Comunitile Europene, a fost creat Comisia
Guvernamental nsrcinat cu negocierea Acordului n frunte cu dl Andrei Cheptine, Ministrul Relaiilor Economice Exteme
al Republicii Moldova.
15

18

Acordul Interimar a fost semnat la 2 octombrie 1995 i a intrat n vigoare la 1 mai 1996.
Vezi Raportul cu privire la activitatea Ambasadei Republicii Moldova n Regatul Belgiei n perioada ianuarie -decembrie
1994. Bruxelles, 1995, p. 17. Membrii delegaiei au manifestat un interes viu pentru situaia social-politic din ara. procesu!
de democratizare a vieii politice, mersul reformelor economice, perspectivele soluionrii conflictului transnistrean i cele ale
adoptrii statutului special pentru raionale populate preponderent de gguzi etc., ceea ce denota o dat n plus c opiunea
UE de a stabili relaii de parteneriat cu Republica Moldova avea la baz considerente politice.
20
Din partea Republicii Moldova Acordul de Parteneriat i Cooperare a fost semnat de ctre dl Mircea Snegur, Preedintele
Republicii Moldova. n comunicatul dat publicitii cu ocazia semnrii Acordului de Parteneriat i Cooperare, Uniunea
European avea s salute eveniment n cauz ca pe unul ce vine s consolideze relaiile ntre ambele pri i s ofere o baz
solid pentru dezvoltarea n continuare a cooperrii cu Moldova, n special n domeniile economicului i comerului.
Totodat, UE reitera sprijinul su pentru o independena Moldovei i integritatea sa teritonal. Vezi http://europa.eu.int/rapid
DN:PRES/94/250, Date: 1994-11-28, Partnership and Cooperation Agreement between the European Communities and the
Republic of Moldova.
19

21

Vezi Concepia Politicii Exteme a Republicii Moldova, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova la 8 februarie

1995, prin Hotrrea nr. 368-XIII.

22

Acordul privind Cooperarea economico-comercial a fost ntre semnat de ctre Comunitatea European i URSS la 18
decembrie 1989 i a intrat n vigoare la 1 aprilie 1990. Obiectivul prioritar al acestui Acord 1-a constituit consolidarea i
diversificarea legturilor economice existente ntre Pri. n anul 1993, n baza dreptului de succesiune la tratate, Republica
Moldova a devenit parte contractant a Acordului privind Cooperarea economico- comercial.
23

Acordul European stabilete cadrul politico-juridic necesar dezvoltrii relaiilor bilaterale ntre Uniunea European i statele
sale membre pe de o parte, i statele asociate la UE, pe de alt parte.
24

Vezi http://eulopa.eu.int/comm/enlargement//intro/criteria.htn1
Concepia Politicii Exteme a Republicii Moldova. adoptat de Parlamentui R-M la 8 februarie 1995.
26
Vezi http://europa.eu.int/comm/external_relations see sap index.hnn ia prezent rile eligibile pentru semnarea Acordurilor
de Stabilizare i Asociere sunt: Albania, Croaia. Bosnia-Hertegovma, Macedonia, i Republica Federativ lugoslavia.
Acordurile de Stabilizare i Asociere constituie rspunsul Comisiei Europene la concluziile Consiliilor Afacerilor Generale
ale UE dm 8 aprilie 1999. 26 aprilie 1999 i 17 mai 1999. http://europa.eu.int/comm/external relations/see/docs/stabilitv pact
17_mav 99-htm
25

2. PACTUL DE STABILITATE PENTRU EUROPA DE SUD-EST - O CALE DE INTEGRARE

EUROPEANA PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

Dup Summit-ul UE de la Nisa, unde a fost ncheiat un nou Tratat european, care a fost apreciat de unii
analitici drept un tratat prea mic pentru o Europ att de mare", putem totui concluziona c ntr-un
viitor nu prea ndeprtat vom asista la cel mai mare ciclu de extindere din istoria UE. Astfel, cu ncepere
de la 1 ianuarie 2003, dup ce noul tratat va fi ratificat de cele 15 parlamente naionale, extinderea va
putea ncepe cu condiia ca negocierile de aderare s fie terminate. Consiliul European i-a exprimat, cu
acest prilej, ncrederea c uneie ri din Europa de est vor putea deja participa la alegerile europene din
iunie 2004.
Astfel. pn la sfritul acestui deceniu numrul statelor UE poate chiar s depeasc cifra de 27, iar
frontiera virtual a UE poate s ajung pn la grania cu Republica Moldova. Eliminarea Moldovei din
acest proces, n special n contextul negocierilor de aderare la UE a Romniei, ar putea avea un impact
extrem de negativ asupra situaiei sale. Aceasta ar nsemna de fapt excluderea ei pe un termen nedefinit
din configuraia unei noi Europe democratice i prospere.
Aceast situaie nu poate s nu preocupe autoritile Moldovei. Numai c din pcate, de mai mult timp
diplomaia moldoveneasc ncearc far succes s obin din partea Bruxelles-ului un semnal clar cu
privire la perspectiva integrrii Republicii Moldova n Uniunea European. Ea nu a reuit s conving
Bruxelles-ul s ridice nivelul calitativ al raporturilor sale politice cu Chiinul. Relaiile actuale dintre
Republica Moidova i UE sunt definite de Acordul de Parteneriat i Cooperare. n pofida tuturor
beneficiilor pe care Republica Moldova le poate avea de pe urma implementrii lui, acest document nu
conine o finalitate clar definit a relaiilor sale cu UE. Astfel, aspiraiile Moldovei de integrare nu pot fi
satisfacute pe deplin de ctre acest acord, deoarece el pune accentul n special pe aspectul cooperrii i
nu pe cel de integrare gradual n UE. Anume din aceste motive Republica Moldova a insistat n ultimii
ani asupra lansrii negocierilor privind semnarea unui acord de asociere la UE, acord care presupune
relaii mai avansate. Ins, spre regret, demersurile Republicii Moldova adresate Bruxelles-ului nu s-au
ncununat de succes.
Eforturile Moldovei de a se detaa de grupul de state CSI i de a trece treptat n grupul celor din Sudestul Europei, n special din dorina de a obine un tratament preferenial din partea UE. chiar cu riscul
de a-i asuma eticheta de ar balcanic, n sensul negativ al acestei sintagme, au cunoscut doar un
succes parial. Formal, statutul Republicii Moldova de stat sud-est european a fost recunoscut de SUA
prin acceptarea m calitate de participant cu drepturi depline la Iniiativa de Cooperare n Sud-estul
Europei (SECI) i includerea n Planul SUA pentru Europa de Sud-est. ncercrile Republicii Moldova
de a fi inclus n Procesul Rayaumont, iniiativ sprijinit de UE, au euat [1].

La Chiinu prevaleaz sentimentul de frustrare din cauza c Uniunea European trateaz Republica
Moldova doar prin prisma relaiilor sale cu Rusia fr a avea o strategie separat fa de Moldova. Acest
fapt creeaz un handicap serios Moldovei, deoarece Moscova tinde doar spre dezvoltarea unor relaii de
parteneriat cu Bruxelles-ul. Mai mult, unii lideri de opinie compar atitudinea actual a UE fa de
Republica Moldova cu dezinteresul Europei fa de acest teritoriu dinaintea celui de-al II-lea rzboi
mondial [2]. Dac avem n vedere c la nou ani dup independen pe teritoriul su mai staioneaz nc
trupele Rusiei, n timp ce de pe teritoriul rilor Baltice acestea demult au fost retrase, este greu de
respins afirmaia precum c Europa ar neglija Republica Moldova.
Avnd m vedere contextul de mai sus, autoritile de la Chiinu, au sprijinit din start ideea Pactului de
Stabilitate pentru Europa de Sud-est. Interesul Republicii Moldova fa de Pact este determinat, n
primul rnd, de avantajele pe care acesta le ofer n scopul soluionrii problemelor stringente cu care se
confrunt Republica Moldova, dar mai cu seam de perspectiva clar de integrare deplin n Uniunea
European (UE), pe care el o deschide rilor din Europa de Sud-est.
1. Avantajele includerii Republicii Moldova n Pactul de Stabilitate
Pactul de Stabilitate ofer RM un cadru politic regional n msur s contribuie, pe termen scurt, la
eliminarea incertitudinii care aproape de un deceniu planeaz asupra acestui stat, iar pe termen lung, la
consolidarea i dezvoltarea lui.
1.1 Perspectiv clar privind integrarea n UE
Cea mai important contribuie, n sensul depirii incertitudinii n care se gsete Republica Moldova,
ar fi perspectiva de integrare european pe care Pactul de Stabilitate i-ar deschide-o. Se pare c fr
aceast perspectiv mobilizatoare, orice asisten poate s nu aib efectul scontat [3j. Anume de aceea,
ideea integrrii depline a Sud-estului Europei n UE a fost pus din start la temelia Pactului. In acest
sens, documentul de constituire al Pactului de Stabilitate conine prevederi destul de clare. n articolul 9
al documentului se stipuleaz c implementarea Pactului va facilita integrarea n structurile euroatlantice a acelor state din regiune care urmresc acest obiectiv[4j.
1.2 Sprijin n vederea apropierii de UE
Pactul de Stabilitate nu numai c ofer statelor din Europa de Sud-est o ans, ci chiar angajeaz UE s
sprijine statele din aceast regiune n aspiraiile lor europene. Astfel, n articolul 20 se stipuleaz c "UE
va atrage regiunea mai aproape de perspectiva unei integrri depline a acestor ri n structurile sale"[5].
n cazul rilor care nc nu au ncheiat acorduri de asociere cu UE, precizeaz textul Pactului, aceasta va
fi realizat printr-un nou tip de relaii contractuale.

Dup cum s-a promis, noul tip de acorduri - Acordurile de Stabilizare si Asociere, nu s-a lsat prea mult
timp ateptat, acesta, de fapt, fiind elementul cheie al politicii UE in regiune.
Acordurile de Stabilizare i Asociere sunt menite s dea o dimensiune calitativ nou relaiilor dintre
Uniunea European i statele din aceast regiune. Obiectivele principale ale acestui tip de acorduri sunt
urmtoarele:
Aderarea n perspectiv la UE, n baza prevederilor Tratatului de la Amsterdam, ndat ce criteriile de
la Copenhaga vor fi atinse;
Sprijmirea eforturilor m vederea consolidrii democraiei, a statului de drept, a dezvoltrii economice
i promovrii reformei, a structurilor administrative adecvate i a cooperrii regionale;
Stabilirea unui cadru formalizat pentru promovarea dialogului politic, att la nivel bilateral, ct i
regional;
Promovarea relaiilor economice, comertului, investiiilor, politicii antreprenoriale, transportului i
dezvoltrii cooperrii n domeniul vamal, cu perspectiva unei integrri mai strnse n sistemul
comerului mondial. inclusiv posibilitatea stabilirii unei zone sau unor zone de liber schimb, cnd un
progres suficient va fi fcut n reforma economic;
Asigurarea unei baze pentru dezvoltarea cooperrii n domeniul justiiei i afacerilor interne:
Asigurarea unei baze pentru cooperarea economic, social, educaie, tiin, tehnologie, energie,
mediu i cultur (inclusiv a unui plan de salvare a patrimoniului cultural al regiunii), sprijinit de
programe de asisten tipice pentru rile asociate i menite s faciliteze armonizarea legislaiei n
conformitate cu prevederile relevante ale "acquis-ului comunitar".
Uniunea Europeana a semnat deja un Acord de stabilizare i asociere cu Macedonia, urmnd s
semneze n viitorul apropiat cu Croaia i Albania. nc dou ri - Bosnia-Hertegovina i lugoslavia, de
asemenea, au fost declarate eligibile pentru astfel de acorduri.
Aadar, includerea recent cu drepturi depline a Republicii Moldova n Pact, alturi de statele balcanice
i i ofer posibilitatea s insiste i ea asupra nceperii unor negocieri privind semnarea unui Acord de
stabilizare i asociere cu UE.
1.3 Acces la proiectele i resursele financiare ale Pactului de Stabilitate
Includerea Republicii Moldova n Pactul de Stabilitate ar deschide accesul ei la programele, proiectele i
activitile lui. De o nsemntate deosebit pentru Moldova ar fi proiectele ce in de infrastructur transport, energie, ap, telecomunicaii, etc.

Pn n prezent au fost identificate 21 de domenii de interes prioritar care au fost incluse n cele trei
Mese de lucru: (I) Democratizarea i drepturile omului; (II) Reconstrucia economic, dezvoltare si
cooperare i (III) Probleme de securitate [6j.
Pactul de Stabilitate are toate ansele sa nu fie doar un "talk-show". Evoluia pe care a cunoscut-o Pactul,
n special dup Conferina Regional de Finanare de la Bruxelles, din mai 2000, este destul de
promitoare. Angajamentele asumate n cadrul acestei reuniuni capt tot mai mult substan. Circa
70% din proiectele cuprinse n aa numitul Pachet cu demarare rapid (Quick Start Package) au obinut
deja finanare [7].
De asemenea, au fost depuse eforturi n vederea atribuirii unei mai mari coerene activitilor din cadrul
meselor de lucru. Astfel, Banca Mondial a elaborat pentru Masa de lucru nr. II o strategie global
privind dezvoltarea economic, iar Canada urmeaz s prezinte un studiu menit s faciliteze desfaurarea
activitilor cuprinse de mesele de lucru 1 i III. Un document important, care are drept scop demararea
ct mai curnd a fazei de implementare a Pactului de Stabilitate, este "Agenda pentru Stabilitate"
adoptat n cadrul Mesei Regionale de la Salonic din 8 iunie 2000.
Pactul de Stabilitate ar putea s se ncununeze de succes, n primul rnd, datorit angajamentului politic
pe care UE i 1-a asumat vizavi de Sud-estul Europei. El este, de fapt, un adevrat test pentru UE. De
reuita lui va depinde mult viitorul UE n sensul afirmrii politicii externe i de securitate comune. Drept
dovad n acest sens poate servi i faptul c Pactul de Stabilitate continu s rmn printre prioritile
UE. Totodat, UE este principalul donator al Pactului. Ea va contribui cu circa 1 miliard din suma de 2,4
miliarde USD promis n cadrul Conferinei Regionale de Finanare.
2. Principalele etape n eforturile Moldovei privind aderarea la Pactul de Stabilitate.
Eforturile diplomatice ale Republicii Moldova privind aderarea cu drepturi depline la Pactul de
Stabilitate nu au fost n zadar.
Intr-o prim faz, ea a obinut recunoaterea legitimitii demersurilor sale. Astfel, majoritatea statelor
UE i mai multe instituii europene precum Comisia European [8], Parlamentul European [9], Adunarea
Pariamentar a Consiliului Europei [10]. Iniiativa Central European (ICE) [11] i Cooperarea
Economic la Marea Neagr (BSEC) [12] s-au pronunat n mod explicit n favoarea includerii
Republicii Moldova n Pact.
Urmare a unei veritabile ofensive diplomatice", Republica Moldova a reuit s "ntredeschid" ua
Pactului de Stabilitate. Ea a fost invitat s participe la uneie din iniiativele, activitile i proiectele
Pactului, n special la cele ce in de mesele de lucru 1 i II, precum "Buna guvernare", Campania de
promovare a unei societi multietnice", (ambele elaborate sub auspiciile Consiliului Europei), Iniiativa

privind Combaterea crimei organizate, Iniiativa mpotriva Corupiei, Dimensiunea parlamentar de

cooperare. Accesul la proiectele din cadrul Mesei de lucru "Reconstrucie economic, dezvoltare si
cooperare" rmne deocamdat ngrdit. Doar Canada a inclus Moldova n proiectul su din domeniul
energiei electrice.
Republica Moldova a reuit, de asemenea, s se detaeze de celelalte state admise cu statut de observator
n cadrul Pactului de Stabilitate. Este vorba, n primul rnd, de Ucraina care, de asemenea, urmrea
scopul de a deveni participant cu drepturi depline la acest proces, dar ale crei anse, au fost limitate nc
din start, datorit, n special, dimensiunilor ei prea mari. Acest fapt a fost consemnat de Masa Regional
a Pactului de Stabilitate din 8 iunie 2000 de la Salonic care "a salutat faptul c Moldova, datorit
proximitii sale geografice i legturilor sale strnse cu alte ri din Sud-estul Europei, este implicat
mai ndeaproape n activitile, iniiativele i proiectele Pactului de Stabilitate i a ncurajat-o s-i
intensifice prezenta n Pact" [13].
Dup lucrrile Mesei Regionale de la Salonic, Republica Moldova a nceput s fie invitat cu regularitate
i la reuniunile Coordonatorilor naionali ai rilor participante la Pactul de Stabilitate [14].
n final, n urma eforturilor politico-diplomatice ntreprinse pe parcursul anilor 1999-2000, Uniunea
European a decis n decembrie 2000 s sprijine admiterea Republicii Moldova n Pactul de Stabilitate
cu condiia ca Moldova, pe de o parte, s nu aduc problema transnistrean n discuiile din cadrul
acestui aranjament regional, iar pe de alt parte, s nu insiste asupra unui nou acord cu UE. Astfel,
Preedinia francez la UE s-a adresat lui Bodo Hombach, Coordonatorul Special al Pactului, pentru ca
acesta s solicite celorlalte state participante acordul lor n vederea includerii Republicii Moldova n
Pact. In urma consultrii celorlali membri ai Pactului, la 20 februarie 2001, Coordonatorul Special al
Pactului a informat Republica Moldova despre atingerea unui consens privind includerea ei n cadrul
Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est, reamintind totodat despre condiiile UE menionate
mai sus. Formalizarea final a acestui consens s-a produs cu ocazia reuniunii Mesei Regionale a Pactului
la 28 iunie 2001.
3. Dificultile Republicii Moldova n calea includerii sale n Pactul de Stabilitate
- Una din primele dificulti de care s-a ciocnit Republica Moldova imediat dup ce a fcut cunoscut
dorina sa de a se altura iniiativei cu privire la Pactul de Stabilitate a fost de ordin conceptual.
Moldova, de fapt, nu a intrat m calculele iniiale ale autorilor Pactului, care concepuser ca aceast
iniiativ s cuprind n exclusivitate zona Balcanilor Occidentali, din care fac parte rile cele mai
afectate de rzboaiele i crizele din fosta Iugoslavie. Romnia i Bulgaria au fost declarate ca ri
beneficiare ale Pactului mai trziu, doar datorit rolului pe care acestea 1-au jucat n timpul rzboiului

din Kosovo i pagubelor pe care le-au avut de suferit de pe urma lui. n aceste circumstane, demersurile
Moldovei de a se asocia acestei iniiative, n special n faza iniial de lansare, nici n-au fost luate n
consideraie.
Faptul c Moldovei nu i s-a rezervat din start un loc n Pactul de Stabilitate a ngreunat sarcina
diplomailor moldoveni. Dei, din punct de vedere geografic, istoric i cultural Republica Moldova face
parte din Europa de Sud-est, Chiinul a pierdut aproape un an pentru a convinge partenerii si europeni
c Moldova, pe termen lung, nu poate fi rupt de aceast regiune, dac se dorete cu adevrat
constituirea unei zone de stabilitate, pace i prosperitate n Europa de Sud-est.
- Un alt motiv care a generat ndoieli n snul UE a fost teama c prin acceptarea Republicii Moldova n
Pactul de Stabilitate s-ar crea un precedent care ar justifica i dreptul Ucrainei de a cere s fie admis n
acest proces [15]. Ins, dup cum s-a menionat mai sus, aceste temeri se pare c au fost spulberate deja.
Ucraina este "un pete" prea mare pentru a putea fi digerat" de UE, lucru evident i recunoscut de toat
lumea. Includerea Ucrainei n Pact ca beneficiar ar conduce inevitabil la diluarea resurselor financiare
rezervate pentru rile din Sud-estul Europei.
- Un handicap serios n calea eforturilor Republicii Moldova de integrare n UE, valabil ns i n
contextul eforturilor de aderare la Pactul de stabilitate privind Europa de Sud-est, sunt lipsa, la Chiinu,
a unei orientri pro-europene bine conturate i absena unui consens naional care ar sprijini aceast
orientare. De exemplu, nu toate forele politice din Moldova s-au alturat la Strategia cu privire la
asocierea Republicii Moldova la UE, document propus spre examinare n vara anului 2000 partidelor
politice parlamentare i extraparlamentare.
n Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova, adoptat n decernbrie 1999, la capitolul
"Politica extern", compartimentul referitor la integrarea european, conine i prevederi referitoare la
"... eforturile orientate spre aprofundarea i diversificarea relaiilor derulate n cadrul Comunitii
Statelor Independente ..."[16]. Aceasta denot faptul c la nivelul elitei politice nu se contientizeaz
faptul c este imposibil integrarea Moldovei n dou structuri politico-economice diferite precum sunt
UE i CSI. Recentele sondaje sociologice confirm c aceeai confuzie exist i la nivelul opiniei
publice.
- Lipsa la Bruxelles a unei strategii privind perspectiva relaiilor UE cu Republica Moldova creeaz i ea
dificulti serioase n calea aderrii la Pactul de stabilitate.
Republica Moldova este obiectul unui tratament stereotipic i lipsit de interes. In ochii UE, Moldova nu
este dect o fost republic sovietic, membr a CSI. Aceeai diviziune a Comisiei Europene,

responsabil de relaiile cu Rusia, Ucraina i Belarus, se ocup i de relaiile cu Republica Moldova.

Relaiile contractuale ale Bruxelles-ului cu Chiinul sunt stabilite de Acordul de parteneriat i
cooperare, acorduri asemntoare fiind ncheiate cu toate statele CSI. Mai mult, Acordul de Parteneriat i
Cooperare cu Republica Moldova a fost semnat numai dup ce au fost ncheiate astfel de acorduri cu
Rusia i Ucraina, (Belarus n-a fost luat n calcul numai datorit situaiei politice interne prea grave). In
opinia unor experi de la Bruxelles, Comisia European urmeaz s procedeze dup acelai ablon i n
cazul unei eventuale semnri a acordurilor de liber schimb. Neavnd nc o delegaie permanent la
Chiinu, Comisia European a acreditat-o pe cea de la Kiev i pentru Republica Moldova, dei
autoritile moldoveneti au ncurajat Bruxelles-ul s o acrediteze pe cea de la Bucureti.
Exemplele de mai sus denot c pn la ora actual, UE nu a dat dovad de originalitate n relaiile sale
cu Republica Moldova. Ea a tratat Moldova mai mult prin prisma relaiilor cu Moscova.
- Demersurile insistente ale Chiinului pe lng cancelariile europene n vederea includerii sale cu
drepturi depline n Pactul de stabilitate, nu numai c au scos la suprafa faptul c UE nu are nc o
strategie privind perspectiva relaiilor sale cu RM, ci au artat chiar c exist divergene de opinie n
rndul principalilor actori ai UE privind viitorul Moldovei.
- Principalul obstacol, ns, care st n calea admiterii Republicii Moldova ca participant cu drepturi
depline n Pactul de stabilitate este de ordin geopolitic.
Moldova continu s aparin "zonei de influen" a Rusiei. Prezena trupelor ruse pe teritoriul ei,
confruntarea cu regimul secesionist pro rus din regiunea transnistrean, apartenena la grupul de state
CSI, dependena excesiv de piaa i resursele energetice ale Rusiei, etc. - sunt manifestri vdite ale
acestei apartenene. Aceasta este i principala cauz pentru care UE nu a demarat pn n prezent nici
negocierile privind semnarea unui acord de asociere cu Republica Moldova.
Motivul geopolitic justific n mare msur ndoiala UE de a include Republica Moldova ca participant
cu drepturi depline n Pactul de Stabilitate. Cooptarea Moldovei n acest proces ar nsemna, de fapt,
detaarea ei de zona de influen a Rusiei i conectarea la arealul euro-atlantic. Aceasta nu ar fi un act
att de spectaculos pe fundalul evenimentelor care au avut loc n Europa dup prbuirea URSS i
Tratatului de la Varovia. Totui, realizarea acestei perspective n condiiile actuale este destul de
problematic. Aceasta, pe de o parte, datorit problemei transnistrene i prezenei trupelor ruseti n
Transnistria care continu s rmn nesoluionate. Pe de alt parte, Bruxelles-ul este deja antrenat n
alte procese politice de anvergur, precum extinderea spre est a UE i stabilizarea situaiei n Balcani,
procese care nu sunt tocmai pe placul Moscovei. De aceea, UE nu are nici un interes s dea Moscovei
motive noi de suprare, care ar putea s conduc la o confruntare cu Rusia. Pe lng aceasta, exist

temerea c includerea Moldovei n Pactul de Stabilitate ar nsemna adugarea conflictului transnistrean

la cele din fosta lugoslavie, ceea ce ar putea complica i mai mult gestionarea lor. Mai ales c n spatele
conflictului transnistrean st Rusia.
Problemele Republicii Moldova pot fi comparate cu cele ale Ciprului, care, dei se confrunt cu un
regim secesionist i prezena trupelor turceti pe teritoriul su, aceast ar are anse reale s adere la
UE, chiar n urmtorul val. Din pcate pentru Moldova, dei situaia ei este comparabil cu cea a
Ciprului, sunt totui cteva deosebiri eseniale. In primul rnd, Turcia, ea nsi. dorete s adere la UE,
iar din 1999 a devenit chiar ar-candidat. Pe cnd Rusia, potrivit Strategiei sale de dezvoltare a
relaiilor cu Uniunea European pe termen mediu, nu-i propune s aib cu UE, cel puin pentru
urmtorii 10 ani, dect relaii de parteneriat. Mai mult, Rusia consider stabilirea de relaii speciale"
ntre UE i rile membre ale CSI ca avnd menirea de a mpiedica integrarea economic din cadrul CSI
i fiind n detrimentul intereselor Rusiei [17]. Aceasta este de fapt o ameninare deschis la adresa UE. In
al doilea rnd, Romnia, care constituie sprijinul "natural" al Republicii Moldova, nu este deocamdat
membr a UE, precum Grecia care sprijin Ciprul. n consecin, Moldova deocamdat nu poate conta pe
un sprijin politic consistent din interiorul UE.
Aadar, exemplul Ciprului nu este concludent pentru Republica Moldova. Chiinul nu va putea avansa
substanial pe calea integrrii europene, n cazul de fa nu va putea beneficia de statutul de ar cu
drepturi depline n Pactul de Stabilitate, pn cnd nu va rezolva problema retragerii trupelor ruse i
conflictul transnistrean.
Din fericire, perspectiva retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, implicit cea a
soluionrii conflictului transnistrean nu sunt att de sumbre. Summit-ul OSCE de la Istambul a stabilit
2002 ca fiind termenul limit al retragerii complete a trupelor ruse din Moldova [18]. De aceea,
progresele Republicii Moldova pe calea integrrii europene vor depinde n cea mai mare parte de felul n
care autoritiie de la Chiinu vor ti s exploateze acest succes diplomatic.
- O alt problern semnificativ n calea integrrii cu drepturi depline n Pactul de stabilitate a
Republicii Moldova este lipsa pe teritoriul su a unui spaiu vamal unic. Autoritile separatiste
transnistrene i-au creat propriul sistem vamal. n plus, Republica Moldova nu este n msur s asigure
un regim vamal rigid nici pe teritoriul pe care l controleaz, n primul rnd, din cauza permeabilitii
frontierei sale de est.
Dup cum se cunoate, Pactul de Stabilitate i propune drept obiectiv, pe de o parte, eliminarea tuturor
obstacolelor ce stau n faa dezvoltrii comerului inter-regional, iar pe de alt parte, posibilitatea

stabilirii unei sau mai multor zone de liber schimb ntre rile din Sud-estul Europei i UE. Or, far
consolidarea spaiului su vamal, participarea Republicii Moldova la integrarea comercial prevzut de
acest proces va fi practic imposibil. De aceea, n condiiile actuale, chiar dac ua Pactului ar fi complet
deschis pentru Moldova, ea oricum n-ar putea beneficia de toate posibilitile lui.
- UE ar avea desigur i alte obiecii fa de Republica Moldova: de ordin politic - instabilitatea
instituiilor democratice, disfuncii n comunicarea dintre ramurile puterii de stat;
de ordin economic - lipsa unei economii de pia funcionale, mediu ostil pentru oamenii de afaceri i
investitorii strini i alte dificulti serioase n procesul tranziiei la economia de pia; de ordin juridic lipsuri mari n domeniul legislaiei, de ordin social - nivelul foarte sczut al calitii vieii populaiei etc.
ns, aceste probleme nu pot fi un obstacol n calea includerii n Pactul de Stabilitate, deoarece acesta are
anume menirea s sprijine din punct de vedere politic, economic i instituional statele din Sud-estul
Europei n procesul lor de apropiere de UE i structurile euro-atlantice. n acest context, mai important
este ca autoritile Republicii Moldova s neleag c Pactul nu este un drum cu sens unic, c sprijinul
pe care Moldova ar putea s-1 aib n cadrul Pactului va veni numai dac vor fi promovate reformele
politice i instituionale adecvate, precum i dac va fi creat un mediu prielnic pentru progresul
economic i social.
4.Politica European de Vecintate i Republica Moldova
Extinderea din 2004 a dus ins la apariia unor noi provocri pentru UE, i anume a creat pericolul
apariiei unor noi linii de diviziune in Europa i al excluderii unei serii de state europene, cu puternice
aspiraii de integrare european, de la procesele politice i economice integraioniste din interiorul UE i
de la beneficiile pe care le comport acestea. Pentru a evita ca acest lucru s se intimple, UE a elaborat
Politica European de Vecintate.
Ce reprezint Politica European de Vecintate?

Politica European de Vecintate (PEV) a aprut ca urmare a aderrii la UE a zece noi state membre in
mai 2004. Obiectivul principal al PEV este de a imprti beneficiile acestei extinderi cu statele din
vecintatea apropiat1 pentru care, pe termen mediu, nu exist perspectiva de aderare la UE. PEV a fost
conceput in aa fel incit s evite apariia unor linii de diviziune dintre Europa extins i vecinii acesteia,
oferindu-le statelor vecine posibilitatea de a participa la activitile UE prin intermediul unei colaborri
politice i economice mai strinse.
In domeniul politic, este preconizat intensificarea dialogului politic cu UE i asistena din partea
acesteia pentru consolidarea instituiilor care garanteaz democraia i statul de drept. De asemenea se
ateapt o colaborare mai strins in domeniul politicii externe i de securitate. Scopul acestei colaborri
va fi promovarea prioritilor de politic extern a UE, ca de exemplu eficientizarea activitii
instituiilor internaionale multilaterale, i combaterea factorilor comuni de insecuritate terorismul,
activitile de contraband, crima organizat, conflictele nesoluionate etc.
In domeniul economic, obiectivele PEV sint consolidarea relaiilor comerciale prefereniale, sporirea
asistenei tehnice i financiare, participarea gradual intr-o serie de programe i politici UE, dar i
participarea la piaa intern a UE prin aproximarea legislativ i integrarea gradual a reelelor de
1.PEV include vecinii estici ai UE: Belarus, Ucraina i Moldova; statele din Caucazul de Sud: Georgia, Armenia i Azerbaidjan;
statele sud- i est-mediteranene: Maroc,Alger, Tunisia, Libia, Egipt, Izrael, Iordania, Liban, Siria i Autoritatea Palestinian. UE
dezvolt relaii speciale cu Rusia in cadrul unui parteneriat strategic. Statelecandidate pentru aderare la UE, Bulgaria,
Romania, Turcia, Croaia, Macedonia i statele din Balcanii de vest nu particip la PEV

transport, energetice i de comunicare. Pentru realizarea acestor obiective, statele vecine vor trebui s
fac un efort susinut i coerent de realizare a unei serii de reforme complexe. Beneficiile ins vor fi
considerabile reformele structurale vor duce la rate de cretere sporite; un climat macroeconomic
imbuntit i liberalizarea comerului vor favoriza mai multe investiii strine directe, iar reformele
politice vor contribui la consolidarea instituiilor i proceselor democratice din aceste state. In scurt timp,
statele vor deveni mai eficiente i mai capabile s ofere un nivel mai inalt de trai cetenilor si.
Aprofundarea relaiilor politice i economice dintre UE i noii vecini dup aceast schem va duce la
proiectarea stabilitii i prosperitii din interiorul UE asupra vecintii imediate. Ca urmare va
beneficia atit UE (stabilitate i pace la hotare), cit i statele vizate vor fi nite state mai democratice i
mai bine echipate s fac fa provocrilor globalizrii.
PEV nu va inlocui relaiile actuale dintre UE i statele vecine, ci va duce la consolidarea cadrului juridic
i instituional care guverneaz aceste relaii la momentul actual (in cazul RM, Acordul de Parteneriat i
Cooperare i instituiile create in baza acestuia).
PEV nu presupune aderarea statelor vecine la UE.
PEV este mai curind o politic alternativ celei de extindere, conceput special pentru statele pentru
care pe termen mediu nu exist o perspectiv clar de aderare la UE.
In acelai timp, PEV nu exclude posibilitatea aderrii la UE a statelor vizate, o mare parte din acestea
avind puternice aspiraii europene, ca de exemplu Republica Moldova i Ucraina.
In schimb, PEV prevede posibilitatea stabilirii unor parteneriate foarte apropiate dintre statele vecine
i UE, aa incit statele vecine s poat beneficia de tot in afar de instituiile UE2 . Ins profunzimea i
gradul de ambiiozitate ale acestor parteneriate va depinde de progresul inregistrat de statele partenere in
domeniul reformelor politice i economice.
De ce o Politic European de Vecintate?
Extinderea din mai 2004 i 2007 a fost cea mai mare din istoria UE. Aceasta a dus la creterea
populaiei UE la 492 de milioane, la un PIB de aproape 10.000 miliarde euro, i la creterea rolului
politic, geografic i economic al UE pe continentul european i in intreaga lume.
Extinderea a lsat ins in afara hotarelor UE circa 385 de milioane de locuitori ai statelor din
vecintatea imediat. Interdependena politic i economic dintre UE i statele vecine este o
realitate. Capacitatea UE de a oferi securitate, stabilitate i prosperare cetenilor si nu poate fi
conceput fr existena unor relaii de bun vecintate cu statele vecine. Proximitatea geografic
ofer posibiliti de a dezvolta comerul i investiiile transfrontaliere, dar i de a elimina
ameninrile transfrontaliere de la terorism la poluarea aerului.

Pentru prima dat ideea unei politici speciale a UE pentru noii vecini a fost formulat in Comunicarea
Comisiei Europene Europa extins vecintatea : un nou cadru de relaii cu vecinii notri estici i
sudici publicat in martie 2003. Comunicarea propune crearea unui cerc de prieteni o zon de
prosperitate i bun vecintate cu care UE ar construi nite relaii apropiate, pacifice i de cooperare. La
baza acestor relaii urmeaz s stea valorile comune i angajamentul de a continua reformele, iar in
schimb UE se angajeaz s ofere statelor vecine perspectiva participrii la Piaa Comun a UE i
continuarea integrrii i liberalizrii pentru a promova libera circulaie a persoanelor, bunurilor,
serviciilor i capitalurilor (cele patru liberti) (vezi Boxa 1).
Obiectivul noii politici este de a rspunde la problemele de ordin practic create de proximitatea
geografic i vecintatea cu aceste state, care erau tratate intr-un context separat de cel al aderrii la UE.
Importana politicii europene de vecintate este menionat i in Strategia european de securitate din
decembrie 2003. Aceasta reitereaz interesul UE de a avea nite vecini bine guvernai i prosperi.
Vecinii care sint angajai in conflicte violente, statele fragile in care prolifereaz crima

.Remarc fcut de Preedintele Comisiei Europene Romano Prodi, in 2002

organizat, societile nefuncionale ... toate creeaz probleme pentru Europa, se spune in
strategie. Astfel, UE ii va putea asigura propria securitate doar prin extinderea cooperrii economice,
politice i de securitate cu aceste state i prin transformarea acestor state in unele mai prospere, mai
democratice i mai capabile s ii asigure propria securitate.
Cum este realizat Politica European de Vecintate?
Realizarea PEV are loc in dou etape. Prima etap presupune stabilirea in strins colaborare cu statele
vecine a unei agende de reforme realiste; la cea de-a doua etap UE ofer asisten pentru realizarea
acestora.
La prima etap, cea de stabilire a unui cadru de reforme, UE incheie cu statele vecine Planuri de
Aciune individuale in cadrul PEV. Acestea sint nite documente politice elaborate in comun de ctre
ambele pri i care consacr angajamentul acestora de a respecta valorile comune i normele
internaionale i de a realiza o serie de reforme politice i economice. Planurile de aciuni acoper o serie
de domenii de aciune: dialogul i reforma politic, relaiile comerciale i msurile de pregtire a
partenerilor pentru participarea gradual la piaa intern a UE, precum i la politicile comunitare in
domeniul afacerilor juridice i interne, energiei, transportului etc. Planurile de aciuni sint
individualizate, adic adaptate la necesitile i capacitile statului partener i la interesele comune i se
concentreaz asupra unui numr de prioriti-cheie. Amploarea relaiilor UE cu vecinii va depinde de
msura in care acetia vor demonstra in practic ataamentul fa de angajamentele asumate.
La etapa a doua, cea de asisten pentru reforme, statele partenere vor primi asisten tehnic i
financiar din partea UE pentru continuarea proceselor de reforme i integrare. Dup 2007 programele
actuale de asisten (TACIS in cazul Moldovei) vor fi inlocuite printr-un program nou Instrumentul
European de Vecintate i Parteneriat (IEVP). Asistena prin IEVP va fi acordat pentru necesitile
prioritare ale statelor partenere i pentru implementarea obiectivelor planurilor de aciuni. In 2007-2013
se prevede acordarea statelor vecine a circa 15 miliarde de euro in cadrul IEVP, aproape de dou ori
mai mult decit asistena oferit statelor PEV in 2000-2006.
De ce particip Moldova la Politica European de Vecintate?
Republica Moldova, de rind cu alte state din fosta Uniune Sovietic Ucraina, Belarus, Georgia,
Azerbaidjan i Armenia, este unul din statele participante la PEV. Dup aderarea Romaniei la Uniunea
European, preconizat pentru 1 ianuarie 2007, Moldova va deveni vecin direct cu UE, un aa-zis nou
vecin al Europei. Acest lucru a determinat statele UE s atrag mai mult atenie proceselor care au loc
in RM i problemelor de ordin politic, economic, social cu care se confrunt RM la momentul actual,
deoarece aceste probleme sint poteniale surse de instabilitate atit pentru Moldova, cit i pentru restul
UE. Problema transnistrean capt o importan deosebit in relaiile RM-UE datorit
numeroaselor riscuri de securitate pe care le comport prezena acestui conflict nesoluionat la o distan
de doar 100 de km de hotarul UE dup aderarea Romaniei.
Pe de alt parte, participarea Moldovei la PEV se inscrie in eforturile mai largi de realizare a obiectivului
strategic de integrare european a statului nostru. PEV deschide noi perspective pentru dezvoltarea unor
relaii mai strinse cu UE i pentru apropierea Moldovei de modelul politic i economic european.
Participarea la PEV ne va aduce mai multe beneficii participarea la piaa unic i alte politici
comunitare, asisten tehnic i financiar din partea UE, posibilitatea acordrii unor faciliti pentru
vize etc. In plus, PEV prevede un sprijin mai mare din partea UE in procesul de reglementare

transnistrean, un obiectiv urmrit de autoritile de la Chiinu de mai mult vreme. In funcie de

progresul inregistrat de Romania in promovarea reformelor necesare pentru aderarea la UE, momentul
aderrii poate fi aminat cu un an, deci pentru 1 ianuarie 2008. Decizia final cu privire la data aderrii
Romaniei la UE va fi luat in mai 2006.
Pe de alt parte PEV nu prevede aderarea Republicii Moldova la UE, deci nu satisface intru totul
aspiraiile europene ale Republicii Moldova. Cu toate acestea, Chiinul trebuie s se concentreze
asupra indeplinirii depline i in termen a angajamentelor luate in cadrul PEV, in acest fel demonstrind
ataamentul fa de obiectivul de integrare european i deschizind perspectiva unor relaii i mai strinse
cu UE.

5. Strategia de integrare european a Republici Moldova

Strategia de integrare european a Republici Moldova a fost elaborat de ctre experii din Republica
Moldova att din structurile de stat ct i reprezentanii organizatiilor neguvernamentale, coordonate
de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova(actualmente MAEIE) si Institutul de Politici
Publice.
Elaborarea documentului a inceput inainte de lansarea de catre Comisia Europeana a consultarilor asupra
Planului de Actiuni (aceast tem va fi studiat sepatar), si a fost precedata de elaborarea Conceptiei
integrarii Republicii Moldova in Uniunea Europeana. Strategia de integrare european a Republici
Moldova este un document intern al Republicii Moldova cu privire la realizarea Conceptiei integrarii
Republicii Moldova in Uniunea Europeana, care are drept scop pregatirea arii pentru aderarea in viitor
la UE.
La elaborarea structurii Strategiei Europene a Republicii Moldova s-a inut cont de experienta mai
multor tari, precum si de reglementarile UE care se refera la procesul de extindere. Dupa lansarea
consultarilor asupra Planului de Actiuni, structura Strategiei Europene a fost modificata astfel ca sa fie
coordonata cu cea a Planului.
Dat fiind faptul ca perioada de implementare a Planului este de trei ani, aceasta inseamna ca in anul 2008
(cind expira si termenul de valabilitate a Acordului de Parteneriat si Cooperare dintre Republica
Moldova si UE) vom avea nevoie de un nou document.La sfritul anului 2008 Comisia European a
decis prelungirea nc pentru un an a Plananului de Aciuni. Strategia poate fi utilizat ca instrument de
monitorizare a implementarii Planului de Actiuni.
Strategia Europeana a Republicii Moldova include pentru fiecare domeniu de activitate urmatoarele
patru parti de baza:
- analiza cadrului legislativ al Republicii Moldova;
- analiza cadrului institutional;

- formularea problemelor existente;

- formularea prioritatilor pe termen scurt si mediu.
Structura aceasta este caracteristica pentru strategiile de asociere ale fostelor si actualelor tari candidate
la aderare la UE. Astfel, Strategia Europeana a Republicii Moldova trebuie sa devina documentul care va
concretiza modul de realizare a obiectivului de integrare a Republicii Moldova in UE, formulat in
Conceptia integrarii Republicii Moldova in UE. Datorita structurii sale, Strategia Europeana a Republicii
Moldova permite nu numai sa fie formulate sarcinile si obiectivele de activitate, dar reprezinta si
documentul de baza de la care poate fi pornita elaborarea Planului national de armonizare legislativa, dat
fiind faptul ca fiecare paragraf contine o informatie despre cadrul legislativ in domeniul respectiv. De
asemenea, Strategia permite sa se faca concluziile necesare cu privire la modificarea cadrului
institutional, necesar pentru cooperarea eficienta si ulterior integrarea Republicii Moldova in UE, si sa
fie estimate necesitatile financiare a acestui proces. Aderarea Republicii Moldova este un proces de
durata lunga. Pe parcursul acestei perioade vor avea loc mai multe schimbari atit in situatia
internationala, cit si cea interna. Din acest motiv, Strategia Europeana va necesita revizuiri si adaptari
permanente la zi, cu reformularea obiectivelor pe termen scurt si mediu. In acest sens, vom fi
recunoscatori pentru toate sugestiile cititorilor, care pot fi expediate la adresa. Strategia n varianta
complet o putei accesa la adresa www.ipp.md .Varianta scurt vezi Anexa 2.
n cadrul Instrumentului European de Vecintate i Cooperare (IEVC) a fost elaborat
STRATEGIA EUROPEAN A REPUBLICII MOLDOVA (SERM) 2007-2013 Strategia European a Republicii

Moldova1 (SERM) cuprinde perioada 2007-2013. In aceast perioad asistena acordat Republicii Moldova
se va desfura in mare parte sub egida Instrumentului European de Vecintate i Cooperare (IEVC), menit
s asigure asisten in ceea ce privete nivelul de prosperitate i bun vecintate cu participarea Uniunii
Europene i a rilor partenere, membre a Politicii Europene de Vecintate (PEV).
La etapa actual obiectivele principale ale cooperrii UE-RM urmresc dezvoltarea unor relaii strinse
dintre UE i Moldova, bazindu-se pe nivelul de cooperare anterioar, mizind pe aprofundarea unei
colaborri politice, care s includ politica extern i de securitate, precum i rezolvarea diferendului
transnistrean, creterea economic, eradicarea srciei, conform Planului de Aciune UE-Moldova i
Strategiei de Cretere Economic i Reducere a Srciei din Moldova (SCERS vezi www.scers.md ).
Asistena CE va condiiona realizarea obiectivelor strategiei in cauz, preconizate pentru perioada vizat.
In cadrul Programului Indicativ Naional (PIN) pentru 2007-2010 se accentueaz trei categorii prioritare:
1) consolidarea bunei guvernri i dezvoltrii democratice;

2) reformele regulatorii i consolidarea capacitilor administrative;

3) reducerea srciei i creterea economic;
La crearea Noii Strategii Europene a RM (SERM) s-au consultat reprezentani ai autoritilor statale
moldovene, perseverind in reflectarea pe larg a prioritilor naionale. De asemeni in procesul de elaborare
au fost luate in consideraie opiniile statelor membre, ale diferitor organizaii civile, precum i ale altor
donatori. Textul complet al Strategiei poate fi gsit la adresa www.delmda.cec.eu.int

6.Programul TACIS - program de asisten tehnic i financiar acordat de

Uniunea European pentru Republica Moldova
RM coopereaz cu mai multe ri i instituii care ofer asisten tehnic. Aceste relaii de cooperare
au nceput n 1992, dar au cptat amploare i au nceput s exercite un impact substanial asupra
procesului de reforme ncepnd din 1995. Din acest an, colaborarea tehnic se dezvolt permanent i
nregistreaz o majorare net a volumului de asisten cu 70% n 1996, constituind circa 42 mln $,
fa de 25 mln $ n 1995. Moldova colaboreaz cu 15 instituii i ri donatoare, cele de baz fiind
Agenia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaional (USAID), Programul Naiunilor Unite pentru
Dezvoltare (PNUD), Agenia Asisten Tehnic a Germaniei (GTZ), Banca Mondial, BERD etc. De
asemenea, un aspect de o deosebit importan al colaborrii RM cu UE este conlucrarea n cadrul
programului TACIS. TACIS este cel mai mare program de asisten tehnic din lume. El reprezint
iniiativ UE pentru statele CSI i Mongolia, care sprijin dezvoltarea unei legturi economice i
politice armonioase ntre UE i aceste ri. Scopul su de baz este s ajute aceste ri n tranziiea lor
economic i n dezvoltarea democraiei. TACIS are scopul primordial de a contribui la construcia
unei economii de pia. El funcioneaz n cadrul Acordurilor de Asociere i Cooperare bilateral
semnate cu fiecare partener, care stabilete bazele cooperrii economice, politice, comerciale i
culturale.
Prioritile de dezvoltare sunt definite de rile CSI i Comisia European n cadrul programelor
plurianuale naionale, plurinaionale. Unele programe specifice sunt definite anual.
Programele de aciune sunt stabile n fiecare an. Acestea precizeaz proiectele i finanrile
disponibile. n fiecare ar CSI, aceste aciuni sunt transpuse n via de ctre unitile de coordonare
alctuite din reprezentanii guvernului i experii europeni.
Dac ne referim la istoria programului TACIS, am putea meniona c la ntrunirea Consiliului Europei
din decembrie 1990 la Roma, UE i rile membre au decis s sprijine fostele ri din URSS n
eforturile acestora de a efectua reformele economice. UE a hotrt s-i concentreze programul de
asisten tehnic 1991 asupra 5 sectoare:

instruire n sectorul public i privat;

energie;
transport;
servicii financiare;
agricultur.

La 15 iulie 1991, Consiliul a adoptat regulamentul nr. 215/91 care stabilete bazele legale ale
Programului de Asisten Tehnic. Fondurile alocate de ctre UE n implementarea acestui proiect au
ajuns la suma de 40 mln ECU pentru anul financiar 1991.
La 22 iulie 1992 statele membre au aprobat propunerea Comisiei asupra programului de asisten
tehnic care definete principalele sectoare ale programului TACIS 1991. Mai trziu, la 11 februarie
1992, UE i cele 12 state independente au semnat un acord, care a pus bazele viitoarei cooperri.
n prezent, programul TACIS urmrete susinerea iniiativei rilor CSI de a dezvolta o societate
bazat pe libertatea politic i prosperitatea economic. Implementarea TACIS urmeaz s ncurajeze
crearea condiiilor favorabile pentru dezvoltarea sectorului privat. O condiie esenial n evoluia cu
succes a economiei de pia este apariia unei societi democratice. n acest scop, TACIS susine
crearea diverselor organizaii care sunt vital importante pentru dezvoltarea unei societi democratice.
Prin intermediul parteneriatului i cooperrii, TACIS ncurajeaz:
transferul de experien u cunotin;
cooperarea industrial i parteneriat ntre organele publice i private;
asistena tehnic pentru a nsoi investiiile i finanarea investiiilor;
cumprarea rechizitelor necesare asistenei tehnice,
Comisia European coopereaz cu Guvernul Moldovei, la fel i alte organizaii, pentru a identifica
sectoarele cheie unde este necesar finanarea din partea programului TACIS.
n noiembrie 1996 a fost semnat un alt proiect al programului TACIS, acesta cuprinznd 4 ani (19961999). Pe parcursul acestei perioade UE a acordat Moldovei 36 mln ECU. n total n primii 7 ani de
activitate (1991-1998), TACIS a acordat 3,290 mld ECU pentru a lansa mai mult de 3000 proiecte n
CSI, din care 48mln erau prevzute pentru Moldova.
Regulamentul anterior pe care se baza programul TACIS, a fost nlocuit cu altul care cuprinde anii
2000-2006 (nr. 99/2000 din 29 decembrie 1999). Noul regulament se bazeaz pe aceea c cooperarea
este un proces reciproc. Bugetul pentru perioada 2000-2006 este de 3,138 miliarde EURO. Pentru
anul 2001 nemijlocit pentru RM programul de aciune are un buget de 25mln EURO.
Astfel, TACIS i concentreaz activitatea n sectoarele urmtoare:
reforma instituional, juridic i administrativ;
dezvoltarea sectorului privat i antreprenoriatului;
reele i infrastructur transport, comunicaii, energie;
protecia mediului nconjurtor;
economia rural proprietatea funciar, acces la capital i la pia, agricultur;
securitatea nuclear stocarea deeurilor;
resursele umane;
sectorul bancar.
n ceea ce privete reforma juridic, impactul aciunilor ntreprinse de TACIS n acest domeniu se
reflect asupra armonizrii legislaiei naionale cu ceea european, ceea ce constituie un pas nainte
spre integrarea RM n structurile europene. Proiectul a selectat circa 70 proiecte de legi, ce se afl n
proces de adoptare, sub aspectul compatibilitii acestora cu legislaia UE. ns n acest domeniu
exist cteva contradicii unele legi contravin altora. Aceasta are loc din cauza c exist multe
izvoare de elaborare a legilor.

Referitor la reforma administrativ, n acest proiect se include cancelaria de stat, preturile, Academia
de Studii n domeniul Administraiei Publice. Proiectele au fost orientate spre susinerea programului
de reform a guvernului n acest domeniu prin formarea la nivel de administraii locale i centrale.
Un alt domeniu prioritar de activitate a programului TACIS este dezvoltarea sectorului privat i a
antreprenoriatului. Obiectivele de baz n acest domeniu sunt:

dezvoltarea cadrului investiional;

dezvoltarea sistemului de finanare a business-ului mic;
servicii multiple pentru ntreprinderile mici i mijlocii.
n acest sens, TACIS a implementat 3 proiecte:
primul proiect prevede acordarea continu a asistenei Ageniei pentru Restructurarea
ntreprinderilor i Asisten (ARIA) n cadrul programului de dezvoltare a ntreprinderilor;
al doilea proiect asist procesul de conversiune a ntreprinderilor din complexul ex-militar. Se
ntrete capacitatea de management a Centrului de Coordonare a ntreprinderilor, ce aparin
complexului militar. n cadrul acestui proiect, de o deosebit susinere au beneficiat 3
ntreprinderi private din sectorul electronic n domeniul cercetrii i dezvoltrii producerii i
marketingului;
al treilea proiect acord susinere Centrului de concuren care aprovizioneaz ntreprinderile
cu informaii privind studiile pieelor internaionale, metodele avansate de conducere, sistemele
de dirijare a procesului de producere.
Pe lng implementarea acestor 3 proiecte, TACIS mai ofer ajutor n urmtoarele direcii:

instruirea oamenilor de afaceri din Moldova n tehnicile de marketing, management i organizarea

diverselor programe de schimb cu companii din UE;
pregtirea planurilor de afaceri, studii de fezabilitate i cercetri de marketing pentru ntreprinderile
din Moldova;
nfiinarea centrelor de business-informaie pentru ntreprinderile mici i mijlocii i ncurajarea
relaiilor ntre ntreprinderile mici i mijlocii din Moldova i cele din UE;
susinerea ageniilor guvernamentale n restructurarea ntreprinderilor;
furnizarea cunotinelor i experienei.
Problemele care necesit o examinare i soluionare mai rapid in n primul rnd de suportul
permanent al programelor de conversiune a ntreprinderilor. De asemenea, sporirea volumului de
asisten n domeniul statisticii i participarea mai activ a Moldovei n programele speciale ale UE
pentru susinerea ntreprinderilor mici i mijlociii. O problem care la fel necesit a fi soluionat este
lansarea programelor de instruire n materie de management, economie, drept, limbi strine, i
perfecionarea cadrului juridic naional i armonizarea acestuia cu standardele europene prin
intermediul consultrilor, instruirii, seminarelor. Alt domeniu de intervenie a programului TACIS este
sectorul energetic. Obiectivele de baz in de:
restructurarea i privatizarea sectorului energetic;
promovarea conservrii energiei;
ridicarea eficienei procesului de ardere a carburanilor la centralele tehnice;
controlul mediului ambiant.
Succesul i aplicarea proiectelor de asisten tehnic n sectorul energetic depinde de deciziile
Guvernului.

Un domeniul la fel de important este economia rural i n acest context, anume agricultura.
Agricultura a fost mereu cel mai important sector economic al Moldovei. Obiectivele de baz ale
asistenei n acest domeniu sunt:
- privatizarea i restructurarea ntreprinderilor agricole;
- dezvoltarea pieei funciare;
- dezvoltarea sistemelor de finanare a agriculturii.
n acest sector se finaneaz 3 proiecte de baz:
primul proiect acord asisten consultativ Ministerului Agriculturii i Alimentaiei n dezvoltarea
sistemului de asigurare n cazul calamitilor. Se prevede acordarea asistenei ministerelor n
domeniile reformei funciare, finanarea agriculturii;
al doilea proiect acord informaie concret privind reglementarea distribuirii proprietii funciare i
activelor, ncheierea contractelor de proprietate asupra pmntului;
al treilea proiect acord asisten n domeniul restructurrii gospodriei fermiere i administrrii
redistribuirii datoriilor n cadrul noii Agenii pentru Restructurarea Agriculturii (ARA).
Pe lng aceste proiecte, TACIS mai contribuie la formarea unui sector rural competitiv i eficient
prin:
a) asistarea procesului de tranziie a sectorului agricol la o economie de pia;
b) asistarea n dezvoltare a cooperativelor agricole, fermelor privatizate i asociaiilor;
c) furnizarea productorilor agricoli cu echipamente i tehnologii;
d) dezvoltarea sistemelor de credit rurale pentru mprumuturi sezoniere fermierilor privai.
Programul TACIS mai acord asisten i n domeniul resurselor umane. Schimbrile radicale n
economia Moldovei au avut urmri i asupra situaiei sociale a populaiei din Moldova. O tranziie
economic i politic cu succes necesit meninerea unei infrastructuri sociale adecvate.
Proiecte efectuate n acest sector au fost concentrate asupra aspectelor proteciei sociale, combaterii
omajului, etc S-au desfurat 2 proiecte n cadrul programului TACIS cu un buget total de 3,2 mln
dolari, beneficiarul crora a fost Ministerul Muncii. Aceste proiecte au contribuit la elaborarea i
implementarea reorganizrii ntregului sistem al serviciilor de munc la nivelul organizatoric,
funcional i a controlului financiar. A fost proiectat i pus n funciune un sistem informaional
integral al serviciilor de munc, fiind create 3 baze de date privind nregistrarea omerilor,
propunerilor i ofertelor de munc.
n afar de aceste proiecte, au mai fost lansate altele 3:
primul proiect acord asisten sistemului de instruire profesional prin intermediul dezvoltrii
cadrului legal i definirii cererii pe piaa muncii fa de noile profesii. Proiectul cuprinde 2
proiecte pilot pentru instituiile profesionale de instruire n domeniul pregtirii cadrelor
didactice, adaptrii planului de nvmnt i asigurrii cu echipament;
al doilea proiect asisten n crearea unui sistem de nvmnt superior n domeniul economiei
i n formarea unei reele comune de instituii superioare de nvmnt cu universitile UE. n
acest sens, cu aceasta se ocup anume programul TEMPUS;
al treilea proiect prevede acordarea asistenei Guvernului RM n promovarea reformelor n
domeniul administrrii de stat prin asigurarea suportului necesar pentru consolidarea
capacitilor interne viznd dezvoltare structurilor instituionale.
Pe lng aceasta, TACIS asist ministerele i ageniile responsabile n reformarea i dezvoltarea unui
nou sistem de protecie social. De asemenea, TACIS susine dezvoltarea unei pregtiri calitative n
domeniul managementului pentru a sprijini i a ncuraja antreprenoriatul n RM.

Sectorul bancar i bugetar naional la fel este susinut de programul TACIS. Susinerea este
ndreptat spre:
-

ntrirea capacitii instituionale i organizaionale;

reorganizarea i continuarea dezvoltrii sistemului financiar-bancar n conformitate cu
normele i standardele internaionale;
- consolidarea reelei bancare, capabile s activeze n condiiile noi de pia i s se integreze n
sistemul bancar internaional.
Cu susinerea proiectului TACIS au fost realizate multe activiti ce au contribuit la consolidarea
capacitii instituionale a sistemului bancar, dezvoltarea bncilor comerciale prin perfecionarea
managementului bancar, instruirea cadrelor. Ca urmare a asistenei primite, multe bnci comerciale
particip la deservirea liniilor de credit oferite de BM i BERD. Acest fapt demonstreaz majorarea
nivelului operaional al acestor bnci i creterea prestigiului lor, att pe piaa intern ct i pe cea
internaional.

NOTE I BIBLIOGRAFIE
1. Iniiativa referitoare la crearea Procesului Royaumont a fost luat n decembrie 1995 n contextul
semnrii acordului de pace privind Bosnia-Heregovina. Acest aranjament subregional a ncetat s mai
existe oficial din 8 iunie 2000. Procesul Royaumont a fost integrat n Pactul de Stabilitate, iar "acquis-ul"
su a fost preluat de Masa de lucru nr. 1 a Pactului.
2. Daca in art. 3 al Protcolului adiional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat pe 23 august
1939, cuvintele "sovietic" i "german" ar fi substituite prin "rus" i respectiv "european", iar
denumirea "Basarabia" prin "Republica Moldova", substituii care nu sunt lipsite de sens, vom obine
urmtorul text: "In privina Europei de Sud-est, partea rus subliniaz interesul pe care l manifest
pentru Republica Moldova. Partea european i declar totalul dezinteres politic fa de acest teritoriu".
3. Din pcate, a fost nevoie de mai muli ani plini de eecuri n ncercarea de a elimina instabilitatea din
Balcani pn s-a ajuns la aceste consideraii. LJE a cheltuit sume enorme pentru a repara rezultatele
acestei instabiliti. Rapoartele Comisiei Europene estimeaz cheltuielile fcute la circa 7 mld. USD
pentru perioada 1991-1999, fara a lua n calcul cheltuielile legate de sprijinirea refugiailor sau de
desfaurarea operaiunilor internaionale (ONU, OSCE, NATO...). Vezi: Commission Communication to
the Council and the European Parliament on the Stabilization and Association process for countries of
South-Eastern Europe, Brussels, 26.05.99 COM (99) 235,P 1
4. Negocierile privind textul Pactului de stabilitate nu au cunoscut difculti deosebite. Una din puinele
excepii a fost anume convenirea prevederilor viznd la perspectiva de integrare a rilor din regiune n
structurile euro-adaotice. Rusia, care se opunea oricrui limbaj n acest sens, fiind n minoritate
absolut, a fost nevoit n cele din unni s cedeze.

5- Stabilin Pact for South Eastern Europe, Cologne, 10 June 1999, art. 20
6-Vczi: Ciflrent activities; Regional Table; 8111 June 2000, Thessaloniki
7- VczL- Progress Report on the Implementation ofthe Quick Start Package (QSP); 14 July 2000
l. Vezi scrisoarea Preedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi din 17 februarie 1999 adresat lui
Jan Wiersma. Nembru al Parlamentului European i Co-preedinte al Comitetului Parlamentar de
Cooperare Rcpdbbca Moldova - L E. i Vasile Nedelciuc, Membru al Parlamentului Republicii
Moldova i Vicepreedinte al Connletuhii Parlamentar de Cooperare Republica Moldova-UE. "The
Commission is in favour ofthe inclusion of Moldova in the Stability Pact for South-eastem Europe".
9. "Is ofthe opinion that the Stability Pact is ofgreat significance for the wide region as well and
therefore asks for the Republic of Moldova to be given the opportunity to participate directly in the
Stability Pact." Vezi Rezoluia Parlamentului European nr. A5-0069/00 din 13 aprilie 2000 privind
Procesul de stabilizare i Asociere pentru statele din Sud-estu! Europei; punctul 26.
10. "L'Assemblee est en faveur de l'integration de Moldova dans le Pacte de stabilite en tant que membre
a part entiere." Vezi Recomandarea Adunrii Parlamentare a Consiliuiui Europei nr.1452 (2000) cu
privire la Pactul de Stabiiitate pentru Europa de Sud-est; punctul 5.
11. Ambasadoru! Hartig. Directoru) executiv al Secretariatului Initiativei C'entral Enropene (ICE),
exprimndu-se n numele statdor membre ale ICE n cadrul celei de a II-a Reuniuni a Mesei Regionale a
Pactului de Stabilitate (Salonic, 8 iunie 2000), a declarat c rile meinbre sprijin n unanimitate
solicitarea Republicii Moldova de a f1 inclus in Pactul de Stabilitate.
12. "The Council of Ministers welcomed the willingness ofthe Republic of Moldova ... ... to become a
full
inember of the Stabiiity Pact for South-eastern Europe." Vezi Raportul finai al Renniunii a IJ-a
Consiliului Minitrilor Afacerilor Externe ai BSEC de !a Chiinu din 27 aprilie 2000; capitoiu!
"'Decizii".
13. 11 Meeting of the Regional Table, Thessaioniki, 8June 2000; Record of the meeting
(http://www.stabilitypact.org)
14. Newslelter on Current Developments-n.5; (llttp:/'wwvv.,stabiljtypact.org)
15. Exist i hnuiala c aceasta ar fi fost un pretext menit s explice de ce UE ezit s dea curs favorabil
solicitrii RM de a fi inclus n Pact.
16. www.Moidova.md.Wgovcrnincnt/index.html
17. Vezi: Strategia de dezvoliare a relaiiior Federaiei Ruse cu Uniunea European pe termen mediu
(2000-2010); paragraful 16.

18. Vezi: Documentele fnale a!e Summit-ului OSCE de la Istanbul;

ANEXA 1.

Relaiile Republica Moldova-Uniunea Europeana

Noiembrie 1993 - a avut loc vizita Prim-ministrului Republicii Moldova dl Andrei Sangheli la
Bruxelles, n cadrul creia s-au desfurat ntrevederi cu Comisarii europeni Sir Leon Brittan i
Hans Van Den Broek. Au fost examinate perspectivele acordrii de asistenta Republicii Moldova
la realizarea reformelor i ncheierii acordurilor de cooperare n diverse domenii.
28 ianuarie 1994 - a fost acreditat primul Ambasador al rii noastre n Belgia n calitate de ef
al misiunii Republicii Moldova pe lng Comunitile Europene.
Martie 1994 - a avut loc vizita la Bruxelles a preedintelui Mircea Snegur, care a avut
ntrevederi cu membrii Comisiei Europene: Sir Leon Brittan, Vice-presedinte, dl Hans van den
Broek, Comisar responsabil de politica extern i extinderea Uniunii Europene.
In vara anului 1994 Consiliul European a adoptat decizia de a acorda rii noastre un ajutor
alimentar gratuit (100.000 t secara i 75.000 t gru) n valoare de 28.000.000 dolari SUA. n
1994-1995 a fost acordat un credit n valoare de 45 mln ECU, destinat sprijinului balanelor de
pli ale Republicii Moldova.
Aprilie 1995 - Republica Moldova a fost vizitata de un grup de membri ai Parlamentului
European condus de ctre dna Elisabeth Schroedter. Au fost examinate situaia social-politica n
Republica Moldova, mersul reformelor democratice i economice, aprobarea de ctre Pri a
Acordului de Parteneriat i Cooperare, colaborarea dintre Parlamentul European i Parlamentul
Republicii Moldova. Delegaia de parlamentari europeni a avut ntrevederi cu dl Mircea Snegur,
Preedintele Republicii, dl Petru Lucinschi, Preedintele Parlamentului, dl Ion Gutu, Viceprimministru al Republicii Moldova.
3-6 decembrie 1997 - are loc vizita la Bruxelles a dlui Ion Ciubuc, Prim-Ministru, a avut
ntlniri cu Jean-Luc Dehaene, Prim-Ministrul Belgiei, Hans Van Den Broek, Comisar European
i Francois Lamoureux, Director General Adjunct al DG1A al Comisiei Europene. Principalul
subiect al acestor discuii a fost solicitarea de sprijin n vederea obinerii de ctre ara noastr a
statutului de membru asociat la UE. Toi interlocutorii au salutat voina politica a Republicii
Moldova, concomitent atrgnd atenia asupra necesitii de a implementa n primul rnd
prevederile APC, trecnd la o noua etapa n relaiile cu UE.
12 februarie 1999 - dl Ion Cpin a nmnat scrisorile de acreditare n calitate de Ambasador,
ef al Misiunii RM pe lng Comunitile Europene. Cu acest prilej dl Santer a exprimat
sperana ca mprumutul de 15 mln Euro i asistena umanitar de 3-4 mln Euro, pe care UE
intenioneaz s le acorde Moldovei, precum i proiectele din cadrul TACIS, realizate n ar, vor
contribui la amplificarea reformelor, atenuarea crizei curente i susinerea balanei de pli a RM.
Dumnealui a subliniat ca implementarea prevederilor APC i a Programului de Lucru Comun va

constitui un pas major n apropierea Moldovei de UE. Dl Cpin a menionat c Moldova

conteaz pe sprijinul politic al UE n soluionarea conflictului transnistrean, retragerea trupelor
ruseti i consolidarea suveranitii rii. Dumnealui a menionat ca Moldova conteaz pe
sprijinul UE n vederea integrrii sale n aceasta structura, precum i aderrii la OMC. A fost
transmis dlui Santer invitaia Preedintelui de a vizita Moldova.
Martie 1999 - vizita Primului-ministrului Ion Sturza la Bruxelles. n cadrul vizitei au avut loc
ntrevederi cu membrul Comisiei Europene Hans Van Den Broek i alte persoane oficiale. Dl
Sturza a informat gazdele despre prioritile n politica intern i extern a Guvernului,
menionnd c unul din cei trei piloni ai Programului de activitate a Guvernului l constituie
obiectivul strategic de integrare gradual n Uniunea Europeana.
Decembrie 1999. O ANS RATAT. Indiscutabil, ansa ratat n 1999, n ajunul Consiliului
European de la Helsinki, n vederea obinerii unor preferine speciale din partea UE a reprezentat un pas
napoi pentru R. Moldova. Din pcate, eforturile ntreprinse de Chiinu n perioada premergtoare
Summitului de la Helsinki, care presupuneau obinerea din partea Bruxellesului a unui tratament
difereniat de restul statelor postsovietice - iar prin aceasta i o recunoatere implicit a perspectivei
noastre europene - nu au putut fi materializate. Evident, nu putem spune c obinerea unei atare referine
ar fi garantat includerea R. Moldova n grupul de ri invitate n 2000 n Procesul de Stabilizare i
Asociere. Cu certitudine, ns, aceasta ar fi sporit ansele decuplrii noastre de Ucraina, Rusia, rile din
Caucaz i cele din Asia Central, i ar fi contribuit la alturarea ulterioar la statele din Balcanii de Vest,
care au fost menionate ntr-un paragraf separat la Helsinki. Incapacitatea valorificrii ansei Summitului
de la Helsinki (ratat graie crizei guvernamentale de la Chiinu din noiembrie 1999) nu a permis R.
Moldova s peasc pe fgaul care, treptat, a transformat statutul rilor din Balcanii de Vest din simpli
parteneri externi ai UE n poteniale ri-candidate sau chiar candidate
Iunie 2000. La Consiliul European de la Feira, n iunie 2000, UE a fcut urmtorul pas n
ntmpinarea Balcanilor de Vest, recunoscnd perspectiva european a acestora: toate rile din regiune
sunt poteniale candidate pentru aderarea la UE. Peste nc o jumtate de an, la Summitul de la Zagreb
(noiembrie 2000), UE a lansat Procesul de Stabilizare i Asociere, care menioneaz c UE reafirm
perspectiva european a celor cinci ri. n sfrit, la Consiliul European de la Salonic (iunie 2003), cele
cinci ri au fost recunoscute ca poteniale candidate. Astfel, doar dup ce a trecut aceste etape de
recunoatere nu doar a aspiraiilor europene (cazul Moldovei), dar i a perspectivei sale europene,
Croaia a putut s prezinte Bruxellesului, n februarie 2003, cererea formal de aderare. Comisia
European i-a dat avizul pozitiv n aprilie 2004, iar negocierile de aderare au demarat n octombrie
2006.

ncepnd cu 1 ianuarie 2000 este extins valabilitatea Acordului privind comerul cu produse
textile semnat cu UE, iar, la 24 ianuarie 2000, Comisia European a oferit Republicii Moldova
autorizaia de a exporta pe piaa UE vinuri produse din dou soiuri de vi de vie.
25 ianuarie 2000 are loc cea de-a doua reuniune a Consiliului de Cooperare (la Bruxxeles). A
fost prezidat de ctre dl Francisco Seixas da Costa, Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene
al Portugaliei, din partea Comisiei Europene a participat dl Guy Legras, Director General al DG
Relaii Externe. Delegaia RM a fost condus de ctre dl Dumitru Bragi, Prim-ministrul RM. n
cadrul reuniunii a fost subliniat c unica soluie posibil pentru redresarea situaiei economice

din RM este continuarea procesului de reforme. Partea moldav a salutat decizia Summit-ului
UE de la Helsinki, din decembrie 1999, cu privire la extinderea UE, proces n care au fost
incluse mai multe state din regiune (Romnia, Bulgaria, Turcia s. a.). Totodat, a fost exprimat
ngrijorarea fa de eventualele consecine negative pe care ar putea s le aib neincluderea rii
noastre n acest proces. S-a menionat n particular problema circulaiei cetenilor RM n statele
membre i asociate ale UE, a circulaiei mrfurilor, serviciilor i capitalurilor. UE a invitat
autoritile moldave s acorde o mai mare atenie problemelor ce in de cooperarea n domeniile
justiiei, afacerilor interne, transporturilor, culturii. Delegaia moldav a fost informat despre
decizia politic a Consiliul UE de a acorda RM un mprumut n valoare de 15 mln Euro destinat
sprijinirii balanei sale de pli. ns, din cauza suspendrii cooperrii instituiilor financiare
internaionale cu RM, UE a amnat debursarea asistenei macro-financiare promise, precum i
examinarea posibilitii introducerii unui termen de graie pentru deservirea datoriei RM vizavi
de UE, care trebuie s se produc pe parcursul urmtorilor trei ani.
12-14 iulie 2000 are loc vizita preedintelui Petru Lucinschi la Bruxelles. Subiectele abordate
n cadrul ntrevederilor au fost axate pe situaia din Republica Moldova, problema transnistrean
(reglementarea conflictului i retragerea trupelor ruse), stadiul actual al relaiilor Republica
Moldova - UE i perspectivele lor. A fost, de asemenea subliniat importana intensificrii
dialogului politic la toate nivelurile, inclusiv prin deschiderea la Chiinu a Delegaiei
Permanente a Comisiei Europene. Dl Romano Prodi, Preedintele Comisiei Europene, a dat
asigurri c problema unei prezene politice mai active a UE n RM se afl n curs de examinare
i c nu este exclus o posibil acreditare pentru ara noastr a Delegaiei Comisiei Europene de
la Bucureti. Referindu-se la problema asistenei financiare, Preedintele Comisiei Europene a
inut s menioneze c odat cu accelerarea reformelor economice i reluarea cooperrii
Moldovei cu FMI i BM, UE va fi n msur s acorde creditul promis de 15 mln Euro.
ncepnd cu data de 1 octombrie 2000 - Republica Moldova beneficiaz de reduceri tarifare
suplimentare variind de la 10% pn la 30% n dependen de categoria de sensibilitate a
mrfurilor. Aceasta a devenit posibil n contextul aplicrii Regulamentului Comisiei Europene nr.
1649/2000, din 25 iulie 2000, privind garantarea Republicii Moldova a unui regim special n
cadrul Sistemului General de Preferine (GSP) care s promoveze protecia drepturilor
muncitorilor n concordan cu standardele stipulate n Conveniile 87, 98 i 138 a Organizaiei
Mondiale a Muncii.
18-19 septembrie 2000 are loc Comitetul de Cooperare Parlamentar (CCP) RM-UE (la
Bruxelles). Grupurile parlamentare au fost conduse de ctre Co-preedinii CCP dl Valeriu Matei
i dl Jan Marinus Wiersma. Guvernul RM a fost reprezentat n cadrul reuniunii de ctre dl Iurie
Leanc, Prim-viceministrul Afacerilor Externe al RM. n agenda de lucru a reuniunii au fost
incluse subiecte legate de implementarea APC, situaia politic i social economic din RM,
Pactul de Stabilitate, precum i evoluia problemei transnistrene. A fost salutat implicarea tot
mai larg a RM n activitile Pactului de Stabilitate, subliniindu-se, totodat, c dac Moldova
dorete s-i intensifice raporturile sale cu UE, ea trebuie s fie contient de faptul c nu exist
alt cale dect cea a modernizrii sistemului legislativ i a consolidrii statutului de drept. n
vederea dinamizrii procesului de negocieri vizavi de problema transnistrean reprezentanii

Parlamentului European s-au pronunat pentru intensificarea dialogului cu colegii lor din
Adunarea Interparlamentar a OSCE.
30 noiembrie 2000 - la Bruxelles are loc reuniunea grupului de lucru al UE pentru rile de est
(COEST), la nivel de efi de direcii i experi. A fost abordat problema admiterii Republicii
Moldova cu drepturi depline la Pactul de Stabilitate.
6-8 decembrie 2000 - s-a desfurat vizita de lucru a Troicii Uniunii Europene la Chiinu la
nivel de Directori politici. n cadrul discuiilor cu autoritile Republicii Moldova au fost
abordate un ir de subiecte ce in de intensificarea dialogului politic, includerea Moldovei n
calitate de participant cu drepturi depline n cadrul Pactului de Stabilitate, retragerea trupelor
ruse, problema transnistrean, precum i unele aspecte legate de asistena financiar, tehnic i
umanitar din partea UE, n special, n contextul calamitilor naturale din centrul i nordul
Republicii. Troica a confirmat decizia UE privind includerea Republicii Moldova n Pactul de
Stabilitate n calitate de participant cu drepturi depline. Cu privire la problema transnistrean,
Troica a menionat c UE este gata s contribuie la restabilirea post-conflictual prin promovarea
unor proiecte destinate s restabileasc relaiile economice i s creeze un climat de ncredere
ntre cele dou maluri ale Nistrului. La capitolul relaii economice, delegaia european a declarat
c UE va debloca creditul de 15 mln Euro destinat asigurrii balanei de plai a Moldovei de
ndat ce vor fi reluate relaiile cu Fondul Monetar Internaional. Totodat, UE va iniia un nou
program ce va promova securitatea alimentar n Republica Moldova cu un buget total de 5,5 mln
Euro pentru anul bugetar 2000.
14 februarie 2001- Vizita la Chiinu a Troicii ministeriale a Uniunii Europene. Din
componena delegaiei conduse de Anna Lindh, Ministru al Afacerilor Externe al Suediei, au
fcut parte, de asemenea, dl Louis Michel, Ministru al Afacerilor Externe al Belgiei, dl
Christopher Patten, Comisar European pentru relaii externe i dl Javier Solana, Secretar General
al Consiliului UE i nalt Reprezentant pentru politica extern i de securitate comun a Uniunii.
A fost luat n discuie participarea rii noastre n cadrul Pactului de Stabilitate, problema
transnistrean i securizarea frontierei de Est. Troika a subliniat importana implementrii APCului pentru Moldova, a reconfirmat sprijinul UE pentru soluionarea problemei transnistrene n
baza suveranitii i integritii teritoriale ale Republicii Moldova. A fost accentuat suportul
Troicii pentru aderarea Republicii Moldova la OMC.
15 mai 2001 - Reuniunea a treia a Consiliului de Cooperare Republica Moldova - Uniunea
European (Bruxelles). Delegaia rii noastre a fost condus de ctre Primul ministru Vasile
Tarlev. Premierul moldovean a avut ntrevederi cu dl Christopher Patten, Comisar European
pentru relaii externe, dl Javier Solana, Secretar General al consiliului UE, nalt Reprezentant
pentru politica extern i de securitate comun i dl George Robertson, Secretar General al
OTAN. Pe lng aceasta, dl Andrei Cucu, Viceprim-ministru, Ministru al Economiei a avut o
ntrevedere separat cu dl Mogens Peter Carl, Director General pentru Comer n cadrul
Comisiei Europene. Prile au convenit asupra importanei cooperrii n domeniul justiiei i
afacerilor interne, n particular, n ce privete abordarea n comun a problemelor ce in de traficul
cu fiine umane, migraia ilegal, traficul cu droguri, precum i contrabanda cu igri i alcool.

UE a menionat importana sporirii investiiilor strine n Moldova pentru dezvoltarea economiei

moldoveneti i stabilirea unor legturi strnse cu UE n domeniul business-ului.
17 - 18 septembrie 2001 - Ediia a IV-a a Comitetului de Cooperare Parlamentar Republica
Moldova - Uniunea European, ce a avut loc n perioada la Chiinu. edina CPC RM-UE a
adoptat o Declaraie i Recomandri deosebit de favorabile pentru Republica Moldova.
20 octombrie 2001 are loc Conferina European de la Bruxelles, consacrat problemei
combaterii terorismului la nivel global. Ministrul Afacerilor Externe Nicolae Dudu, de rnd cu
reprezentanii Ucrainei i Federaiei Ruse, a participat la acest for n calitate de invitat special.
n alocuiunea sa dl N. Dudu a menionat, c Republica Moldova a condamnat aciunile
teroriste i de la bun nceput s-a alturat eforturilor ntreprinse de SUA, UE i ntreaga
comunitate internaional n vederea contracarrii terorismului la nivel global. n Declaraia
final, statele participante la Conferin European s-au angajat s elaboreze i s implementeze
programe naionale de aciuni mpotriva terorismului, care ar fi inspirate de Planul de aciuni al
UE.
29 aprilie-1 mai 2001 - summit-ul privind Mediul i Dezvoltarea Durabil n Regiunea
Carpato-Dunrean (la Bucureti). Delegaia rii noastre, a fost condus de dl Vladimir
Voronin, Preedintele Republicii Moldova. n cadrul acestui summit, Preedintele Republicii
Moldova a avut o serie de ntrevederi cu efii de state din rile Europei de Est i cu dl Bodo
Hombach, Coordonatorul Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est;
16-17 iulie 2001- are loc Conferin internaional dedicat mediatizrii iniiativelor Pactului
de Stabilitate privind lupta cu crima organizat (SPOC) i cu corupia (SPAI), organizat de
MAE n cooperare cu Institutul de Politici Publice. Conferina a ntrunit experi din mai multe
ri membre ale Pactului, precum i un auditoriu local larg.
28 iunie 2001- vizita la Bruxelles, a dlui Vladimir Voronin, Preedintele RM. Scopul vizitei a
fost participarea la Masa Regional a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est n cadrul
creia a fost oficializat admiterea rii noastre ca participant cu drepturi depline la pact. Pe
parcursul vizitei au avut loc ntrevederi ale Preedintelui Voronin cu dl Bodo Hombach,
Coordonatorul Special al Pactului de Stabilitate, dl George Robertson, Secretar General al
OTAN, dl Javier Solana, Secretar General al Consiliului UE, nalt Reprezentant pentru Politica
Extern i de Securitate Comun, dl Alejo Vidal-Quadras Roca, Vicepreedinte al Parlamentului
European. n cadrul acestor ntrevederi cu nali demnitari ai instituiilor europene s-au abordat
diverse probleme privind evoluia raporturilor bilaterale ntre RM i organismele europene. A
fost semnat Declaraia de intenii vizavi de Memorandumul de nelegere privind liberalizarea
i facilitarea comerului. Acest document prevede negocierea pn la sfritul anului 2002 a
unor Acorduri de comer liber ntre statele semnatare ale acestui Memorandum.
25 - 26 octombrie 2001 are loc cea de-a doua Conferin Regional pentru Europa de Sudest (la Bucureti). Republica Moldova a fost reprezentat de o delegaie condus de ministrul
Transporturilor i Comunicaiilor. Conferina a constituit o dovad a sprijinului i solidaritii

comunitii internaionale acordate guvernelor statelor din Europa de Sud-est n eforturile lor de
reconstrucie, dezvoltare i promovare a reformelor, precum i un semnal clar c principiul
cooperrii regionale este fundamental pentru ntregul proces de stabilizare n sud-estul Europei.
Important pentru ara noastr este faptul c lista proiectelor reinute la aceast Conferin conine
dou proiecte referitoare la Republica Moldova, estimate la suma de 36 mln. euro. Este vorba de
modernizarea/construcia oselei Chiinu Giurgiuleti i includerea noastr n proiectul
regional privind facilitarea comerului i transportului.
6-7 decembrie 2001- vizita dlui Bodo Hombach la Chiinu (la invitaia Preedintelui
Republicii Moldova). Obiectivul acestei vizite a fost de a efectua o evaluare a activitilor rii
noastre n cadrul Pactului la care participm cu drepturi depline din luna iunie a anului de
referin. n cadrul vizitei a avut loc Conferina internaional Participarea n Pactul de
Stabilitate - accelerator al reformelor social-economice n regiune, manifestare ampl
organizat de MAE, Institutul de Politici Publice (IPP) i Institutul de Studii Politice i Relaii
Internaionale (ISPRI) cu sprijinul financiar al Fundaiei Friedrich Ebert din Germania. Scopul
conferinei a fost de a informa societatea despre ideile Pactului de Stabilitate, precum i
acumularea unor sugestii propuneri, care ar putea fi luate n considerare de Comitetul
Interministerial pentru elaborarea unui plan de aciuni n vederea valorificrii maxime a
avantajelor oferite de participarea Moldovei la Pact. Forul a ntrunit 174 de participani i 20 de
reprezentani ai mijloacelor mass-media
26 februarie 2002 - s-a desfurat reuniunea a treia a Subcomitetului pentru Finane,
Economie i Statistic ( la Chiinu).
25-26 februarie 2002 - vizita dlor Nicolae Dudu, Ministrul Afacerilor Externe, i Andrei
Negua, Preedintele Comisiei pentru politic extern a Parlamentului RM la Bruxelles. Pe
parcursul vizitei demnitarii moldoveni s-au ntlnit cu Pat Cox, Preedintele Parlamentului
European, Christopher Patten, Comisar European pentru Relaii Externe, Brian Crowe, Director
General pentru Relaii Externe al Secretariatului Consiliului UE, Markus Ederer, ef de Cabinet
al Coordonatorului Special al Pactului de Stabilitate, Louis Michel, Vice-prim-ministru,
Ministrul al Afacerilor Externe al Belgiei.
26-27 februarie 2002 - vizit la Bruxelles a delegaiei moldoveneti din care au fcut parte
Andrei Stratan, Ambasador cu Misiuni Speciale, Coordonator Naional al Pactului de Stabilitate
i Vasile Zgrdan, Viceministru al Transportului i Comunicaiilor cu ocazia participrii la
ceremonia de semnare a Memorandumului de nelegere privind Coridorul Pan-European VII
(Dunrea). n timpul ntrevederilor au fost prezentare proiectele prioritare remise pentru
finanare de ctre Republica Moldova n cadrul Pactului de Stabilitate i solicitat susinerea
oficialilor europeni n cadrul reuniunii din 28 februarie a Grupului pentru Infrastructur a
donatorilor internaionali. A fost menionat c ansele rii noastre de a obine finanare pentru
noi proiecte prezentate n cadrul Pactului de Stabilitate snt foarte mici pn cnd nu vor fi
ameliorate relaiile cu FMI i Banca Mondial.

14 martie 2002 - s-a desfurat cea de-a treia reuniune a Comitetului de Cooperare
Moldova-UE (la Bruxelles). Delegaia moldoveneasc a fost condus de Marian Lupu,
Viceministru al Economiei, iar cea a UE, de G. Lohan, ef de Unitate n Direcia General relaii
externe a Comisiei Europene. n cadrul reuniunii, partea moldoveneasc a fcut o prezentare a
msurilor ntreprinse n domeniile prioritare ale cooperrii dintre Moldova i UE: comer i
investiii, armonizarea legislativ, vmile i cooperarea transfrontalier, justiia i afaceri interne.
n agenda discuiilor s-au aflat i alte subiecte ce in de Programul de Securitate Alimentar al
UE n Moldova, acordarea unei asistene financiare rii noastre din partea UE, implementarea
programelor TACIS.
15 aprilie 2002 - a avut loc cea de-a patra reuniune a Consiliului de Cooperare Moldova
UE de la Luxemburg. Delegaia moldoveneasc a fost condus de Vasile Tarlev, Prim-ministru al
RM. Din partea UE reuniunea a fost co-prezidat de Josep Piqu I Camps, Ministrul Afacerilor
Externe al Spaniei, Preedintele Consiliului pentru Afaceri Generale al UE, Comisia European
fiind reprezentat de ctre Catherine Day, Director General adjunct pentru relaii externe. n
cadrul reuniunii Consiliului delegaia moldoveneasc a solicitat (1) ntreprinderea unor aciuni
concrete care ar conduce la urgentarea semnrii ALS-ului, (2) asistena UE pentru pregtirea
unui document road map care ar ngloba msurile ce urmeaz a fi ntreprinse de ctre partea
moldoveneasc n acest sens (3) asisten la ntocmirea unui Plan de Aciuni n domeniul
Justiiei i Afacerilor Interne (JAI). La propunerea Comisiei Europene, prile au czut de acord
asupra includerii unei noi prioriti, cea de-a 5-ea, n implementarea APC - mediul investiional
7 iunie 2002 - vizita la Chiinu a delegaiei Troicii UE condus de dl Ramon de Miguel,
Secretar de Stat pentru Afaceri Europene al Spaniei, Comisia European fiind reprezentat de
ctre Gerhard Lohan, ef de Unitate n cadrul Direciei Generale pentru relaii externe. Discuiile
purtate au constituit o oportunitate de a efectua un schimb de opinii privind relaiile RM cu UE
i perspectiva dezvoltrii acestora.
18-20 septembrie 2002 o delegaie condus de Ion Morei, atunci Ministrul Justiiei, a
participat n perioada la Conferina internaional privind prevenirea i combaterea
traficului de fiine umane n Europa lrgit (la Bruxelles). Reprezentanii delegaiei
moldoveneti au avut cteva intervenii n cadrul crora au fost prezentate msurile ntreprinse
de autoritile moldoveneti pentru combaterea traficului cu fiine umane. Conferina s-a soldat
cu adoptarea Declaraiei finale de la Bruxelles privind prevenirea i combaterea traficului de
fiine umane n Europa lrgit.
25-26 septembrie 2002- s-a desfurat edina Comitetului de Cooperare Parlamentar
(CCP) Moldova-UE (Strasbourg). Din delegaia RM au fcut parte Victor Stpaniuc, Copreedinte al prii moldoveneti al CCP, Ion Cpn, Prim-viceministru al Afacerilor Externe,
reprezentant al Guvernului i deputatul Iurie Roca, Vice-Preedinte al CCP. Delegaia UE a fost
condus de J. M. Wiersma, Co-preedinte din partea Parlamentului European al CCP, Preedinte
al Delegaiei Parlamentului European pentru Moldova, Ucraina i Belarus. Reuniunea CCP a
oferit o oportunitate adiional de a confirma c aderarea la UE constituie obiectivul prioritar al

politicii interne i externe moldoveneti. A fost adoptat o Declaraie, care conine prevederi
importante privind cooperarea bilateral.
13 noiembrie 2002 a fost emis Decretul cu privire la crearea Comisiei Naionale pentru
Integrare European
13-14 noiembrie 2002 - vizita n Moldova a dlui Kees van Rij i dlui Carl Hartzell, consilierii
Secretarului General al Consiliului UE, nalt Reprezentant al UE pentru Politic Extern i de
Securitate Comun. delegaia Republicii
12-14 noiembrie 2002 o delegaie compus din Andrei Stratan, Ambasador cu Misiuni
Speciale, Coordonator Naional al Pactului de Stabilitate, Marian Lupu, Viceministru al
Economiei, i Vasile Zgardan, Viceministru al Transportului i Comunicaiilor au efectuat o
vizit la Bruxelles. n cadrul ntrevederilor purtate cu H. Mingarelli, Director al Direciei
Generale pentru relaii externe a Comisiei Europene, Pedro de Sampaio Nunes, Director pentru
Energie i Transport al Comisiei Europene, Bernard Snoy, Director al Mesei de lucru 2 al
Pactului de Stabilitate i Margret Thalwitz, Reprezentant Special al Bncii Mondiale pentru
Europa de Sud-est, s-au efectuat un schimb de informaii i opinii privind participarea Republicii
Moldova n calitate de observator la Memorandumul privind piaa regional de electricitate n
Europa de Sud-est i integrarea acesteia n piaa intern a Uniunii Europene, document
semnat la reuniunea ministerial de la Atena din 15 noiembrie.
21-22 noiembrie 2002 - Delegaia R. Moldova n frunte cu tefan Odagiu, Viceprim-ministru,
Ministru al Economiei, a participat la reuniunea de la Bruxelles din a Coordonatorilor Naional
TACIS. Delegaia moldoveneasc a avut ntrevederi bilaterale cu mai muli reprezentani ai
Comisiei Europene: H. Mingarelli, Director pentru relaii externe, P. B. Knudsen, Director n
cadrul Oficiului de cooperare EuropeAid, D. Sinigalia, ef de Unitate n cadrul EuropeAid,
MacDonald, ef de Unitate n cadrul Direciei Generale pentru relaii Externe.
Pe parcursul anului 2002 au avut loc mai multe reuniuni ale Delegaiei Parlamentului
European pentru Moldova, Ucraina i Belorus.
17 - 18 februarie 2003 vizita dlui Nicolae DUDU, ministrul Afacerilor Externe la
Bruxelles. Au avut loc ntrevederi cu Javier SOLANA, Secretar General al Consiliului UE, nalt
Reprezenatnt al UE pentru Politic Extern i de Securitate Comun, Guy LEGRAS, Director
General pentru relaii externe al Comisiei Europene i J.M. WIERSMA, eful Delegaiei
Parlamentului European pentru relaiile cu Moldova, Ucraina i Belorusia. n cadrul
ntrevederilor s-au fcut referiri n special la (1) cile de soluionare a problemei transnistrene cu
participarea UE i (2) a fost expus viziunea prii moldoveneti privind viitorul relaiilor rii
noastre cu UE n contextul dezbaterilor privind conceptul unei Europe extinse (Wider Europe).
28 februarie 2003 n cadrul Parlamentului a fost constituit Comisia Naional pentru
Integrare European (CNIE) condus de Vicepreedintele Parlamentului dl M. Camerzan

11 martie 2003 - consultri trilaterale la nivel de experi Moldova Ucraina - Comisia

European cu privire la controlul comun la frontiera moldo-ucrainean i aplicarea noilor
tampile vamale ale Republicii Moldova. Delegaia rii a fost condus de ctre Ion Stvil,
Viceministru al Afacerilor Externe, cea a Comisiei Europene de G. Lohan, ef al Unitii
Moldova, Ucraina, Rusia, Belarus, iar a Ucrainei de Evghenii Perelighin, ef al Departamentului
Integrare European n MAE al Ucrainei.
11 martie 2003- Comisia European a naintat Consiliului Uniunii Europene i Parlamentului
European spre aprobare Comunicarea Europa extins Vecintatea: Un nou cadru politic
pentru relaiile cu vecinii notri de Est i Sud (Wider Europe: A new Framework for
Relations with our Eastern and Southern Neighbours).
18 martie 2003 La Bruxelles a avut loc a 5-ea reuniune a Consiliului de Cooperare RMUE. Delegaia Republicii Moldova a fost condus de Prim-ministrul Republicii Moldova ,
Copreedintele Consiliului de Cooperare, dl Vasile Tarlev.

5 iunie 2003- Rezoluia Parlamentului European privind rezultatele reuniunii Trocii cu

participarea rilor din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
11-12 iunie 2003 a avut loc cea de-a asea reuniune a Comitetului Parlamentar de Cooperare
Republica Moldova - Uniunea European.
23-24 iunie 2003- a avut loc vizita Preedintelui Republicii Moldova, dl Vladimir Voronin la
Bruxelles.
1 iulie 2003 - Comunicarea Comisiei Europene privind instituirea unor noi mecanisme de
colaborare ntre UE extins i rile vecine. (Paving the way for a new Neighbourhood
Instrument).
8 august 2003- Guvernul a adoptat Hotrrea cu privire la crearea Departamentului
Integrrii Europene pe lng Ministerul Afacerilor Externe i subdiviziunilor de integrare
european n cadrul ministerelor i departamentelor de resort.
25 august 2003- a fost finalizat proiectul Concepiei de integrare a Republicii Moldova n
Uniunea European.
16 septembrie 2003- Comisia Naional pentru Integrare European a adoptat Concepiei de
Integrare a Republicii Moldova n Uniunea European.
10 octombrie 2003- Andrei Stratan, Prim-viceministru al Afacerilor Externe s-a aflat n vizit la
Bruxelles, n timpul creia i-a prezentat lui J. Solana Concepia de integrare a Republicii
Moldova n Uniunea European.

28 octombrie 2003- Reuniunea Comitetului de Cooperare RM-UE a avut loc la Chiinu.

10 noiembrie 2003- Participarea dlui Ion Stvil la Reuniunea ministerial Europa lrgit:
cooperare n regiunea Europei Centrale i de Est prin frontiere comune cu UE extins. Au fost
abordate subiecte privind perspectivele cooperrii regionale n perioada post-extindere, n
special aspectele cooperrii transfrontaliere, combaterea n comun a crimei organizate, a
traficului ilicit i prevenirea migraiunii ilegale.
15 noiembrie 2003 - Toate fraciunile parlamentare au adoptat o declaraie comun prin care se
angajeaz s coopereze strns n problematica integrrii rii n UE.
20 noiembrie 2003 Parlamentul European a adoptat rezoluia la subiectul Noii Politici de
Vecintate
23 noiembrie 2003 Parlamentul European a adoptat rezoluia privind rezultatele summit-lui
din 16-17 octombrie, care coninea referine la Republica Moldova
4-5 decembrie 2003 vizita dlui Gunter Verheugen , Comisar pentru Extindere al UE. n
timpul vizitei a avut ntrevederi cu Vasile Tarlev, Prim-ministru al RM, Eugenia Ostapciuc,
Preedintele Parlamentului, Vladimir Miin, Vice-preedinte al Parlamentului, Nicolae Dudu,
Ministru al Afacerilor Externe. n timpul discuiilor s-a abordat problematica stadiului actual i
perspectiva relaiilor cu UE, principiile i coninutul Politicii Noii Vecinti.
5 decembrie 2003- Preedintele rii s-a ntlnit cu ambasadorii Republicii Moldova acreditai
n rile membre i n cele candidate la UE. La ntrevedere au participat toi factorii de decizie
care au obligaia de a coordona realizarea cursului strategic de aderare la Uniunea European.
Tematica ntlnirii a constituit-o situaia actual n domeniul promovrii dimensiunii europene a
politicii Republicii Moldova i perspectivele acestei activiti.
18 decembrie 2003- rezoluia Parlamentului European privind Moldova
29 ianuarie 2004 - La Chiinu a avut loc prima runda de consultri privind elaborarea
Planului Individual de Aciuni RM-UE pentru 2004-2006. Andrei Stratan, Prim-viceministru
al Afacerilor Externe, conduce grupul de lucru al R. Moldova la discuii. Negociator din partea
UE este Mingarelli Hugues, ef de direcie n cadrul Direciei generale pentru relaii externe a
Comisiei Europene.La prima runda de negocieri a fost discutat structura i coninutul planului
de aciuni RM-UE.
23 februarie 2004 La Bruxelles a avut loc a doua rund de negocieri privind elaborarea
Planului Individual de Aciuni RM-UE pentru 2004-2006. Delegaia oficial a Moldovei a
fost condus de Prim-ministrul Vasile Tarlev.
24 februarie 2004 Delegaia moldoveaneasc a luat parte la lucrrile reuniunii a VI-a a
Consiliului de Cooperare Republica Moldova Uniunea European.

30 aprilie 2004 La Bruxelles a fost semnat Protocolul adiional la Acordul de Parteneriat i

Cooperare dintre Comunitile Europene cu statele lor membre i Republica Moldova. Prin
semnarea acestui Protocol, Acordul de Parteneriat i Cooperare Moldova-Uniunea Europeana
(UE) a fost extins asupra statelor care au devenit membre ale UE la 1 mai: Cehia, Cipru,
Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Acordul de Parteneriat
i Cooperare Moldova-UE a fost semnat la 28 noiembrie 1994 i a intrat n vigoare la 1 iulie
1998, determinnd astfel cadrul relaiilor noastre cu UE.
4 iunie 2004 - La Chiinu a avut loc cea de-a treia runda de negocieri privind elaborarea
Planului Individual de Aciuni RM-UE pentru 2004-2006. Aceast rund iniial se preconiza
pentru luna martie a.c., ns a fost amnat pentru luna iunie. Comisia European a solicitat timp
suplimentar pentru consultri cu statele membre ale UE. Data negocierilor a fost amnat nu doar
n cazul Moldovei, ci i n al tuturor statelor antrenate in acest proces.
15 iunie 2004 - La Bruxelles a avut loc runda final a consultrilor pentru elaborarea
Planului de Aciuni Moldova-UE. Delegaia RM a fost condusa de Ministrul Afacerilor
Externe Andrei Stratan, iar cea a UE de Michael Leigh, eful Grupului de Aciune pentru Europa
extinsa n cadrul Comisiei Europene.
8-9 septembrie 2004 - Ministrul Afacerilor Externe Andrei Stratan a efectuat o vizit de lucru
la Bruxelles n cadrul creia s-a ntlnit cu Secretarul General al Consiliului UE Javier Solana,
nalt Reprezentant pentru Politic Extern i de Securitate Comun. Cu acest prilej, eful
diplomaiei moldovene i-a transmis un mesaj din partea Preedintelui Republicii Moldova
Vladimir Voronin. Cei doi demnitari au abordat diverse aspecte legate de consolidarea relaiilor
dintre Republica Moldova i Uniunea European, n special, n contextul implementrii Planului
de Aciuni RM-UE, ce urmeaz a fi aprobat curnd de Consiliul UE.
29 septembrie 2004 La Bruxelles cu Comisia European a fost semnat Acordul privind
implementarea sistemului de control dublu al exportului unor produse siderurgice din
Moldova. Implementarea acestui sistem va permite efectuarea unui monitoring strict al
fluxurilor de produse siderurgice, exportate n UE. Asemenea acorduri snt aplicate cu toate
rile exportatoare de metal i fier uzat.
15 octombrie 2004 La Bruxelles a avut loc cea dea treia reuniunea trilateral RM-UE-Ucraina
consacrat problematicii frontierei moldo-ucrainene. Subiectele prioritare ale discuiilor se
refereau la respectarea Acordului semnat de Moldova i Ucraina n mai 2003 i realizarea
controlului comun al frontierei la cele cinci posturi vamale. Delegaia Republicii Moldova a fost
condus de Eugenia Kistruga, Prim-viceministru al Afacerilor Externe.
25-26 octombrie, 2004 - La Luxemburg a avut loc reuniunea minitrilor de interne i de justiie
ai rile membre UE. La capitolul lupta mpotriva crimei organizate a fost adoptat decizia de a
include Republica Moldova n lista rilor tere cu care Directorul Europol-ului poate iniia
negocieri n vederea ncheierii unor acorduri, ceea ce va permite eficientizarea luptei mpotriva
crimei organizate.

26 octombrie, 2004 - Parlamentul European a aprobat propunerea Consiliului Uniunii Europene

i Comisiei Europene privind semnarea Protocolului Adiional la Acordul de Parteneriat i
Cooperare dintre Comunitile Europene cu statele lor membre i Republica Moldova. Printr-o
rezoluie legislativ, Parlamentul European a ratificat extinderea Acordului de Parteneriat i
Cooperare asupra statelor care au devenit membre ale UE la 1 mai 2004: Cehia, Cipru, Estonia,
Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia i Ungaria.
16-17 noiembrie, 2004 - Troika UE la nivelul nalilor funcionari, dintre care reprezentani ai
Consiliului UE, Comisiei Europene, a Preediniei n exerciiu a UE, precum i a viitoarei Preedinii
Luxemburgheze au efectuat o vizit la Chiinu. Troika a avut ntrevedere cu dl A. Stratan, Ministrul
Afacerilor Externe al Republicii Moldova.
23 noiembrie, 2004 - La Bruxelles a avut loc cea de-a 5-a reuniune a Comitetului de Cooperare
Republica Moldova - Uniunea European. Din partea Republicii Moldova la aceast reuniune au
participat dl Marian Lupu, Ministrul Economiei i dna Victoria Iftodi, Ministrul Justiiei. Agenda
reuniunii a inclus discutarea subiectelor referitoare la situaia economic i politic din Republica
Moldova. De asemenea, au fost examinate progresele nregistrate la implementarea prioritilor
Acordului de Parteneriat i Cooperare n domeniile de interes comun.

30 noiembrie, 2004 - La Bruxelles, a avut loc cea de-a 7-a Reuniune a Comitetului de
Cooperare Parlamentar Republica Moldova - Uniunea European. Delegaia Republicii
Moldova a fost condus de dl Dumitru Prijmireanu, Preedintele Comisiei Parlamentare pentru
probleme de politic extern. Comitetul de Cooperare Parlamentar Republica Moldova Uniunea European a adoptat o serie de recomandri favorabile RM n contextul cooperrii cu
instituiile europene. A fost reiterat necesitatea urgentrii instituirii delegaiei Comisiei
Europene la Chiinu n contextul facilitrii dialogului politic moldo-comunitar.
29- 30 noiembrie, 2004 - Dl Andrei Stratan, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii
Moldova, a participat la Conferina internaional Moldova i Ucraina: ansele Noii Vecinti,
care s-a desfurat la Viena sub auspiciul Institutului pentru Regiunea Dunrean i Europa
Central. Evenimentul a reunit diplomai, politicieni i reprezentani ai cercurilor academice de
la Viena, precum i o delegaie a Comisiei Europene n frunte cu dna Benita Ferrero-Waldner,
Comisar european pentru relaii externe.
3 decembrie, 2004 - Dl Andrei Stratan, Ministrul Afacerilor Externe, a avut o ntrevedere cu
dna Marianne Mikko, Preedintele Delegaiei Parlamentului European pe lng Comitetul de
Cooperare Parlamentar RM-UE, care a efectuat o vizit n Republica Moldova.
6 decembrie, 2004 - Ministrul Afacerilor Externe, dl Andrei Stratan conductorul delegaiei
moldoveneti la Consiliul de Minitri al OSCE care a avut loc la Sofia, a avut o ntrevedere cu
Comisarul Uniunii Europene pentru politica externa, dna Benita Ferrero-Waldner.

9 decembrie, 2004 - Comisia European a aprobat Planul de Aciuni Republica Moldova

Uniunea European.

13 decembrie, 2004 - Minitrii de externe ai statelor membre ai UE n cadrul reuniunii

Consiliului Afacerilor Generale i Relaiilor Externe al UE, au aprobat Planul de Aciuni RMUE, reafirmnd importana Politicii Europene de Vecintate care vizeaz proiectarea unui spaiu
de stabilitate, securitate i prosperitate n ntreaga Europa.
21 decembrie, 2004 A avut loc edina Comisiei Naionale pentru Integrare European, prezidat de
Preedintele Republicii Moldova, dl Vladimir Voronin.
13 decembrie 2004 - Minitrii de externe ai statelor membre ai UE in cadrul reuniunii Consiliului
Afacerilor Generale i Relaiilor Externe al UE, au aprobat Planul de Aciuni RM-UE, reafirmind
importana Politicii Europene de Vecintate care vizeaz proiectarea
30 decembrie 2004 - Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Protocolul Adiional al Acordului de
Partneriat i Cooperare dintre Comunitile Europene i Statele Membre i Republica Moldova
22 februarie 2005 A fost semnat Planul de Aciuni Republica Moldova - Uniunea European, in cadrul
Consiliului de Cooperare UE-Moldova, Bruxelles. Din componena delegaiei moldoveneti, condus de
dl Vasile Tarlev, Prim-ministrul Republicii Moldova, au fcut parte dl A. Stratan, Viceprim-ministru,
Ministrul Afacerilor Externe, dl M. Camerzan, Vicepreedinte al Parlamentului Republicii Moldova, dl
V. ova, Ministrul Reintegrrii, dl V. Mamaliga, Prim-viceministrul Economiei, dl O. Reidman,
Consilierul Preedintelui Republicii Moldova pentru probleme economice. Delegaia UE a fost
reprezentat de dl Jean Asselborn, Viceprimministru, Ministru al Afacerilor Externe i Imigraiei al
Luxemburgului, dna Benita FerreroWaldner, Comisar European pentru Relaii Externe i Politica
European de Vecintate, dl Javier Solana, Inaltul Reprezentant al UE pentru Politica European de
Securitate Comun (PESC)
16 martie 2005 - Minitrii de externe din rile membre ale UE, reunii in cadrul edinei Consiliului
pentru Afaceri Generale i Relaii Externe al UE, au ajuns la un consens politic privind desemnarea
Ambasadorul Adriaan Jakobovits de Szeged in funcia de Reprezentant Special al UE pentru Moldova
23 martie 2005 - Consiliul UE a adoptat printr-o procedur scris Aciunea Comun privind instituirea
funciei de Reprezentant Special al UE pentru Moldova i l-a desemnat in aceast funcie pe
Ambasadorul Adriaan Jakobovits de Szeged
24 martie 2005 - Parlamentul Republicii Moldova, in prima sa edin dup alegerile parlamentare, a
adoptat in unanimitate o declaraie comun cu privire la parteneriatul politic intre toate partidele
parlamentare in vederea realizrii obiectivelor de integrare in UE

20 aprilie 2005 - Guvernul Republicii Moldova a aprobat in cadrul primei sale edine in noua
componen, Planul de Aciuni Republica Moldova Uniunea Europeana, care pune in
sarcina instituiilor de stat asigurarea implementrii prevederilor Planului de Aciuni, precum
i prezentarea rapoartelor lunare, trimestriale i semestrial
17 mai 2005 - Dl Eugen Carpov a prezentat Preedintelui Comisiei Europene, Dlui Jose
Manuel Barroso scrisorile de acreditare in calitate de ef al Misiunii Republicii Moldova pe
ling Comunitile Europene

28 iunie 2005 - La Bruxelles a fost semnat Acordul intre Republica Moldova i Comisia
European privind Instituirea, Privilegiile i Imunitile Delegaiei Comisiei Comunitilor
Europene in RM, care este planificat pentru inceputul lunii septembrie curent
Pe data de 14 septembrie 2005, la Bruxelles, domnul Valeriu Ostalep, Viceministru al
Afacerilor Externe a participat la Reuniunea Coordonatoare a Organizaiilor i Iniiativelor
Regionale (Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est Procesul de Cooperare in Europa
de Sud-Est (SEECP) Organizarea Cooperrii Economice la Marea Neagr (OCEMN)
GUAM Procesul de Cooperare Dunrean - Iniiativa Adriatic-Ionian), in cadrul creia
RM a reprezentat Preedinia GUAM i OCEMN, totodat fiind i participant la restul
iniiativelor regionale.
La 14 septembrie, la Bruxelles a fost prezentat raportul privind indeplinirea Planului de
Aciuni RM-UE, fiind apreciat pozitiv de ctre Comisia European, in special pentru faptul c
intr-o perioad relativ scurt ai fost realizate foarte multe lucruri pe plan naional. Raportul
conine descrierea rezultatelor activitii autoritilor moldoveneti pe parcursul a 6 luni de la
semnarea acestui document.
Pe data de 21 septembrie 2005 dl Valeriu Ostalep a susinut o conferin de pres pe marginea
activitii de jumtate de an asupra realizrii Planului de Aciuni RM-UE.
La 21 septembrie, aflat la Viena pentru participare la Conferina internaional Vecinii de est
ai Uniunii Europene i viitorul extinderii, domnul Valeriu Ostalep, Viceministrul Afacerilor
Externe i Integrrii Europene, s-a intilnit la Ministerul de externe al Austriei cu Ambasadorul
Hans Porias, eful Departamentului politic pentru Europa de Est, Sud-Est, Caucazul de Sud,
Asia Central i Iniiativa Central European (ICE), precum i cu Dr. Johanes Eigner, ef
adjunct al Departamentului rile UE i rile vecine ale UE, Coordonatorul Naional al
Pactului de Stabilitate.
La data de 2 octombrie 2005, la Belgrad, domnul Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor
Externe i Integrrii Europene a participat la reuniunea Coordonatorilor Naionali ai Pactului
de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Scopul reuniunii in cauz a fost precizarea
obiectivelor i prioritilor Pactului de Stabilitate pentru perioada ulterioar anului 2006,
corelarea loc cu necesitile i doleanelor statelor din regiune.
In perioada 6-7 octombrie la Chiinu s-a aflat delegaia Comisiei Europene, condus de dna
Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaii Externe i Politica European de
Vecintate. Delegaiei Comisiei Europene la Chiinu, a participat la Reuniunea a VIII-a a
Comitetului de Cooperare parlamentar RM-UE. La Palanca, demnitarul european a luat parte
la semnarea Memorandumului de Inelegere cu privire la Misiunea Comisiei Europene de
asisten la frontier in Republica Moldova i in Ucraina. Potrivit acestui document, incepind
de la 1 decembrie 2005, misiunea compus din 60 de oficiali vamali i grniceri din
statele-membre ale UE va efectua monitorizarea intregi frontiere moldo-ucrainene, inclusiv
pe segmentul transnistrean.
La 6 octombrie 2005 la Chiinu a fost inaugurat Oficiul Delegaiei Comisiei Europene in
Republica Moldova. Primul ef al Delegaiei Comisiei Europene in Republica Moldova a fost
desemnat E.S. domnul Cesare de Montis.

Pe data de 14 octombrie 2005, pe insula Rhodes (Grecia), domnul Valeriu OSTALEP,

Viceministru al Afacerilor Externe i Integrrii Europene, a participat la Reuniunea
Neformal a minitrilor Afacerilor Externe ai statelor participante la Procesul de Cooperare in
Europa de Sud-Est (SEECP), organizat sub auspiciile Preediniei elene la SEECP.
La 18 noiembrie 2005 in cadrul vizitei oficiale in Ungaria , dl Andrei STRATAN, Viceprimministru, Ministru al Afacerilor Externe i Integrrii Europene a avut o intrevedere cu dl
Ferenc SOMOGYI, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Ungaria, precum i cu dl Etele
BARATH, Ministru pentru Afaceri Europene, in cadrul creia interlocutorii au examinat
starea actual i modalitile de extindere i diversificare a relaiilor bilaterale moldomaghiare pe multiple planuri, ultimele evoluii de reglementare a problemei transnistrene,
inclusiv relansarea, in format nou a negocierilor.
Pe 28 noiembrie 2005 dl Andrei STRATAN, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor
Externe i Integrrii Europene a avut o intrevedere cu membrii grupului de lucru al
Consiliului UE pentru Relaii cu Europa de Est i Asia Central (COEST), sosii la Chiinu
cu ocazia reuniunii a 6-a a Comitetului de Cooperare RM-UE.
La 29 noiembrie la Chiinu s-a desfurat cea de-a 6-a reuniune a Comitetului de Cooperare
RM-UE la care au participat reprezentanii Comisiei Europene, membrii Grupului COEST,
reprezentanii autoritilor Republicii Moldova implicate in implementarea Planului de
Aciuni RM-UE.
La 30 noiembrie 2005 la Odesa a avut loc inaugurarea oficial a sediului central al Misiunii
Comisiei Europene de Asisten la Frontier pentru republica Moldova i Ucraina, instituirea
creia este reglementat de Memorandumul de Inelegere semnat la 7 octombrie la Palanca de
dna B.Ferrero-Waldner, Comisar pentru Relaii Externe i Politica European de Vecintate a
UE i de Minitri de externe ai Republicii Moldova i Ucraina. La ceremonia de lansare a
participat J.Solana, Inalt Reprezentant al UE pentru Politica Externe i Securitate Comun,
dna B.Ferrero-Waldner, Comisar European, dl Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministru al
Afacerilor Externe i Integrrii Europene al Republici Moldova, dl B.Tarasiuc, Ministru de
Externe al Ucrainei.
La 12 ianuarie 2006 dna Marianne MIKKO, Preedintele Delegaiei Parlamentului European
la Comitetul de Cooperare Parlamentar RM-UE, a fcut o declaraie privind situaia
energetic in Republica Moldova.
In perioada 23-24 ianuarie 2006 delegaia Republici Moldova condus de dl A.STRATAN,
Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe i Integrrii Europene a participat la
reuniunea Minitrilor Afacerilor Externe ai statelor SEECP (Procesul de Cooperare in Europa
de Sud-Est).
La 31 ianuarie 2006, la Bruxelles, a avut loc cea de-a IV-a reuniune trilateral RM-UEUcraina, axat pe problema de frontier moldo-ucrainean. Delegaia Republici Moldova a

fost condus de Viceministrul Afacerilor Externe i Integrrii Europene, doamna Eugenia KISTRUGA.
La 1 februarie 2006, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe i Integrrii Europene, dl Andrei
STRATAN a avut o intrevedere cu Secretarul General al Consiliului UE, dl J. SOLANA, in cadrul
creia a relatat despre mersul implementri Planului de Aciuni RM-UE i inteniile Republici Moldova
de a realiza cu succes i in timpul prevzut acest proces.
In perioada 7-8 februarie, Valeriu OSTALEP, Viceministru al Afacerilor Externe i Integrrii Europene,
a participat pentru prima dat la reuniunea de lucru a Directorilor Politici din cadrul Ministerelor de
Externe a statelor din Europa Central i de Est. La reuniune au fost invitai Viceminitrii Afacerilor
Externe a Ucrainei, Georgiei, Armeniei i Azerbaijan.
La 15 februarie 2006, Viceprim-ministru Andrei STRATAN, Ministru al Afacerilor Externe i Integrrii
Europene a participat la prima reuniune a Consiliului Consultativ al Misiunii Uniunii Europene de
Asisten la Frontiera moldo-ucrainean, care a avut loc la Odesa, Ucraina.
Benita Ferrero-Waldner, Membru al Comisiei Europene responsabil pentru Relaii
Externe i Politica European pentru Vecintate, il primete n vizit pe Vladimir
Voronin, Preedinte al Republicii Moldova (05/12/2007)

Serviciul Vamal al Republicii Moldova beneficiaz de asisten din partea Proiectului

BOMMOLUK finanat de Comisia European (CE) (14/11/2007)
(184KB)
NOU! Programul de Vecintate Romnia - Republica Moldova 2004-2006
(15/11/2007)
Comisia European propune Moldovei preferine comerciale autonome adiionale
(14/11/2007)
(144KB)
Serviciul Grniceri al Republicii Moldova va primi echipament n valoare de 730 000
EUR n cadrul proiectului BOMMOLUK finanat de Comisia European. (24/10/2007)
(213KB)

(222KB)

ntrunirea a doua a Grupului de Lucru Regional al UE a Experilor pe Aviaie Civil

Bazinul Mrii Negre / Caspice (22/10/2007)
(113KB)

Moldova: Comisia European aloc 3 milioane euro pentru asistena umanitar

destinat victimelor secetei, i intenioneaz s acorde noi subvenii (13/09/2007)
(170KB)
Comisia European transfer 4 milioane euro pentru reducerea srciei n Moldova
(04/09/2007)
(140KB)
Prima conferin a Minitrilor din Uniunea European i Statele Vecine UE
(03/09/2007)
(148KB)
Comisia European cu privire la seceta din Moldova (21/08/2007)
(125KB)
Anun de intenie individual privind contractul de servicii: Susinere destinat
implementrii acordurilor ntre Republica Moldova i Uniunea European
(18/08/2007)
(100KB)
EU Tube Vederi i Sunete Europene mprtite pe YouTube
(29/06/2007)
Migraie i azil: noi activiti de cooperare cu rile lumii a treia (25/06/2007)
Delegaia Comisiei Europene n Moldova premiaz cei mai talentai copii din Chiinu
n cadrul competiiilor "Mesaj pentru Europa" (10/05/2007)
9 Mai - Ziua Europei, de Benita Ferrero-Waldner, Comisarul European pentru Relaii
Externe i al Politicii de Vecintate (09/05/2007)
De Ziua Europei, Chiinul va fi o capital european
(03/05/2007)
Ziua Europei 2007
(03/05/2007)
Vice-Preedintele Comisiei Europene Frattini n vizit n Moldova pe 24-25 aprilie
(24/04/2007)
Oportuniti pentru Media: Cooperarea cu Serviciul Audiovizual al CE
(20/04/2007)

Asociaia Studenilor cu Disabiliti (ASD) "GAUDEAMUS" promoveaz Convenia ONU

privind Drepturile Persoanelor cu Disabiliti
(13/04/2007)
Sinergie n regiunea Mrii Negre - regiunea devine mai aproape de UE
(11/04/2007)
Uniunea European la 50 ani
(25/03/2007)
INFORMAII PENTRU MEDIA: Cu prilejul aniversrii a 50 de ani de la semnarea
Tratatului de la Roma, Serviciul Audiovizual al Comisiei Europene a elaborate un set
de materiale pentru a ilustra i comemora acest eveniment istoric.
(21/03/2007)
ANEXA 2.3

STRATEGIA EUROPEANA A REPUBLICII MOLDOVA

I. Introducere

Consiliul European de la Maastricht din 9-10 decembrie 1991 a adoptat "declaratia privind
evolutiile din Uniunea Sovietica", momentele principale ale careia au fost formulate mai detaliat la
16 decembrie 1991 in documentul "Principiile directorii stabilite de Comunitatea Europeana pentru
recunoasterea noilor state in Europa de Est si Uniunea Europeana". Sfirsitul anului 1994 si prima
jumatate a anului 1995 este perioada cind Moldova apare intr-o lumina favorabila pe arena
internationala,ajungind chiar sa fie un exemplu al reformelor democratice. Anume in aceasta
perioada, mai concret la 13 iulie 1995, Moldova devine prima tara din CSI, care este admisa in
Consiliul Europei, pas important pe calea apropierii tarii noastre de UE. Din iulie 1998 ,relatiile
republicii Moldova cu UE au fost plasate intr-un cadru legislativ oficial, care a pus si baza juridica
a aplicarii programului TACIS de asistenta in Moldova. In primavara anului 1999, noul guvern al
Republicii Moldova introduce in programul sau de activitate un capitol special ,declarind integrarea
europeana obiectiv strategic principal al politicii sale externe. In anul 2001 , cind Republica
Moldova adevenit membra a OMC si a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, tara
noastra a fost invitata sa participe la activitatile Conferintei Europene care este un for consultativ la
nivel de ministri ai afacerilor externe ai tarilor candidate la aderare in UE. la 27.12.2001, a fost
adoptat documentul de strategie a tarii pentru Moldova (Country Strategy Paper) pentru perioada
2002-2006. Acest document stabileste obiectivele de cooperare ale UE cu Republica Moldova,
axindu-se pe implementarea programului de sustinere a reformelor in tara. Un alt factor important
este apropierea geogrifica a Uniunii Europene de frontierele noastre. In 2004 au loc 2 evenimente
deosebit de importante: la 2 aprilie 2004, 7 noi state devin membreale NATO,printre ele si
Romania, si astfel frontiera de vest a tarii noastre devine frontiera cu Alianta nord atlantica. La1
mai 2004, aderarea a 10 noi membri la Uniunea Europeana face Moldova si mai aproape de spatiul
UE. La 1 iulie 2003 Consiliul European a adoptat un nou document numit "deschizind calea pentru
noul instrument destinat Politicii de buna vecinatate". Acest nou document identifica 4 obiective
cheie pentru viitoarea cooperare transfrontaliera si anume :
- promovarea dezvoltarii economice si sociale in zonele de frontiera;
- cooperarea in vederea inlaturarii riscurilor comune, in domenii precum mediul inconjurator,
sanatatea publica si lupta impotriva crimei organizate;
- asigurarea unor frontiere eficiente si securizate;

- promovarea actiunilor locale "de la om la om".

Astfel Republica Moldova a intrat intr-o noua faza a relatiilor cu UE. In vederea cooperarii cu
succes intre Republica Moldova si UE in cadrul PEV, au fost luate masuri de consolidare a cadrului
institutional al Integrarii Europene a Moldovei si anume:
- a fost creata Comisia Natioanala pentru Integrare Europeana (noiembrie 2002), care la 16
septembrie 2003 aa probat si a prezentat Comisiei Europene Conceptia Integrarii Republicii
Moldova in UE;
- pe parcursul anului 2003 a fost creata Comisia parlamentara pentru Integrare Europeana.
Departamentul pentru integrare europeana in cadrul MAE, si subdiviziuni pentru integrare
europeana in toate ministerele si departamentele din tara;
- in 2004 a fost creata grupul interministerial pentru armonizare legislativa, si prin hotarirea
Guvernului Republicii Moldova s-a decis dechiderea misiunii diplomatice a RM pe linga Uniunea
Europeana;
- la sf. Anului 2004 Ministrul Afacerilor Externe a fost numit concomitent Viceprim-ministru,
pentru o coordonare mai eficienta atuturor activitatilor care au tangente cu procesul de integrare
europeana a RM;
-incepind cu perioada anului 2002, s-au inceput activitatile de pragatire a cadrelor in problematica
UE, din rindul functionarilor de la ministere, cadrelor universitare, reprezentantilor ONG.
Strategia europeana a RM a fost elaborata in conformitate cu Decretul Presedintelui RM
Vladimir Voronin nr.957-III din 13.XI.2002, privind instituirea Comisiei Nationale pentru integrare
europeana, acelasi obiectiv de elaborare a strategiei europene aRM, a fost formulat in Hotarirea
Guvernului RM nr.351 din 02 aprilie 2004 despre rezultatele activitatii economiei nationale,
executarea bugetului in anul 2003 si sarcinile autoritatilor administratiei publice pentru anul 2004.
2.Consolidarea statalitatii Republicii Moldova
Solutionarea conflictului transnistrean si reintegrarea tarii este baza consolidarii statalitatii RM. In
scopul mentinerii fostei RSS Moldovenesti in componenta URSSS, la 2 septembrie 1990 in
localitatea Parcani a fost proclamata republica moldoveneasca autonoma nistreana in componenta
URSS. Ulterior, utilizind mijloacele violente, teroarea psihologica si fizica, in zona de est al RM
au fost distruse structurile de stat, a fost lichidata orice pozitie politica. Pe malul sting al Nistrului
este creat un spatiu informational inchis. Prin intermediul mass-media cenzurate populatiei din zona
de conflict insistent i se implementeaza stereotipuri negative legate de republica Moldova. In urma
represaliilor din partea regimului separatist citeva mii de cetateni ai Rm au fost nevoite sa-si
salveze viata refugiindu-se pa malul drept al Nistrului si prin aceasta devenind persoane intern
stramutate.
In zona de conflict continua sa se afle nelegitim trupele armate ale Rusiei tercute in
subordonarea Rusiei la 1 aprilie 1992. Aceste trupe , de rind cu mercenarii din Rusia si Ucraina, sau angajat in conflictul armat din primavara-vara anului 1992 de partea regimului separatist. Din
punct de vedere juridic , conflictul propriu zis consta in faptul ca pe o parte din teritoriul statului nu
se respecta Constitutia si Legislatia, adoptate de puterea centrala constitutionala. Totodata, in
limitele acestui teritoriu a fost distruse structurile de stat, menite sa asigure aplicarea legislatiei RM.
Din punct de vedere juridic, solutionarea conflictului din zona de est al RM inseamna asigurarea
reintoarcerii acestui teritoriu in spatiu juridic al RM.
Reforma administratiei publice centrale si locale apare din necesitatea continuarii procesului de
reforma legislativa si institutionala in administratia publica, pentru a facilita si a accelera procesul
de adoptare a legislatiei comunitare. Ca urmare a implementarii strategiei, RM isi propune

obiectivul de a avea un sistem administrativ si institutii ale administratiei publice capabile sa

transpuna, sa implementeze si sa traduca in viata ACQUIS-ul comunitar si sa se apropie de
indeplinirea criteriilor necesare pentru atribuirea calitatii de membru al UE, adopate de Consiliile
Europene la Copenhaga, Madrid si Luxemburg. In vederea asigurarii unui management edficient al
procesului de integrare europeana, precum si in eventualitatea includerii in procesul de stabilizare si
asociere, RM trebuie sa dezvolte structuri si proceduri pentru pregatirea pozitiilor tarii in procesul
de negociere a aderarii. Reforma administrativa este un proces pe termen lung care poate fi
implementat doar de citeva guverne consecutive in conditiile schimbarilor rapide la nivelul UE.
Pentru a atinge acest obiectiv este necesara crearea unei autoritati publice pentru monitorizarea si
coordonarea reformelor in administratia publica, dupa modelul statelor candidate doarece la
moment diverse structuri de sta impart responsabilitatile in acest domeniu. Primul care va trebui sa
fie asigurat la crearea acestei structuri este legatura dintre reforma administratiei publice si
integrarea europeana.
3.Edificarea statului de drept si consolidarea democratiei
In urma proclamarii independentei de stat a RM , in vederea garantarii stabilitatii institutiilor si
valorilor democratice, au fost adoptate si transpuse in viata prevederile unui sir important de acte
legislative cu privire la multiple domenii ale vietii publice. Constitutia RM , a adoptata la
29.07.1994, a stabilit principiile si valorile democratice de guvernare, a instituit principiul
separatiei puterii in stat, creind astfel premisele unei dezvoltari democratice durabile. Pe fundalul
unui proces complex si dificil de reforma, odata cu transpunerea standardelor democratice si
rigorilor economiei de piata in realitatea social-economica si politica din RM, s-a produs treptat o
accentuare a instabilitatii politice, determinata de denaturarea perceptiei functionariiputerilor intrun stat democratic si de erodarea , in consecinta, a sistemului arhitecturii puterii. Aceasta tendinta
negativa s-a manifestat si prin faptul ca de la proclamarea suveranitatii si pina acum in MD au avut
loc alegeri parlamentare anticipate (1994,2001) si s-a remarcat o anumita instabilitate
guvernamentala. Perindarea Guvernelor a fost determinata de: instabilitatea sistemului partidelor
politice; de lipsa dialogului continuu, deschis si eficient dintre puteri si opozitie, precum si de lipsa
unei viziuni integratoare a elitei politice. Reforma judiciara si drept a fost lansata in urma adoptarii
Hotaririi privind aprobarea Conceptiei reformei judiciare si de drept in RM, nr.152-XIII din
21.06.1994. Scopul reformei l-a constituit crearea cadrului legislativ si institutional pentru
constituirea unui stat bazat pe drept si aunei economii de piata. Conceptia evoca necesitatea
existentei unei autoritati judecatoresti independente si a unui mecanism eficient de protejare
adrepturilor omului si proprietatii private. Conceptia afost documentul care adeterminat directiile
prioritare ale restructurarii instantelor judecatoresti si a detaliat 2 aspecte ale reformei: crearea
cadrului legislativ adecvat si reformarea institutionala. Inca de la inceputul statalitatii sale RM s-a
confruntat cu o multitudine de probleme grave generate direct sau indirect de fenomenul coruptiei
si de cel al crimei organizate.De aceea, in perioada ce a urmat dupa declararea independentei RM a
fost adopatate un sir de acte menite sa formeze cadrul necesar combaterii eficiente a coruptiei si
crimei organizate.Proportiile si importanta sferelor afectate de coruptie a impus abordarea sistemica
si strategica a acestui fenomen, fapt care s-a materializat prin adoptarea Hotaririi pentru aprobarea
strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei si a Planului de Actiuni Pentru Realizarea
Acesteia,din 16.12.2004. Strategia imprima o noua dimensiune mecanismului de abordare
afenomenului coruptiei si constituie rezultatul constientizarii faptului ca dezaradacinarea acestui
flagel este imposibila doar prin aplicarea masurilor penal-restrictive, in acest fiind necesara
imbinarea actiunilor de prevenire a coruptiei cu cele de depistare, instrumentare si sanctionare. Desi
in RM sint inregistrate actualmente in jur de 3000 de ONG-uri, care acumuleaza in fiecare an un
volum tot mai mare de resurse umane, financiare, materiale si institutionale, fapt care sporeste

evident potentialul de actiune, rapoartele expertilor straini scot in evidenta faptul ca sociatatea
civila moldoveneasca nu este inca suficient dezvoltata. Asigurarea cadrului legislativ si
constitutional cu privire la ONG-uri nu este conditia suficienta a dezvoltarii acestora.
In conditiile actuale se cere ca institutiile statului sa reactioneze cu maxima promptitudine la
nevoile reale ale sectorului asociativ, care pot fi depistate doar in conditiile unui dialog permanent
si eficient cu comunitatea ONG-urilor in vederea solutionarii amiabile si optime a problemelor de
interes comun. Legea privind partidele si alte organizatii social-politice, a furnizat contextul necesar
dezvoltarii pe baze democratice a pluripartidismului in RM. In virtutea drepturilor si libertatilor
garantate de acest act normativ, intr- perioada relativ restrinsa pe scena politica din RM au aparut
citeva zeci de formatiuni politice care desi timid, au inceput sa adopte standardele care stau la
temelia sitemelor de partiddin statele occidentale avansate in materie de democratie. Procesul
constructiei de partid a inceput cu intemeierea simultana a organizatiilor si a subdiviziunilor
regionale, in scopul atragerii in rinduerile membrilor de partid al unui numar cit mai mare de
simpatizanti. Unele partide atit doctrinale, cit si mai putin doctrinale au reusit chiar sa-si constituie
organizatii primare de partid in toate regiunile tarii largind astfel suportul electoral pentri antrenarea
lor in cadrul alegerilor ce au urmat. In virtutea unor circumstante istorice favorabile, dar si datorita
unui activism sporit si unui mesaj atractiv, citeva partide politice au reusit sa se individualizeze si
evidentieze pe scena politica a RM, precum si sa-si puna in valoare ratiunile pentru care au fost
constituite.
4. Justitia si Afacerile Interne
Controlul asupra frontierei de stat a RM este organizat conform prevederilor tratatelor si
acordurilor bilaterale cu statele vecine si legislatiei interne a RM , precum si in cadrul cooperarii
internationale si regionale in domeniu. Efectivul actual al trupelor de graniceri (5500 persoane) este
de 2 ori mai redus decit cel necesar. Inarmati practic numai cu arme usoare, ceeea ce ar corespunde
standardelor unui serviciu al ordinii de drept, granicerii totusi au nevoie de o pregatire speciala,
care in prezent nu le este asigurata pe deplin. Diferite organisme internationale, s-au largit cadrul
relatiilor externe, fapt care a generat si sporirea fluxului de straini sositi in tara.
RM in ultimul timp infrunta un sir de probleme, printre care si problema fluxului in crestere a
strainilor sositi sau aflati ilegal pe teritoriul tarii, o parte fiind potentiali solicitanti de azil.
Combaterea crimei organizate are mai multe aspecte, din momentul ratificarii de catre RM a
acordului de prevenire si Combatere a infractionalitatii transfrontaliere (semnat la 26 mai 1999 si
ratificat in 2001), organele de drept din RM s-au inclus in activitatile desfasurate de catre Centrul
Regional SECI (Bucuresti, Romania), instituit in baza acestui acord. In scopul promovarii
cooperarii intre RM si Statele membre se participa la operatiunile comune, pregatite de catre
centrul, la eforturile intreprinse de catre statele membre in cadrul diferitor grupuri de lucru ale
centrului. O mare insemnatate o are participarea RM la Grupul de State GUUAM (Gruzia,
Ucraina,Uzbekistan,Azerbaijan, Moldova). In cadrul acestei structuri , RM a semnat acordul de
cooperare in combaterea crimei organizate (semnat in martie 2003) si acordul de creare a Centrului
Virtual GUUAM (iulie 2003), cu sediul la Baku. In scopul elaborarii regulamentelor si asigurarii
functionarii Centrului Virtual, expertii organelor de drept din Moldova au participat de comun cu
reprezentantii celorlalte state membre si SUA asupra crearii de facto al centrului. In cadrul
initiativei anti-coruptie (SPAI), a fost efectuata autoevaluarea si un raport analitic de bilant in
domeniu, continind numeroase recomandari ale expertilor internationali. In lumina acestora pe un
plan national a fost efectuate un sir de activitati cu ratificarea unro Conventii Europene (Conventia
privind spalarea banilor, Conventia Penala impotriva coruptiei,etc.), ajustarea legislatiei la
prevederile acestora, implicarea activa a societatii civile in eforturile de combatere a coruptiei, a
fost creat un grup de lucru national compus din reprezentanti ai diferitor institutii guvernamentale si
organizatii civile, coordonat de catre centrul pentru Combaterea crimelor economice si Coruptiei si

se elaboreaza o strategie nationala in domeniul etc. Este necesara continuarea eforturilor pentru
ratificarea conventiei civile impotriva coruptiei, perfectionarii cadrului legislativ si institutional.
In cadrul initiativei contracrimei organizate (SPOC) se intreprind deasemenea masuri cu caracter
legislativ si institutional. O importanta sporita o constituie semnarea de catre RM a Conventiei
ONU contra crimei transnationale organizate si Protocoalelor aditionale privind combaterea
traficului de persoane si privind cimbaterea contrabandei cu migranti( Palermo, 14 decembrie
2004), asigurarea oglindirii prevederilor acestora in legislatia nationala , instituirea cadrului
legislativ si institutional adecvat pentru protectia participantilor la procesul penal, asigurarea
activitatilor de prevenire si combatere eficienta atraficului de droguri, furturilor si rapirilor
mijloacelor de transport, depistarii si confiscarii veniturilor dobindite pe cale ilegala etc. In
septembrie 2003 in cadrul unei intruniri ai reprezentantilor politiei statelor membre ale pactului ,la
Viena s-a hotarit crearea unei Retele de Instruire contra Crimei Organizate (OCTN). Aceasta
intiativa care va deveni operationala in anul 2004 se va axa pe crearea si facilitarea contactului intre
subdiviziunile specializate in combaterea crimei organizate din statele Europei sud-est, va promova
instruirea avansata a functionarilor acestora.
Principiul separarii puterilor in RM si-a gasit realizarea in plan legal si institutional in cadrul unei
reforme judiciare si de drept,care s-a declansat in 1996 in rezultatul adoptarii de catre Parlament a
Conceptiei reformei judiciare si de drept in RM. Conceptia prevede crearea cadrului legal adecvat
si reformarea institutionala.
5.Reforma si Dezvoltarea Economica
Liberalizarea preturilor- actualmente marea majoritate a preturilor si tarifelor sint libere, nivelul
lor fiind determinat de conditiile specifice de pe piata. Guvernul nu intervine in stabilirea acestora
decit in cazurile prevazute expres de lege si anume in situatii de monopol legal (intreprinderi,
companii nationale carora li s-a incredintat productia anumitor bunuri sau prestarea anumitor
servicii), activitati supuse prin lege unui regim special (Legea RM privind limitarea activitatii
monopoliste si dezvoltarea concurentei nr.906 XII din 29.01.92, Monitorul Oficial nr.2 din
28.02.1992). Cu toate acestea circa 20 de preturi si tarife sint inca administrate (10 dintre acestia
sunt incluse in cosul de consum cum ar fi energia electrica si termica, unele produse alimentare,
serviciile telefonice de baza, etc.). Coordonarea polticilor financiare, monetare si fiscale este
cruciala in asigurarea stabilitatii economice. Dat fiind obiectivul politicii monetare de a asigura
stabilitatea preturilor, acelei financiare de a asigura buna functionare a pietei de capital (HVS,
actiuni si obligatiuni), politica fiscala trebuie constrinsa in mod important doarece va trebui sa
desfasoare o optimizare a veniturilor din taxe menite sa asigure o mao buna repartizare a cestora
pentru sistemul de pensii. In RM politica fiscala a mai fost degraba restrictiva in ultimii ani.
Deficitul bugetar general a fost redus de la 3,5 % (exceptind venituri din privatizari) din PIB in
1998 la 1,6 % din PIB in 2003. Oricit de bine de bine ar arata aceste evolutii pe hirtie , in practica
situatia este mai serioasa, in principal din 2 motive.
Primul este legat de deficientele din sistemul asigurarilor sociale. In cadrul acestuia, sistemul de
pensii , se afla in cea mai precara stare si daca nu se vor lua masuri de remediere intr-un timp scurt
este greu de imaginat cum va putea fi evitat o criza de amploare. In 2003, Moldova a avut oficial
1,7 angajati pentru fiecare pensionar. Nu trebuie de uitat faptul ca o buna parte a fortei de munca
active lucreaza fie in strainatate, fie in sectorul informal. De asemenea nu trebuie uitata populatia
din mediul rural care lucreaza in agricultura. Pentru comparatie, numarul de angajati raportat la
pensionari in vestul Europei, deja considerat a fi in zona de pericol, este de 4 la 1 si se estimeaza sa
scada pina la 2 la 1 in 2040. Pe parcursul ultimilor ani ponderea cheltuielilor legate de pensii in
totalul cheltuielilor bugetare a crescut. Costurile legate de sistemul de pensii e de presupus ca vor
continua sa exercite presiuni asupra bugetului si in anii care vin. Aceasta stare este defapt de

asteptat sa se inrautateasca datorita ratei natalitatii scazute si cresterea fenomenului emigrationist.

Cel de-al 2-lea aspect este constituit de indisciplina financiara care continua sa persiste in sistem.
Intreprinderile au acumulat un nivel ridicat de arierate. Perpetuarea unei astfel de culturi in care
neplata datoriilor la buget a fost tolerata, a echivalat in fapt cu acordarea de subsidii importante de
la buget. Un element important a fost inflatia care a ajutat multe intreprinderi sa supravietuiasca,
mascindu-le astfel ineficienta; rata ridicata a inflatiei a redus in termeni reali datoriile (arieratele)
debitorilor. Ca o consecinta resursele nu au fost in mod consistent alocate catre cei mai productivi
agenti economici, acest fapt avind un efect negativ asupra eficientei globale. Urmarea a fost o
crestere substantiala a deficitelor cvasifiscale, ce creaza potentiale presiuni asupra finantelor
publice, implicit a sistemului de pensii. O mare parte din aceste arierate se regasesc in sectorul
energetic. O rata scazuta a incasarilor si politica intreprinderilor din acest sector de a mentine
preturile sub costurile curente a dus la acumularea unor deficite cvasifiscale importante.
Proprietatea , indiferent ca forma prezenta, a fost si este principalul pilon nu numai in domeniul
activitatii economice, ci si in cel politic. Reglementarea legala adreptului de proprietate este dat in
primul rind de Codul Civil, lege care pune in prim plan regimul juridic al imobilelor. Insa in vedere
faptul ca in RM acesta a fost adoptat extrem de tirziu (iunie 2002) drepturile asupra formelor de
proprietate au frecvent denaturate. Abilitatea industriei nationale de a concura pe plan extern,
trebuie sa devina o prioritate si sa fie considerata drept principalul avantaj potential al economiei.
Elaborarea unei politici industriale, compatibile cu cea europeana, precum si a planului de actiuni,
ar asigura implementarea politicilor de promovare a investitiilor straine (care sunt foarte necesare
pentru asigurarea cresterii economice), de asemenea va contribui si la accelerarea procesului de
privatizare si restructurare a intreprinderilor industriale.Implementarea etapizta a politicii
industriale ofera posibilitatea derularii simultane a unor actiuni din etape diferite si trebuie sa
inceapa cu masurile care sa contribuie la realizarea stabilitatii macroeconomice necesare dezvoltarii
economice durabile, in paralel cu masuri de crestere a competitivitatii industriei RM.
6.Cooperarea transfrontaliera in domeniul mediului, energeticii si
transporturilor
Protectia mediului inconjurator constituie o prioritate nationala care vizeaza in mod direct
conditiile de viata si sanatatea populatiei, realizarea intereselor economice si social umane precum
si capacitatea de dezvoltare durabila a societatii pe viitor. Schimbarea climei din ultimul deceniu
impune fixarea obiectivelor tot mai stricte vis-a-vis de protectia mediului. Emisiile gazelor cu efect
de sera si a substantelor ce distrug stratul de ozon, a poluantilor organici persistenti si a metalelor
grele au alertat comunitatea mondiala silind-o sa intreprinda masuri colective in elaborarea si
implementarea programelor de prevenire a poluarii aerului. Actualmente indicii complecsi ai
poluarii atmosferei( IPA6) in republica au avariat in anul 2002 de l 0,91 (mun.Bender) pina la 11,23
(mun.Chisinau). Cel mai inalt grad de poluare a atmosferei, dupa concentratiile medii anuale a fost
inregistrat: pentru suspensii solide-1,7 CMA; pentru dioxid de sulf-1,2 CMA :;pentru dioxid de
azot-1,5 CMA si pentru formaldehida-2,6 CMA in mun.Balti; pentru monooxidul de carbon-0,5
CMA in mun.Tiraspol; pentru fenol-0,8 CMA in mun.Chisinau si pentru sulfatii solubili-0,07 CMA
in mun.Ribnita. Sporirea consumului in ultimele decenii a adus la cresterea globala a volumelor de
deseuri menajere solide. Omenirea zi de zi este chemata sa contribuie la reducerea impactului
cauzat naturii de activitatile umane. Unul din aceste impacturi este gestionarea deseurilor, fiind in
crestere atit volumul cit si toxicitatea lor. Volumul deseurilor de produtie si menajere acumulate
constituie circa 6 mln tone, inclusiv 12 mii tone deseuri toxice. Salubrizarea localitatilor a fost si
continua sa ramina o problema dificila. Fiecare localitate din tara dispune actualmente de 1-2
gunoisti si ca de regula acestea nu sunt amenajate conform standardelor de salubrizare. Suprafata
rampelor de depozitare a deseurilor in localitatile rurale si urbane, conform datelor Inspectoratului

ecologic de stat, constituie 1304 ha, iar conform anualului statistic al Moldovei doar 142,6 ha sunt
autorizate pentru depozitarea deseurilor menajere solide in localitatile urbane. Tinind cont de
raportul populatiei urbane de 55,4 % fata de cea rurala de 45,6 % constatam ca in localitatile rurale
se manifesta o gestionare neadecvata a deseurilor menajere prin extinderea suprafetelor gunoistilor
neautorizate, care conduce la poluarea terenurilor arabile inclusiv a apelor freatice. Conform unor
analize integrate a factorilor de degradare a solurilor RM constatam ca starea de calitate a
invelisului de sol in perioada de exploatare intensiva pe parcursul a 30 de ani s-a inrautatit.
Actualmente 75 % din teritoriul tarii (33,8 mii km2) constituie terenuri agricole (2533,8 mi ha), iar
73 % din aceste terenuri sunt arabile. Suprafetele solurilor erodate ating cota de 40,7 %( 858,6 mii
ha), cele afectate de alunecari de teren constituie 4,8 % (84,9 mii ha), salinizate 2,7 % (47,6 mii ha),
iar supuse inmlastinirii 0,7 (21,5 mii ha).Sub influenta lucrarilor agrotehnice s-a intensificat
procesul de deteriorare a structurii si compactarea a solurilor. In conditiile deficitului de
ingrasaminte minerale si organice , bilantul humusului si elementelor nutritive a devenit negati.
Toate acestea in ansamblu au condus la reducerea continua a fertilitatii resurselor de sol si
degradarea pedodiversitatii. Ecosistemele naturale ocupa 20 % din teritoriul tarii, sunt fragmentate
si foarte degradate. Vegetatia spontana care s-a pastrat pe cca 10 % din teritoriu, constituie 2 de
baza: forestiera si de stepa.
Ecosistemelor forestiere cu paduri de foioase de tipul celor Europa Centrala le revine 9,8 % din
teritoriul tarii. Flora padurilor (859 specii,se caracterizeaza printr-o pondere mare (38,7 %) a
speciilor introduse din alte regiuni floristice. Fauna numara 172 specii de vertebrate terestre. In
scopul modernizarii si restabilirii infrastructurii de mediu, RM abeneficiat de sustinere financiara
din partea Guvernului Regatului Danemarca pentru reconstructia sau dezvoltarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare in localitatile Stauceni, Edinet, Calarasi. Actualmente este in
derulare in faza de pregatire ale 2 proiecte privind:Captarea emisiilor de metande la depozitul de
deseuri menajere solide din Cretoaia, Anenii Noi si statia de epurare a apelor uzate din or.Chisinau.
Aceste proiecte de asemenea vor fi sustinute de Guvernul Regatului Danemarca in corespundere cu
Mecanismul de dezvoltare Non-poluanta, conform Protocolului de la Kyoto.
Proiectul Bancii Mondiale Unitatea de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apa si
Canalizare are ca scop recreditarea mijloacelor financiare intreprinderilor Apa Canal din Cahul,
Orhei, Soroca, Stefan Voda si Straseni, pentru efectuarea investitiilor prioritare de mici proportii,
justificate din punct de vedere economic, pentru imbunatatirea aprovizionarii cu apa, reducerea
cheltuielilor pentru energia electrica si altor cheltuieli de functionare (detectarea scurgerilor de apa
din retea, reabilitarea retelelor, zonarea presiunii si instalarea noului echipament eficient din punct
de vedere al consumuli de enrgie electrica).
7. Stiinta, Educatie, Schimburi Interculturale
Stiinta reprezinta o prioritate nationala, importanta careia s-a fundamentat pe baza rolului esential
pe care stiinta si tehnologia l-au jucat si continua sa il joace in dezvoltarea societatii, reprezentind
sursa principala a progresului in toate domeniile de activitate umana. In promovarea cooperarii
internationale se urmareste alinierea la obiectivele urmarite de UE prin realizarea spatiului
european de cercetare. Acesta urmeaza sa se realizeze prin cresterea nivelului de excelenta,
armonizarea tendintelor nationale de dezvoltare a stiintei cu tendintele inregistrate pe plan
international si cresterea eficientei si eficacitatii activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare, prin
insusirea unor motive moderne in cercetare si managementul acesteia, precum si printr-o
interactiune mai strinsa apoliticii stiintifice, economice si externe in domeniul cooperarii
internationale pentru a indeplini acest obiectiv strategic Academia de Stiinte a Moldovei:
-va asigura sprijinul juridic, administrativ si financiar pentru participarea in programele si

actiunile de cercetare-dezvoltare-inovare, lansate in spatiul european (PC6,

INTAS,EUREKA,COST,NATO,etc.).
Fiind parte a comunitatii internationale si mai precis a celui european, RM este impusa sa se
conformeze la unele schimbari care au loc pe piata educationala a Europei. S-a ajuns la concluzia
ca specialistii care sunt creati de sistemul educational national,trebuie sa corespunda standardelor
educationala internationale. Un pas important care a fost intreprins in aceasta directie este inceperea
negocierilor de aderare la Procesul de la Bologna, care permite conformarea sistemului educational
national la cel european. Obiectivele principale care sunt urmarite de catre institutiile implicate in
sistemul educational national sunt: promovarea politicii educationale, stabilirea programelor
competente de studii, elaborarea cerintelor fata de serviciile prestate, contribuirea la cresterea
calitatii studiilor, crearea conditiilor necesare pentru studii , oferirea calificarilor solicitate.
Evaluind sistemul institutional care exista in domeniul invatamintului se poate de spus ca exista
structurile necesare care ar putea coordona functionarea normala a procesului de educare a
cetatenilor RM. Sistemul de invatamint profesional este interpretat ca baza de invatamint
profesional a societatii, destinata sa rezolve sarcinile de formare a cunostintelor elementare si
functionale in rindurile pupulatiei republicii, deposedare a cunostintelor generale si speciale,
priceperi si deprinderi de cultura generala. Acest sistem trebuie sa permita celor instruiti un inalt
nivel de apreciere obiectiva a pretentiilor personale, in alegerea profesiei si specialitatii sa ia in
considerare interesele si cerintele personalitatii pentri participarea plenara in diverse tipuri de
activitate de munca.
8. Armonizarea legislatiei nationale cu ACQUIS-ul comunitari
Armonizarea legislatiei nationale cu ACQUIS-ul comunitar a fost initiata in RM in anul 1999 cu
sprijinul unui proiect Ue de asistenta tehnica pentru sustinerea implementarii acordului de
parteneriat si cooperare dintre CE si Statele sale membre, pe de o parte, si RM , pe de alta (in
continuare proeictul APC). Armonizarea legislatiei in cadrul proiectului APC se limita la proiectele
de acte legislative noi in domeniile stabilite de art.50 al APC. Proiectul a creat un mecanism intern
de armonizare a legislatiei care consta din:
- un sistem de monitorizare a proiectelor de acte legislative;
- un sistem de verificare a proiectelor de acte legislative;
- un sistem de avizare aproiectelor de acte legislative.
Proiectul APC a elaborat cca 250 de avize de armonizare alegislatiei nationale cu ACQUIS-ul
comunitar timp de 4 ani. Pe linga aceasta, in scopuri de cercetare si informare a factorilor de decizie
si a publicului larg, proiectul APC a finantat elaborarea de studii comparative in cca 20 de domenii.
Activitatea proiectului APC s-a inchiat in luna martie 2004.
UE finanteaza si alte proiecte de asistenta tehnica care, printre alte activitati, ar trebui sa se ocupe
si de armonizarea legislatiei nationale( de ex., proiectul in domeniul standardizarii si evaluarii
conformitatii, lansat in 2003; proiectul in domeniul proprietatii industriale, lansat la mijlocul anului
2004). Armonizarea legislatiei nationale cu legislatia comunitara reperzinta un obiectiv esential
care se regaseste in strategia de aderare a tuturor statelor asociate, si concomitent o obligatie
juridica a RM ce decurge din APC. DIEva avea un loc central in procesul de armonizare a
legislatiei prin o serie de functii bine definite precum urmeaza:
-coordonarea grupurilor de lucru interministeriale( sectoriale) mandatate cu revizuirea si analiza
legislatiei nationale si comunitare;
-intocmirea planului national de adoptare a ACQUIS-ului (in continuare PNAA) si a tabele
natioanale a gradului armonizarii legislatiei natioanale cu ACQUIS-ul comunitar si revizuirea
acestora pe masura inregistrarii progreselor in domeniu;
- avizarea obligatorie a proiectelor de acte legislative /normative care urmaresc armonizarea

legislatiei natioanale cu cea comunitara;

- coordonarea introducerii actelor prevazute de PNAA in programele legislative si de activitate
ale Parlamentului si Guvernului;
- evaluarea progreselor inregistrate de ministere si departamente in procesul de armonizare a
legislatiei, inclusiv prin evidenta computerizata a tuturor actelor legislative, normative, armonizate,
adoptate, lista carora va fi facuta publica prin rapoarte trimestriale prezentate Guvernului si
Parlamentului;
-orice alte functii necesare bune desfasurari a procesului de armonizare a legislatiei.
9. Monitorizarea Republicii Moldova in procesul european si promovarea imaginii tarii
In procesul de integrare europeana a RM ca prioritate de politica externa se cere un demers ferm
si sincer catre UE; eforturi considerabile in vederea implementarii Acordului de Parteneriat si
Cooperare (APC), obtinerii statului de membru asociat al UE, ajustarii realitatilor politice si socioeconomice din tara noastra la conditiile criteriilor de la Copenhaga si o strategie realista de
integrare europena a staului moldovenesc. In perioada 2001-2004, imaginea din exterioe a RM s-a
creat datorita unor trasaturi considerate contradictorii.
Pe de o parte , alegerile parlamentare din 2001, caracterizate de observatorii internationali drept
corecte au fost cistigate de Partidul Comunistilor din RM, ceea ce a fost perceput de catre expertii
straini ca o intoarcere in trecut. Aceasta perceptie s-a intarit dupa alegerile locale din 2003, in
cadrul carora s-au constata mai multe incalcari ale normelor democratice electorale.
Pe de alta parte, perioada 2001-2004 se caracterizeaza printr-o evolutie pozitiva a situatiei
economice din tara. Pe plan extern , in 2001 Moldova a devenit membra a OMC si a fost acceptata
in pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, iar in perioada anilor 2002-2004 pe paln intern au
fost facuti primii pasi concreti pentru institutionalizarea promovarii procesului integrarii RM in UE.
De la sf. Anului 2003, autoritatile moldovenesti au adopat o pozitie foarte clara in raport cu
separatistii transnistreni si fortele din Rusia, care sustin acest regim.
In sfirsit, procesul de consultari si negociari A Planului de Actiuni RM UE, desfasurat pe
oarcursul anului 2004, a contribuit la crearea unei imagini pozitive a RM in calitate de partener
serios al Ue de cooperare in cadrul Politicii Europene de Vecinatate.
Aceasta imagine acum trebuie intarita, ameliorata si promovata atit in exteriorul tarii, cit si in
interior. Unul din instrumentele de baza in aceasta acitvitate va fi implementarea cu succes a
Planului de Actiuni.
10.Accesul la Instrumentele financiare ale Uniunii Euroepene.Oportunitati pentru RM.
Programele de asistenta ale Uniunii Europene sunt elaborate de Directoratul pentru Relatii
Externe si de Directoratul pentru Dezvoltare si aprobare de Comisia Europeana. Implementarea
acestora,precum si gestionarea granturilor UE tine de competenta biroului de cooperare al Comisiei
europene EuropeAid. In anul 2002,in cadrul Conferintei Internationale de Finantare pentru
dezvoltare de la Monterrey,tarile donatoare s-au angajat sa majoreze alocarile pentru ajutor extern
pina la 0,7% din PIB. Contributia tarilor UE in volumul total de asistenta constituie mai mult de
55%, UE fiind in acest fel cel mai important donator al comunitatii internationale. Exprimat in cifre
absolute angajamentul Ue va creste de la 25 mld. La momentul de fata pina la 32 mld. Catre anul
2006.
Cu toate acestea, inca nu este clar daca cresterea alocarilor pentru sprijinirea tarilor in curs de
dezvoltare sau in proces de transformare se va rasfringe in proportii similare si asupra bugetului

UE destinat asistentei. Canalul comunitar reprezinta doar una din posibilele cai de acordare a
ajutorului extern pentru tarile membre ale UE, celelalte fiind asistenta bilaterala, Organizatia de
Asistenta pentru Dezvoltare(ODA) a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica(OCDE), institutiile financiare internationale,etc...Conform raportului pentru anul 2003
al Comisiei UE catre Consiliu si Parlamentul European din septembrie 2003,in anul 2002 Ue a
acordat asistenta in absorbtie a unei tari este determinata atit de indicatorii macroeconomici ai
acesteia, cit si de factori legati de resursele umane si infrastructura necesara pentru implementarea
programelor. Indicatorii macroeconomici sunt, de regula, luati in calcul, in faza de alocare a
resurselor(de regula, in baza estimarilor institutiilor financiare internationale), in timp ce potentialul
uman si infrastructura servesc drept indicatori in procesul de estimare a eficientii programelor
(estimarile birourilor de gestionare a asistentei, cum ar fi biroul de asistenta comunitara TACIS si
birourile de gestionare a canalelor bilaterale DFID, GTZ, etc.). Una din problemele de baza este
plecarea personajului instruit pentru scrierea si implementarea proiectelor in sectorul privat.