Sistemul cheltuielilor publice

Unitatea de nvare Nr. 7

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE
Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 7
7.1 Cheltuielile publice moderne
7.2. Nivelul, structura, dinamica i factorii ce influeneaz cheltuielile publice
...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 7

Pagina
2
2
6

10
10

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 7

Finane

Sistemul cheltuielilor publice

Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 7 sunt:

La sfritul acestui capitol, vei putea:

s enumerai principalele obiective ale finanrii aciunilor social-culturale;

s enumerai sursele utilizate n finanarea cheltuielilor pentru aciuni socialculturale;

s caracterizai cheltuielile pentru nvmnt;

s facei diferena ntre investiia intelectual i cea material;

s definii sponsorizarea i mecenatul, preciznd diferena dintre ele.

7.1 Cheltuielile publice moderne

Aici cuvinte
cheie

Securitate social, ajutor de omaj, prestaii passive, prestaii active, investiii n

resurse umane, investiia intelectual, investiia de sntate, investiia cultural

Cum se
realizeaz

Pe masura ce statul si-a asumat tot mai multe sarcini, cheltuielile publice
finantate s-au diversificat alaturandu-se celor traditionale, noi categorii de cheltuieli
publice dintre care:
1. cheltuieli social culturale
2. cheltuieli economice
3. cheltuieli cu datoria publica
Cheltuielile social culturale se refera la :invatamant, cultura, culte, actiuni
sportive si de tineret, sanatate si securitate sociala. Sursele de finantare a
cheltuielilor destinate actiunilor social-culturale sunt: publice, private, interne si
externe.
Aceste fonduri provin din bugetul de stat , din cotizatii sau contributii
suportate de persoane fizice sau juridice, din fonduri proprii ale intreprinderilor
publice sau private, din veniturile realizate de institutii social-culturale, din
veniturile populatiei, din ajutorul financiar extern, din fondurile organizatiei fara
scop lucrativ.
Cheltuieli publice pentru invatamant
Sunt considerate cheltuieli cu invatamantul cele efectuate in cadrul sau prin
intermediul institutiilor de educatie scolara sau al formelor exterioare de educatie.
Primele se adreseaza generatiilor tinere si se finalizeaza cu formarea profesionala ,
iar celelalte servesc educarii si formarii adultilor. Volumul cheltuielilor alocate
invatamantului se afla in stransa dependenta de numerosi factori:
1. demografici care conditioneaza numarul populatiei scolare
2. economici care determina evolutia invatamantului sustinandu-l
financiar
3. sociali-politici care stau la baza
formularii optiunilor si
fundamentarea politicilor in domeniu

Finane

Sistemul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice cu invatamantul se vor grupa in:

1.cheltuieli curente
2. cheltuieli de capital necesare finantarii investitiilor
Finantarea cheltuielilor pentru invatamant se realizeaza din diferite surse:
- bugetul de stat
- chirii
- donatii si sponsorizari
- bugetul local
- fonduri externe rambursabile
- sursele proprii ale institutiilor de invatamant
Cheltuieli pentru cultura si arte
Institutiile de cultura finantate din resurse publice servesc la cresterea
investitiilor in capital uman. Institutiile cu caracter cultural de interes public national
sunt finantate prin alocatii bugetare. De asemenea, acestea se pot autofinanta prin
valorificarea bunurilor culturale ceea ce face ca aceste cheltuieli sa intre in categoria
celor cvasipublice.
Cheltuieli pentru sanatate
Acestea sunt destinate intretinerii si functionarii institutiilor sanitare precum
si finantarii unor actiuni de prevenire a imbolnavirilor , evitare a accidentelor, de
educatie sanitara.
Sistemele principale de finantare a sanatatii sunt:
1. sistemul german
2. sistemul englez
Sistemul german se bazeaza pe cotizatii obligatorii suportate in parti egale
de salariati si de intreprinderi. Cotizatiile sunt mobilizate de institutii speciale (case
de asigurari) :
- pacientii nu platesc nimic pentru consultatii deoarece casele de
asigurari incheie contracte cu prestatorii si suporta cheltuielile respective
- exista o separare intre sistemul ambulatoriu sau privat si cel
spitalicesc saupublic
- prezinta autonomie
- este specializat si permite concurenta
Sistemul englez:
- ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii
- statul finanteaza integral ocrotirea sanatatiiprin sistemul national de
sanatate
- resursele financiare provin din impozite
- pacientii nu platesc nimic dar au obligatia sa se inscrie la un medic.
Principalele surse de finantare:
alocatiile bugetare
cotizatiile membrilor asigurati si angajatorilor
venuturile populatiei
donatiile provenite de la societatile de binefacere
ajutorul extern din partea unor organizatii specializate

Finane

Sistemul cheltuielilor publice

Sursele destinate cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii servesc la intretinerea

si functionarea institutiilor sanitare, pentru plata salariilor, pentru hrana bolnavilor,
reparatii si cheltuieli gospodaresti.
Cheltuieli cu securitatea sociala
Din aceasta categorie fac parte asigurarile sociale, asistenta sociala,
indemnizatii si ajutoare si alte tipuri de cheltuieli. Componenta cea mai importanta o
constituie asigurarile sociale de stat finantate exclusiv prin contributia cetatenilor
care sunt solidari in finantarea anonima, spre deosebire de asigurarile sociale
facultative care sunt contracte individuale si reprezinta cumpararea unor drepturi
pentru cetateni.
Sumele acordate ca asigurari sociale reprezinta transferuri bugetare catre
cetateni. Deosebirea de continut intre termenul de securitate sociala si protectie
sociala consta in aceea ca securitatea sociala se refera la sprijinirea unor anumite
categorii de indivizi , iar protectia sociala se refera la ansamblul actiunilor si
masurilor economico-sociale initiate de stat pentru a garanta membrilor societatii
aparare fata de fenomene si actiuni care se rasfrang nefavorabil asupra lor.
Cheltuieli cu actiuni economice
In aceasta categorie de cheltuieli pot fi incluse:
- chletuielile pentru dezvoltarea sectorului conomic de stat
- cheltuieli pentru acordarea de subventii si alte avantaje
intreprinzatorilor privati
- cheltuieli cu cercetarea in domeniul economic
Cheltuielile publice pentru sectorul economic de stat se concretizeaza in
investitii pentru crearea de intreprinderi de stat noi, finantarea participarii statului la
intreprinderi mixte, finantarea activitatii curente a intreprinderilor, finantarea
actiunilor de modernizare si reutilare a intreprinderilor nationalizate.
In momentul in care activitatile derulate in sectorul de stat contribuie la
cresterea sferei de bunuri , ele au un efect pozitiv asupra economiei. Masurile luate
de catre stat in vederea finantarii activitatilor private vizeaza sustinerea
autofinantarii atunci cand interesul intreprinzatorului pentru aceste activitati scade .
In acest context statul participa la finantarea sectorului privat prin lansarea
de comenzi de bunuri si servicii, prin degrevari fiscale si subventii.
Test de autoevaluare 7.1.
1. n majoritatea rilor cu economie de pia, pentru finanarea cheltuielilor
pentru aciuni social-culturale se folosesc urmtoarele surse:
a) alocaii bugetare pentru scopuri social-culturale;
b) fondurile unor organizaii non-profit care particip cu donaii la
finanarea cheltuielilor pentru aciuni social-culturale;
c) PIB;
d) resurse provenind din fonduri financiare cu afectaie special;
e) resursele BNR.
2. Cheltuielile pentru nvmnt sunt considerate:

Finane

Sistemul cheltuielilor publice

a)
b)
c)
d)
e)

investiii de modernizare ;
investiii de capital fix;
investiii de portofoliu;
investiii intelectuale;
investiii nete.

3. Eficiena cheltuielilor pentru aciuni social-culturale este reflectat de relaia

dintre:
a) venituri-cheltuieli;
b) efort-efect;
c) output-input;
d) efort-efort;
e) efect-efect.
4. Investiiile intelectuale sunt investiii:
a) pe termen scurt pentru c rezultatele apar dup o perioad relativ
scurt;
b) pe termen mediu pentru c rezultatele apar dup o perioad de trei
luni;
c) pe termen lung pentru c rezultatele apar dup o perioad relativ
ndelungat;
d) pe termen lung pentru c rezultatele apar n perioada inactiv (la
btrnee);
e) pe termen scurt pentru c rezultatele apar dup un an.
5. Cheltuielile publice pentru sntate urmresc:
a) prevenirea apariiei i combaterea unor boli ce pot afecta ntreaga
populaie;
b) asigurarea instruirii i pregtirii forei de munc;
c) meninerea capacitii forei de munc la un nivel ct mai apropiat de
potenialul ei;
d) acordarea de ctre stat sau de ctre anumite organizaii de
indemnizaii, ajutoare, pensii etc.;
e) realizarea de investiii, modernizri i reutilarea capacitilor de
producie existente.
6. Resursele publice pentru nvmnt pot fi alocate din:
a) bugetul de familie;
b) bugetul social;
c) bugetul asigurrilor sociale de stat;
d) bugetele locale;
e) bugetul de stat.
7. Cheltuielile pentru cultur i art au ca obiectiv:
a) finanarea dezvoltrii sistemului de nvmnt;
b) finanarea dezvoltrii capacitilor de munc;

Finane

Sistemul cheltuielilor publice

c) finanarea dezvoltrii culturii i artei;

d) finanarea dezvoltrii produciei;
e) finanarea dezvoltrii ntreprinderilor.
8. Cheltuielile pentru cultur privesc:
a) bibliotecile;
b) muzeele;
c) ntreinerea teatrelor;
d) ntreinerea formaiilor muzicale cu caracter simfonic;
e) televiziunea i presa.
9. Cheltuielile pentru asistena social de stat au drept scop ocrotirea:
a) vduvelor de rzboi;
b) orchestrele populare;
c) copiilor orfani;
d) ansamblurilor populare de cntece i dansuri;
e) persoanelor care devin invalide n timpul ndeplinirii serviciului
militar.
10. Finanarea asistenei sociale se realizeaz din:
a) bugetele locale;
b) bugetul de stat;
c) fonduri extrabugetare;
d) donaii;
e) sponsorizri.
11. Susinerea material a unei manifestri, a unei persoane, a unui produs sau a
unei organizaii pentru a obine un beneficiu direct reprezint:
a) mecenatul;
b) sponsorizarea;
c) stabilizarea monetar;
d) stabilizarea economic.
12. Prin sponsorizare se promoveaz:
a) imaginea economic a rii respective;
b) modalitatea de creditare n relaiile economice internaionale;
c) imaginea sponsorului, indicndu-se numele sau marca sa;
d) imaginea produsului.

7.2. Nivelul, structura, dinamica i factorii ce influeneaz cheltuielile publice

Aici cuvinte
cheie

Finane

Greutatea specific a cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice, dinamica

cheltuielilor publice, modificarea absolut, modificarea relativ, factori economici,
factori istorici.

Sistemul cheltuielilor publice

Cum se
realizeaz

O analiz profund a cheltuielilor publice servete la caracterizarea politicii

financiare i bugetare a fiecrui stat n diferite perioade de timp. Aprecierea efectelor
interveniei statului n viaa social i n economie presupune cunoaterea mai nti a
volumului cheltuielilor publice efectuate de organele centrale i locale de stat din
fondurile publice de resurse financiare. Indicatorul care poate exprima o
caracterizare a nivelului cheltuielilor publice ntr-o anumit perioad este ponderea
cheltuielilor publice n produsul intern brut. Acesta este semnificativ, deoarece
permite analiza volumului cheltuielilor publice n raport de nivelul de dezvoltare
economic i social a fiecrui stat i n fiecare etap.
Ponderea cheltuielilor publice n PIB difer de la o ar dezvoltat la alta i
de la o zon geografic la alta. Astfel: n Olanda, Suedia, Danemarca ponderea este
de 60-62% din PIB, n Germania, Frana, Austria 48-53%, n Elveia, Austria 3739%, Orientul Mijlociu 37%, America Latin 29%, Asia 28%. n Romnia a sczut
de la 49,1% n 1980, la 36,3% n 1990.
Analiza cheltuielilor publice a unei ri poare fi efectuat att din punct de
veder
e global cum este ponderea acestora n P.I.B., dar i din punct de vedere al
structurii acestora pe diferite categorii aa cum sunt ele prevzute n clasificaia
funcional. Indicatorul folosit pentru aceast analiz este greutatea specific a
fiecrei categorii de cheltuieli publice:
gS Cpi

Cpi
100
Cpt

Unde
gS - greutatea specific a cheltuielilor publice i (sntate, nvmnt, etc);
Cpi cheltuieli publice ale categoriei i;
Cpt cheltuieli publice totale;
I reprezint o anumit cheltuial public (nvmnt, sntate, ordine public,
administraie, etc.) aa cum se regsesc n clasificaia funcional a statului respectiv.
Greutatea specific a fiecrei cheltuieli publice este de asemenea diferit de
la ar la ar, de la zon la zon i n funcie de gradul de dezvoltare al acestora.
Astfel n rile dezvoltate:
- cheltuielile publice pentru asigurri i asisten social, locuine i servicii
colective, reprezint ntre 24 - 43%, deinnd primul loc;
- cheltuielile cu sntatea 9 19%;
- cheltuielile cu nvmntul 8-14%;
- cheltuielile economice 9 13%;
- cheltuielile militare 4 17%.
n rile n curs de dezvoltare greutatea specific cea mai mare este a
cheltuielilor economice 30 40%, dup care urmeaz cele cu nvmntul,
sntatea, asistena social. Romnia se situeaz desigur n grupul rilor n curs de
dezvoltare.
Un al treilea indicator care face aprecieri asupra cheltuielilor publice este
indicatorul dinamicii cheltuielilor publice care se msoar prin dou modaliti:
creterea nominal;

Finane

Sistemul cheltuielilor publice

creterea real;
Creterea nominal rezult din compararea cheltuielilor publice pe global
sau pe natur exprimate n preuri curente.
DCp = Cp1 Cp0
DCp = variaia cheltuielilor publice;
Cp1 = volumul cheltuielilor publice n perioada actual;
Cp0 = volumul cheltuielilor n perioada de baz.
Acest indicator nu este concludent n situaia n care n intervalul respectiv au
intervenit deprecieri monetare, modificri substaniale de preuri.
Creterea real rezult din compararea cheltuielilor publice pe global sau pe
naturi (potrivit clasificaiei funcionale) exprimate n preuri constante. Formula de
calcul este aceeai cu precizarea c preurile sunt constante (ntr-o valut stabil sau
preuri actualizate).
Factorii care influeneaz creterea cheltuielilor publice
Abordnd la modul general factorii care conduc la creterea cheltuielilor
publice, acetia pot fi grupai n urmtoarele categorii:
a) factorii demografici care se refer la creterea populaiei i modificarea
structurii acesteia pe vrste i pe categorii socioprofesionale. O astfel de evoluie
determin creterea cheltuielilor publice legate de plata salariilor funcionarilor
publici i a celor din domeniul socialcultural.
b) Factorii economici care se refer la dezvoltarea economiei i modernizarea
acesteia. Intervenia statului n economie, tot mai pregnant i pe ci diverse, face ca
factorii economici s influeneze nivelul cheltuielilor publice foarte mult (subvenii,
fond cercetaredezvoltare).
c) Factorii sociali sunt cei care determin aciunile i direcia armonizrii ntre
nivelul veniturilor medii pe locuitor din sectorul productiv, sectorul public i
persoanelor n vrst ce beneficiaz de diferite forme de ajutor social.
d) Urbanizarea are o influen deosebit asupra cheltuielilor publice att prin
crearea suprastructurii urbane dar i pentru finanarea utilitilor publice respective.
e) Factorii militari au un impact direct asupra nivelului cheltuielilor, situndu-se la
nivele foarte mari n timp de rzboi ori pregtire pentru rzboi i mai sczut n
perioada de pace.
f) Factorii politici care se refer la sarcinile ce trebuie s le ndeplineasc statul
contemporan prin trecerea de la jandarm la statul providen.
g) Factorii istorici sau conjuncturali sunt aceia care i au originea n perioadele
anterioare. Astfel contractarea unor mprumuturi, determin cheltuieli pentru
restituirea acestora n perioadele urmtoare. De aceea contractarea acestora trebuie
fcut n urma unor analize aprofundate i pertinente.

Finane

Sistemul cheltuielilor publice

Test de autoevaluare 7.2.

1. Sa se determine modificarea absoluta si relativa a cheltuielilor curente la Agentia
Nationala a Mediului in 2002 fata de 2001 si in 2003 fata de 2002.

Denumire indicator

2001

- Mil. Lei 2002

2003

Cheltuieli de personal

36.503

56.000

74.000

Cheltuieli materiale si servicii

17.872

21.000

30.000

Cheltuieli de capital

1.704

13.000

16.000

2. Sa se determine cresterea relativa a cheltuielilor fondului de asigurari sociale de

sanatate (pe total si pe fiecare nivel al clasificatiei functionale).
Denumire indicator

2002

2003

Total cheltuieli, din care:

47.796
mld. lei

56.342
mld.lei

- cheltuieli social - culturale 46.406

mld. lei

54.723
mld. lei

- alte actiuni

1.619
mld. lei

3.

Finane

1.390
mld.lei

Sa se calculeze structura cheltuielilor aprobate prin HCGMB 93/2003 pentru

Regia Generala de Apa Bucuresti (atat pe total cat si pe trimestrul IV).

Indicatori

TOTAL Trim. I

Trim. II

- mil. Lei Trim. III Trim. IV

Cheltuieli totale, din

care:

25.781

8.976

5.925

4.003

6.876

Sistemul cheltuielilor publice

- cheltuieli de
exploatare

n loc de
rezumat

7.951

811

4.097

1.046

1.997

- cheltuieli financiare 88

22

22

22

22

- cheltuieli
exceptionale

3.171

4.857

4.857

4.857

17.742

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 7.

V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 7 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 7

1. Pe baza anuarelor statistice internaionale comparai situaia cheltuielilor
pentru obiective i aciuni economice din Romnia i dintr-o ar membr a
Uniunii Europene. Comentati rezultatele.
2. Identificati modaliuti de finanare a cheltuielilor pentru nvmnt n rile
Uniunii Europene.
3. Evideniai evoluia cheltuielilor pentru aciuni social-culturale n Romnia
n perioada 2003-2008

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 7.1
1) b,d
2) d
3) b
4) c
5) a,c
6) d,e
7) c
8) a,b,c,d,e
9) a,c,e
10) a,b,c,d,e
11) b

Finane

10

Sistemul cheltuielilor publice

12) c
Rspuns 7.2.
Rezolvare aplicaie 1:
Cheltuieli curente = cheltuieli de personal + cheltuieli materiale si servicii
Ptr. 2001: 36.503 + 17.872 = 54.375 mil lei
Ptr. 2002: 56.000 + 21.000 = 77.000 mil lei
Ptr. 2003: 74.000 + 30.000 = 104.000 mil lei
Modificarea absoluta:
cheltuieli curente (in 2002 fata de 2001) = 77.000 54.375 = 22.625 mil lei
cheltuieli curente (in 2003 fata de 2002) = 104.000 77.000 = 27.000 mil lei
Modificarea relativa:
R cheltuieli curente = I cheltuieli curente -1 = 77.000 / 54.375 1 = 41,61%
R cheltuieli curente = I cheltuieli curente -1 = 104.000 / 77.000 1 = 35,07%
Rezolvare aplicaie 2:
- Pe total:
Rcheltuieli = I cheltuieli 1 = 56.342 / 47.796 1 = 17,88%
- Pe fiecare nivel:
R cheltuieli social-culturale = I cheltuieli social-culturale 1 = 54.723 / 46.406 1 =
17,92%
R alte actiuni = I alte actiuni 1 = 1.619 / 1.390 1 = 16,47%
Rezolvareaplicaie 3:
- Pe total:
Cheltuieli ptr. exploatare/total cheltuieli = 7.951/25.781 x 100 = 30,84%
Cheltuieli financiare/ total cheltuieli = 88/25.781 x 100 = 0,34%
Cheltuieli exceptionale/total cheltuieli = 17.742/25.781 x 100 = 68,82%
- Pe trim. IV:
Cheltuieli ptr. exploatare/total cheltuieli = 1.997/6.876 x 100 = 29,04%
Cheltuieli financiare/ total cheltuieli = 22/6.876 x 100 = 0,32%
Cheltuieli exceptionale/total cheltuieli = 4.857 / 6.876 = 70,64%

Bibliografie unitate de nvare nr. 7

Finane

11

Sistemul cheltuielilor publice

Blan E., - Drept financiar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.

Galbraith J.K., - tiina economic i interesal public, Ed. Politic, Bucureti,
1982.
Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.

Finane

12