Testul 2

1.Conditiile de brevetabilitate a inventiei

1.1.Definiti inventia brevetabila
Inventia brevetabila inventia protejata prin titlul de protectie ce confera titularului dreptul exclusive de
exploatare a inventiei pe o perioada de 20 ani.
1.2.Dezvaluiti esenta celor 3 conditii de brevetabilitate a inventiei
*noutatea inventiei
O inventie este noua daca ea nu rezulta in stadiul tehnicii.Stadiul tehnicii totalitatea cunostintelor devenite
accesibile publicului in orice forma scrisa sau verbala pina la data de deposit sau pina la data invocarii dr. de
deposit sau pina la data invocarii dr. de prioritate, daca a fost invocate o astfel de prioritate.
Exceptii:
-divulgarile neopozabile
Orice divulgare a inventiei nu va fi luata in consideratie daca ea a survenit in termen de 6 luni pina la data de
deposit sau la data invocarii dr. de prioritate si daca este o urmare directa sau indirecta a unui abuz evident in
privinta solicitantului.Divulgare neopozabila este si daca inventia a fost prezentata la o expozitie internationala
in intervalul de 6 luni inaintea datei de deposit.
-dr. de folosire anterioara
Orice persoana pina la data prioritatii inventiei sau pina la data de deposit a folosit o inventie creat de catre ea
independent de titularul de inventie sau a realizat pregatirile necesare pt aceasta are dr. sa foloseasca inventia in
continuare in mod gratuity fara autorizatia titularului dar cu conditia sa nu mareasca volumul de productie
*inventia trebuie sa rezulte dintr-o activitate inventive
O inventie se considera ca implica o activitate inventiva, daca pt un specialist in domeniu ea nu rezulta in mod
evident din stadiul tehnicii.
O inventie nu implica o activitate inventiva, daca:
-consta intr-o simpla enuntare a unei probleme fara a o rezolva chiar daca problema este noua
-rezolva o problema numai prin economisirea de materiale sau energie fara sa obtina rezultate noi sau superioare
-rezolva o problema prin folosirea in comun a 2 sau mai multe solutii cunoscute, iar efectul previzibil rezulta
din simpla insumare a efectelor fiecarei solutii
-inventia se refera la un produs natural asupra caruia nu s-a intervenit tehnologic
*o inventie poate fi inregistrata daca ea are o aplicabilitate industriala
O inventie e susceptibila de aplicare industriala, daca obiectul ei poate fi utilizat in oricare din domeniile
industriale, inclusiv in agricultura
1.3.Se va schimba oare esenta sistemului de brevetabilitate daca conditia inventia sa fie rezultat al
activitatii inventive va fi schimbata cu sintagma inventia sa fie rezultat al activitatii
creative.Argumentati raspunsul si evidentiati corelatia dintre activitatea inventiva si activitatea creativa
2.Continutul dreptului subiectiv asupra marcii
2.1.Clasificati marcile (dupa destinatie, obiect, numarul de subiecti, numarul semnelor folosite, natura
semnelor folosite, gradul de recunoastere de consumatori etc.)
1. Dup modul de reprezentare grafic, mrcile pot fi:
- Marca verbal - o denumire, un slogan, scrise cu caractere standard.
- Marca figurativ - un element grafic care nu conine litere sau cifre.
- Marca combinat - o denumire scris cu o grafic deosebit i /sau n culori sau o denumire
nsotit de un element graphic.
- Marca tridimensional - marca constituit din forma produsului sau a ambalajului sau orice alt
semn specific tridimensional care permite identificarea unui produs sau serviciu.
2. Dup natura solicitanilor, mrcile pot fi:
- Marca individual - marca a crei solicitant/i este/sunt persoana/e juridic/e sau/i fizic/e.
- Marca colectiv - marca destinat a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor
unei asociaii de produsele sau serviciile aparinnd altor persoane. nregistrarea mrcii colective
este condiionat de existena i depunerea unui regulament n care s se indice persoanele i
1

condiiile n care acestea sunt ndreptite la utilizarea mrcii.

- Marca de certificare - marca a crei solicitant este o persoan juridic legal abilitat s exercite
exclusiv controlul produselor i serviciilor n ceea ce privete calitatea, materialul, modul de
fabricaie. Pentru depunere sunt necesare cererea, regulamentul de folosire a mrcii de certificare
i autorizaia sau documentul din care s rezulte exercitarea legal a activitii de certificare.
2.2.Analizati drepturile subiective conferite de marca
2.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, deosebiti cazurile de incetare a valabilitatii marcii
1.caducitatea marcii
Termenul de protectie a certificatului de inregistrare a marcii este de 10 ani cu posibilitatea prelungirii de
nenumarate ori.Cererea de reinoire si taxa de reinoire trebuie depusa la AGEPI in perioada de 6 luni inainte de
expirarea 10 ani.Aceasta cerere si taxa poate fi depusa si ulterior dar nu mai mult de 6 luni dupa expirarea
acestui termen cu conditia achitarii unei taxe suplimentare.O marca se considera caduca daca termenul nu a fost
prelungit sau certificatul nu a fost reinnoit.
2.renuntarea la marca
Titularul are dr. sa renunte la marca prin depunerea unui demers la AGEPI in forma scrisa.Renuntarea are efect
de la data inscrierii in Registrul national al marcilor.
3.decaderea din dr.
Titularul unei marci care nu a utilizat efectiv marca pe o perioada neintrerupta de 5 ani poate fi in rezultatul
depunerii unei cereri la CA Chisinau decazut din dr. asupra marcii.
Utilizare efectiva:
*transmiterea marcii prin licenta sau cesiune
*utilizarea marcii sub o forma care difera prin elemente ce nu schimba caracterul distinctive al marcii in forma
in care a fost inregistrata
*aplicarea marcii pe produse si ambalaje a produselor care sunt destinate in mod exclusive exportului
4.anularea marcii
-motive absolute de nulitate a marcii
Marca e declarata nula in urma unei cereri de anulare, depuse la CA Chisinau, sau a unei cereri reconventionale
intr-o actiune de aparare a dr, depuse la aceeasi instanta, daca:
*marca a fost inregistrata contrar prevederilor cu privire la motivele absolute de refuz
*solicitantul a actionat cu rea-credinta in momentul depunerii cererii de inregistrare a marcii
-motive relative de nulitate a marcii
*exista o marca anterioara mentionata la art.8 alin.(2) si se indeplinesc conditiile prevazute la alin.(1) din art.
respectiv
*exista o marca mentionata la art.8 alin.(3) si se indeplinesc conditiile prevazute la alin respectiv
*exista un dr anterior mentionat la art.8 alin.(4) lit.a) si se indeplinesc conditiile prevazute la alineatul respectiv
*utilizarea marcii poate fi interzisa in virtutea unui alt drept anterior, in special a dr la nume, dr la imagine, unui
dr de autor, dr la o indicatie geografica sau la o denumire de origine protejata, la un desen sau la un model
industrial protejat, unui alt dr de proprietate industriala protejat conform legii
*utilizarea marcii poate aduce atingere unui dr anterior ce tine de imaginea sau de numele unei personalitati
notorii in RM
3.Subiectele dreptului de autor
3.1.Definiti notiunea de autor si titular (successor in drepturi) al dreptului de autor.
Identificati subiectele dreptului de autor in general
Autor persoana care prin munca sa creatoare a creat opera.
Titular al dr. de autor persoana fizica sau juridical, altele decit autorul care beneficiaza de dr. exclusive asupra
operei
Subiectii dr. de autor:
*primari
1.autorii care prin munca sa creatoare au realizat opera protejata de legislatia in vigoare
*derivati
2

1.titularii dr. de autor

-mostenitorii (dr. patrimoniale in timpul in care a ramas)
-statul (dupa ce bunul cade in domeniul public)
-persoana pentru care le-au fost transmise prin contract de licenta exclusiva sau neexclusiva a dr. de autor
3.2.Analizati comparativ particularitatile raporturilor ce apar intre subiecti in cazul operelor comune si
colective precum si in cazul operelor derivate si originare
Operele comune opera aparuta in rezultatul activitatii creatoare a 2 sau mai multor persoane.
*divizibile-operele in care fiecare autor isi poate exercita dr asupra contributiei sale in mod independent fara a
aduce atingere integritatii sau sensului operei
*indivizibile-operele private ca un tot intreg in care folosirea unei parti conditioneaza pierderea sensului si
valorii sociale a operei in intregime
Opera comuna
Opera colectiva
-coautori
-autori
-din initiative unei pers.fiz(tuturor)
-din initiative unei pers.fiz sau jur
-publica sub numele coautorilor
-se publica sub numele din initiative caruia
a fost realizata
-prezinta acelasi gen
-prezinta 2 sau mai multe genuri distincte
-rasp-toti coautorii
-rasp-pers din initiative caruia a fost
publicata
Operele colective operele realizate de catre 2 sau mai multe persoane fizice din initiative unei persoane fizice
sau juridice cu conditia ca aceasta sa fie publicata sub numele ultimei (ziare, reviste, materialele unei conferinte)
Opera derivate produs al creatiei intelectuale bazat pe una sau mai multe opera preexistente (traduceri,
aranjamentele musicale, adaptarile)
Opere originale operele care nu se afla in raport de dependenta fata de alta opera preexistenta
3.3.Aplicind prevederile CC stabiliti particularitatile protectiei operelor autorilor ce nu au capacitate de
exercitiu sau au capacitate de exercitiu limitata
Autor este persoana ce a creat opera.Deci, nu exista careva limitary de virsta, indrumindu-ne dupa principiul
rezultatului activitatii creative.Posibilitatea de a fi autor este inclusa in continutul capacitatii de folosinta.Pt a fi
posesor de dr subiective este necesar de a se realize un fapt juridic.Acest fapt juridic este crearea unei opera de
arta, literature si stiinta.Statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta de 14 ani este reglementat de art.22 CC
RM care prevede ca pentru aceste persoane, toate actele juridice pot fi incheiate doar de parinti, adoptatori sau
tutore.Insa conform art.21 CC RM minorul care a implinit virsta de 14 ani incheie acte juridice cu incuviintarea
parintilor, adoptatorilor sau a curatorului, iar in cazurile prevazute de lege, si cu incuviintarea autoritatii
tutelare.Minorul care a implinit virsta de 14 ani are dr fara consimtamintul parintilor, adoptatorilor sau al
curatorului: sa exercite dr de auotr asupra unei lucrari stiintifice, literare sau de arta, asupra unei inventii sau
unui alt rezultat al activitatii intelectuale aparate prin lege.

Testul 3
1.Dreptul de prioritate.Regulile de stabilire ale prioritatii pentru obiectelor de proprietate industriala
1.1.Definiti dr.de prioritate a inventiei.Care sunt avantajele dreptului de a invoca prioritate
Prioritate data primului depozit al cererii de brevet, indifferent de autoritatea nationala competenta la care s-a
facut depozitul cererii, in conditiile Conventiei de la Paris.
Din cauza ca aceasta oti ofera posibilitatea sa acorzii cererii o data de depozit anterioara ceea ce te beneficiaza
in raport cu alti titulari care cer acelasi brevet pt aceeasi inventie.E o masura de asigurare asupra inventiei.
1.2.Clasificati, analizati si comparati prioritatile conform legislatiei nationale
Prioritatea poate fi:
*conventionala situatia in care prioritatea asupra unei inventii poate fi stabilita la data depunerii unei cereri
initiale intr-o tara membra a Uniunii de la Paris sau Organizatia Mondiala a Comertului, daca aceaasta cerere a
fost depusa la AGEPI in termen de 12 luni de la data de depozit a cererii initiale.Ziua depozitului nefiind inclusa
in termen.Prioritatea conventionala poate fi privita ca o fictiune legala in temeiul caruia toate cererile ulterioare
3

de brevet sint considerate ca si cum ar fi depuse la aceeasi data ca si prima cerere, avind prioritate fata de alte
persoane care au depus cereri de brevet pt aceeasi inventie in intervalul respective de prioritate.
*expozitionala situatia in care invocarea prioritatii unei inventii se poate face in baza exponatului introdus
intre expozitie organizata pe teritoriul unei tari member a Conventiei de la Paris sau OMC, daca cererea e
depusa la oficiu in termen de 6 luni de la data prezentarii inventiei la expozitie.
In sensul prezentei legi, prin expozitie internationala- daca sunt intrunite cumulative urm. criterii:
-daca la ea participa producatori din mai multe tari
-daca e organizata in mod official
-daca informatia despre expozitie a fost adusa la cunostinta publicului in mod corespunzator
*prioritate interna solicitantul sau succesorul in dr. are dr. sa revendice intr-o cerere ulterioara a prioritatii a
unei cereri anterioare depuse la AGEPI pt aceeasi inventie daca revendicarea prioritatii are loc in termen de 12
luni de la data de depozit al cererii anterioare.In acest caz, cererea anterioara se considera a fi retrasa.
*prioritate externa se revendica dr. de proprietate in baza unei cereri anterioare depuse in alt stat.
Legiuitorul prevede nu pot fi invocate:
*prioritate mozaica cind se invoca o combinatie de 2 elemente descries de 2 cereri anterioare
*prioritate in cascada nu poate fi invocate o prioritate cererii in care era deja invocate o prioritate
1.3.Speta: Pe data de 01.02.07 cetateanul Horia isi breveteaza inventia asupra unei solutii chimice noi in
Romania.In aceeasi zi este brevetata o inventie similara in Federatia Rusa de catre cetateanul
Sidorov.Peste 30 de zile ambii titulari se prezinta la AGEPI la aceeasi ora pentru a breveta inventia in
RM si ambii titulari invoca prioritatea din tara de origine.Cum va proceda AGEPI in aceasta situatie?
Dar care va fi solutia AGEPI daca Horia ar fi brevetat inventia pe 29.01.07?
Conform datelor spetei cetatenii Horia shi Sidorov se prezinta la aceiashi data shi la aceiashi ora in RM pt a
breveta aceiasi inventia, ambii invocind prioritatea din tara de origine. Cet. Horia - invoca dreptul de prioritate
conventionala din Romania (01.02.07) iar cet. Sidorov- invoca prioritate conventionala din Federatia Rusa
(01.02.07.). Ambilor cetateni li se va accepta cererea deoarece indeplinesc toate cerintele necesare, atit Romania
cit shi Federatia Rusa sunt tari membre a Conventiei de la Paris; shi nu depashesc termenul- invocarea dr de
prioritate conventionala poate fi realizata in termen de 12 luni de la data de depozit initiala, ziua depozitului
nefiind inclusa in termen (Horia shi Sidorov se prezinta in RM peste 30 de zile ) , in asha mod ambilor li se va
atribui data de depozit initiala 01.02.07- ( care coincide).
Deoarece ambii cetateni au aceiashi data de depozit a inventiei, ambii sau prezentat in aceiashi zi shi la
aceiashi ora,AGEPI le va acorda brevete atit cetateanului Horia cit shi cet. Sidorov shi ambii vor fi cotitulari
legali ai inventiei.
In cazul in care cet Horia ar fi brevetat inventia in Romania pe data de 29.01.07 , shi prezentindu-se in RM ar
cere brevetarea inventiei invocind dr. de prioritate conventionala din Romania , cererii i se va acorda data de
depozit din 29.01.07, deoarece indeplineshte toate cerintele (mentionate mai sus). Dar cet. Sidorov prin
invocarea dr de prioritate conventionala din Federatia Rusa i se va atribui data de depozit 01.02.07. In acest caz
AGEPI va acorda brevet de inventii acelui titular care are o data de depozit anterioara, adica in cazul spetii
cetateanului Horia.
2.Notiunea, clasificarea si functiile marcii de comert si serviciu
2.1.Definiti notiunea de marca si mentionati in ce moment titularul dobindeste dr.la marca in RM?
Marca orice semn susceptibil de reprezentare grafica, care serveste la deosebirea produselor si/sau serviciilor
unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice
Drepturile asupra marcii sunt dobindite si protejate pe teritoriul RM:
*inregistrarea lor la AGEPI in conformitate cu prevederile Legii privind protectia marcilor din 2008
*
2.2.Analizati functiile marcii
*de diferentiere a produselor sau serviciilor
Prin acest funcie marca devine o semntur aplicat pe produs pentru a-l identifica i deosebi de alte
produse similare. Este o informaie furnizat cumprtorului, cu privire la originea produsului, care i
permite s-l deosebeasc de alte produse din aceeai gam.
Funcia de difereniere a mrcii are dou aspecte:
individualizeaz produsele pe pia, protejnd productorul de concurenii si;
4

fixeaz segmentul de cumprtori cu interes pentru produsul respectiv.

*de organizare a pietii
Prin interaciunea dintre producie i consum (pe care o realizeaz), marca apare ca un
instrument de organizare, de marketing la nivelul pieii, ca un mijloc de corelare a cererii cu
oferta.Aceast organizare se exercit n primul rnd asupra distribuiei, avnd:
_ rol de distribuitor, subdimensionat la simpla funcie de aprovizionare, sau
supradimensionat ca responsabil de produs sau de serviciu legat de produs;
_ diferite forme de distribuie prin servire (de ctre vnztor), prin autoservire sau prin
relaia de distribuire.
n legtur cu aceast funcie a aprut constatarea c marca se vinde singur i a
determinat distribuitorul:
_s-i creeze mrci proprii (de comer, de servicii);
_s-i revendice exclusivitatea mrcii productorului de produse a cror distribuie o organizeaz.
*de garantie a calitatii
Prin acesat funcie se stabilete o legtur de ncredere ntre consumatorul i productorul produselor.
Cu ajutorul mrcii, consumatorul identific anumite produse, pe care le prefer dintr-o gam
asemntoare, datorit calitii lor, sau a modului de prezentare. n felul acesta marca devine garania c
produsul care o poart posed caliti constante. Garania calitii este atribuit mrcii i are semnificaia
obiectivitii cumprtorului (nu are o semnificaie juridic).
Exemplu n care unele mrci devin simbol de calitate se gsesc n unele articole de mod i de
parfumerie, mrcile Pierre Cardin sau Yves Saint Laurent fiind, relevante n acest sens, sau Philips
pentru produse electocasnice, Ford, Renault, Mercedes pentru autoturisme etc.i n cadrul acestei funcii
poate interveni alterarea printr-o publicitate violent i invadatoare, diferenierea obiectiv a
produselor bazat pe calitate se poate transforma ntr-o difereniere subiectiv bazat pe prezentare.
*de concurenta
Se bazeaz pe mecanismul de atragere a cumprtorilor, marca permindu-le s-i orienteze alegerea
uor i rapid spre produsele aparinnd productorilor care i-au ctigat o bun reputaie.Odat cu
dezvoltarea publicitii, aceast funcie se amplific, marca devenind un mijloc de presiune asupra
cererii prin diferenierea artificial a produselor (combinat cu abuzul de publicitate). Aceast practic
duce la diferenierea mrcilor aceleiai ntreprinderi pentru acelai produs, prin multiplicarea modelelor,
tipurilor, sau culorilor, realiznd o cretere a vnzrilor prin publicitate. De exemplu detergenii firmei
Lever sunt prezeni pe pia sub o variatate de mrci (Persil, Super Persil, Lunil, Omo, etc.).
Alteori, pe baza calitii i prezentrii produsului, marca ajunge s se identifice cu produsul nct acesta
este solicitat prin marc, de exemplu nclmintea sport purtnd marca Adidas i multe alte produse
desemnate prin marc. Diferenierea produselor prin marc i existena funciei de concuren, printr-o
publicitate agresiv, invadatoare, violent, poate fi nlocuit de o funcie monopolist.
*de reclama sau publicitate
Apare atunci cnd marca ajunge s constituie pentru consumator un simbol direct legat de reputaia
unui produs i se impune doar marca si nu proveniena i calitatea produsului. Aceast funcie a aprut
prin detaarea mrcii de produsul pe care urma s-l detalieze, marca amplificndu-se prin publicitate.
Funcia de reclam a mrcii ine de :
- originalitatea nsi a mrcii prin impresia exercitat asupra cumprtorului;
- publicitatea informativ i persuasiv fcut n favoarea mrcii.
Aceeai funcie transform marca din accesoriu la produs, n bun independent cu valoare
proprie. Este o funcie negativ deoarece interesul principal al mrcii moderne rezid n reflexul
condiionat creat cumprtorului printr-o promoie original sau, adesea, de rutina mrcii; n msura n
care o publicitate de acest fel reuete, ea confer (se pare) mrcii un potenial de vnzare independent
de alitate i preul produsului cruia i este asociat (Smith v. Channel).
*de protectie a consumatorului
Prin aceasta funcie, marca presupune garantarea constant a calitii, care s asigure
protecia consumatorului prin garantarea provenienei produselor.
Legislaia modern nu a fost adaptat pentru protecia proprietii industriale i pentru
5

protecia special a consumatorului. Totui problema proteciei consumatorului i poate gsi soluie n
cadrul dreptului de proprietate industrial.
2.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, argumentati daca pot sau nu pot, mai multe intreprinderi
sa-si individualizeze produsele sau serviciile sub aceeasi marca?
Titularul unei mrci inregistrate nu poate cere interzicerea utilizrii de ctre alte
persoane a acestei mrci pe produse i/sau servicii care au fost plasate pe piaa Republicii
Moldova de el insui ori cu consimmintul su. nu se aplic in cazul cind titularul are motive temeinice
s se opun
comercializrii produselor sau prestrii serviciilor, in special cind starea acestora este modificat
sau alterat dup plasarea lor pe pia.
3.Domeniul de actiune al dreptului de autor in RM.Operele excluse de la protectia dr.de autor
3.1.Evidentiati domeniul de actiune al dr.de autor in RM.Enumerati obiectele protejate de normele Legii
privind dr.de autor si dr.conexe
Dreptul de autor protejeaza operele creatiei intelectuale in domeniul literaturii, artei si stiintei exprimate intr-o
forma obiectiva ce permite a le reproduce, atit publicate cit si nepublicate, indifferent de forma, destinatia si
valoarea fiecarei opera, precum si procedeul de reproducere a ei.
Obiecte ale dreptului de autor sunt:
Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, de art sau tiinifice exprimate n form:
a) scris (manuscris, dactilografie, note muzicale etc.);
b) oral (rostire public, interpretare public etc.);
c) audio- sau videoimprimare (mecanic, magnetic, numeric, optic etc.);
d) de imagine (desen, schi, tablou, plan, desen tehnic, cine-, tele-, video- sau fotocadru etc.);
e) volumetrico-spaial (sculptur, model, machet, construcie etc.);
f) n alte forme cunoscute n prezent sau care urmeaz s fie descoperite.
(2) Obiecte ale dreptului de autor snt:
a) operele literare (cri, brouri, articole, programe pentru computer etc.);
b) operele dramatice i muzical-dramatice, scenariile, proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul
filmului;
c) operele muzicale cu sau fr text;
d) operele coregrafice i pantomimele;
e) operele audiovizuale (cine-, tele-, videofilme, filme cu diapozitive etc.);
f) operele de pictur, sculptur, grafic i alte opere de art plastic;
g) operele de arhitectur, urbanistic i de art horticol;
h) operele de art aplicat;
i) operele fotografice i operele obinute print-un procedeu analogic fotografiei;
j) hrile, planurile, schiele i operele plastice referitoare la geografie, topografie, arhitectur i alte
tiine;
k) operele derivate i integrante (traducerile, adaptrile, prelucrrile i orice alte prelucrri ale
operelor literare, de art, tiinifice, aranjamentele operelor muzicale, precum i enciclopediile,
antologiile, culegerile, bazele de date etc.). Operele derivate i alctuite snt ocrotite de dreptul de autor,
indiferent de faptul dac operele pe baza crora acestea au fost create sau pe care le includ snt sau nu
obiecte ale dreptului de autor;
l) alte opere.
3.2.Analizati operele excluse de la protectia dr.de autor si explicati motivele excluderii acestor opera
-expresiile folclorice
-documentele oficiale si traducerea lor oficiala
-simbolurile si semnele statului
-ideile, proceselor, metodele de functionare sau asupra conceptiilor matematice
-noutatile zilei si faptele cu caracter de simpla informatie
Legile si alte documente oficiale sunt lipsite de protectia normelor dr de autor deoarece au un caracter
public.Caracterul public al acestor documente presupune publicarea si folosirea libera, cu scopul de a informa
6

cetatenii unui stat despre dr si oblig.lor, precum si alte momente importante ce reglementeaza rel sociale,
economice etc., prezente intr-un stat bazat pe drept.
Desi, imnul national este un document official, el este publicat cu indicarea numelui autorului textului si a
muzicii.Indicarea numelui autorului nu presupune transformarea obiectelor indicate in opera protejate de
normele dr de autor, ci ar fi o expresie a stimei fata de dr subiective ale autorilor acestor opere.Autorii
documentelor oficiale au tot dr de a cere respectarea dr sale nepatrimoniale.
Creatiile populare: basmele, proverbele, ghicitorile, cintecele, bancurile, arhitectura nationala, costumele
nationale etc.Acestea sunt excluse de la protectie din motivul indicatiilor directe in lege si prin faptul ca nu se
cunoaste cine este autorul lor, evidentiindu-se ca autorul acestor opera este poporul.
Comunicarile cu caracter informational referitoare la diverse evenimente si fapte publicate in presa sau
transmise la radiou sau la tv nu se protejeaza de normele dr de autor, deoarece sunt niste creatii literare sau de
arta, ele reprezentind o reflectare obiectiva a evenimentelor petrecute si nu o creatie intelectuala a autorului
comunicarii.
Legea permite si valorificarea si reproducerea libera in original si in traducerea in presa, in programele radio sit
v, cu scop informative, a unor fragmente din operele publicate.Autorul reportajului in cazul valorificarii libere a
comunicarii sale de catre alta agentie de presa este in dr sa ceara indicarea numelui sau si a sursei de imprumut.
3.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, stabiliti care sunt particularitatile de reglementare a
operelor publicate sub pseudonim sau in anonimat (motivele publicarii, termenul, reprezentantul etc.)
Pseudonim un nume creat sau adoptat prin care autorul isi ascunde adevarata identitate.(frica, nu corespunde
unor cerinte estetice, usurinta de memorizare etc)
Anonimat nici indicarea numelui, nici a pseudonimului.
Operele publicate in anonimat sau sub pseudonim le exercita editura sub a carui a fost editata opera.Operele
publicate sub pseudonim au un termen de protectie mai mic.
Testul 4
1.Obiectul inventiei brevetabile.Clasificarea lor
1.1.Identificati conditiile de brevetabilitate a unei inventiei
Conditiile de brevetabilitate a unei inventii sunt:
*noutatea inventiei
O inventie este noua daca ea nu rezulta in stadiul tehnicii.Stadiul tehnicii totalitatea cunostintelor devenite
accesibile publicului in orice forma scrisa sau verbala pina la data de deposit sau pina la data invocarii dr. de
deposit sau pina la data invocarii dr. de prioritate, daca a fost invocate o astfel de prioritate.
Exceptii:
-divulgarile neopozabile
Orice divulgare a inventiei nu va fi luata in consideratie daca ea a survenit in termen de 6 luni pina la data de
deposit sau la data invocarii dr. de prioritate si daca este o urmare directa sau indirecta a unui abuz evident in
privinta solicitantului.Divulgare neopozabila este si daca inventia a fost prezentata la o expozitie internationala
in intervalul de 6 luni inaintea datei de deposit.
-dr. de folosire anterioara
Orice persoana pina la data prioritatii inventiei sau pina la data de deposit a folosit o inventie creat de catre ea
independent de titularul de inventie sau a realizat pregatirile necesare pt aceasta are dr. sa foloseasca inventia in
continuare in mod gratuity fara autorizatia titularului dar cu conditia sa nu mareasca volumul de productie
*inventia trebuie sa rezulte dintr-o activitate inventive
O inventie se considera ca implica o activitate inventiva, daca pt un specialist in domeniu ea nu rezulta in mod
evident din stadiul tehnicii.
O inventie nu implica o activitate inventiva, daca:
-consta intr-o simpla enuntare a unei probleme fara a o rezolva chiar daca problema este noua
-rezolva o problema numai prin economisirea de materiale sau energie fara sa obtina rezultate noi sau superioare
-rezolva o problema prin folosirea in comun a 2 sau mai multe solutii cunoscute, iar efectul previzibil rezulta
din simpla insumare a efectelor fiecarei solutii
-inventia se refera la un produs natural asupra caruia nu s-a intervenit tehnologic
*o inventie poate fi inregistrata daca ea are o aplicabilitate industriala
7

O inventie e susceptibila de aplicare industriala, daca obiectul ei poate fi utilizat in oricare din domeniile
industriale, inclusiv in agricultura
1.2.Analizati obiectele inventiei brevetabile
Obiect al inventiei poate fi:
-un produs
-un procedeu-activitate care are ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs
-o metoda-activitate care are rezultat de natura calitativa, precum masurare, diagnosticare si tratament medical
-aplicarea unui produs sau procedeu-sunt definite prin aplicarea acestora conform altor destinatii si in alte
conditii, precum si aplicarea pt 1 data a unei subst naturale cunoscute sau necunoscute
1.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare individualizati cazurile in care AGEPI va refuza brevetarea
unor categorii de creatii intelectuale?Cum considerati dvs. Oare pot fi protejate aceste creatii prin alte
acte normative?Daca da, atunci care sunt aceste acte?
2.Prezentati deosebirile dintre sistemul de protectie a marcii si denumirea de firma
2.1.Definiti notiunea de marca si denumire de firma.Ce individualizeaza fiecare dintre ele?
Marca orice semn susceptibil de reprezentare grafica, care serveste la deosebirea produselor si/sau serviciilor
unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice
Denumire de firma un nume care identifica persoana fizica sau juridical care desfasoara activitatea de
intreprinzator in raport cu tert
2.2.Analizati comparativ regimul juridic al denumirii de firma si al marcii.(conditii de protectie, drepturi
subiective, dobindirea, subiectii, procedura de eliberare, termen, apararea etc.)
1.Conditii de protectie
Marca-10 ani cu posibilitatea prelungirii
Denumirea de firma-cit exista pers fiz sau jur care s-a constituit
2.
2.3.Speta: SRL Fainel este o denumire de firma inregistrata in 1996 ce individualizeaza unul din cei 3
mari producatori de paste fainoase din RM.In 2007 o alta societate comerciala depune cerere de
inregistrare a marcii Fainel la AGEPI pentru individualizarea produselor lactate pe care le
comercializeaza.Cum considerati dvs. Care vor fi actiunile AGEPI vizavi de inregistrarea marcii
respective?Argumentati raspunsul
3.Continutul drepturilor patrimoniale de autor
3.1.Definiti drepturile patrimoniale de autor si evidentiati trasaturile lor.Din ce moment apar aceste
drepturi?
Drepturile patrimoniale de autor drepturi exclusive de valorificare acordate autorului operei de arta, literature
si stiinta si dreptul autorului de a permite tertelor persoane accesul la opera sa.
Caracterele:
1.exclusiv
-dr. autorului de a decide daca opera sa va fi exploatata cum si in ce mod
-dr. de a hotari daca va exploata singur opera sau va acorda consimtamintul sau altor persoane pt a valorifica
opera
2.temporar
-termenul de protectie este pe o perioada limitata (70 ani)
3.2.Enumerati si caracterizati succint drepturile patrimoniale de autor
*dr. la reproducerea operei - realizarea uneia sau a citorva exemplare a operei sau fonograme in orice forma
materiala audio si video imprimare, precum si imprimarea operei pt pastrarea ei temporara sau permanenta sub
forma electronica sau alta forma lizibila de masina
*dr. de difuzare a operei dr. unei persoane de a distribui, pune in circulatie opera reprodusa prin orice
mijloace, cuvinte, sunete sau imagini.
8

Executarea prin 2 modalitati:

-comercializarea-valorificarea contra plata a unor copii ale operei
-inchirierea-punerea in exemplar a operei la dispozitia tertelor persoane pe o peroada de timp limitata in
schimbul unui avantaj economic direct sau indirect
*dr. la comunicarea publica a operei comunicarea pe cale radioelectrica, prin satelit, cablu sau prin alta
modalitate a imaginelor sau sunetelor operei, interpretarilor, fonogramelor, astfel incit ele sa poata fi
receptionate de persoane care nu fac parte din cercul obisnuit al familiei sau a cunoscutilor la distante unde fara
o astfel de comunicare acestea nu ar fi sesizate in aceste locuri.
3.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, analizati dreptul la remuneratie, precum si d repturile
suplimentare ale autorilor operelor de arta plastica
Reproducerea unei opere de art plastic n scopuri comerciale se permite n baza contractului cu
autorul.Autorul operei de art plastic este n drept s cear de la proprietarul operei ca acesta s-i dea
posibilitatea de a reproduce opera sa (dreptul la acces). Totodat nu se poate cere de la proprietar
expedierea operei ctre autor.Crearea i difuzarea unei opere de art plastic ce conine un portret se
permite cu consimmntul persoanei reprezentate sau al motenitorilor ei. n fiecare caz de revnzare
public a originalului operei de art plastic (prin licitaie, galerie de opere de art plastic, salon de art,
magazin etc.), autorul sau motenitorii lui au dreptul la primirea de la vnztor a unei remunerri n
proporie de 5% din preul de revnzare (dreptul de succedare), dac acest pre nu-i mai mic de 20
salarii minime. Acest drept este inalienabil pe via i trece exclusiv la motenitorii autorului prin lege
sau prin testament pentru termenul de valabilitate a dreptului de autor.
TEST 5
1.ESENTA ACTIVITATII CREATIVE.NOTIUNEA SI CONDITIILE DE PROTECTIE A
OBIECTELOR DR.DE AUTOR
1.1
Opera este un ansamblu de idei sau imagini care au aparut ca urmare a rezultatului activitatii creatoare
avand o forma obiectiva de exprimare,accesibila pentru a fi perceputa de organelle de simt ale omului si
cu posibilitatea de a fi reprodusa.
Nu constituie ob.al dr.de autor:simbolurile ,semnele statului;expresiile folclorice,documentele
oficiale(ex.hotararile,legile,etc.)cat si traducerea lor oficiala;faptele cu caracter de simpla
informative,noutatile zilei.
1.2
Conditii:
-opera sa se refere la unul din domeniile arta,literatura,stiinta. opera artistica presupune un anumit nivel
de maiestie intr-un domeniu de arhirectura,sculptura,muzica,pictura,etc.,Operele literare sunt acele
creatii in care ideile,gandurile si conceptiile isi gasesc expresia in cuvinte scrise sau rostite.Operele
stiintifice include o analiza si sistematizare a cunostintelor obiective despre realitatea inconjuratoare.
-pt.a fi protejata opera trebuie sa imbrace o forma obiectiva de exprimare perceptibila simturilor
omenesti,astfel aceasta este protejatadin moment ce a fost detasata de conditia umana.
-opera trebuie sa fie rezultatul activitatii intelectuale.in literature de specialitate aceasta conditie este
numita conditia originalitatii.Originalitatea poate fi privita in sens obiectiv (opera este originala daca
poarta amprenta persoanei autorului)si subiectiv(opera esteoriginala dacaea este diferita de ceea ce este
cunoscut la momentul respectiv)
-opera este protejata indifferent de destinatia si valoarea ei stiintifica,literara sau artistica.
1.3
Titlul sau denumirea operei.In docrina parerile se impart in pro si contra.De exemplu practica judiciara
pana la intrarea in vigoare a legii franceze din 11.03.1957 cu privire la dr.de autor daca titlul avea
caracter original asigura protectia juridica a acestuia.In realitate inst.judiciare cu greu recunoaste o
asemenea protectie.Este foarte greu sa se stabileasca cand titlul are caracter original.Conform legislatiei
in vigoare titlul unei opera nu este protejat.Proiectul de lege privind dr.de autor si dr.conexe prevede prin
9

dr.de autor se protejeaza o parte component sau un element al operei,inclusive titlul si personajele operei
care reprezinta o creatie literara de sine statatoare.Astfel nu orice titlu este protejat.Titlul este protejat
daca corespunde conditiilor de originalitate.Are un caracter original acel titlu care identifica opera,adica
exista o legatura stilistica,artistic dintre opera si titlu.Un alt criteriu de originalitate ar fi faptul ca titlul
operei trebuie sa fie diferit de ceea ce este la moment.uj
In present problema protectiei juridice a titlului este foarte actuala.Piata operelor este in continua
dezvoltare si foarte fregvent se comit acte de concurenta neloiala.Utilizarea aceluiasi titlu poate
conditiona aparitia confuziilor.De exemplu in cazul in care un roman are un titlu imprumutat de la un
film,atunci cititorul citind romanul isi poate face o idie falsa despre filmul cu aceeasi
denumire.Consider ca titlul operelor este necesar sa obtina protectie juridica de catre normele dr.de
autor.
2 PROCEDURA DE OBTINERE A DR.EXCLUSIV ASUPRA MARCII
2.1
-sistemul atributiv (prioritatii de inregistrare)
-sistemul declarativ (prioritatii de folosinta)
-sistemul atributiv aminat (sistemul mixt)
2.2
Analizati procedura de eliberare a certificatului de eliberare a certificatului de inregistrare asupra marcii
Cererea de inregistrare a marcii se depune la A.G.E.P.I de catre orice pers.juridica sau fizica.Daca doua
sau m.multe persoane depun o cerere de inregistrare a marcii,dupa inregistrare marca devine
comuna.Cererea cat si actele documentele anexate la aceasta se depun in limba moldoveneasca.In cazul
in care documentele anexate sunt intr-o alta limba,traducerea lor in limba mold.se prezinta in termen de
2 luni de la data depunerii cererii.Cererea de inregistrare a marcii va contine:document ce atesta
identitatea solicitantului,indicatia de solicitare a inregistarii marcii,date care sa permita A.G.E.P.I. sa ia
legatura cu solicitantul sau reprezentantul autorizat al acestuia,reproducerea marcii,dovada achitarii taxei
de depunere a cererii.Daca apare un conflict referitor la o marca care este nult cunoscuta in R.M
pers.interesata poate depune o cerere de recunoastere a notorietatii marcii la Curtea de Apel Chisinau
Cererea de recunoastere a notorietatii trebuie sa se refere la o singura marca.
In termen de o luna de la depunerea cererii A.G.E.P.I examineaza daca sunt intrunite conditiile necesare
pt.atribuirea unei date de deposit.Daca sunt intrunite conditiile A.G.E.P.I inscrie in Registrul national al
cererilor de inregistrare a marcilor datele referitoare la cererea careia I s-a atribuit data de deposit,dupa
care se adduce acest fapt la cunostinta solicitantului.In termen de o luna de la data inscrierii datelor cu
privire la cerere in Registrul national al cererilor de inregistrare a marcilor,A.G.E.P.I examineaza daca
cererea indeplineste celelalte conditii de depunere prevazut de lege.
In urma examinarii efectuate A.G.E.P.I accepta cererea pt.a fi publicata daca nu intruneste toate
conditiile se adduce la cunostinta solicitantului in vederea remedierii iregularitatilor constatate.Daca in
urma notificarii facute solicitantul nu remediaza iregularitatile constatate in termenul stabilit cererea se
considera retrasa,fapt ce se adduce la cunostinta solicitantului.Daca cererea intruneste conditiile cerute
se publica in cel mult 3 luni de la data de deposit in B.O.P.I
In termen de 3 luni de la data publicarii cererii de inregistrare a marcii,orice persoana fizica sau
juridical ,sau producatori,prestatori de servicii comercianti,consumatori pot prezenta in scris la A.G.E.P.I
abservatii observatii motivate privind necesitatea de a fi refuzata inregistrarea marcii.Persoanele care
prezinta observatii nu are calitate de participant,AGEPI nu este obligat sa-I transmita raspuns,nu se
achita taxa.Observatiile privind necesitatea de a refuza inregistrarea marcii sunt notificate solicitantului
care in termen de 2 luni de la notificare va putea sa-si expuna punctu de vedere.Daca solicitantul nu-si
expune punctual de vedere in termenul stability observatiile sunt examinate in baza materialului existent.
Opozitiile se depun in 3 luni de la publicare cererii in BOPI de catre titularul unei marci anterioare sau al
unei marcii recunoscute notorii,etc cat si de catre orice pers.interesata pe motiv ca este identical cu o
marca inregistrata anterior pt.produse sau servicii identice sau este identica sau similara cu o marca
anterioara si este solicitata spre inregistare pt.produse care nu sunt similar cu cele pt.care marca
10

anterioara este inregistrata,etc.Opozitia se considera depusa numai dupa achitarea taxei de stat.Persoana
care depune va avea calitatea de participant.
In termen de 6 luni de la publicarea cererii ,AGEPI efecteaza examinarea in fond.In functie de rezultat
AGEPI adopta decizia de inregistrare a marcii in totaitate sau partial sau de respingere a inregistarii
marcii si aduce decizia la cunostinta solicitantului in termen de 1o luna de la data adoptarii.Daca se
constata ca sunt indeplinite conditiile pt.inregistrarea marcii si daca nu a fost depusa nici o contestatie
AGEPI inregistreaza marca cu conditia achitarii taxai stabilite.Datele privind inregistrare marcii se
inscriu in Registrul national al marcii si titularului I se elibereaza certificatul de inregistrare a marcii.
2.3 ARGUMENTATI NECESITATEA INVOCARII DR.DE PRIORITATE ASUPRA MARCII
Fiecare persona care depune reglementar o cerere de inregistrare a unei marci intr-un stat sau pt.un stat
parte la Conventia de la Paris sau Acordul de instituire a Organizatiei Mondiale a Comertului
beneficiaza la depunerea in AGEPI a cererii de inregistrare a aceleiasi marci de un dr.de prioritate pt.un
termen de 6 luni,incepand cu data de deposit a primei cereri de inregistrare a marcii.Va fi considerate ca
prima cerere a carei data de deposit va fi punctual de plecare al termenului de prioritate o cerere
ulterioara depusa la AGEPI pt.aceeasi marca pt.produsa sau servicii identica cu prima cerere,cu conditia
ca la data de deposit a cererii ulterioare prima cerere sa fi fost retrasa sau respinsa.
Prin efectul dr.de prioritate,data de prioritate este data de deposit a cererii de inregistrare a marcii in
scopul stabilirii anterioritatii dr.Pt.a beneficia de dr.de prioritate solicitantul este obligat sad ea o
declarative de prioritate adata cu depunerea cererii de inregistrare a marcii sau in termen de 2 luni de la
data de deposit a cererii sis a prezinte in 3 luni de la aceasta data documentele ce confirma legitimitatea
unei astfel de cerinte plus achitarea taxei necesare.
3.OBIECTELE DR.DE AUTOR
3.1
Enumerati si definiti categoriile de obiecte protejate prin dr.de autor
Legea privind dr.de autor si dr.conexe enumera urmatoarele ob.ale dr.de autor
-opere literare(sunt acele creatii in care ideile,gandurile si conceptiile isi gasesc expresia in cuvinte
scrise sau rostite.)ex:brosuri,carti,programe pt.computer,etc.
-opere muzicale cu sau fara text(sunt creatii datorate mai mult sentimentelor si mai putin ratiunii si
inteligente);
-opere de sculptura,picture,de arta plastica(sunt creatii care necesita un anumit nivel de maiestrie);
-opere de arta aplicata
-operele audiovizuale(constau intr-o serie de cadre coerente insotite sau nu de sunet care creeaza
impresia de miscare si sunt destinate perceperii vizuale si auditive)ex.desene animate,emisiuni TV,filme
TVsau cinematografice,etc.
-operele fotografice;
-hartile,planuril,operele plastic,schitele referitoare la geografie,arhitectura,etc.
-opere derivate(produs al creatiei intelectuale bazat pe una sau m.multe opera
preexistente)ex.traduceile,aranjamentele musicale,etc.
-operele integrante(sunt create prin conexarea creative a mai multor opera)
-operele coregrafice si pantomimele;
3.2 ESTIMATI ASEMANARILE SI DEOSEBIRILE INTRE OPERA COMUNA SI COLECTIVA
SI INTRE OPERA ORIGINARA SI DERIVATA
Opera comuna:
Opere colectiva
-coautori
-autori
-initiativa unei pers.fizice(tuturor coautorilor)
-initiativa unei pers.fizice,juridice
-publicare sub numele coautorilor
-publ. sub numele initiatorului
-prezenta unui singur gen(literar,artistic,stiintific)
-prezunta mai multor genuri
-in caz de litigiu in instant raspunde coautorul
-raspunde initiatorul
Asemanari:sunt opera create de 2 sau mai multe persoane;sunt obiecte a dr.de autor
Opere originale
11

-sunt acele opera elementele de bza ale carora,au fost create de insusi autorul operei.Elementele de baza
reprezinta limbajul operei si sistemul de imagini care constituie elementele structural ale unei opera
-autorul operei exploateaza opera cum doreste
Opera derivate
-produs al creatiei intelectuale bazat pe una sau mai multe opere preexistente(traducerile,aranjamentele
musicale,adaptarile)
-autorul operei derivate este obligat sa obtina permisiunea de la autorul operei originale pt.a valorifica
opera.
3.3
Potrivit Hotararii cu privire la inregistrarea de stat a operelor ocrotite de dr.de autor si dr.conexe
inregistrarea de stat a operelor literare,stiintifice,de arta are drept scop asigurarea protectiei dr.de autor si
a dr.conexe.Inregistrarea in Registrul de stat al operelor ocrotite de dr.de autor are ca rezultat
preintampinarea,protectia si reducerea cazurilor de violare a acestor dr.Titularii dr.exclusive de autor cat
si succesorii sail or au dr.sa inregistreze opera in Registru pe perioada duratei termenelot de ocrotire a
dr.de autor si dr.conexe.A.G.P.I elibereaza titularului dr.de autor si dr.conexe un certificat .Pt.inregistrare
solicitantul prezinta buletinul de identitate,opera si cererea aprobata de A.G.P.I.Opera seprezinta spre
inregistrare in 2 exemplare.Inregistrarea operei seface in prezenta titularului de drepturi sau
imputernicitului in temeiul unei procuri.Dupa inregistrarea operei in Registru titularului de drepturi I se
elibereaza un certificat.In caz de pierdere sau deteriorare a certificatului,se elibereaza un alt certificat in
baza materialelor existente in arhiva.
Titularul pt.a informa publicul despre dr.sale imprima pe fiecare exemplar al operei simbolul ocrotirii
dr.de autor care consta din 3 elemente:litera C inclusa intr-un cerc;numele titularului dr.exclusive de
autor;anul primei publicari a operei.
opere audiovizuale.
TEST 6
Procedura de eliberare a unui brevet de inventive
1.1 Prin depozit national reglementar se intelege cererea de brevet de inventie, care contine urm
documente:
-cererea de brevet propriu-zisa
-descrierea inventiei
-una sau mai multe revendicari
-unul sau mai multe desene necesare pt intelegerea inventiei
-rezumat
La cerere se anexeaza:
-dovada de plata a taxei stabilite conform Regulamentului de aplicare a taxelor pt servicii in domeniu
-actele de prioritate, dupa caz
-procura, in cazul in care cererea se depune prin intermediul reprezentantului
-in cazul in care inventia se refera la un material biologic reproductibil, cererea se completeaza cu un act
prin care se confirma depunerea unui asemenea material intr-o institutie de depozit desemnata de Guvern
sau care are statut de depozit international
1.2 Caracterizati etapele procedurii de eliberarte a brevetului de inventie
Cererea se depune in limba moldoveneasca de catre inventator sau succesorul in dr.a acestuia la
AGEPI.Trebuie sa contina solicitarea de acordare a brevetului de inv.;descrierea inventiei;una sau mai
multe revendicari;o procura dupa caz;un rezumat;desene la care se fac referiri in desene sau
descriere.Cerere de brevet este supusa unei taxe de depunere.Data de deposit este data la care
documentele depuse la AGEPI de catre solicitant contin cel putin:
-o indicatie conform careia este solicitata eliberarea brevetului;
-indicatia care sa permita identificarea sau contactarea solicitantului;
12

-o parte care pare a fi o descriere a inventiei sau o referire la cerere depusa anterior;
In cadrul examinarii formale AGEPI verifica daca cererea de brevet contine toate cerintele prevazute de
Regulament pt.a I se atribui data de deposit.Daca cererea de brevet nu este conforma cu unele cerinte
prevazute de lege AGEPI ofera posibilitatea ca solicitantul sa indeplineasca cerintele cerute in termenul
stabilit.Dca solicitantul nu prezinta info.necesare in termenul indicat se considera ca cererea nu a fost
depusa.Cererea se inregistreaza in Registru cand I se atribuie data de deposit.Dupa ce cerereii I se acorda
data de deposit AGEPI efectueaza examinarea preliminara care dureaza 3 luni termen in care se verefica
daca corespunde cond.unitatii,daca nu intra in categ.de inventii nevrebetabile.In cazul in care se constata
anumite neregularitatii ce pot fi corectate AGEPI oferaposibilitatea solicitantului sa remedieze aceste
deficient.Cererea de brevet de inventive se publica la expirarea a 18 luni de la data de deposit,sau in
cazul in care a fost invocate o prioritate de la data prioritatii.Cererea poate fi publicata intr-un termen
mai restrains daca solicitantul depune o cerere vizavi de micsorarea termenului de publicare in termen de
6 luni si achita taxa de 50 dolari.In termen de 6 luni de la publicare mentiunii privind hotararea de
acordare a brevetului orice persoana poate face opozitie .Opozitia se face in scris si ea se bazeaza pe
urmatoarele motive:obiectul brevetului nu este brevetabil,brevetul nu dezvaluie inventia suficient de clar
si complet.
Examinare in fond dureaza pe o perioada da 18 luni.AGEPI decide acordarea brevetului daca constata ca
cererea de brevet si inventia satisfac cerintele prevazute de lege.Daca se constata ca cererea de brevet si
inventia care face obiectul acesteia nu satisfac cerintele prevazute de lege se adopta hotararea de
respingere a cererii de brevet.Solicitantul poate sa retraga cererea de brevet oricand pana la data
adoptarii unei hotarari referitor la aceasta cerere.
Daca nu au fost facute opozitii impotriva acordarii brevetului sau cand opozitia depusa a fost respinsa
,AGEPI elibereaza brevetul solicitantului.,cu conditia ca aceasta sa achite taxa stabilita,si publica in
BOPI mentiunea privind eliberarea brevetului.
2.Dr.morale ale autorilor de opera literara,artistic,stiintifica
2.1Dr.morale:
-caracter nelimitat(opera poate fi publicata si dupa moartea autorului)
-caracter inalienabil(dr.morale nu pot fi instrainate datorita naturii juridice a acestor dr.)
-caracterul imposibilitatii insusirii drmorale(reiese din caracterul inalienabilitatii dr.morale)
2.2 Legea privind dr.de autor si dr.conexe stabileste urmatoarele dr.personale(morale):
-dr.la paternitate.la nume,la integritatea operei,la stima reputatiei,dr.de a publica opera
Unul dintre cele mai valoroase dr pe care il obtine autorul odata cu crearea operei este dr.la
paternitate.Dr.la paternitate se caracterizeaza prin posibilitatea persoanei de a se considera autor al
operei create de acesta.Acest dr.este inseparabil si nu poate fi transmis tertelor persoane in folosinta,prin
succesiune sau in baza de contractDr.la paternitate inceteaza odata cu decesul autorului
Dr.la nume autorul este in drept sa decida,sub ce nume va fi publicata opera(numele adevarat,anonym
sau pseudonim)Daca autorul se decide sa publice opera sub numele lui se indica pe coperta la inceputul
sau la sf.operei.Numele autorului de asemenea se indica in titrele operei cinematografice sau se adduce
la cunostinta ori de cate ori este interpretata public.In cazul operei derivate este obligatoriu indicarea
numelui autorului operei originale.In cazul publicarii operei de un grup de autori numele este indicat in
cosecutivitatea in care o doresc acestia.Dr.la nume il au toti autorii indiferent de volumul muncii
intelectuale depuse de fiecare in parte.Autorul este in dr.sa indice titlurile stiintifice si didactice pe care
le poseda.Un alt mod de valorificare a dr.la nume este indicarea numelui autorului sub un pseudonim.De
obicei autorul alege pseudoimul pt.a nu confunda diferite genuri de creatie intelectuala a unuia si
aceluiasi autor.Autorul deasemenea poate publica opera sa anonim .Publicarea operei anonime
presupune dorinta autorului din anumite considerente,de a nu adduce la cunostinta publicului numele
sau.
Dr.la integritatea operei si la stima reputatiei-adica la apararea operei impotriva oricarei
denaturari,schimonosiri sau alte modificari a operei.Importanta protectiei operelor de la orice denaturari
ce ar putea prejudicial reputatia autorului este mentionat in Conventia dela Berna cu privire la protectia
operelor literare si artistice care prevede ca independent de drturile patrimoniale ale autorului,acesta va
13

avea dr.sa revendice paternitatea operei si sa obiecteze la orice denaturare,schimonosire sau alta
modificare a operei.Autorul operei este in dr.pe parcursul editarii operei sale,sa efectueze
modificari,comentarii in opera sa lucru interzis editurilor chiar si in cazul daca aceste modificari ar
imbunatati opera.
Dr.de a publica opera-Potrivit L.privind dr.de autor si dr.conexe opera poate fi publicata doar cu
consimtamantul autorului sau de insusu autorul.O cerinta esentiala inaintata fata de dr.la publicare este
aducerea operei la cunostinta publicului.Daca au fost reproduse doar mici fragmente parte din opera cu
scopul de a fi date in chirie ,aceste opera nu pot fi considerate publicate.Dr de a publica opera autorul il
are o singura data.Din clipa in care opera a fost publicata ea obtine un regim juridic diferit deoarece
poate fi folosita liber fara acordul autorului.Dr la publicare poate fi transmis prin succesiune.Succesorii
se bucura de acest drept doar dupa moartea autorului.Dr de a publica opera este in stransa corelatie cu
dr.la reproducerea operei si dr.la difuzarea exemplarelor operei.
2.3 Dr.personale sunt dr.ce apartin doar autorului operei de arta,literatura si stiinta si ele nu pot fi
instrainate.Conform L.privind dr.de autor si dr.conexe dr.morale ale autorului sunt protejate pe termen
nelimitat.Ocrotirea dr.morale dupa decesul autoruluieste exercitata de mostenitori,cat si de organizatiile
autorizate in modul stabilit sa ocroteasca dr.de autor.Aceste organizatii isi exercita functiile de ocrotire a
dr.personale ale autorilor si in cazul cand acestia nu au mostenitori sau in cazul stingerii dr.de autor.La
expirarea termenului de ocrotire a dr.de autor,opera devine un bun public
3.Notiunea de proprietate intelectuala.Institutiile de baza ale dr.de propr.intelectuala
3.1 Dr.proprietatii intelectuale-ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale privind
crearea si valorificarea rezultatelor activitatii intelectuale a oamenilor
-Conventia Mondiala a Proprietatii Intelectuale.
-L.privind dr.autor si dr.conexe
3.2 Dr.proprietatii intelectuale este o institutie juridica care are la baza urmatoarele elemente
constitutive:-dr.de autor si dr conexe si dr proprietatii industriale.Cat priveste sistemul institutiilor
juridice ale dr.propr.intelectuale,ea situeaza aceste institutii in mod succesiv,lucru care asigura o cale mai
rationala de percepere a elementelor constitutive.Rationalismul rezulta dinaceea ca dr.de autor contine
notiuni mai generale care se folosesc si in dr.proprietatii industrial cum sunt dr subiectiv de autor ,adica
dr.de a se numi autor al unui rezultat al activitatii intelectuale,dr.la nume,dr.subiective personale
nepatrimoniale,drsubiective patrimoniale,drde a valorifica rezultatul activitatii intelectuale,etc.Acesta e
factorul obiectiv datorita caruia dr.de autor ca element constitutiv al dr.proprietatii intelectuale,este situat
pe primul plan.Factorul subiectiv conditionat de primul este situarea pe prim plan a dr.de autor,datorita
carui fapt se asigura o cale mai rationala de percepere a materiei dr.proprietatii intelectuale
TEST 7
1.TRANSMITEREA DR.ASUPRA MARCILOR DE COMERT
1.1Franchisingul-relatii de afacere care presupun cedarea de catre o parte(franchiser)celeilalte parti
(franchiseeului) a dreptului (francisei)de a desfasura pe un anumit teritoriu,intr-un anumit mod si pt.o
anumita perioada de timp activitate de antreprenor .
1.2 Dr.asupra marcilor pot fi tansmise integral sau partial prin cesiune,prin contract de licenta cat si
prin succesiune.Prin contractual de cesiune a dr.asupra marcilor ,titularul unei marci transmite dr.sale
asupra marcii unei alte persoane.Dr.asupra marcii pot fi tansmise oricand pe durata protectiei
marcii.Marca poate fi cesionata pentru toate sau pt.o parte din produsele sau serviciile pt.care este
inregistrata.AGEPI va refuza sa inregistreze contractual de cesiune in cazul in care in urma cesiunii
marca va genera riscul introducerii in eroare a consumatorului,in ceea ce priveste calitatea,originea
geografica a produselor sau serviciilor pt.care este inregistrata.Prin contractul de licenta titularul marcii
inregistrate transmite dr.de utilizare a acesteia oricarei alte persoane rezervandu-si dr.de proprietate
asupra marcii.Licenta poate fi acordata licentiatului solicitandu-i-se sa nu plateasca venituri licentiarului.
14

1.3 Contractul de licenta va include clauza ca produsele licentiatului,dupa calitatea lor sa nu fie
inferioare celor ale licentiarului.In contractual de licenta nu se permite includerea conditiilor ce pot avea
ca rezultat o folosinta abuziva a dr.asupra marcii,avand efect prejudiciabil asupra concurentei pe piata
respectiva.Titularul marcii poate invoca dr.conferite prin inregistrarea marcii impotriva licentiatului care
actioneaza contrar prevederilor contractului de licenta privind durata acestuia,forma in care marca
inregistrata poate fi folosita,teritoriul pt.care poate fi aplicata marca sau privind calitatea produselor
furnizate sau a serviciilor prestate de licentiate.Fara a aduce atingere clauzelor contractului de
licenta,licentiatul poate initia o procedura de aparare dr.asupra marcilor doar cu consimtamantul
titularului acesteia.Pt.a obtine despagubiri cu privire la prejudiciul suportat orice licentiat este in drept sa
intervina in cadrul actiunii de aparare a dr.la marca,initiate de titularul marcii.
2.Protectia juridica a denumirii de firma.Structura interna a denumirii de firma
2.1.Enumerati si definiti formele de individualizare a comerciantilor si produselor lor pe paiata
*denumirea de firma un nume care identifica persoana fizica sau juridical care desfasoara activitate de
intreprinzator in raport cu tert
*sediul loc al organului executiv
*nationalitatea determina statutul juridic al societatii, forma de organizare, exigentele pt denumirea
temeiurilor de creare si incetare, conditiile de reorganizare, succesiunea dr, continutul capacitatii civile,
raspunderea, raporturilor interne dintre asociati, dintre societate si asociati, modul de dobindire a dr si de
asumare a obligatiilor.
2.2.Analizati limitele legale la alegerea denumirii de firma
Denumirea nu trebuie:
*sa contina cuvinte sau sintagme care contravin prevederilor legale
Se interzice utilizarea in denumirea persoanei juridice si, implicit, a societatii comerciale a sintagmelor ce
contravin prevederilor legale.Nu paote fi inregistrata denumirea care coincide cu denumirea unei persoane
juridice deja inregistrate.Nu se pot utilize firma care contine: denumirea oficiala a statului, a organelor de stat, a
autoritatilor administratiei publice locale, a organizatiilor obstesti ori date care indica direct sau indirect ca
intreprinderea este fondata de aceste organe; numele unei personalitati istorice sau personalitati cunoscute; date,
inclusive semne grafice, a caror utilizare este interzisa de legislatie.Exceptie de exemplu: se pot utiliza
denumirea oficiala a statului, a autoritatilor publice, inclusiv a autoritatilor administratiei publice locale, a
organizatiilor obstesti in cazul in care intreprinderea este fondata de aceste organe sau exista acordul pt folosirea
denumirii lor.
*sa contina cuvinte sau sintagme care contravin normelor morale
Se interzice utilizarea in denumirea persoanelor juridice a sintagmelor ce contravin normelor morale: cuvintele a
caror pronuntare se considera ca fiind vulgare si ca provoaca o dezaprobare publica.
*sa contina cuvinte sau abrevieri care ar induce in eroare cu privire la forma sa
Persoana juridical nu poate folosi in denumirea sa cuvinte sau abrevieri care ar induce in eroare publicul cu
privire la forma sa.Aceste dispozitii se completeaza si cu cele care interzic folosirea cuvintului banca, fond de
investitii, lombard societatilor care nu practica activitati bancare, de investitii sau de lombard.
*sa contina nume proprii daca acestea nu coincide cu numele fondatorilor sau asociatilor societatii si nu exista
acordul persoanei sau a mostenitorilor ei cu privire la folosirea numelui
Societatea are dreptul sa utilizeze un nume strain daca pt aceasta detina acordul titularului de nume sau al
mostenitorilor lui.Societatea care doreste sa utilizeze in firma numele unei personalitati marcante trebuie sa aiba
autorizatia Guvernului sau a rudelor acesteia.
2.3.Reprezentati in forma de schema structura interna a denumirii de firma.Care dupa parerea dvs. este
termenul pt care se stabileste denumirea de firma?Dar trebuie oare denumirea de firma protejata si dupa
radierea din Registrul de Stat?Argumentati raspunsurile
Structura:
*corpul-forma juridica de organizare
*accesoriul-elementul identificatoriu care deosebeste societatile de aceeasi forma
15

3.Subiectii dr.conexe
3.1 Subiectii ai dr.conexe sunt interpretii,producatorii de fonograme si organizatiile de difuziune.
3.2 Interpretul are urmatoarele dr.subiective:
-reproducerea directa sau indirect sub orice forma si in orice mod interpretarile sale inregistrate pe
fonograma;
-imprimarea interpretarii;
-darea in chirie a originalului si a exemplarelor interpretarilor inregistrate pe fonograme chiar si dupa
difuzare doar ca cu acordul interpretului;
-difuzarea originalului si a exemplarelor interpretarilor inregistrate pe fonograme prin vanzare sau alt
mod de transmitere a dr.de proprietate;
-comunicarea prin cablu sau prin mijloacele comunicarii radioelectrice in asa fel ca publicul sa aiba
acces la interpretate;
Dr.producatorilor de fonograme:
-reproducerea directa sau indirect sub orice forma si in orice mod a fonogramelor sale;
-difuzare exemplarelor de fonograma;
-comunicare pt.informarea generala, prin cablu sau prin mijloacele comunicarii radioelectrice,ca
publicul sa aiba acces la fonograma din orice loc si in orice timp;
-importul exwmplarelor de fonograma in scopul difuzarii;
Dr.organizatiilor de difuziune:
-transmiterea emisiunii pe cale radioelectrica sau prin cablu;
-imprimarea emisiunii;
-reproducerea imprimarii emisiunii;
-comunicarea pt.informarea generala prin cablu sau prin mijloacele comunicarii radioelectrice a
emisiunii ca publicul sa aiba acces la emisiune din orice loc si timp;
-transmiterea simultana pe cale radioelectrica sau prin cablu a emisiunii si de catre o alta organizatie de
difuziune;
3.3 Potrivit legii privind dr.de autor si dr.conexe se permite fara consimtamantul subiectilor dr.conexe
si fara plata remuneratiei pt.valorificarea interpretarii,fonogramei si emisiunii organizatiei de difuziune
si a imprimarilor in urmatoarele cazuri:
-citarii in forma de fragmente scurte din interpretare,fonograma,emisiune a organizatiei de difuziune cu
conditia ca aceasta citare se face in scopuri stiintifice,de cercetare,de critica si informative,intr-un volum
determinat de scopul urmarit;
-includerii unor fragmente mici din interpretari,fonograme,emisiuni ale organizatiilor de difuziune in
revista informative cotidiana;
-ilustrarii cu fragmente mici a procesului didactic sau de cercetare stiintifica;
-reproducerea operelor pt.procedura judiciara si administrativa;
-interpretarea in public la ceremonii oficiale si religioase;etc.
Testul 8
1.Limitele de exercitare a dr de catre titularii brevetelor
1.1.Distingeti actiunile ce nu se considera incalcari ale dr exclusiv al titularului de brevet
1.2.Analizati comparativ dr de folosire anterioara si posterioara
Dr de folosire anterioara: orice persoana pina la data prioritatii inventiei sau pina la data de depozit a
folosit o inventie creat de catre ea independent de titularul de inventie sau a realizat pregatirile necesare
pt aceasta are dr sa foloseasca inventia in continuare in mod gratuit fara autorizatia titularului, dar cu
conditia sa nu mareasca volumul de productie.
16

Dr de folosire posterioara are loc din momentul cind persoana fizica sau juridica care a exploatat
inventia incepind cu perioada publicarii cerereii de brevet si pina la eliberarea brevetului va plati
titularului de brevet, dupa obtinerea brevetului, o compensatie baneasca rezonabila.Cuantumul
compensatiei se stabileste prin acordul dintre parti, tinind cont de buna-credinta a persoanei care a
exploatat inventia, sau de catre instanta judecatoreasca, in cazul imposibilitatii de a fi stabilit pe cale
amiabila.
1.3.Analizati prevederile legislatiei in vigoare caracterizati conditiile in care instanta de judecata
este indreptatita sa elibereze o licenta obligatorie neexclusiva asupra unui brevet de inventie
2.Consideratii generale privind dr conexe.Domeniul lor de actiune
2.1.Definiti si clasificati dr conexe
Dr conexe se foloseste pt a indica un anumit drup de dr subiective ce apartin interpretilor, autorilor de
fonograme etc.
Dr conexe:
-dr producatorilor de fonograme
-dr organizatiilor de difuziune (radio, tv)
-dr producatorilor de videograme (proiect)
2.2.Enumerati dr subiective si continutul lor pt fiecare subiect al dr conexe in parte
2.3.In ce an va inceta dr subiectiv de valorificare al emisiunii de catre organul de difuziune daca
emisiunea a fost publicata pe 2 ianuarie anul 2000?Argumentati raspunsul
Dr de valorificare al emisiunii a organului de difuziune conform Legii cu privire la dr de autor si dr
conexe este in vigoare timp de 50 ani dupa transmiterea emisiunii de catre aceasta organizatie pe cale
radioelectrica (prin cablu).Termenul incepe sa curga de la 1 ianuarie al anului care urmeaza dupa anul in
care a avut loc faptul juridic care serveste drept temei pt declansarea termenului.
Astfel, daca emisiunea a fost publicata pe 2.01.2000, atunci dr subiectiv de valorificare al emisiunii de
catre organul de difuziune va inceta la 1.01.2051.
3.Protectia juridica a operelor audiovizuale si de arhitectura
3.1.Enumerati trasaturile operei in dr de autor
Trasaturile operei in dr.autorului:
-sa se refere la unul din domeniile:arta,literature,stiinta
-este rezultatul creatiei intelectuale
-este exprimata intr-o anumita forma obiectiva,ce permite reproducerea ei atat publicata cat si
nepublicata
-opera e protejata indifferent de destinatia si valoarea ei stiintifica,literara sau artistic
-opera trebuie sa faca parte din genul literar, artistic sau stiintific
-opera este un ansamblu de idei sau imagini care au aparut in rezultatul activitatii creatoare avind o
forma obiectiva de exprimare
-obiect al dr de autor din moment ce a fost detasata de gindirea umana nefiind necesare realizarea carova
formalitati, precum inregistrarea sau publicare
-obiect al dr de auotr indifferent de valoarea si destinatia ei
3.2.Analizati particularitatile reglementarii juridice a operelor audiovizuale in dr de autor Operele
audiovizuale care consta dintr-o serie de cadre coerenta insotita sau nu de sunet care creeaza impresia
miscarii si sunt destinate perceperii vizuale si auditive.(emisiuni tv si radio, filme cinematografice si tv,
desene animate, videoclipurile)
Opera audiovizuala este opera constituita dintr-un sir de imagini coerente(insotite sau nu de sunete)care
produc impresia de miscare si care pot fi auzite sau vazute.Opera audiovizuala este reglementata in
L.privind dr.de autor si dr.conexe.Autor al operei audiovizuale sunt:autorul scenariului,regizorul
scenograf,compozitorul,operatorul,pictorul-scenograf.Incheierea contractului de autor pt.crearea operei
audiovizuale atrage dupa sine transmiterea in schimbul unei remuneratii de catre coautorii acestei opere
catre producatorul acesteia a urmatoarelor dr.exclusive de valorificare a operei audiovizuale daca in
contract nu este stability alceva(demonstrare publica,reproducere,interpretare
17

publica,difuzare,comunicare pt.informare generala,dublare a textului,etc).Producatorul operei

audiovizuale este in dr.sa-si indice numele.Scenaristul,regizorul-scenograf,operatorul,pictorulscenograf,autorul operei musicale au dr.la remuneratie pt.fiecare interpretare publica si comunicare
publica a acestei opera cat si pt.inchirierea exemplarelor acestei opere audiovizuale.
3.3.Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, stabiliti asupra caror elemente a operei de
arhitectura se poate rasfringe dr de autor
Subiectul II
1.1
Este ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor desenate si modelelor, retelelor,
procedeelor si altor elemente analoage care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs.
Expresie din limba engleza "a sti cum" Termen de origine anglo-saxona ce semnifica o cunoastere a
modului in care poate fi facut ceva. Know-how reprezinta priceperea, indemanarea de a desfasura o
anumita activitate.
1.2 Subieci ai secretului comercial snt persoanele fizice i juridice din Republica
Moldova, precum i din alte state.
Statul garanteaz subiectului secretului comercial dreptul la pstrarea i aprarea lui n
modul stabilit de legislaie.
Obiecte ale secretului comercial (know-how) snt interesele economice i informaiile
tinuite intenionat despre diferitele aspecte i domenii ale activitii economice de producie, de
administrare, tehnico-tiinifice, financiare a agentului economic, a cror protecie este
condiionat de interesele concurenei i posibila periclitare a securitii economice a agentului
economic.
Coninutul i volumul de informaii ce constituie secret comercial snt stabilite de
agentul antreprenoriatului.
Obiecte ale secretului comercial nu pot fi:
a) documentele de constituire, precum i documentele ce dau dreptul de a practica
activitate de antreprenoriat i anumite tipuri de activitate economic ce urmeaz a fi liceniate;
b) informaiile n forma stabilit a drilor de seam statistice, precum i a drilor de seam
privind exerciiul economico-financiar i alte date necesare pentru verificarea corectitudinii
calculrii i achitrii impozitelor i a altor pli obligatorii;
c) documentele de achitare a impozitelor, a altor pli la bugetul public naional;
d) documentele care atest solvabilitatea;
e) informaiile privind componena numeric i structura personalului, salariul lucrtorilor,
condiiile de munc, precum i cele privind disponibilitatea locurilor de munc;
f) informaiile cu privire la poluarea mediului nconjurtor, nclcarea legislaiei
antimonopol, nerespectarea regulilor de protecie a muncii, comercializarea produciei care
duneaz sntii consumatorilor, precum i cu privire la alte nclcri ale legislaiei i mrimea
prejudiciului cauzat.
Nu constituie secret comercial pentru Serviciul Informaii i Securitate al Republicii
Moldova, pentru organele fiscale i alte organe de stat de control documentele i informaiile
agenilor economici i ale instituiilor financiare privind operaiunile la conturile bancare,
inclusiv cele referitoare la decontrile pe obligaiile financiare reciproce, precum i documentele
care confirm operaiunile efectuate.
Modul de aprare a secretului comercial, se stabilete dectre agentul antreprenoriatului sau de ctre
conductorul numit de acesta, care l aduce lacunotina lucrtorilor care au acces la informaiile ce
constituie secret comercial.nclcarea de ctre persoanele cu funcii de rspundere a modului de aprare
asecretului comercial, stabilit de agentul antreprenoriatului sau de conductorul numit de acesta,atrage
dup sine rspunderea prevzut de legislaie.Agentul antreprenoriatului poart rspundere personal de
crearea condiiilor necesarepentru asigurarea pstrrii secretului comercial.Agentul antreprenoriatului
poart rspundere pentru atribuirea nentemeiat ainformaiei accesibile la secret comercial.
Statul acord sprijin agentului antreprenoriatului n crearea condiiilor necesare pentru
asigurarea pstrrii secretului comercial.
18

Lucrtorii agentului economic care au acces la informaiile ce constituie secret

comercial i asum obligaiile:
a) s pstreze secretul comercial pe care l vor cunoate n procesul muncii i s nu-l
divulge fr a avea autorizaie, eliberat n modul stabilit, cu condiia c informaiile ce
constituie secret comercial nu le-au fost cunoscute mai nainte sau n-au fost primite de ei de la o
ter persoan fr obligaia de a respecta confidenialitatea lor;
b) s respecte cerinele instruciunilor, regulamentelor i dispoziiilor privind asigurarea
pstrrii secretului comercial;
c) n caz dac persoane strine ncearc s obin de la ei informaii ce constituie secret
comercial s anune imediat despre aceast persoan cu funcii de rspundere respectiv sau
subdiviziunea respectiv a agentului economic;
d) s pstreze secretul comercial al agenilor economici cu care ntrein relaii de afaceri;
e) s nu foloseasc cunoaterea secretului comercial pentru practicarea vreunei activiti
care, n calitate de aciune concurent, poate s aduc prejudicii agentului economic;
f) n cazul concedierii s transmit toi purttorii de informaii ce constituie secret
comercial (manuscrise, maculatoare, documente, desene, benzi magnetice, fie perforate, benzi
perforate, discuri, dischete, imprimate de printer, pelicule cinematografice i fotografice modele,
materiale etc.), pe care i-au avut la dispoziie, persoanei cu funcii de rspundere respective sau
subdiviziunii respective a agentului economic.
1.3 Pentru asigurarea aprrii secretului comercial la agenii economici mari pot fi create
subdiviziuni speciale cu regim secret, funciile i mputernicirile crora snt reflectate n
instruciuni, regulamente, dispoziii respective.
Organele de ocrotire a ordinii de drept i alte organe de stat acord sprijin
subdiviziunilor cu regim secret ale agenilor economici la ndeplinirea funciilor ncredinate lor.
Aprarea secretului comercial n procesul interaciunii agenilor economici
n timpul cnd agenii economici ntrein legturi economico-comerciale, tehnicotiinifice,
financiar-valutare i alte legturi de afaceri, inclusiv cu partenerii strini, prile
contractante stipuleaz expres caracterul, coninutul informaiilor ce constituie secret comercial,
precum i obligaiile reciproce privind asigurarea pstrrii lui n conformitate cu legislaia.
n cazul ncheierii contractului cu parteneri strini, condiiile pstrrii confidenialitii
activitii trebuie s corespund legislaiei rii unde se ncheie contractul, dac acordurile
interstatale nu prevd altfel.
2.1Brevetul. reprezinta un titlu eliberat de stat care atesta calitatea de inventie a obiectului sau si care
recunoaste titularului o serie de drepturi. Certificat pt DMI. Certificat de protectie pt marci.
2.2. Protectia provizorie-de la data publicarii cererii si pina la data adoptarii hot de eliberare a brevetului
de inventie, solicitantul poseda o protectie provizorie asupra inventiei. Orice pers care exploateaza
inventia in aceasta perioada va tb sa-i achite titularului de brevet de inventie o remuneratie.Brevetul se
acorda pentru o inventie din orice domeniu tehnologic:

daca prezinta noutate;

rezulta dintr-o activitate inventiva;
este susceptibila de aplicare industriala.

Noutatea. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul actual al tehnicii, care include
cunostintele ce au devenit accesibile publicului oriunde in lume pana la data prioritatii inventiei in cauza.
Activitatea inventiva. O inventie trebuie sa implice o activitate inventiva, adica sa nu rezulte in mod
evident din stadiul tehnicii.
Aplicarea industriala. O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul ei poate fi
folosit in domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt domeniu de activitate umana.

19

2.3.In procesul examinarii formale, Agentia verifica in termen de o luna de la data formarii depozitului
national reglementar existenta intregului set de documente ale cererii in conformitate cu Legea Privind
brevetele de inventie. Se verifica daca corespund cerintelor normative completarea formularului cererii,
plata taxelor, redactarea descrierii, revendicarilor si prezentarea desenelor etc.
In caz de necesitate Agentia notifica solicitantului necorespunderile descoperite. Ele trebuie inlaturate in
termen de 2 luni de la data notificarii. Daca nu cererea se considera retrasa
Subiectul III
3.1. soi - grup de plante, creat ca rezultat al selectiei, care:
- este conform conditiilor de brevetabilitate;
- are caracterele unui anumit genotip sau ale unei combinatii de genotipuri;
- se distinge de alte grupe de plante din acelasi taxon botanic prin cel putin unul din caractere;
- poate fi reprezentat prin una sau mai multe plante, una sau mai multe parti de planta, cu conditia ca
aceasta parte sau aceste parti pot fi folosite pentru reproducerea plantelor intregi;
categorii ale soiului - clona, linia, hibridul, populatia;
materialul soiului - plante intregi, seminte, puieti, bulbi sau parti de planta, destinate inmultirii sau
comercializarii in alte scopuri, decit reproducerea soiului.
(1) Prin circuit integrat se intelege un produs, sub forma sa finala sau sub o forma intermediara,
destinata sa indeplineasca o functie electronica, in care elementele, dintre care cel pu in unul este un
element activ, si interconexiunile, in totalitate sau partial, fac parte integranta din corpul sau suprafa a
unei piese materiale.
(2) Prin topografie (schema de configuratie) a unui circuit integrat, denumit in continuare topografie, se
intelege dispunerea tridimensionala, oricare ar fi expresia ei, a unor elemente, dintre care cel putin unul
este un element activ, si a tuturor interconexiunilor circuitului integrat sau a unei part i din ele ori o astfel
de dispunere tridimensionala pregatita pentru un circuit integrat destinat fabricarii.
3.2. BREVETABILITATEA SOIULUI
Articolul 5. Conditiile de brevetabilitate a soiului
(1) Soiul este brevetabil numai in cazul in care indeplineste urmatoarele conditii:
a) noutate;
b) distinctivitate;
c) omogenitate;
d) stabilitate.
(2) Soiul trebuie sa poarte o denumire care sa indeplineasca prevederile art. 18.
Articolul 6. Noutatea
Soiul este considerat nou, daca, la data depunerii cererii de brevet la Agentie, amelioratorul sau alta
persoana cu acordul acestuia nu a vindut materialul soiului sau nu l-a pus printr-un alt mod la dispozitia
tertilor, in scopul exploatarii comerciale:
a) pe teritoriul Republicii Moldova cu mai mult de un an inaintea depunerii cererii de brevet;
b) pe teritoriul altor state cu mai mult de 6 ani inaintea depunerii cererii de brevet pentru soiuri de arbori,
pomi fructiferi si vita de vie si cu mai mult de 4 ani inaintea depunerii cererii de brevet pentru soiurile de
plante de alte specii.
Articolul 7. Distinctivitatea
(1) Soiul este considerat distinct daca se distinge clar de orice alt soi a carui existenta este notorie la data
depunerii cererii debrevet la Agentie.
(2) Notorietatea existentei soiului poate fi stabilita pe baza faptului utilizarii acestuia, existentei soiului
in registre oficiale sau intr-o colectie informativa de soiuri, precum si pe baza descrierii lui detaliate in
una din publicatii sau in cererea de brevet, cu conditia ca urmare a depunerii acestei cereri a fost eliberat
brevetul.
20

Articolul 8. Omogenitatea
Soiul este considerat omogen daca, luind in considerare particularitatile lui de reproducere, plantele de
acest soi sint suficient de omogene in caracterele lor.
Articolul 9. Stabilitatea
Soiul este considerat stabil daca dupa inmultiri repetate sau, in cazul unui ciclu special de inmultire, la
sfirsitul fiecarui ciclu, principalele sale caractere ramin neschimbate
(1) Inregistrarea unei topografii la Agentie se efectueaza in baza depozitului national reglementar,
ale carui documente se depun tiparite in limba de stat.
(2) Depozitul national reglementar pentru inregistrarea unei topografii se constituie din:
1) cerere, prin care se solicita inregistrarea topografiei, care trebuie sa contina:
a) numele si prenumele sau denumirea si adresa solicitantului;
b) indicatiile privind dreptul solicitantului de a inregistra topografia, conform art. 2 alin. (5)-(7)
din prezenta lege;
c) numele, prenumele s i adresa creatorului (creatorilor) topografiei;
d) denumirea si destinatia circuitului integrat realizat pe baza topografiei;
e) data cre rii topografiei;
f) data primei exploatari comerciale a topografiei, dac este cazul;
g) numele si prenumele sau denumirea si adresa reprezentantului, dac este cazul;
h) semnatura solicitantului sau a reprezentantului;
2) documentatie tehnica, constituita din materiale grafice si texte, care contine informatia
suficienta pentru a permite identificarea topografiei si pentru a evidentia functiunea electronica a
circuitului integrat care incorporeaza topografia;
3) doua exemplare ale circuitului integrat, daca acesta a fost realizat si exploatat in scopuri
comerciale;
4) document ce confirma achitarea taxelor;
3.3. Concurenta neloiala
(1) Agentului economic i se interzice sa efectueze acte de
concurenta neloiala, inclusiv:
a) sa raspindeasca informatii false sau neautentice care pot cauza
daune unui alt agent economic si (sau) pot prejudicia reputatia lui;
b) sa induca in eroare cumparatorul privitor la caracterul, modul si
locul fabricarii, la proprietatile de consum, la utilitatea consumului,
la cantitatea si calitatea marfurilor;
c) sa compare neloial in scopuri publicitare marfurile produse sau
comercializate de el cu marfurile altor agenti economici;
d) sa foloseasca neautorizat, integral sau partial, marca
comerciala, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietatii
industriale, firma unui alt agent economic, sa copieze forma, ambalajul
si aspectul exterior al marfii unui alt agent economic;
e) sa obtina nelegitim informatii ce constituie secretul comercial
al unui alt agent economic, sa le foloseasca sau sa le divulge.
21

(2) Agentii economici, asociatiile lor, precum si organizatiile

obstesti ale intreprinzatorilor si consumatorilor sint in drept sa
solicite Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei aparare
impotriva concurentei neloiale.

Subiectul I

1.1.Pers fizice si juridice.

(1) Persoanele fizice si juridice cu domiciliul, respectiv sediul, in Republica Moldova
(nationale) care sint in drept sa obtina protectia legala a unei inventii actioneaza in fata
Agentiei personal sau prin intermediul reprezentantului imputernicit printr-o procura.
(2) Persoanele fizice si juridice straine, cu domiciliul, respectiv sediul, permanent in
strainatate actioneaza in fata Agentiei numai prin intermediul reprezentantului in
proprietate industriala din Republica Moldova, cu exceptia cazurilor cind conventiile
internationale

la

care

Republica

Moldova

este

parte

prevad

altfel.

(3) Reprezentantul in proprietate industriala activeaza in conformitate cu regulamentul

aprobat de Guvern.
1.2.
(1) Titularul brevetului are dreptul exclusiv asupra inventiei protejate prin brevet care consta
in dreptul de exploatare a inventiei, daca exploatarea nu lezeaza drepturile altor titulari,
dreptul de a dispune de brevet si dreptul de a interzice tertilor sa efectueze fara acordul sau
urmatoarele actiuni: sa fabrice, sa foloseasca, sa ofere spre vinzare, sa vinda sau sa importe in
aceste scopuri produsul brevetat sau produsul obtinut prin procedeul brevetat.
(2) In cazul mai multor titulari ai brevetului raporturile privind exploatarea inventiei protejate
prin brevet se stabilesc printr-un acord incheiat intre acestia. Daca un asemenea acord nu
exista, fiecare titular are dreptul sa exploateze inventia integral dupa vointa sa, sa intenteze
un proces in legatura cu incalcarea dreptului exclusiv impotriva oricarei persoane care
exploateaza inventia fara autorizatia cotitularilor, insa nu are dreptul, fara acordul acestora, sa
incheie contracte de licenta si sa efectueze orice cesionare a drepturilor asupra brevetului, sa
renunte la brevet fara a-i anunta pe cotitulari.
1.3.Nu constituie incalcare a dreptului exclusiv al titularului brevetului folosirea inventiei
protejate prin brevet:
a) in constructia sau la exploatarea oricaror mijloace de transport apartinind tarilor membre
ale conventiilor internationale privind inventiile la care Republica Moldova este parte, cu
conditia ca aceste mijloace de transport se afla temporar sau accidental pe teritoriul republicii
si ca inventia se foloseste exclusiv pentru nevoile mijloacelor de transport;
b) la efectuarea cercetarilor sau experimentelor stiintifice in scopul determinarii aplicabilitatii
22

obiectului inventiei sau in scopuri necomerciale;

c) in timpul calamitatilor naturale, catastrofelor, epidemiilor si in alte situatii exceptionale;
d) la prepararea de o singura data a medicamentelor dupa reteta medicului;
e) intr-un cadru privat, pentru scopuri necomerciale.
(2) Folosirea specificata la alin.(1) se admite sub rezerva ca ea sa nu aduca atingere intr-un
mod nejustificat folosirii normale a inventiei protejate prin brevet si sa nu lezeze nejustificat
interesele legitime ale titularului brevetului, tinind cont de interesele legitime ale tertilor. In
caz contrar, titularul brevetului este in drept sa ceara o compensare corespunzatoare a
pierderilor suportate prin folosirea neautorizata a inventiei.
(3) Nu constituie o incalcare a drepturilor titularului brevetului actiunile autoritatilor publice
in cazul in care acestea actioneaza cu buna-credinta in cadrul administrarii prezentei legi.
Subiectul II.
2.1.Marca de produs si marca de serviciu constituie orice semn susceptibil de reprezentare grafica, ce
serveste la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de produsele sau
serviciile altei persoane fizice sau juridice.
2.2. pot fi motive absolute si relative de respingere a cererii de inregistrare a marcii. Atfel :
- motivele absolute pot fi : 1. marca contravine OP si bunelor moravuri; 2. Marca indica cu privire la
calitatea, specia sau destinatia produsului; 3. Marca este generica sau uzuala; 4. Marca este lipsita de
caracter distinctiv; 5. Marca este constituita din semne ce duc in eroare consumatorul cu privire la
originea geografica sau destinatia produsului.
-motive relative sunt: Nu pot fi inregistrate ca marca semnele care reproduc: a) denumiri de firma (sau
parti ale lor) bine cunoscute in Republica Moldova in cazul in care acestea nu apartin persoanei care
solicita inregistrarea marcii; b) desene si modele industriale, dreptul asupra carora In Republica Moldova
apartine altor persoane; c) denumiri de opere stiintifice, literare si de arta. personaje sau citate din ele,
opere artistice sau fragmente din acestea bine cunoscute in Republica Moldova, fara consimtamintul
titularilor dreptului de autor sau al succesorilor lor de drepturi; d) nume de persoane, pseudonime si
cuvinte derivate de la acestea, portrete st facsimile ale persoanelor renumite fara consimtamintul
acestora, al mostenitorilor lor, al organului competent de ocrotire a valorilor culturale ale statului
respectiv.
2.3. Titularul unei marci care nu a utilizat efectiv marca pe o perioada neintrerupta de 5 ani, poate fi in
rezultatul depunerii unei cereri la curtea de apel chisinau decazut din drepturile asupra marcii. Prin
utilizarea afectiva intelegem: 1. Transmiterea marcii prin licenta sau cesiune; 2. Utilizarea marcii sub o
forma care difera prin elementele ce nu schimba caracterul distinctiv al marcii in forma care a fost
inregistrata; 3. Aplicarea pe produse si ambalaje care sunt destinate in mod exclusiv exportului.
Subiectul III.
23

3.1. APARAREA DREPTURILOR INVENTATORILOR SI TITULARILOR

Insusireacalitatii de autor, constringerea la coautorat,divulgareaesenteiinventiei, pina la
depunereacererii, faraconsimtamintulinventatoruluiconstituieincalcari ale drepturiloracestuiasi se
pedepsesc cu privatiune de libertatesau cu amenda in conformitate cu legislatia in vigoare.
Metodele de aparare: metodaadministrativa-solutionareaprinintermediulcomisiei de apel a AGEPI;
2.metoda .- Instant de dreptcomuncompetenta.
3.2. ) Litigiile persoanelor fizice si juridice legate de aplicarea prezentei legi se examineaza de catre
Comisia de apel a Agentiei, de catre instanta judecatoreasca sau arbitrajul specializat.
(2) Comisia de apel examineaza contestatiile privind:
a) suspendarea procedurii cu privire la cerere;
b) acordarea brevetului sau respingerea cererii;
c) stabilirea prioritatii sau nerecunoasterea unei prioritati;
d) revalidarea brevetului;
e) anularea brevetului.
(3) Comisia de apel examineaza contestatiile in termen de 3 luni de la data depunerii acestora.
(4) Comisia de apel comunica solicitantului sau titularului contestatiile depuse de catre terti.
(5) Comisia de apel in termen de o luna notifica persoanelor interesate decizia luata.
(6) Persoanele care nu sint de acord cu decizia Comisiei de apel sint in drept in termen de 3 luni de la
data expedierii notificarii sa se adreseze instantei judecatoresti sau arbitrajului.
3.3.La cererea titularului brevetului, incalcarea drepturilor acestuia trebuie sa inceteze, iar persoana
recunoscuta vinovata este obligata sa plateasca titularului brevetului suma suficienta pentru a compensa
paguba cauzata prin incalcarea dreptului titularului brevetului inclusiv cistigul nerealizat, precum si sa
achite cheltuielile care vor putea cuprinde onorariile de avocat corespunzatoare.
(3) Produsele care conditioneaza lezarea drepturilor titularului brevetului se scot, fara a fi compensata
valoarea lor, din circuitul economic intr-un mod care sa minimalizeze riscul cauzarii de noi prejudicii
sau sint distruse.
(4) Partea lezata poate cere ca materia prima si materialele folosite la fabricarea produselor specificate la
alin.(3) sa fie scoase, fara a fi compensata valoarea lor, din circuitul economic intr-un mod care sa
minimalizeze riscul cauzarii de noi prejudicii. In acest caz, masurile corective solicitate trebuie sa fie
comensurabile cu gravitatea actiunii, tinindu-se cont de interesele tertilor.
(5) In cazul incalcarii repetate a drepturilor titularului, marimea amenzii se dubleaza.
Subiectul I
1.1.Subiecti ai dreptului la inventie: solicitantul,inventatorul,organul care elibereaza titlul de
protectie(AGEPI). Inventator (autor al inventiei) se considera persoana fizica care prin munca sa
creatoare a realizat inventia.In cazul in care inventia a fost creata impreuna de mai multi inventatori,
fiecare dintre ei are calitatea de coautor al inventiei, dreptul de autor al inventiei apartinindu-le in
comun. Modul de folosire de catre coautori a drepturilor lor se stabileste prin contractul incheiat intre
acestia. Inventatorul are dreptul sa i se indice numele in cerere, in brevet si in publicatiile Agentiei cu
privire la cerere si brevet. Dreptul la brevet pentru inventia creata de salariat in exercitarea atributiilor
sale de serviciu sau executind o sarcina concreta incredintata in scris de patron (inventie de serviciu)
apartine patronului, daca contractul incheiat intre ei nu prevede altfel. Solicitantul poate fi si alta
persoana decit inventatorul, imputernicita de catre acesta in modul cuvenit.
1.2.Dreptul la brevet pentru inventia creata de salariat in exercitarea atributiilor sale de serviciu sau
executind o sarcina concreta incredintata in scris de patron (inventie de serviciu) apartine patronului,
daca contractul incheiat intre ei nu prevede altfel.
In cazul crearii unei inventii de serviciu, inventatorul are dreptul la o remuneratie corespunzatoare
beneficiului obtinut din exploatare a inventiei de catre patron sau beneficiului prezumat - in cazul in care
patronul va obtine brevetul. Remuneratia se plateste in cuantumul si conditiile stabilite in contractul
dintre inventator si patron. Daca inventia a fost creata in baza unui contract de cercetari stiintifice sau de
24

experimentare-proiectare, dreptul la brevet se stabileste prin acest contract. Inventatorul are dreptul la o
remuneratie, cuantumul si conditiile de plata a careia se stabilesc prin contractul dintre el si patron.
Inventatorul, in termen de o luna de la data crearii inventiei de serviciu, are obligatia sa informeze in
scris patronul asupra inventiei realizate. Daca patronul, in termen de 60 de zile de la data cind a fost
informat de catre inventator despre inventia de serviciu creata, nu va depune cerere, nu va cesiona
dreptul la depunerea cererii oricarei alte persoane si nu i va da inventatorului o dispozitie in scris privind
pastrarea inventiei in secret, inventatorul are dreptul sa depuna cererea si sa obtina brevetul pe numele
sau. In acest caz patronul are dreptul preferential la licenta neexclusiva pentru exploatarea inventiei. In
cazul in care brevetul pentru inventia de serviciu este eliberat patronului, inventatorul are dreptul
preferential la o licenta neexclusiva gratuita pentru exploatarea inventiei. Patronul si inventatorul
inventiei de serviciu au obligatia sa se informeze reciproc in scris asupra stadiului realizarii inventiei si
sa se abtina de la orice divulgare care poate aduce prejudicii exercitarii drepturilor de catre fiecare parte.
Partea care a ignorat aceste obligatii trebuie sa repare prejudiciile celeilalte parti, inclusiv profitul
neobtinut, in conformitate cu legislatia in vigoare.
1.3. Potrivit legislatiei:In cazul in care inventia a fost creata impreuna de mai multi inventatori, fiecare
dintre ei are calitatea de coautor al inventiei, dreptul de autor al inventiei apartinindu-le in comun.
Modul de folosire de catre coautori a drepturilor lor se stabileste prin contractul incheiat intre
acestia.Daca un asemenea acord nu exista, fiecare titular are dreptul sa exploateze inventia integral dupa
vointa sa, sa intenteze un proces in legatura cu incalcarea dreptului exclusiv impotriva oricarei persoane
care exploateaza inventia fara autorizatia cotitularilor, insa nu are dreptul, fara acordul acestora, sa
incheie contracte de licenta si sa efectueze orice cesionare a drepturilor asupra brevetului, sa renunte la
brevet fara a-i anunta pe cotitulari.
Subiectul II.
2.1.Transmiterea drepturilor se poate face prin cesiune, prin contract de licenta exclusiva sau
neexclusiva, precum si prin succesiune ori mostenire legala sau testamentara. Licenta exclusiva este
contractul prin care persoana careia i sa transmis dreptul de valorificare a operei este in drept de a
permite sau interzice valorificarea in mod analog altor persoane. In conformitate cu contractul de licenta
neexclusiva (simpla) licentiarul, acordind licentiatului dreptul de folosire a inventiei, isi rezerva toate
drepturile dobindite prin brevet, inclusiv dreptul de a acorda licente unor terte persoane. Licenta atit cea
exclusiva cit si cea neexclusiva poate fi totala si partiala.
2.2. Contractul de cesiune de brevet este contractul prin care titularul brevetului de inventie, n
calitate de cedent, transmite cesionarului, n tot sau n parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit,
dreptul exclusiv de exploatare a inventiei.
Specific cesiunii de brevet este obiectul sau, care consta n nsasi transmiterea dreptului subiectiv de
proprietate industriala asupra inventiei.In conformitate cu contractul de licenta, titularul brevetului
(licentiarul) acorda altei persoane fizice sau juridice (licentiatului) dreptul de folosire a inventiei
protejate prin brevet, in volumul stipulat in contract. La rindul sau, licentiatul isi asuma obligatia sa
achite licentiarului platile stipulate in contract si sa efectueze alte actiuni prevazute de contract.
Atit contractul de licenta cit si contractul de cesiune pot fi relizate total sau partial.
Licenta exclusiva este contractul prin care persoana careia i sa transmis dreptul de valorificare a
operei este in drept de a permite sau interzice valorificarea in mod analog altor persoane.Licenta
neexclusiva permite beneficiarului de a valorifica opera in acelas mod si-n aceeasi masura cu o alta
persoana careia i s-a acordat dreptul de valorificare a aceleeasi opere fara dreptul de a transmite
dreptul altor persoane de a valorifica opera. Ambele tipuri de licenta pot fi totale si partiale. In cazul
licentei exclusive,titularul licentei are dreptul de a permite sau interzice tertilor valorificarea
operei,iar cel care a transmis licenta exclusiva nu are dreptul sa o transmita si altei persoane. In cazul
licentei neexclusive detinatorul licentei nu poate interzice nici permite valorificarea operei de catre
terti,iar titularul de brevet are dreptul de a transmite si altor persoane valorificarea operei prin licenta
neexclusiva. Licenta partiala poate fi in dependenta de teritoriu,drepturi,termeni.
25

2.3.

Alta folosire fara autorizarea titularului brevetului

(1) Instantele judecatoresti pot autoriza folosirea unei inventii protejate (pot acorda licenta
obligatorie neexclusiva), fara permisiunea titularului brevetului, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) autorizarea acestei folosiri se va baza pe examinarea tuturor circumstantelor proprii acesteia;
b) o atare folosire va fi permisa numai in cazul cind, inaintea acestei folosiri, presupusul beneficiar sa straduit sa obtina autorizarea de la titularul brevetului in conditii si in modalitati comerciale
rezonabile, dar, cu toate eforturile sale, nu a reusit sa faca acest lucru intr-un termen rezonabil.
Derogarea de la prevederea data se admite numai in cazul unei situatii nationale critice sau in cazul
altor circumstante de extrema urgenta ori in caz de folosire in scopuri publice necomerciale. In
aceste cazuri, titularul brevetului este avizat in cel mai scurt timp;
c) intinderea si durata unei atare folosiri vor fi limitate la scopurile pentru care aceasta a fost
autorizata, iar in cazul tehnologiei de semiconductori, folosirea respectiva va fi destinata numai
scopurilor publice necomerciale sau remedierii unei practici care a fost determinata, in baza unei
proceduri judiciare sau administrative, ca fiind anticoncurentiala;
d) o atare folosire va fi neexclusiva si netransmisibila, cu exceptia partii din intreprindere sau a
activelor imateriale care efectueaza aceasta folosire;
e) orice folosire de acest gen va fi autorizata in principal pentru aprovizionarea pietei interne;
f) autorizarea unei atare folosiri urmeaza a fi anulata, sub rezerva ca interesele legitime ale
persoanelor astfel autorizate sa fie protejate intr-un mod adecvat, daca si atunci cind circumstantele
care au condus la aceasta inceteaza sa existe si este evident ca nu vor reaparea. Instanta
judecatoreasca este abilitata sa reexamineze cauza pe baza de cerere motivata daca circumstantele
date continua sa existe;
g) titularul brevetului va primi o remunerare adecvata, corespunzatoare fiecarui caz in parte, cu
luarea in considerare a valorii economice a autorizarii;
h) valabilitatea oricarei hotariri privind autorizarea unei atare folosiri si orice hotarire referitoare la
remunerarea prevazuta pentru o atare folosire vor putea face obiectul unei revizuiri judiciare sau al
altei revizuiri independente efectuate de autoritatile ierarhic superioare;
i) prevederile lit.b) si e) din prezentul alineat nu se aplica in cazul in care o atare folosire este
permisa pentru a remedia o practica considerata anticoncurentiala ca urmare a unor proceduri
judiciare sau administrative. Necesitatea de a corecta practicile anticoncurentiale poate fi luata in
considerare la stabilirea remunerarii acordate in astfel de cazuri. Instantele judecatoresti trebuie sa fie
abilitate sa refuze anularea autorizarii, daca si atunci cind circumstantele care au condus la aceasta
autorizare risca sa se produca din nou;
j) in cazurile in care o atare folosire este autorizata pentru exploatarea unui brevet de inventie (in
continuare - al doilea brevet) care nu poate fi exploatat fara a leza drepturile obtinute in baza unui alt
brevet de inventie (in continuare - primul brevet), se respecta urmatoarele conditii suplimentare:
- inventia revendicata in cel de al doilea brevet presupune un progres tehnic important, de un interes
economic substantial, in raport cu inventia revendicata in primul brevet;
- titularul primului brevet are dreptul la o licenta reciproca in conditii rezonabile pentru folosirea
inventiei revendicate in cel de al doilea brevet;
- folosirea autorizata in privinta primului brevet este netransmisibila, cu exceptia cazului cind acesta
se transmite impreuna cu al doilea brevet.
(2) Hotarirea instantei judecatoresti de acordare a licentei obligatorii neexclusive se comunica de
catre titularul licentei, in termen de 10 zile, Agentiei care, in termen de 3 luni de la data comunicarii,
inscrie datele privind licenta obligatorie neexclusiva acordata, precum si informatia referitoare la
modificarile survenite in legatura cu acordarea acestei licente, in Registrul national de brevete de
26

inventie si le publica in Buletinul Oficial.

(3) Daca titularul licentei obligatorii neexclusive, in termen de 1 an de la data obtinerii acesteia, nu a
intreprins nimic in ceea ce priveste pregatirea de a aplica inventia, licenta obligatorie neexclusiva
poate fi anulata prin hotarire a instantei judecatoresti. Valabilitatea licentei obligatorii neexclusive
inceteaza in orice caz daca titularul licentei nu a inceput aplicarea inventiei in termen de 2 ani de la
data obtinerii acesteia.
Subiectul III.
3.1. Contractul de autor este contractul prin care o parte (autor) se obliga sa transmita dreptul de
valorificare asupra operei,iar cealalta parte se obliga sa plateasca autorului o remuneretie. Varietatile
contractului de autor:
1. Contractul de editare- contractul prin care autorul sau titularul dreptului de autor cedeaza
editorului contra bani dreptul de a reproduce si difuza opera.
2. Contractul de productie audiovizuala3. Contractul de inchiriere- autorul se obliga sa permita utilizarea pe o perioada determinata cel putin
a unui exemplar al operei sale in original sau copie.
4. Contractul de comanda3.2.Subiect al contractului de autor, obiect, forma, teritoriul.Parti ale contractului de autor sunt
autorul sau succesorul lui legal in drepturi pe de o parte si pe de alta parte clientul.Autorul este persoana
fizica prin a carei munca si a carei idei a fost nascuta opera care este in continuare obiect al dreptului de
autor.La fel in notiunea de autor intra cat autorul cat si coautorii care au luat parte la crearea operei de
fata.Pentru a incheia un contract este necesar acordul tuturor celor ce au participat la crearea operei date,
deci a tuturor coautorilor daca acestea sunt mai multi sau este de ajuns iscalitura unuia din acestea daca
acesta din urma are facuta procura de a avea dreptul de a incheia contractul din numele tuturor
coautorilor.Un alt subiect al contractului de autor poate fi editura sau beneficiarul care incheie contract
cu autorul in scopul trecerii uneui parti din drepturi in posesia sa pe un termen prevazut in
contract.Editura o institutie care este creata pentru editarea, reeditarea operilor de arta literare si
stiintifice.La fel parti ale contractului pot fi si succesorul legal (persoana care a devenit purtator a
dreptului de autor in baza prevederilor legale). Acestia in primul rand fiind mostenitorii.
Drepturile si obligatiile partilor.
Forma. Forma contractului de autor este forma scrisa obligatorie expres prevazuta. Urmeaza a fi
respectata forma scrisa fara nici o autentificare notariala.
Teritoriul.Daca este indicat teritoriul pe care se vor difuza exemplarele de carte, dreptul
transmis se va exercita numai in limitele teritoriului national.Daca in contractul de autor lipseste clauza
privind teritoriul pe care se executa dreptul, dreptul transmis prin acest contract se exercita numai in
limitele teritoriului Republicii Moldova.

27

Obiect.Obiectul contractului de autor este rezultatul unei activitati creatoare intelectuale din
partea autorului. Adica opera creata de autor si este obiect al contractului.3.3.CONTRACT DE AUTOR

Nr. ___ ncheiat la data _______________ or.Chiinu

ncheiat ntre:

cu
sediuln..posesoareacertificatului de nregistrare nr. din
, eliberat de ., codul fiscal , avndcontul
nr.,
deschis
la
, reprezentat
de
, cu funcia de Director, numit n continuare Beneficiar, pe de o parte, i
.........................................., domiciliat n: .......................................................... posesor al buletinului
de identitate ................................., eliberat de ctre oficiul ............. la data de ..........................., cod
numeric personal................................., numit n continuare Autor, pe de alt parte, au ncheiat
prezentul contract privind urmtoarele:
1. OBIECTUL CONTRACTULUI:
1.1 Crearea (producerea) de ctre Autor a manualului ......................................... (n continuare
produs final) n stilul, condiiile i tematica care va fi agreat deBeneficiar.
1.2 Transmiterea de ctre Autor a drepturilor exclusive (licen exclusiv) de valorificare a produsului
final (evalurii) Beneficiarului, prevzute n art.10 al Legii Republicii Moldova nr.293/1994 privind
dreptul de autor i drepturile conexe.
1.3 Onorariul pltit de ctre Beneficiar, Autorului n mrimea i condiiile prevzute de prezentul
contract.
2. OBLIGAIILE I DREPTURILE PRILOR
Obligaiile Autorului
2.1.1Autorul se oblig s produc n termenele stabilite de prezentul contract
manualului.........................................n stilul, condiiile i tematica care va fi agreat cuBeneficiarul n
prealabil.
2.1.2 Autorul se oblig s scrie textul i produsul final, precum i s nscrie recomandrile solicitate
de beneficiar.
2.1.3 Autorul se oblig s prezinte la cererea Beneficiarului orice informaie relevant privind
derularea procesului de creare a produsului final.
2.1.4 Autorul se oblig s transmit ctre .................................. produsul final scris, i,drepturile sale
exclusive de valorificare a lui prevzute n art. 10 a Legii Republicii Moldova nr. 293/1994 privind
dreptul de autor i drepturile conexe, pe teritoriul Republicii Moldova i nafara lui.
2.1.5Autorul, dup transmiterea drepturilor exclusive de valorificare a operei ctre Beneficiar, nu are
dreptul de a valorifica aceast oper individual, i de a transmite acest drept asupra operei unor tere
persoane.
Obligaiile Beneficiarului
2.2.1 S prezinte autorului tema i conceptul general al produsului final.
2.2.2 S plteasc onorariul (preul) stabilit n contract.
2.2.3 S respecte drepturile de autor prevzute n art. 9 al Legii Republicii Moldova nr. 293/1994
privind dreptul de autor i drepturile conexe.
2.3Drepturile Beneficiarului
2.3.1 Beneficiarul are dreptul de a folosi produsul final n limitele drepturilor acordate (transmise) de
ctre Autor n conformitate cu prevederile p.2.1.3 al prezentului contract.
2.3.2 La informaie privind derularea procesului de creare a produsului final.
28

2.3.3 S dea indicaii i consultaii privind modificarea, adaptarea i aranjamentul produsului final.
2.3.4 La acceptarea sau refuzul de a accepta produsul final.
3.

TERMENELE CONTRACTULUI

3.1 Autorul se oblig s efectueze obligaiile sale prevzute n pct. 2.1, al prezentului contract n
perioada ..........................................
3.2 Prezentul contract intr n vigoare la data semnrii lui, Beneficiarul avnd dreptul exclusiv la
valorificarea manualului....................................................... pe un termen nelimitat.
4. PREUL CONTRACTULUI
4.1 Pentru realizarea obligaiilor prevzute n pct. 2.1 al prezentului contract Beneficiarul se oblig s
remunereze pe Autor cu sumade .......................................
4.2Beneficiarul se oblig s plteasc suma prevzut n pct. 4.1 al prezentului contract n trei rate:
I rat ......................................;
II rat ......................................;
III rat - .................................... , dup prezentarea produsului final n conformitate cu actul de primire
predare semnat de ambele pri.
5.

ALTE CLAUZE

5.1 Modificarea clauzelor contractuale sau ncetarea nainte de termen a prezentului contract se poate
efectua numai cu acordul ambelor pri.
5.2 Toate litigiile i nenelegerile aprute n procesul executrii de ctre pri ale obligaiilor prevzute
de prezentul contract se soluioneaz pe cale amiabil, prin negocieri. n caz de neatingere a consensului,
litigiile se vor soluiona n instana de judecat competent conform legislaiei Republicii Moldova.
5.3 n partea nereglementat de prezentul contract relaiile ntre pri sunt reglementate de Legea
Republicii Moldova nr. 293/1994 privind dreptul de autor i drepturile conexe, Codul Civil i alte acte
normative.
5.4 Prezentul contract este ntocmit n dou exemplare (cte unul pentru fiecare parte) care au aceeai
putere juridic i intr n vigoare din momentul semnrii lui.

Beneficiar

Autor

Testu nr 12
Subiectul I
1.1.
Pot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte:

Produs - masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, agregate, instalatii,
circuite, elemente de constructie, mobilier, articole de uz casnic, jucarii, instrumente,
calculatoare, programe pentru calculator, baze de date electronice etc.; substante chimice si
biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu s-a actionat prin efort
creativ; amestecuri fizice sau fizico-chimice.
29

Procedeu - activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (inclusiv
produsele biologice sau genetice) sau programe pentru calculator ca un mod de transformare si
transmitere a semnalului electronic.
Metoda - activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control,
diagnosticare sau tratament medical uman sau veterinar).
Microorganisme - microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte mutante, tulpini de
cultura celulara de plante si animale.
Aplicarea unui produs sau procedeu - aplicarea unui produs, procedeu sau unei metode conform
altei destinatii si in alte conditii. Utilizarea pentru prima data a substantei sau compozitiei si
utilizarile lor ulterioare.

1.2.

Modelul de utilitate este o solutie din orice domeniu tehnologic care are ca obiect un produs, un
procedeu sau o metoda si care este nou, rezulta dintr-o activitate inventiva si este susceptibila de
aplicare industriala.

1.3.Deosebiri: 1. Titlul de protectie-la inventii brevetul,la modele de utilitate-certificat de inregistrare a

modelului. 2. Brevetul se elibereaza pe o perioada de 20 de ani dupa care cade in domeniul publi,
certificatul de inregistrare a MU pe 5 ani cu posibilitatea prelungirii cu inca 5 ani dupa care cede in
domeniul public. 3. Pentru brevetul de inventie este prevazuta o taxa de mentinere in vigoare, pe cind
la modele nu.
Asemanari : 1. Abelor le este caracteristic caracterul noutatii. 2. Ambele au un titlu de protectie:
inventii-brevetul;modele-certificat. 3.atit brevetul de inventie cit si certificatul de nregistrare a
modelului de utilitate confirm prioritatea, calitatea de autor i dreptul exclusiv al titularului asupra
modelului de utilitate. 4. Ambele titluri de protectie sunt eliberate de acelas organ competent(AGEPI).
Subiectul II.
2.1. Transmiterea drepturilor se poate face prin cesiune, prin contract de licenta exclusiva sau
neexclusiva, precum si prin succesiune ori mostenire legala sau testamentara. Insa Instantele
judecatoresti pot autoriza folosirea unei inventii protejate (pot acorda licenta obligatorie neexclusiva),
fara permisiunea titularului brevetului daca acesta nu axploateaza inventia sau intreprinde masuri vizavi
de exploatarea inventiei , la expirarea term de 4 ani de la data de depozit sau 3 ani de la data eliberarii
brevetului de inventii aplicindu-se termenul care expira cel mai tirziu,adika ultimul termen.
2.2. Condiiile n care poate fi eliberat o licen obligatorie asupra valorificrii unei invenii: -Titularul
brevetului de inventie nu exploateaza inventia sau intreprinde masuri vizavi de exploatarea inventiei , la
expirarea term de 4 ani de la data de depozit sau 3 ani de la data eliberarii brevetului de inventii
aplicindu-se termenul care expira cel mai tirziu,adika ultimul termen.
- presupusul beneficiar s-a straduit sa obtina autorizarea de la titularul brevetului in conditii si in
modalitati comerciale rezonabile, dar, cu toate eforturile sale, nu a reusit sa faca acest lucru intr-un
termen rezonabil. Derogarea de la prevederea data se admite numai in cazul unei situatii nationale critice
sau in cazul altor circumstante de extrema urgenta ori in caz de folosire in scopuri publice necomerciale.
In aceste cazuri, titularul brevetului este avizat in cel mai scurt timp;
-titularul brevetului va primi o remunerare adecvata, corespunzatoare fiecarui caz in parte, cu luarea in
considerare a valorii economice a autorizarii;
-folosirea respectiva va fi destinata numai scopurilor publice necomerciale sau remedierii unei practici
care a fost determinata, in baza unei proceduri judiciare sau administrative, ca fiind anticoncurentiala;
2.3. Daca titularul licentei obligatorii neexclusive, in termen de 1 an de la data obtinerii acesteia, nu a
intreprins nimic in ceea ce priveste pregatirea de a aplica inventia, licenta obligatorie neexclusiva poate
fi anulata prin hotarire a instantei judecatoresti. Valabilitatea licentei obligatorii neexclusive inceteaza in
orice caz daca titularul licentei nu a inceput aplicarea inventiei in termen de 2 ani de la data obtinerii
acesteia.
Subiectul III.
30

3.1. Organizaia de administrare pe principii colectve a drepturilor patrimoniale exercit, n numele

titularilor drepturilor de autor i ai drepturilor conexe pe care-i reprezint, i n temeiul mputernicirilor
primite de la ei, urmtoarele atribuii:
a) elibereaz beneficiarilor licene privind valorificarea operelor sau obiectelor de drepturi conexe,
drepturile patrimoniale asupra crora au fost delegate ei spre administrare pe principii colective;
b) negociaz cu beneficiarii cuantumul remuneraiei de autor pentru valorificarea operelor sau obiectelor
de drepturi conexe i alte condiii din licene;
c) coordoneaz cu beneficiarii cuantumul remuneraiei n cazul n care aceast organizaie este autorizat
numai cu acumularea remuneraiei fr dreptul de a elibera licene;
d) acumuleaz remuneraia prevzut n licene eliberate de ea i remuneraia prevzut la alin. (1) litera
c);
e) distribuie, achit la timp i echitabil remuneraia de autor, acumulat n baza licenelor eliberate
pentru valorificarea operelor sau obiectelor de drepturi conexe, drepturile patrimoniale asupra crora au
fost delegate ei spre administrare pe principii colective;
f) ntreprinde orice aciuni juridice necesare pentru ocrotirea drepturilor administrate de aceast
organizaie;
g) desfoar alt activitate n conformitate cu mputernicirile primite de la titularii drepturilor de autor
i ai drepturilor conexe.
3.2.nfiinarea organizaiilor de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale
(1) n cazurile n care exercitarea individual a drepturilor de autor i drepturilor conexe este dificil,se
nfineaz organizaii de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale. Aceste organizaii
i desfoar activitatea n conformitate cu prezenta lege cu statele lor i n limitele mputernicirilor ce
le-au fost delegate de titularii drepturilor de autor i ai drepturilor conexe (autorii operelor literare, de
art i stiinifice, interpreii, productorii de fonograme etc.).
(2) Organizaiile de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale i desfoaractivitatea
lor practic n condiii de autofinanare.
(3) Se permite nfiinarea organizaiilor de administrare a drepturilor ctorva categorii de titulari ai
drepturilor privind un anumit drept sau a organizaiilor de administrare a mai multor drepturi n favoarea
unei categorii de titulari ai drepturilor de autor, precum i nfiinarea organizaiilor de administrare a
diferitelor drepturi i a diferitelor categorii de titulari ai drepturilor.
(4) Dac pentru administrarea pe principii colective a unei categorii de drepturi patrimoniale de autor
sau conexe snt create mai multe organizaii de administrare pe principii colective a drepturilor
patrimoniale, licenele pentru valorificarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe se elibereaz
beneficiarilor de ctre una dintre acestea, cu acordul scris al celorlalte. n cazul lipsei unui asemenea
acord, Agenia de Stat pentru Drepturile de Autor decide, n modul stabilit de Guvern, care dintre aceste
organizaii va elibera beneficiarilor licene, cu condiia c aceast organizaie:
a) ntrunete majoritatea titularilor de drepturi autohtoni (nu mai puin de 51%);
b) dispune de repertoriul membrilor i contractanilor si;
c) are capacitatea de a administra pe principii colective dreptul patrimonial de autor i drepturile
patrimoniale conexe pe ntreg teritoriul rii, inclusiv drepturi ale titularilor de peste hotare;
d) dispune de mecanisme reale de acumulare, distribuire i plat a remuneraiei de autor;
e) corespunde altor condiii stabilite de Guvern.
(5) Organizaia de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale se nfiineaz nemijlocit
de ctre titularii drepturilor de autor i ai drepturilor conexe benevol, n temeiul calitii lor de membru
al unei asemenea organizaii sau n baza contractelor ncheiate n scris.
(6) Organizaia de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale nu are dreptul
sdesfoare activitate comercial sau s valorifice operele i obiectele drepturilor conexe, care leau fost
ncredinate pentru a fi administrate pe principii colective.
(7) Eventualele revendicrii patrimoniale ale titularilor drepturilor de autor i a drepturilor conexe fa
de beneficiari, legate de valorificarea autorizat prin licene a operelor i a obiectelor drepturilor conexe,
trebuie s fie reglementate de ctre organizaia care a eliberat aceste licene.
3.3.Pentru valorificarea unei opere trebuie de achitat remuneratie autorului si cerut consimtamintul
acestuia. De la aceasta regula sunt si exceptii: astfec potrivit art.20 al legii privind drepturile de autor si
31

drepturile conexe se permite fara consimtamintul si fara plata remuneratiei, reproducerea intr-un singur
exemplar al operei de catre o persoana fizica, in scopuri personale, insa cu achitarea remuneratiei
compensatorii. Aceasta remuneratie este achitata de catre producatorii si importatorii ce comercializeaza
echipament pentru reproducerea operei. Remuneratia compensatorie se ia in cuantum de 3% din pretul
de vinzare fara TVA, urmind a fi distribuita producatorilor de fonograme, autorilor in urma unui acord.
Daca nu exista un asemenea acord atunci remuneratia se imparte in felul urmator: -40% autorilor; -30%
interpretilor; -30% producatorilor de fonograme.
TEST NR13
1.Protectia jur. A desenelor si modelelor industriale: not,obiect,excluse de la protectie.
1.1 Def. si character. Desen si model. Industriale.
Desenul industrial reprezinta o totalitate de linii si culori care find amplasate pe un support material
product un effect decorative nou. Model industrial reprez. un obiect material care detine o forma
distincta. De ex: materiale de uz casnic. Atit desenul cit si modelul industrial se efectueaza din initiatyiva
unuia autor, acesta la rindul sau hotareste asupra publicarii sau demonstrarii desen si model industrial. In
caz de aparitie a unui litigiu autorul desenului si modelului industrial va raspunde cu propriul sau
patrimoniu.
1.2 Analizati cond de protectie ale desenelor si model industriale.
Cond de protectie ale desen si model industriale sint: a.caracterul individual si b. noutatea. Desen sau
model industrial se inregistreaza daca are un character individual,adika impresia globala asupra
desenului ce se solicita spre inregistrare. Pentru stabilirea caracterului individual se i-a in consideratie
gradul de libertate a autorului. Nu pot fi desene: 1. cele care sint datorate unuor functii tehnice. 2. nu pot
fi inregistrate acele desene si modele care contravin ordinii publice si bunurilo moravuri. Nu afecteaza
noutatea inventiei daca informatia vizavi de desenul industrial este rezultata in cazul unui abuz evident
fata de solicitant sau de predecesorul acestuia.
1.3. Aplicind prev leg stabiliti unde s-ar afla hotarul dintre desen si model si opera de arat plast.
Conform legislatiei Rm se peotejeaza: 1. Un desen sau model industrial inregistrat cu termenul de
protectie fiind de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii cu inca patru perioade successive. In total va fi 25 de
ani. Dupa 25 de ani DMI va cadea in domeniul public. 2.Se protejeaza un DMI neinregistrat pe o
perioada de 3 ani de la data cind a fost facuta public pentru prima oara. Dubla protectie acorda aceleiasi
personae sau cu consimtamintul ei unei elte personae in conformitate cu legislatia privind drepturile de
autor cu inceperea de la data la care au fost create sau fixate sub orice forma. Recunoasterea drepturilor
altei personae nu prejudiciaza si nu exclude protectia acordata celeiasi personae sau cu consimtamintul
ei unei alte personae prin alte dispozitii legale privind proprietatea intelectuala in special cele referitoare
la marci, brevete de inventii, caractere tipografice, topografiilor ale circuitelor integrate si concurenta
neloiala.
2. Brevetarea in strainatatea si protectia internationala a obiectelor propr industry.
2.1 Indentif si relatati despre conventiile internationale menite sa protej obiect propr industriale.
1. conv de la Paris din 20.03.83- scopul principal al conventiei consta in elaborarea unor conditii
favorabile pentru brevetarea obiectelor de proprietate industriala unor cetateni unor state pe teritoriul
altor state. 2. Tratatul de la Budapesta priv recunoasterea internatioanala a depozitului micro
organismului in scopul asigurarii protectiei prin brevete. 3. Aranjamentul de la Strasburg privind
clasificarea internationala a brevetelor de inventie. 4 Tratatul privind dreptul brevetelor adoptat la
conferinta diplomatika din 01.06.2000. 5. Conv Euroasiatika privind brevetele in componenta
conventiei intro 9 state - Statele-parti la prezenta Conventie (in continuare - Statele contractante) in
persoanele Guvernelor, Avand drept principiu dorinta de a intensifica colaborarea in domeniul protectiei
inventiilor, Avand tendinta de a crea un sistem interstatal de obtinere a acestei protectii pe baza
brevetului unic,valabil pe teritoriul tuturor Statelor contractante, Dorind in acest scop sa incheie
Conventia, ea fiind un acord special in conformitate cu articolul 19 a lConventiei de la Paris cu privire la
protectia proprietatii industriale din 20 martie 1883, si Acordul privind brevetul regional in conformitate
cu articolul 45 (1) al Tratatului de cooperare internationala in domeniul brevetelor din 19 iunie 1970,
32

2.2 Analizati modalitatile de brevetare in strainate a inventiilor. Exista 2 cai de brevetare in

starinatate: 1. Calea nationala- reprezinta brevetarea inventiei dupa regulile de depunere, termenele de
depunere si limba fiecarei tari in parte. Deobicei acest lucru este efectuat de un mandatar al tarii
desemnate. 2. Calea internationala- este mai putin costisitoare mai rapida pt obtinerea brevetului in tarile
membre ale Conv de la Paris. Actul de baza este tratatul de cooperare in domeniul inventiilor. Cererea
internationala se depune obligatoriu dupa expirarea termenului de 3 luni de la data depunerii cerrerii
nationale la AGEPI. Cererea se depune in 3 exemplare. Un exemplar la Biroul international al OMPI in
Geneva. In acest moment are loc inceputul fazei nationale de examinare a cererii internationale, cind
fiecare tara desemnata independenta de celelalte verifica brevitabilitate inventiei si hotareste fie
raspingerea cererii fie eliberarea brevetului national.
2.3. Aplicind prev legisl in vigoare, stability care este corelatia dintre prioritatea inventiei si
brevetare in starinatet a inventiei. Prioritatea poate fi rpivita ca o fictiune legala in termenul careia
toate cererile ulterioare de brevet sint considerate ca si cum ar fi depuse la aceeasi data ca si prima cerere
avind prioritate fata de alte personae care au depus cereri de brevet pt aceeasi inventiei in intervale
respective de prioritate. Deci corelind cu brevetare in starinatate mentionam ca dreptul de prioritate va fi
recunoscut pt orice deposit care are valoarea unui deposit national reglemenrtat, conform legislatiei
nationale a statului in care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multi laterale sau
conventiilor regionale. Astfel cererea privind brevetabilitatea inventiei va fi acordata de catre statul in
care a fost depusa cererea. Evidentiem ca ca brevetarea se obtine prin depunerea cererii PCT sau prin
depunerea cererii de brevet euroasiatic la OEAB. in ambele cazuri AGEPI e in calitate de oficiu receptor.
3.1 Termenul de protectie al dreptului de autor. Simbolul ocrotirii dreptului de autor. Inregistrarea
obiectelor dr de autor si dr. conexe.
3.1 Inregistrarea obiectelor drepturilor de autor si dr. conexe. Simbolul ocrotirii dr de autor este
litera Latina C de tipar inclusa intr-un cerc - copyright, celelalte 2 elemente sint numele titularului dr
exclusive de autor si anul primei publicar.. Paternitatea apartine persoanei sub al carei nume a fost
publicata opera daca nu exista alte dovezi. Cu ajutorul paternitatii putem stabili cu certitudine autorul
operei respective, prin depunerea la AGEPI a actelor si cerrerii de inregistrare a dr de autor. Semnul
literii latine C inclusa intr-un crec reprezinta o dovada a legalitatii dr de autor a operei respective.
3.2 Analizati comparative termen de prot in dr de autor (.) si in dr de proprietate
industriala(.). Dr de autor asupra operei vizuale este ocrotit timp de 50 de ani, iar asupra operei de
arta decorative si aplicata timp de 25 de ani. Dr de autor asupra unei opera anonime sau aparute sub
pseudonim ramine in vigoare timp de 70 dupa publicarea ei. Editura care a publicat legal opera sub
pseudonim sau anonim se considera reprezentant al autorului si in aceasta calitate are dr sa se ocroteasca
dr si interesele ale acestuia. Dr de autor asupra operei aparute pt prima data in curs de 30 de ani dupa
decesul autorului este ocrotita timp de 70 de ani de la data publicarii. Dr de autor asupra operei create in
copartenitate se ocroteste pe tot timpul vietii fiecaruia dintre coautori sit imp de 70 de ani incepind de la
1 ianuarie al anului urmator decesului ultimului din coautori. Durata unui brevet de inventie este de 20
de ani, incepind cu data de deposit a cererii de brevet de inventii. Durata scurta este de 6 ani, incepind cu
data de deposit a cererii de brevet de inventie de scurta duarta.
3.3 Aplicind prev legisl ,stab care va termen de protectie al dr la paternitate si dr la nume daca a
creat pe 31 decembrie 2003
Autorul operei benificiaza de urmatoarele dr personale: 1. dr la paternitate 2. la nume 3 l;a integritatea
operei4 la stima si reputatia ei de a da publicitatii operei. Dr personale ale autorului nu pot fi instrainate
si sint imprescriptibile in caz de cedare a dr patrimoniale. Trebuie sa mentionam ca termenul de protectie
al dreptului la paterniatete si al dreptului la nume exista atit cit exista opera.
TEST 14
I. Protectia jur a marcilor de produs si de serviciu: notiunea,cond de protectie.
33

1.1 Identificati marca in sistemult de mijloace de individualizare a comerciantilor si a produselor

lor pe piata.
Marca este un semn suscepibil de reprzentare grafica care serveste la deosebirea produselor . serviciilor
unei pers fizice sau jur de produsele sau serviciile altei pers fizice sau jur. Prin semn susceptibil de
reprezentare grafica intelegem: litere,slogane,cuvinte, culori ,desene,elemente figurative, forme
tridimensionale, orice combinatie a acestora. Principala functie a marcii este cea de diferentiere a
produselor sau serviciilor unei pers fizice sau jur de produsele sau serv altei pers fizice sau jur. Marca
individualizeaza produsele aflate pe piata punind pe producator la adapost de situatia ca marca sa fie
utilizata de concuretii sai. Sub acest aspect, marca devine un instrument de atragere a clientelei prin
aprecierea de care se bucura in rindul cumparatorilor. Incepind prin a diferentia subiectele de marca
ajunge sa diferentieze obiectele sau subiectul material al drepturilor respective .Astfel, functia de
diferentiere a producatorului a devenit o functie de diferentiere si identificare a produselor.
Pe
linga aceasta functie sunt si altele nu mai putin importante,marca deasemenea are functia de organizare a
pietei, Aceast` functie se reflecta in special asupra distributiei, prin reducerea rolului distribuitorului la
simplul atribut al aprovizionarii, fie prin transformarea sa intr-un responsabil al calitaii produsului.
Cerintele economice si comerciale au transformat marca in principalul instrument al marketing-ului.
garantie a calitatii, Cu ajutorul marcii, consumatorul ajunge sa identifice un anumit produs pe care il
prefera datorita calitatilor sau modului de prezentare. Marca devine pentru consumator o garantie a
calitatii constante a unui anumit produs, fara ca aceasta garantie sa fie de natura juridica. De concurenta,
unele marci au ajuns sa se identifice cu produsul. Acest mecanism consolideaza functia de concurenta,
functie care s-a simplificat pina la denaturare odata cu dezvoltarea publicitatii, deoarece marca a devenit
un mijloc de presiune asupra cererii, prin diferentierea artificiala a produselor combinate cu publicitatea
excesiva. De reclama sau publicitate, forta reclamei tine de insasi originalitatea marcii, de impresia pe
care o produce asupra consumatorului. Prin forta de atractie pe care a dobindit-o, marca devine un
element autonom al schimbului comercial, depasind stadiul de element accesoriu al produsului . De
protectie a consumatorlului, pentru consumator marca presupune o calitate constanta de aceea este
important sa existe o informare corecta a consumatorului, astfel incit sa fie protejat impotriva
inselaciunii.
1.2 Analizati conditiile la care tre sa corespunda marca de comert la inregistrare
Pentru ca o marca sa fie inregistrata ea tre sa indeplineasca careva conditii:
1. Sa fie un semn susceptibil de reprezentare grafica,sa fie exprimata prin
lutere,cuvinte,slogane,desene,culori,elemente figurative,orice combinatie a acestora.
2. Licitatii, marca sa nu contravina ordinii publice si bunurilor moravuri,sau sa contina informatii false
sau inselatoare care duc in eroare consumatorul.
3. Disponibilitatii,semnul ales ca marca nu trebuie sa fi fost anterior apropiat de o alta persoana,sau sa nu
aduca atingere drepturilor dobindite anterior de o alta persoana.
4. Distinctivitatii, marca nu trebuie sa reprezinte un termen generic sau uzual, sa nu fie anterior folosita
in viata de zi cu zi sau sa nu fie un termen care a devenit uzual in timp.
1.3 Deosebiti si caracterizati, subiectii dreptului subiectiv asupra marci
Dreptul la marca o pot avea
-o persoana
-un colectiv ,grup sau asociatie
Orice persoana fizica sau jur poate cere inregistrarea unui seman ca marca .
Persoane fizice /jur din RM(actoineza in fata AGEPI personal sau prin intermediul reprezentantului
,imputernicit prin procura.
--straine(actioneaza in fata AGEPI numai prin reprezentantul in propr. Industriala
din RM
Titularii de marci pot fi:
I marci individuale-persoane fizice sau jur ,cetateni ai RM sau straini
II marci de srviciu-persoane jur.Folosirea acestor marci se face de personae autorizate de acestea
III marci de certificare-persoane jur legal abilitate sa sa exercite controlul produselor sau serviciilor
34

Titularul de marci ,pe intreg termenul de valabilitate a marcii are dr exclusive de a dispune de marca,de a
o folosi pe teritoriul RM si de a inerzice altor personae sa folosasca fara consimtamintul sau in
operatiunile comerciale semene identice ori similare p/u produse sau servicii identice/ similare celor p/u
care marca a fost inregistrata,in caz ca astfel exista risc de confuzie.Dr exclusive nu se extinde asupra
elementelor marcii care nu pot fi inregistrate independent in calitate de marca.Dr exclusive nu se extinde
asupra marcilor detinute si folosite legal pina la 1 ianuarie 1992 de 2 sau mai multe pers jur.Ele se
declara proprietate astatului.Marimea platilor p/u folosirea marcilor proprietate de stat se stabileste prin
lege.
II Incetarea valabilitatii brevetului
2.1 Enumerati cazurile de incetare a valabilitatii brevetului
1.Depunerea cereri de catre titular de renuntare la brevetul de inventie
2.Expirarea termenului de protectie
3. Neachitarea taxelor de eliberare a brevetului de inventii si mentinerea in vigoare
2.2 Analizati procedura de renuntare a titularului de brevet la brevet
Titularul brevetului poate sa renunte la brevet ,depunind ocerere, in scris la AGEPI . Renuntarea la
brevet produce efecte numai dupa inscrierea ei in registrul national de brevete de inventie ,mentiunea
privind renuntarea se publica in BOPI. Titularu are obligatia concomitent cu depunerea cererii la AGEPI
sa comunice in scri inventatorul(in cazul in care titularul este o alta pers decit inventatorul)intentia de a
renunta la brevet. In acest caz inventatorul in termen de 3 luni de la data la care titularu ia comunicat
intentia sa de a renuntare la brevet,are dreptul preferential de a obtine brevetul pe numele sau.
2.3 Aplicind prevederile legislatiei in vigoare,deosebiti esenta examinarii in fond a brevetului. Cine
poate solicita examinarea in fond a brevetului? Care vor fi efectele in cazul in care solicitantul nu
depune demersul cu privire la expertizarea cu sau fara examinarea in fond a cererii de brevet?
Argumentati raspunsurile.
Cererea de examinare in fond se depune la AGEPI intr-un exemplar si se redacteaza pe un formular
aprobat de AGEPI. In cadrul examinarii in fond se examineaza noutatea inventiei.In termen de 30 luni de
la data de depozit solicitantul are obligatia de a depune un demers vis-a-vi de realizarea examinarii in
fond, in acest demers solicitantul are 2 obtiuni:
a)solicitarea de realizare a examinarii in fond
b)solicitarea de nerealizare a examinarii in fond si eliberarea brevetului de inventie pe raspunderea
solicitantului
Examinarea in fond dureaza pe o peropada de 18 luni,daca solicitantul depune un demers de solicitarea a
examinarii in fond atunci pentru stabilirea stadiului tehnicii,documentarea va contine cel putin
urmatoarele informatii:
-cererile sau brevetele de inventii publicate in RM,FR,Elvetia,M.Britanie,Ru, Danemarca s.a
-certificatele de autor eliberate in uniunea sovietica
-cererile sau certificatele ale modelelor de utilitate publica in RM, RU, FR
Daca brev de inv este eliberat pe raspunderea solicitantului documentarea va include :
-brevetele sau cererile de brevet de inventie ale RM si oficiului EuroAsiatic
-certificatele sau cererile de modele de utilitate ale RM
-certificat de autor eliberat in perioada sovietica
Nedepunera demersului duce la ceea ca cererea se considera a fi retarasa.
III Dreptul de autor asupra operelor de arta plastica.Dreptul de acces si dreptul de succedare
3.1 Identificati si caracterizati succint particularitatile operei de arta plastica
Operele de arta plastica au urmatoarele particularitati:
-legatura indisolubila cu obiectul material in care este incorporata opera,adica opera nu poate fi divizata
de obiectul material in care a fost incorporata ca ex. Nu putem diviza pictura de pe pinza.
principiul executiei personale, operele de arta plastica nu pot fi executate de terti.
drepturile specifice acordate titularilor drepturilor asupra operelor de arta plastica si anume dreptil de
acces.adica dreptul de a I se permite autorului de a reproduce opera sa si dreptul de succedare care
35

consta in faptul ca in fiecare caz de revinzare publica autorul are dreptul la o remuneratie de 5% din pret
cu conditia sa nu fie mai mic de 20 salarii minime.
3.2 Analizati obligatiile autorului fata de persoana care este reprezentata in opera de arta plastica
Pentru valorificarea operelor de arta plastica ce contine portretul unei persoane este nevoie de acordul
acestei persoane reprezentate sau a mostenitorilor ei ,dar la aceasta regula sunt si exceptii.Nu se cere
permisiunea persoanei ce apare in opera de arta plastica pentru valorificarea lor daca persoana este
model de profesie si a primit remuneratia in bani pentru pozarea ei , sau daca portretul persoanei este
doar un detaliu al unei imagini de ansamblu care reprezinta o adunare,un peizaj sau o manifestatie
publica,sau daca portretul este a unei persoane general cunoscute care a fost realizat prin executarea
atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea unei activitati publice.
3.3 Aplicind prevederile legislatiei in vigoare,efectuati o analiza a dreptului de succedare si de
acces ca dr suplimentare a autorilor operelor de arta plastica
Autorul operei de arta plastica este in drept sa ceara de la proprietarul operei ca acesta sa-I dea
posibilitatea de a reproduce opera sa(dreptul la acces),totodata nu se poate cere de la proprietar
expedierea operei catre autor,autorul isi poate vizita opera sa,in conditii rezonabile.
In fiecare caz de revinzare publica aoriginalului operei de arta plastica ( prin licitatie,magazin,salon de
arta) autorul sau mostenitorii lui au dreptul la primirea de la vinzator a unei remuneratiiin proportie de
5% din pretul de revinzare(dreptul de succedare) daca acest pret nu e mai mic de 20 salarii minime.
Acest drept este inalienabil pe viata si trece exclusiv la mostenitori autorului prin lege sau prin
testament pentru termenul de valabilitate a dreptului de autor.

Test 15
I Drepturile subiective de autor
1.1 Enumerati drepturile subiective de autor
Dreptul subiectiv de autor reprezinta ansamblu de imputerniciri ce ii revin autorului in rezultatul crearii
unei opere ce corespunde tuturor conditiilor prevazute de legislatie. Drepturile subiective de autor sunt:
Dr de a efectua liber anumite actiuni, acte juridice vizavi de opera creata de el si dr de a interzice
persoanelor terte savirsirea anumitor actiuni fara consimtamintul autorului. Dreptului subiectiv de autor
ii sunt caracteristice urmatoarele trasaturi: este un drept absolut,dr complex-asigura legatura personala si
intelectuala a autorului cu opera,acordindui anumite avantaje patrimoniale, si deasemena este un drept
exclusiv- titularu exercita toate atributele dreptului de proprietate in mod individual fara concursul altor
persoane.
1.2 Analizati comparativ drptul moral la nume si dreptul la paternitate
Dreptul la paterniatatea operei este cea mai importanta prerogativa a autorului,este dreptul de a se
considera autor al operei si de a cere o astfel de recunoastere inclusiv prin indicarea numelui sau pe
fiecare exemplar sau interpretare publica.Dreptul la nume este dreptul autorului sa decida cum va figura
numele sau n procesul valorificarii operei. Autorul isi poate exercita dreptul la nume in citeva moduri:
a)prin indicarea numelui adevarat ,-nume,prenume,patronimic -nume,prenume numele si prima litera
a prenumelui
b)prin pseudonim(nume adoptat prin care autorul isi ascunde adevarata identitate sau anonimat (nici
indicarea numelui nici pseudonimului) . Operele publicate in anonimat sau sub pseudonim sunt editate
sub numele editurii care editeaza opera.
Cind se incalca dreptul la paternitate se incalca si dreptul la nume, sunt exceptii cind se incalca dreptul la
nume nu si la paternitate ex.publicarea unei poiezii sub numele lui Eminescu,autorul valorifica opera
proprie sub numele unui autor notoriu sau cunoscut.

36

1.3 Aplicind prevederile legisltiei in vigoare,stabiliti in ce an va expira termenul de protectie al unei

opere publicate sub pseudonim daca opera a fost publicata pe 7 octombrie 2000?dar daca autorul isi
divulga identitatea dupa 2 ani de la publicare? Argumenati raspunsurile.
conform legii cu privire la dr de autor si dr conexe dr de autor asupra unei opere aparute sub
pseudonim ramine in vigoare timp de 70 ani dupa publicarea ei, termenul ei incepind sa curga de la 1
ianuarie al anului urmator aparitiei operei, deci de la 7 octombrie 2001,opera va fi protejata pina la 7
octombrie 2071. In caz ca in acest termen autorul operei aparute sub pseudonim isi va dezvalui
identitatea sau identitatea lui nu va trezi indoiele atunci dr de autor e valabil pe tot parcursul vietii
autorului plus 70 ani dupa deces, termenul incepind sa curga de la 1 ianuarie al anului urmator decesului
autorului.
II Organizatiile nationale si internationale imputernicite cu promovarea proprietatii intelectuale
2.1 Identificati Organizatiile nationale si internationale imputernicite cu functia de promovare a
proprietatii intelectuale
AGEPI- organizatie nationala ("Agenia de Stat pentru Proprietatea Intelectual a Republicii Moldova.
OMPI- Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale (conform denumirii originale din englez, [The]
World Intellectual Property Organization sau WIPO) este una din ageniile specializate ale Naiunilor
Unite. WIPO a fost creat n 1967 su scopul declarat de a ncuraja activitatea creatoare i promovarea
proprietii intelectuale oriunde n lume. WIPO are n mod curent 183 de state membre, administreaz
23 de tratate internaionale , avnd sediul mondial n Geneva, Elveia.
2.2 functiile si atributiile AGEPI
AGEPI are urmatoarele functii de baza:
elaboreaza propuneri referitoare la politica de stat si la cadrul normativ-legislativ privind protectia
proprietatii intelectuale;
organizeaza si gestioneaza sistemul national de protectie a proprietatii intelectuale;
elaboreaza propuneri privind dezvoltarea sistemului national de protectie a proprietatii intelectuale si
supravegheaza executarea si respectarea legislatiei Republicii Moldova si a tratatelor internationale in
domeniu la care Republica Moldova este parte;elaboreaza, coordoneaza si executa programele de
dezvoltare si acordurile de colaborare cu alte tari sau organizatii internationale in domeniul sau de
activitate;
elaboreaza si implementeaza programe de formare teoretica si practica si de perfectionare a specialistilor
in domeniul proprietatii intelectuale;
receptioneaza si supune expertizei cererile privind eliberarea titlurilor de protectie pentru obiectele
proprietatii intelectuale;
gestioneaza registrele nationale de cereri si titluri de protectie acordate pentru inventii, pentru noi soiuri
de plante, pentru marci de produse si servicii, pentru denumiri de origine ale produselor, pentru desene si
modele industriale, pentru modele de utilitate, pentru topografii ale circuitelor integrate, pentru alte
obiecte ale proprietatii industriale, registrele nationale ale contractelor de licenta si cesiune, ale
reprezentantilor, evaluatorilor si consilierilor in domeniul proprietatii intelectuale;
examineaza si inregistreaza contractele de licenta, de cesiune, de gaj si de franchising al drepturilor
privind obiectele proprietatii industriale;
publica si difuzeaza descrierile brevetelor de inventie;
-elaboreaza, publica si difuzeaza Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, revista de proprietate
intelectuala Intellectus, alte publicatii in domeniu;
-organizeaza, certifica si autorizeaza activitatea reprezentantilor, consilierilor si evaluatorilor in
domeniul proprietatii industriale;
-acorda solicitantilor, la cerere sau in mod planificat, servicii sau asistenta de specialitate in domeniul
proprietatii intelectuale;
-asigura protectia drepturilor si intereselor legitime ale autorilor, titularilor dreptului de autor si ai
drepturilor conexe;
-monitorizeaza activitatea organizatiilor de administrare colectiva a drepturilor patrimoniale;
- administreaza drepturile patrimoniale ale autorilor, titularilor dreptului de autor si drepturilor conexe,
37

precum si ale succesorilor lor de drepturi, care nu au transmis drepturile lor patrimoniale organizatiilor
de gestiune colectiva a drepturilor patrimoniale;
-intocmeste, in conformitate cu legislatia in vigoare, procese-verbale privind incalcarea drepturilor de
autor si/sau conexe;
-elibereaza marcaje de control, conform legislatiei in vigoare.
Atributiile AGEPI
-elibereaza titluri de protectie ,-acorda asistenta jur autorilor si titularilor dr de autor,- asigura
promovarea proprietatii intelectuale pe plan national si international, -administreaza,pastreaza, dezvolta
si comercializeazabazele de date in domeniul protectiei proprietatii intelectuale prin schimburi
internationale si achizitii,- inregistreaza rezultatele cercetarilor stiintifice.
2.3 Aplicind prevederile legislatiei in vigoare, stabiliti care este rolul Agepi in cazul brevetari in
strainatate pe cale internationala
Brevetarea n stintate a invenilor create n RM se face dup o perioad de 3 luni de la data depunerii
cererii la AGPI.
Ci de protecie a inveniei n strintate:
CALEA NAIONAL- conform principiilor de baz ale conveniei de la Pris pentru prtrotecia
proprietii industriale, orce solicitant care a depus o cerere de brevet la AGPI , poate nregistra n
termen de12 luni, o cerere debrevet pentru inveniarespectiv n oricare din rile membre ale Conveniei
, invocnd prioritatea cererii iniiale.
CALEA REGIONAL- n baza Conveniei i a acordurlor regionale prin depunerea unei cereri la un
oficiu receptor, poate fi obinut un brevet regional care este valabil n mai ulte ri:
- brevet european
- brevet euroasiatic OEAB,
- brvet OAPI
- brevet ARIPO.
CALE INTERNAIONAL- n baza tratatului de cooperare n domenilu brevetelor (PCT) depunerea la
oficiul receptat a unei cereri de protecie(cereri internaionale) cu desemnarea n cerere a tuturor statelor
n care se dorete protecia. Produce efectele unei cereri naionale n fiecare stat contractant desemnat
pentru obinerea unui brevet n aceast ar cu achitarea taxelor respective.
Se depune cerere n 3 exemplare in limba: francez, englez, german, rus.
1 exepar rmne la oficiul receptor
1 ex.se transmite biroului matern pentru examinarea preliminar
1ex. Se transmite institutului naional de brevete- pentru examinarea n fond.
n termen de 18 luni de la data de depozit se public cererea n BOPI.
Rolul AGEPI :
1. Rol de oficiu receptor
2. primete cererile depuse
3. analizeaz cererea i o transmite mai departe.
III Limitarea drepturilor interpretului, producatorului de fonograme, si organizatiei de difuziune.
Termenul de protectie.Semnul de protectie
3.1 Identificati esenta si natura jur a sistemului de protectie a drepturilor conexe
3.2 Analizati limitele de exercitare al drepturilor exclusive ale titularilor de drepturi conexe
3.3 Aplicind prevederile legislatiei in in vigoare,deosebiti termenul de protectie al dr conexe si
modalitatea lui de calculare.Comparati semnul de protectie al dr conexe cu cel al altor obiecte ale
proprietatii intelectuale
Dr patrimoniale ale interpretului sint in vigoare timp de 50 ani de la data primei interpretari, dr
interpretului la nume,stima ,reputatie sunt ocrotite nelimitat. DR producatorilor de fonograme patrimon,
sunt in vigoare timp de 50 ani de la data primei publicari a fonogramei sau primei imprimari,daca in
acet termen fonograma nu a fost publicata. Dr org de difuziune sint in vigoare 50 ani dupa transmiterea
38

emisiunii de catre aceasta org prin cale radioelectrica(prin cablu). Termenele stipulate mai sus urmeaza
sa decurga de la 1 ianuarie al anului care urmeaza dupa anul in care a avut loc faptul juridiccare servete
drept temei pentru declansarea termenului. Drepturile morale sunt nelimitate, ocrotirea dr morale dupa
decesul autorului sunt exercitate de mostenitori precum si de org autorizate in modul stabilit sa
ocroteasca dr de autor.In scopul semnalari dr producatorului de fonograme si interpretul pot folosi
semnele de ocrotire a drepturilor conexe se indica pe fiecare exemplar de fonograma si\sau pe fiecare
ambalaj ai acestuia si consta din 3 elemente, litera P intrun cerc, numele(denumirea) titularului de
drepturi conexe exclusive,anul primei publicari a fonogramei. In dreptul de autor simbolul ocrotirii
pentru a informa publicul despre dr sale titular,deasemenea se imprima pe fiecare exemplar a operei
care la fel consta in trei elemente : C inclus intrun cerc, num,denumirea titularului dr exclusive de
autor,anul primei publicari a operei.

TEST 16
1.Protectia jur a denumirilor de origine a produselor si indicatiilor goegrafice.
1.1 Identificati si def categ de obiecte ce se include in categoria,,mijl de individ a comerciantilor si
produs lor pe piata.
Protecia denumirii de origine i a indicaiei geografice Poate fi protejat n calitate de denumire de
origine denumirea geografic a unei regiuni sau localiti, a unui loc determinat sau, n cazuri
excepionale, a unei ri, care servete la desemnarea unui produs:
a) originar din aceast regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din aceast ar; i
b) a crui calitate sau caracteristici snt, n mod esenial sau exclusiv, datorate mediului geografic,
cuprinznd factorii naturali i cei umani; i
c) a crui producere, prelucrare i preparare au loc n aria geografic delimitat.
Poate fi protejat n calitate de indicaie geografic denumirea unei regiuni sau localiti, a unui loc
determinat sau, n cazuri excepionale, a unei ri, care servete la desemnarea unui produs:a) originar
din aceast regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din aceast ar; ib) care posed o calitate
specific, reputaie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice; i c) a crui
producere i/sau prelucrare, i/sau preparare au loc n aria geografic delimitat. Ca obiect mai poate fi:
produsul agricol; material prima originala de pe un anumit teritoriu.
1.2. Dezvaluiti asemanarile si deoseb dintre den de origine a produselor si indicatiile geografice si
marca. Prin marca intelegem orice semn susceptibil de reprezentare grafica care serveste la deosebirea
produselor sau serviciilor unor personae fizice sau juridice de cele ale altor personae fiz sau jur. indicaie
geografic denumire a unei regiuni sau a unei localiti, a unui loc determinat sau, n cazuri
excepionale, a unei ri, care servete la desemnarea unui produs originar din aceast regiune sau
localitate, din acest loc determinat sau din aceast ar i care posed o calitate specific, reputaie sau
alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice i a crui producere i/sau prelucrare, i/sau
preparare au loc n aria geografic delimitat; denumire de origine denumire geografic a unei regiuni
sau localiti, a unui loc determinat sau, n cazuri excepionale, a unei ri, care servete la desemnarea
unui produs originar din aceast regiune, localitate, loc determinat sau ar i a crui calitate sau
caracteristici snt, n mod esenial sau exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinznd factorii naturali
i umani, i a crui producere, prelucrare i preparare au loc n aria geografic delimitat;
1.3. Aplicind prev legislatiei in vig stability formele si metodele de aparare a marcilor si den de
origine a produselor.
Opoziia
(1) n termen de 3 luni de la data publicrii cererii, orice persoan care are un interes legitim este n
drept s formuleze o opoziie la nregistrare.
(2) Opoziia argumentat va fi prezentat n scris la AGEPI, fiind nsoit de dovada achitrii taxei
stabilite. Dac taxa nu este achitat n termen, se consider c opoziia nu a fost formulat. Persoana care
a formulat opoziia poate prezenta, n termen de o lun de la data depunerii acesteia, dovezi i argumente
suplimentare n susinerea opoziiei.
39

(3) Snt admisibile spre examinare doar opoziiile parvenite la AGEPI n termenul fixat la alin.(1). (4)
Opoziia formulat mpotriva nregistrrii denumirii de origine sau indicaiei geografice este admisibil
numai dac:
a) demonstreaz c nu snt respectate condiiile menionate la art.5 alin.(1) ori (2), dup caz; sau
b) demonstreaz c denumirea solicitat spre nregistrare va fi contrar prevederilor art.7 alin.(1) lit.d)
sau art.7 alin.(2) ori (3); sau
c) demonstreaz c nregistrarea denumirii solicitate va prejudicia existena unei denumiri total sau
parial omonime sau a unei mrci de produse sau servicii ori existena produselor care se afl legal pe
pia de cel puin 5 ani pn la publicarea cererii,
Competena n soluionarea litigiilor: Litigiile care apar la aplicarea prezentei legi se soluioneaz de
Comisia de contestaii a AGEPI, de Curtea de Apel Chiinu sau de un arbitraj specializat. Comisia de
contestaii a AGEPI soluioneaz litigiile privind contestarea deciziilor emise de subdiviziunile
AGEPI.Curtea de Apel Chiinu soluioneaz litigiile privind:
a) acordarea dreptului de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaiei geografice
protejate;b) nclcarea drepturilor conferite prin nregistrarea denumirii de origine, indicaiei geografice
sau specialitii tradiionale garantate; c) aciunile de aprare a dreptului de utilizare a denumirii de
origine protejate sau a indicaiei geografice protejate;
d) anularea nregistrrii unei denumiri de origine, indicaii geografice sau specialiti tradiionale
garantate; f) revocarea dreptului de utilizare a denumirii de origine sau a indicaiei geografice protejate;
g) aciunile referitoare la declaraia de nenclcare a dreptului;
(4) Arbitrajul specializat examineaz litigiile aprute att n relaiile contractuale, ct i n cele
necontractuale, ce in de proprietatea industrial, i anume privind:
a) eliberarea certificatului privind dreptul de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaiei
geografice protejate; b) acordarea i folosirea drepturilor conferite prin nregistrarea denumirii de
origine, indicaiei geografice sau specialitii tradiionale garantate;c) nclcarea dreptului de utilizare a
denumirii de origine protejate sau a indicaiei geografice
2.Izvoarele si principiile DPI.
2.1. Identif si caracteriz izvoarele DPI. Clasificind mentionam ca avem izvoare interne si
internationale. Izvoarele se impart Izvoarele dr-lui de autor
Interne: Constituia RM; Legea privind dr. de autor i dr-le conexe; Hot. Guvernului privind aprobarea
Regulam. Ageniei de Stat pentru dr-le de autor; Hot. Guvernului despre tarifele minime ale remuneraiei
de autor;
Internaionale: - Convenia de la Berna cu privire la protecia operelor literare i artistice (09.09.1886, a
contribuit la soluionarea conflictelor dintre normele juridice existente n legislaia diferitor ri; a
determinat contururile obiectelor protejate de Convenie, a extins protecia juridic a fiecrei din operele
indicate pe teritoriul fiecrui stat membru);
- Convenia Mondial Universal cu privire la dr-le de autor (Geneva, 06.09.1952; prevede oferirea n
fiecare stat Contractant regimul naional operelor publicate n orice alt stat Contractant, stabilete durata
minim a dr-lor de autor dup moartea autorului, care nu poate fi mai mic de 25 de ani);
- Convenia Internaional pentru protecia dr-lor interpreilor, ale productorilor de fonograme i ale
organizaiilor de fuziune (Roma, 26.10.1961);
- Convenia Mondial pentru instituirea Organizaiei Mondiale a Proprietii Intelectuale (OMPI)
b) Izvoarele dr-lui proprietii industriale.Interne:Constituia RM; Legea privind brevetele de invenie
(18.05.1995);Legea privind protecia desenelor i modelelor industriale;Legea privind protecia soiurilor
de plante;Legea privind mrcile i denumirile de origine ale produselor;Legea cu privire la
antreprenoriat i ntreprinderi;Legea cu privire la patentele de ntreprinztor;Legea privind protecia
consumatorilor;Hot. Guvernului cu privire la statutul Ageniei de Stat pentru Protecia Proprietii
Industriale (AGEPI).Actele adoptate de ctre AGEPI.
Internaionale:Convenia de la Paris pentru protecia propr. Industriale;Tratatul de cooperare n domeniul
brevetelor;Tratatul de la Budapesta pentru recunoaterea depozitului microorganismelor n scopul
asigurrii proteciei prin brevete;Convenia pentru instituirea Organizaiei Mondiale a Proprietii
Intelectuale;
40

2.2 Analizati principiile DPI

Libertatea activitii de creaie.Orice persoan poate aborda orice problem, orice tem pentru a-i
aplica asupra acestora capacitile sale creative i a-i exprima liber viziunea proprie n orice form
posibil;Art. 4 Legea privind dr-le de autor i dr-le conexe; legea privind brevetele de invenie.
egaliti n drepturi a autorilor, a operelor obinute prin activitatea de creaie. n conformitate cu acest
principiu sunt formulate: normele ce determin modurile de dobndire a dr-lor subiective asupra
obiectelor propr. Intelectuale, normele ce determin coninutul dr. subiective, formele de exercitare,
mijloacele de aprare a acestor dr-ri subiective;
echitii n reglementarea relaiilor de creare i valorificare a obiectelor proprietii
intelectuale.deriv de la principiul egalitii; i gsete expresia n normele de ce determin obinerea
calitii de autor i coautor, ce prevd exercitarea dr-lor asupra operelor colective, normele ce prevd
remunerarea autorilor pentru valorificarea operelor create, ce prevd formele i volumul de rspundere
pentru nclcarea dr-lor subiective asupra obiectelor propr. Intelect.
mbinrii intereselor autorului cu cele ale societii. art. 32, 55 CRM, unde n art.32 se spune
libertatea exprimrii nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau drepturile unei alte persoane la
viziune proprie; legiuitorul promoveaz acest principiu i n alte legi, speciale. Cum ar fi n Legea
privind drepturile de autor i dr-le conexe, unde se prevd cazurile cnd dr-le de autor se limiteaz la
valorificarea operelor n interesele altor persoane i ale societii fr acordul autorilor, cu, sau chiar fr
remuneraie.
realitii i garantrii drepturilor. art. 1 alin(3) CRM, unde se specific garantarea demnitii, dr-lor i
libertilor omului, care prezint valori supreme. Legea privind drepturile de autor i dr-le conexe,
art.39, unde se prevede, spre ex.: dr-le patrimoniale ale autorilor i titularilor de dr-ri sunt aprate n
conformitate cu legislaia salarizrii, Remuneraia de autor este scutit de impozit pe valoarea
adugat.Ocrotete operele autorilor care nu au ajuns la majorat etc.
stimulrii morale i materiale a autorilor obiectelor propr. Intelect.se sintetizeaz i din legislaia cu
privire la conferirea titlurilor onorifice n diverse domenii de creaie, cu privire la decorarea cu diverse
semne de distincie; persoanele ce activeaz n domeniul activitii creative se bucur de mare autoritate
i recunotin din partea societii.
2.3 Stabiliti Prerogativele de dezvoltare a sist DPI in RM pe termen scurt,mediu,lung- contecst
tehnico-stiintific. Din punct de vedere a duratei lungi de dezvoltare a obictului DPI, au stat la baza
citeva etape. Prima consta in inventarea tiparului in 1445 de catre Johanes Gutenberg. A doua etapa fiind
prima incercare de reglementare de acordare a dr de autor afost actul numit partea Veneziana adoptata in
1474 ce continea principii aflate si in prerzent. A treia fiind adoptarea actului statului Ana ,,LIPNEVICI,,
din 1709 IN Anglia in care a fost stabilit termenul de protectie a dr de autor pe o perioada de 21 de ani,
ulterior fiind prelungit la 28 de ani. Daca sa vb despre perioada medie de dezvoltare a DPI in RM putem
evidentia urm acte normative. Adptare Hot Guv din 1993 cu priv la protectia proprietatii industriale, A
doua fiind elaborarea legii priv dr la autor si dr conexe din 1994. Pe plan international mai avem Conv
de la Berna priv prot operelor literare stiintifice din 1886 si Constituirea BIRPI in 1893. IN anul 1967
biruorile internationale reunite pt proprietatea intelectuala este inlocuit cu OMPI- scopul fiind de a
incuraja activitatea creatoare si de a promova activ intelectuala in lume. In 1992 in RM a fost creata
ADA. In 1994 in Rm a fost fondata Agentia de Stat pt Protectia Industriala numita AGEPI. In 2004
aceste doua au fuzionat si au format Agepi de astazi care are statut de pers jur de stat. Scopul fiind de a
acorda asistenta juridica, de a elibera titluri de protectie si care asigura promovarea proprietatii
intelectuale nationala si internationala.
3. Limitele de exercitare a dr de autor.
3.1 Identif caz cind opera poate fi valorif de o terta pers fara consimt autor si f plat remuner. Se
permite fr consimmntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor i fr plata remuneraiei
de autor, dar cu indicarea obligatorie a numelui autorului, a crui oper este valorificat, i a sursei de
mprumut:
a) citarea din originalul i din traducerea operelor publicate legal n articole i lucrri critice,
polemice, didactice, tiinifice, informative, n trecerile n revist ale presei, programelor de radio i
televiziune. Citarea fr plata remuneraiei de autor se permite n volumele:
- un fragment (proz) pn la 400 de cuvinte;
41

- cteva fragmente din aceeai oper: proz - pn la 300 de cuvinte n fiecare fragment, ns nu mai
mult de o coal de autor; poezie - pn la 40 versuri, cu condiia c acest fragment nu constituie mai mult
de o ptrime din opera n versuri citat; b) reproducerea n original i n traducere n pres, n
programele de radio i televiziune cu scop informativ a unor fragmente din operele publicate (dac o
astfel de reproducere constituie o parte a reportajului), din discursurile i rapoartele inute n public,
precum i din articolele publice viznd problemele economice, politice, sociale religioase actuale.
Totodat, organizaiile de difuziune pot imprima aceste opere numai pentru valorificarea lor pe termen
scurt (pn la ase luni); c) reproducerea cu caractere punctate n relief pentru nevztori a operelor
publicate, cu excepia celor special create pentru astfel de procedee de reproducere; d) interpretarea n
public la ceremonii oficiale i religioase, precum i la funeralii a operelor muzicale publicate legal; e)
reproducerea operelor pentru procedura judiciar i administrativ n volumul determinat de aceste
scopuri; f) reproducerea sau comunicarea n public a operelor de arhitectur, fotografice, de art plastic,
situate permanent n locurile de liber acces al publicului, cu excepia cazurilor cnd imaginea operei este
obiectul principal al acestei reproduceri sau cnd este folosit n scopuri comerciale.
3.2 Analizati actiunile pe care le poate efectua pers ce dispune in mod legal de un exemplar al unui
program pt computer fara plata remuneratiei.
Decompilarea programelor pentru computer (1) Persoana care dispune n mod legal de un exemplar al
unui program pentru computer este n drept fr consimmntul autorului i fr plata remunerrii de
autor: a) s introduc n programul pentru computer schimbri necesare pentru funcionarea lui cu
mijloacele tehnice ale beneficiarului, s corecteze greelile evidente, dac contractul nu prevede altfel;
b) s pregteasc un exemplar de rezerv al programului pentru computer, cu condiia ca acest exemplar
s fie destinat pentru nlocuirea exemplarului pierdut, deteriorat sau devenit inutilizabil al titularului
legal;
c)a stabili ideile i principiile care stau la baza oricrui element al programului, dac aceasta se
efectueaz n procesul oricrei aciuni permise de lansare spre execuie, reprezentare pe monitorul
computerului, executare, transmitere sau pstrare a programului.
(2) Exemplarul de rezerv al programului pentru computer nu poate fi folosit n alte scopuri, dect
pentru cele stabilite la alin.(1), i trebuie s fie nimicit n cazul stingerii dreptului de posesie asupra
exemplarului programului pentru computer.
(3) Persoana care n mod legal dispune de un program pentru computer are dreptul, fr
consimmntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, s decompileze programul pentru
computer (s reproduc i s schimbe codul-obiect n textul-surs) pentru a atinge capacitatea de
interaciune a lui cu alte programe, cu condiia c:
a) informaia necesar pentru atingerea capacitii de interaciune nu i-a fost accesibil acestei
persoane din alte surse; b) aciunile indicate se vor limita doar la acele pri ale programului decompilat,
care snt necesare pentru a atinge capacitatea de interaciune;
c) informaia, obinut ca rezultat al decompilrii poate fi folosit numai n scopurile indicate mai sus,
nu va fi transmis altor persoane i folosit n vederea crerii unui nou program de computer, analog
programului decompilat, sau pentru realizarea altor aciuni ce ncalc dreptul de autor.
3.3 Legisl in vigoare, analiz remuneratia compensatory pt reproducerea op in scopuri pers(.. ) .
Titularul dreptului de autor asupra operelor reproduse n conformitate cu alin. (1) este n drept s
primeasc o remuneraie compensatorie. Remuneraia compensatorie n cuantum de 3% din preul de
vnzare cu amnuntul o pltesc ntreprinderile (inclusiv productorii i importatorii), care
comercializeaz echipament (audio i videomagnetofoane i alt echipament) i suporturi materiale
(pelicul, audio- i (sau) video-casete, discuri laser, compact-discuri etc.), utilizate pentru o atare
reproducere. ncasarea, distribuirea i plata remuneraiei compensatorii se efectueaz de ctre una din
organizaiile de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale ale autorilor, interpreilor i
productorilor de fonograme, n conformitate cu acordurile ntre aceste organizaii. Dac acordurile
menionate nu prevd altfel, remuneraia compensatorie se distribuie n felul urmtor: autorilor - 40%,
interpreilor - 30% i productorilor de fonograme - 30%. Cuantumul remuneraiei compensatorii i
condiiile de plat a ei se stabilesc n contractele ncheiate ntre ntreprinderile (inclusiv productorii i
importatorii) sus-numite pe de o parte, i organizaiile de administrare pe principii colective a drepturilor
patrimoniale ale autorilor, interpreilor i productorilor de fonograme pe de alt parte.
42

Remuneraia compensatorie urmeaz s fie distribuit autorilor sau altor titulari ai dreptului de autor i
ai drepturilor conexe asupra operelor indicate la alin. (3), pornind de la probabilitatea c n condiii
obinuite aceste opere au fost reproduse n scopuri personale.
Nu se pltete remuneraia compensatorie pentru echipamentul i suporturile materiale indicate la alin.
(3), n cazul n care acestea snt obiect de export, pentru echipamentul cu menire profesional care nu
poate fi folosit n condiii de cas, precum i pentru echipamentele i suporturile materiale importate de
ctre persoane fizice exclusiv n scopuri personale.

43