[INTERFERENTA

LUMINII]

Table of Contents
1.1Prezantare generala................................................................................................................1
1.2.Studiul cantitativ...................................................................................................................3
1.3.Interferenta nelocalizata .......................................................................................................5
1.3.1. Dispozitivul lui Young............................................................................................5
1.3.2 Oglinda Lloyd..........................................................................................................7
1.3.3 Biprisma lui Fresnel ................................................................................................7
1.3.4.Bilentilele lui Billet................................................................................................ .8
1.3.5 Oglinzile lui Fresnel............................................................................................... .8
1.4.Interferenta localizata.........................................................................................................10
1.4.1.Lama cu fete plan-paralele......................................................................................10
1.4.2.Pana optica............................................................................................................. 11
1.4.3.Inelele lui Newton..................................................................................................12

Interferenta luminii
1.1Prezentare generala
Interferenta este fenomenul de suprapunere a doua sau mai multe unde coerente intr-o
anumita zona din spatiu ducand la obtinerea unui tablou stationar de maxime si minime de
interferenta.
Deosebiri intre interferenta undelor mecanice si cea a luminii
Interferenta undelor electromagnetice din domeniul vizibil, ca si in cazul undelor mecanice,
consta in suprapunerea a doua sau mai multe unde intr-o zona spatiala.
Insa in cazul undelor mecanice, rezultatul interferentei se apreciaza in functie de amplitudinea
undei rezultante in acel punct, iar in cazul luminii, rezultatul interferentei se apreciaza dupa
intensitatea luminoasa in punctul respectiv.

Pentru a obtine un fenomen de interferenta stationara, undele trebuie sa aiba aceeasi

frecventa si sa fie coerente, adica sa aiba o diferenta de faza constanta.
Undele coerente sunt undele ntre care exista relatii constante n timp ( diferenta de faz,
amplitudinea), iar fenomenul de interferenta se poate observa tot timpul.
De gradul de coerenta al undelor care interfera depinde stationaritatea si contrastul tabloului
de interferenta.

Metode de obtinere a undelor coerente existente

Obtinerea undelor coerente pentru realizarea interferentei se face separand din fluxul luminos
emis de o sursa monocromatica doua fascicule de lumina care ulterior se suprapun din nou in
zona de interferenta. In acest scop se utilizeaza numeroase dispozitive, care se ncadreaza n
doua metode:
- metoda divizarii frontului de unda ( exemplu: dispozitivul lui Young);
- metoda divizarii amplitudinii (exemplu: lama cu fete plan paralele)

Metode de obtinere a undelor coerente cunoscute

Unul din procedeele de obtinere a undelor coerente este cel prin care radiatia emisa de un
2

izvor punctiform este divizata in doua parti, iar cele doua parti se intalnesc din nou intr-un
punct. In acest caz undele care interfera provin din aceeasi unda initiala. Acesta este procedeul
de obtinere a undelor, prin divizarea frontului de unda.
Izvoarele coerente prin divizarea frontului de unda se pot realiza in optica prin:
a) formarea a doua imagini ale aceluiasi izvor luminos;
b) intrebuintarea izvorului si a unei imagini a sa;
In acest scop se concep si se folosesc diferite dispozitive experimentale.Doua dintre cele mai
reprezentative dispozitive de acest tip sunt: oglinzile Fresnel si bilentilele Billet,oglinda
Lloyd,biprisma Fresnel.
Figurile de interferenta obtinute astfel sunt foarte fine numai daca izvoarele sunt punctiforme,
franjele de interferenta fiind nelocalizate.
Un fascicul de lumina poate fi, de asemenea, divizat cu una sau mai multe suprafete
reflectatoare, de pe care o parte de lumina se reflecta, iar alta parte se transmite cu intensitatile
corespunzatoare.Dispozitiva care functioneaza astfel sunt:lama cu fete plan paralele,pana
optica,pana optica de unghi variabil.
Cum intensitatea luminii este o masura a patratului amplitudinii spunem ca undele coerente se
obtin, in acest caz, prin divizarea amplitudinii.
Aceste unde se pot obtine si de la izvoare mai intinse, iar efectele de interferenta pot fi chiar
mai intense, decat in cazul undelor coerente, obtinute prin divizarea frontului de unda. De
altfel, in practica se folosesc izvoare mai mult sau mai putin intinse.

Factori care influenteaza figura de interferenta

In anumite puncte din spatiu se vor forma zone cu aceeasi valoare a intensitatii rezultante
numite franje de interferenta. Franjele pot fi de minim sau de maxim, n functie de valoarea
amplitudinii rezultante. Alti factori de care depinde figura de interferenta sunt:

lungimea de unda (culoarea) a sursei de lumina

intensitatea luminoasa a sursei de lumina

distanta intre fante (in cazul disp. Young)

distanta intre fante si ecran (in cazul disp. Young)

distanta intre fante si sursa (in cazul disp. Young)

Interfranja - franjele de interferenta

Interfranja reprezinta distanta intre doua benzi luminoase, respectiv doua benzi
intunecoase,consecutive.
Franja de interferenta reprezinta curba care uneste punctele de maxim, respectiv punctele de
minim.
Se deosebesc doua feluri de franje: nelocalizate si localizate.
In cazul franjelor nelocalizate, se obtine o dedublare a unuia si aceluias izvor(sursa) sau
utilizarea unui izvor impreuna cu o imagine a sa.
Se pot obtine fraje de interferenta localizate, fie la infinit (ex. franjele Haidinger, care sunt
inele de inalta tensiune), fie pe o placa (in cazul lamei cu fete plan paralele). Forma franjelor
poate fi de inele (ex. inelele lui Newton) sau de linii paralele.

1.2.Studiu cantitativ al interferentei luminii.

Fie doua surse punctiforme S1si S2 care emit unde luminoase,plane,monocromatice de aceeasi
frecventa,avand vectoriide oscilatie pe aceeasi directie.Undele care vor sosi in punctul P din
cele doua surse sunt descrise de ecuatiile:
E1=E01sin2(t/T-r1/) ; E2=E02sin2( t/T-r2/) (1)
Intensitatea campului electric in punctul P va fi:

S1

r1

E=E1+E2,unde campurile sunt marimi fazoriale.

Valoarea lui E,se calculeaza:

E2=E21+E22+2E1E2cosunde este diferenta de

r2
S2

faza dintre cele doua unde si are expresia:

=2(r2-r1)/

(3),unde r2-r1 =r,se numeste diferenta de drum ,intre cele doua

unde,provenite din cele doua surse.

Cum intensitatea luminoasa perceputa de ochi,este proportionala cu E2 ,relatia (2) ,devine:

I=I1+I2+2(I1I2)1/2cos .Vom nota cu I1,2=2(I!I2)1/2cos si vom numii aceasta

cantitate ,termen de interferenta.
Pentru valorile termenului de interferenta avem doua cazuri:
A) Daca I1,2=0 ,rezulta : I=I1+I2,fenomenul neobservandu-se in acest caz undele emise de cele
doua surse actionand independent.
B)Daca I1,20,rezulta: I=I1+I2+I1,2,fenomenul in acest caz observandu-se,cele doua unde
corelandu-se.Din relatia(5) se observa ca valorile termenului de interferenta sunt impuse de
valorile diferentei de faza .
a)Cand cos =1,cu alte cuvinte =2k,unde k=0,1,2(numar intreg),termenul de
interferenta are valoare maxima: I1,2=2(I1I2)1/2.In punctul P,intensitatea luminoasa I va avea
si ea valoare de maxim.Interferenta o numim constructiva.Folosin relatia(3),rezulta ca
pentru maxim de interferenta r=k (6) ,adica,diferenta de drum este un numar intreg de
lungimi de unda.Relatia (6) reprezinta conditia de maxim de interferenta
b) Cand =-1,cu alte cuvinte =(2k+1) ,termenul de interferenta are valoare
minima:I= -2(I1I2)1/2.In punctul P,intensitatea luminoasa I,va avea si ea valoare
minima.Interfernta se numeste distructiva.Din relatia (3) rezulta r=(2k+1)/2 (7).
Relatia (7) reprezinta conditia de minim de interferenta.
Depndenta intensitatii luminoase in mod periodic de diferenta de drum,dintre cele doua
unde care interfera,duce la aparitia maximelor (se numesc franje luminoase) si minimelor
(se numesc franje intunecoase),care alterneaza in campul de interferenta,conform figurilor
de mai jos.

Daca lumina provine de la o singura sursa si frontul de unda incident este divizat in doua
noi fronturi de unda coerente,atunci I1=I2=I0. Conform discutiei de mai sus ,in acest caz
termanul d interferenta I1,2=2I0, ,pentru un maxim,respectiv I1,2= -2I0,pentru un minim .Va
rezulta ca pentru maxim de interferenta I=4I0,iar pentru minim I=0.Asta inseamna ca
energia undelor luminoase in interferenta este distribuita neuniform in campul de
interferenta.In maxime este concentrata energia,iar in minime lipseste.La nivelul intregului
camp de interferenta energia se conserva.

1.3.Interferenta nelocalizata
1.3.1Dispozitivul lui Young
Dispozitivul este format dintr-o sursa de lumina S , un paravan opac prevazut cu doua
fante dreptunghiulare S1 si S2 si un ecran de observatie V.Undele emise de S ajung la cele
doua fante S1,S2,care,conform principiului lui Huygens devin centrii secundari de
emisie.Undele secundare provin de pe aceeasi suprafata de unda, sunt coerente,deci vor
interfera ,rezultatul interferentei se observa pe ecranul V,indiferent de pozitia paravanului
cu fante.De aceea spunem ca interferanta este nelocalizata.Schema dispozitivului si campul
de interferenta arata ca in figura de mai jos.Forma franjelor de interferenta reproduce forma
geometrica a fantelor.

Cu ajutorul dispozitivului se poate calcula coordonata xk unei franje luminoase,sau

intunecose,respectiv interfranja i. Conform figurii de mai jos,notam S1S2=2l,distanta de la
S2 la ecranul V cu D ,xk reprezentand coordonata franjei din P.

P
S1
2l

S2

D
V

In cazul unei franje luminoase xk=kD/2l,iar pentru franja intunecoasa xk=(2k+1)D/4l.

Interfranja are expresia i= xk+1-xk ,si utilizan fie conditia de maxim ,fie cea de minim se
obtine : i=D/2l.Din aceasta relatie se observa dependenta interfranjei de lungimea de unda
si de distanta dintre cele doua fante ,dupa cum se poate observa si din desenele de mai jos

1.3.2.Oglinda Lloyd
Dispozitivul este format dintr-o sursa de lumina S,o oglinda plana pozitionata pe
orizontala si un ecran vertical.Sursa de lumina S si imaginea virtuala a sursei in oglinda se
comporta ca doua surse coerente.In campul de interferenta de pe ecran apar maxime si
minime .Pozitia pe ecran a unui maxim are expresia xk=(2k+1)D/4l,unde SS=2l,iar D este
distanta din O ,pana la ecranul de observatie.Interfranja are aceeasi expresie ca la
dispozitivul lui Young.

1.3.3.Biprisma Fresnel.
Imaginea sursei S este data de cele doua prisme, cu sectiunea trunghi dreptunghic, de
unghi de refringenta A foarte mic,in S1,respectivS2.Distanta de la sursa la biprisma se
noteaza d,distanta de la biprisma la ecran cu D,iar distanta dintre cele doua imagini ale
sursei cu 2l.Imaginile sursei se comporta ca doua surse coerente.Campul de interferenta
este zona hasurata din desen de lungime X.Asemanator dispozitivului Young se poate
exprima interfranja,respectiv largimea campului de interferenta ,ce apare pe ecran(zona
hasurata).
i=(d+D)/2l ;X=2(n-1)AD,unde n este indicele de refractie al prismei
8

1.3.4.Bilentilele Billet
Dispozitivul se realizeaza prin taierea unei lentile convergente in doua jumatati,dupa unul
din diametre.Cela doua jumatati se lipesc prin intermediul unui obturator,care impiedica
patrunderea luminii,provenita de la sursa S ,in campul de interferenta de largime
X.Imaginile sursei in cele doua lentile constitue doua surse coerente.Si acest dispozitv
permite calculul interfranjei,care are expresia : i=D/2l, unde D este distanta de la planul
S1S2 la ecran,iar 2l este distanta S!S2.Largimea campului de interferenta se
calculeaza:X=2a(L+d)/d, unde L este distanta de la lentile la ecran,iar d estedistanta de la
sursa S la lentile,conform figurii de mai jos.

1.3.5.Oglinzile Fresnel
Oglinzile plana O1,respectiv O2,fac intre ele un unghi 10. O sursa de lumina S va forma
in cele doua oglinzi imaginile virtuale S1 si \S2,care se vor comporta ca surse coerente.Cele
doua surse coerente se afla pe un cerc de raza r,iar campul de interferenta se obtine pe un
9

ecran situat la distanta D fata de S1S2,asa cum se observa si din desenul de mai jos.Rolul
paravanului P este de a impiedica lumina de la sursa sa cada pe ecran.Interfranja se
calculeaza dupa relatia : i= D/2l, iar largimea campului de interferenta : X=2(D-r).

1.4.Interferenta localizata.
1.4.1.Lama cu fete plan-paralele
Daca pe o lama transparenta cu fetele plan - paralele cade un fascicul de radiatii
monocromatice, se constata ca o parte vor fi reflectate, iar o parte refractate. Intrucat undele
incidente sunt paralele si undele reflectate vor fi paralele.
Franjele apar sub forma unor cercuri concentrice intunecate si luminate ce alterneaza intre
ele, in planul focal al lentilei, numite inelele lui Heidinger. Daca observatia se face in
lumina alba, in locul inelelor intunecate si luminate ce alterneaza intre ele, se obtin inele ce
contin culorile spectrului. Daca lama este groasa nu obtinem franje de interferenta.

10

Din figura de mai sus se face calculul diferentei de drum dintre cele doua unde
coerente,diferenta de drum avand expresia: =2ndcosr+/2,unde n este indicele de refractie
al lamei, d grosimea ei,iar r unghiul de refractie in lama.
Pentru maximele de interferenta =k ,iar pentru minime,=(2k+1)/2. Daca lama se
priveste in incidenta normala , r=0 si va rezulta =2nd+/2.
In mod curent acest tip de interferenta se poate observa in florile de gheata de pe geamuri
,in timpul iernii,sau in petele de ulei pe asfaltul umed,precum si in baloanele de apa cu
detergent.Dupa cum se poate vedea din imaginile de mai jos ,franjele sunt localizate in
pelicula respectiva.

1.4.2.Pana optica
Pana este o lama cu fete plan paralele,inclinata fata de orizontala ,cu un unghi de cateva
zeci de secunde. La incidenta normala a luminii la suprafata penei,franjele de interferenta
11

arata ca in figura de mai jos,adica sunt localizata in suprafata penei.Daca imaginea de

interferenta se priveste la aklte unghiuri,franjele sut localizate intr-un plan ce trece prin
varful penei.
Utilizand relatia =2nd+/2,pe care o scriem pentru doua maxime vecine de ordinul
k,respectiv k+1,vom avea: k=2ndk+/2 ; (k+1)=2ndk+1+/2. Scazand din a doua ecuatie
pe prima ,se obtine: =2n(dk+1-dk). Cum tg=( dk+1- dk)/ i ,rezulta din cele doua ecuatii:
tg=/2n. Fiindca este un unghi foarte mic , tg= in radiani. Va rezulta ca interfranja i
are expresia : i=/2n.

1.4.3.Inelele lui Newton.

Se formeaza intr-o lentila plan-convexa ce se sprijina pe o suprafata orizontala.Ca si la
pana optica,lentila delimiteaza intre fata convexa si suprafata orizontala o pelicula de

12

grosime variabila.Daca se priveste lentila in incidenta normala se vor observa franjele de

interferenta ,sub forma unor inele concentrice,ca in figura de mai jos.

Sepoate demonstra usor calculul razei unui inel luminos,respectiv intunecos,in functie de
raza R a lentilei,lungimea de unda a radiatiei utilizate, indicele de refractie n. Astfel vom
avea pentru un inel luminos de ordin k : r={ R(2k-1)/2n}1/2 ,iar pentru inel intunecos de
ordin k : r= {Rk/2n}1/2. In zona de contact al fetei convexe a lentilei cu suprafata
orizontala se va forma intotdeauna un inel intunecos.( Se verifica minimul de interferenta
din ultimele doua ecuatii)

13

Bibliografie
1.M. Popescu,V. Tomescu,S.Strazzabovschi,M. Sandu.Manual clasa aXI-aEditura
LVS.2006
2.F.W.Sears,M.W.Zemansky,H.D. Young. Fizica Ed. Didactica si Pedagogica,Buc.1983
3.www.google.ro
4.Platforma AEL

14

15