Sunteți pe pagina 1din 13

Cele mai noi bazine turistice

Turismul este una din ramurile economice care au cunoscut cea mai rapid expansiune n
ultimele decenii. Apariia turismului de mas n tot mai multe ri ncepnd cu secolul 20
generalizarea concediilor anuale pltite, progresele fr precedent nregistrate n domeniul
transporturilor au permis dezvoltarea extrem de rapid a acestui domeniu nou al economiei .
Industria turistics-a dezvoltat rapid n ri precum Grecia, Italia, Spania, Frana, Austria, Israel,
Egipt, Tunisia, Thailanda, SUA i n unelemici state insulare, devenind vital pentru economiile
acestor ri.
Beneficiile economice ale industriei turistice sunt multiple. Industria turistic genereaz
un numr semnificativ de locuri de munc, iar investiiile n acest domeniu au o durat de
amortizare relativ scurt.
Economia local, n ansamblu, beneficiaz ca urmare a dezvoltrii turismului. Turitii
creeaz o cerere suplimentar de servicii i bunuri de consum, stimulnd astfel sectorul teriar al
economiei (serviciile, comerul, industriile artizanale etc). n acelai timp, localitile turistice
tind s aib o infrastructur edilitar i de servicii mai dezvoltat. Sectorul transporturilor i
sectorul imobiliar sunt alte dou ramuri importante ce au de ctigat prin dezvoltarea turismului.
Trebuie avute n vedere,de asemenea, avantajele indirect obinute prin creterea
vizibilitii i a interesului pentru acele regiuni care nregistreaz un mare aflux de turiti.
Astfel, n functie de criteriul formarii si pozitiei lor (dupa C. Cristureanu), avem:
I. Bazinele traditionale: Europa Occidentala, Europa Orientala, tarile nord-americane,
localizari turistice ale lumii a treia.
II. Bazinele noi: localizari periferice; localizare ndepartata; localizare de pionerat.
I. Bazinele turistice traditionale
Europa Occidentala reprezinta principalul bazin traditional. n cadrul lui distingem mai
multe zone :
- Zona mediteraneana reprezinta cea mai mare concentrare turistica din lume,
concentrnd peste 1/3 din ncarcatura turistica mondiala si 1/2 din cea regionala; totodata ea

reprezinta zona cu cele mai vechi traditii, chiar daca atractia pentru soare se manifesta acum cu
precadere n sezonul cald, spre deosebire de secolele trecute cnd se calatorea pe tarmuri n
anotimpurile reci. Principalele centre turistice sunt localizate n zonele de tarm, dar bazinul
mediteranean cuprinde si mari centre urbane (Roma, Venetia, Florenta, Granada, Cordoba,
Atena), adaugnd turismului maritim balnear si pe cel cultural, sportiv, hotelier, comercial, astfel
ca toata perioada anului este folosita pentru turism. Anual, aceasta zona primeste peste 15 mil. de
turisti. Principale regiuni se contureaza n Spania, ce valorifica din plin zonele litorale (Costa
Bravo, Costa Dorado, Costa Blanca, Costa del Sol), la care se adauga insulele Baleare, dar si
zona marilor centre istorice (Barcelona, Malaga, Estepona). n prelungirea litoralului spaniol se
situeaza riviera franceza cu renumitele statiuni de pe Coasta de Azur (Saint Tropez, Cannes,
Nice, Antibes). Italia are statiuni mult vizitate, att pe tarmurile nord-vestice (Riviera italiana cu statiunile San Remo, Nervi, Santa Margherita Ligure) cat si pe tarmurile Marii Adriatice cu
renumita Venetie, la care se adauga Riviera Palermitona (Sicilia) si Riviera Sarda (Sardinia).
Aceasta zona are ca puncte de atractie si orasele-muzeu cu vestigii antice si medievale (Roma,
Florenta, Napoli, Verona). Grecia reprezinta poate tara cu cele mai vechi traditii n turism. O
atractie deosebita, pe lnga zonele litorale, o reprezinta Atena (cu mprejurimile), Pelopones si
insulele: Rhodos, Creta, Ionice, ncarcate de marturii ale istoriei si civilizatiei elene. Pe litoralul
turcesc sunt construite statiuni climaterice si balneo-climaterice: Antalya, Adana, Taarsus.
- Zona fatadei Atlanticului de Nord : pe coasta atlantica a Spaniei -San Sebastian n
Franta -Biarritz, Deauville, Marea Britanie -Whithy Bay, South Shilds, East Bourne, Brington ;
Parisul - Versailles si Chartres, iar Londra - Oxford si Cambridge.
- Arcul Alpin situat n centrul Europei : Elvetia (Gaus Montana si Davos), Franta
(Chamonix, Megeve si Axles Bains, Grenoble), Italia (Cortina d'Ampezzo, Vale d'Aosta,
Courmayeur), Germania (Garmisch Partenkirchen, Berchtesgaden, Mittenwald) si Austria
(Kitzbuhal, Innsbruck, Bad Gastein).
-Europa oriental: aceast zon s-a deschis cu adevarat abia cu anii 90. De un interes
deosebit sunt statiunile din Marea Neagra, atat de pe litoralul romanesc, cat si de pe cel bulgaresc
(Varna, Burgas, Nisipurile de Aur) sau din Carpatii Romanesti. Afluxul de turisti provine din
Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, CSI.
-Tarile nord-americane: zona litorala de la Oceanul Atlantic( Peninsulee Florida :Miami
Beach , Palm Beach), sau litoralul Pacific (San Francisco, Los Angeles, San Diego), zona

Marilor Lacuri, marile orase din N-E (Boston, New York, Philadelfia), Niagara, Marele Canion,
Parcul Yellowstone, Cascada Niagara, Disney Land.
-Localizarile turistuce ale lumii a treia : Insulele Caraibe, orasele din Mexic:
Manzahileo, Puerto Valerta,n Egipt,:Valea Nilului si vestigiile lumii antice, si alte orase : Cairo,
Hong Kong, Port Said.
II. Bazinele turistice noi
Aceste bazine turistice au aprut n apropierea regiunilor emitoare clasice, dar i n
zone ceva mai indepartate, ca urmare a lrgirii fenomenului de turism n mas.
n apropierea bazinelor clasice, s-a realizat prin cresterea bazinelor din lumea a treia, la
distante relativ mici fata de tarile industrializate (maxim 3 de ore zbor)-ca localizare periferic.
Acestea sunt concentrate in trei arii geografice:
- Litoralul nord african are o oferta diversificata si de buna calitate in primul rind in
Maroc (Tanger, Al Hoceima, Agadir, Cato Negro), Tunisia (Tunis), cu imprejurimile cu vestigii
romane, feniciene si islamice. Tot in acest sector se inscriu Algeria, cu statiunile balneare
(Tipassa, Cote turquoise) si orase cu trecut istoric incarcat (Alger, Bejaia) si Libia (tripoli).
- Partea sud-estica a bazinului mediteranian, zona inca afectata de evenimente politice
ce au stopat pentru o perioada turismul international.
- zonele recent incluse in acest tip de bazine turistice sunt reprezentate de bazele
turistice rezervate rentru turismul de shopping, turismul pentru participarea la congrese,
conferinte, pentru a cunoaste arta, obiceiuri traditionale.
Localizare indepartata este caracterizata de o oferta aflate in zone din ce in ce mai
indepartate, dar care practica preturi mici, la conditii de confort ridicate.
- Africa Centrala si de Sud se remarca prin potentialul natural (cinegetic, pentru safari) si
traditiile africane. Principalele arii sunt: Golful Guineii, Africa de Sud, Bazinul fluviului Zair,
Lacurile Africane, Litoralul Estic.
-Australia si Noua Zeelanda sunt vizitate mai ales de europeni (britanici). Zonele cele
mai vizitate sunt in Australia : marile orase (Camberra, Sydney, Melbourne), zonele litorale,
bariere de corali; in Noua Zeelanda : orasele Auckland, Christchurch, statiunile pentru cure
balneare cu ape termale (Rotorna, Tanpo) sau statiuni pentru practicarea sporturilor de iarna.

-Asia. Acest continent s-a remarcat, in primul rand, prin turismul cultural generat de
multimea marturiilor istorice, la care se adauga turismul religios (religiile: islamice, budiste,
hinduse) sau turismul montan sau maritim-balnear.
Turistii sunt atrasi aici de monumentele istorice si arhitectonice, marturii de civilizatii
antice. Se remarca Ninive, Ur, Eridu, Babilon (Irak), Persepolis, Hamedan, Kermanshah (Iran),
Mecca (Arabia Saudita), Delhi, Bombay, Madras, Hyderabad (India), Anuradhapura, Colombo
(Sri Lanka), Dacca (Bangladesh), iar in estul continentului asiatic principalele zone turistice
apreciate pentru trecutul istoric sunt cele din China, Coreea, Filipine, Japonia, Indonezia.
Sunt apreciate si statiunile montane amenajate la poalele muntilor Himalaya sau in
Japonia pentru turism montan si sporturi de iarna. Din ce in ce mai multi turisti se indreapta catre
statiunile litorale, balneoclimaterice din India (Golful Bengal), Filipine sau catre exoticele Insule
Hawaii, samoaa, Fiji, tahiti.
Localizarea de pionerat. Expeditiile cu scop stiintific din zonele arctice si antarctice au
avut ca efect popularizarea acestora. Intre timp, au capatat amploare si turismul din alte regiuni
cum ar fi : desertul Sahara, Nepal sau Amazonia.
Apariia bazinelor noi de ofert turistic a fost determinat de trei factori i anume:
dezvoltarea economic a rilor n dezvoltare, i care, din raiuni politice, economice i de
identitate naional, i-au dezvoltat i specializat oferta turistic n raport cu specificul resurselor
turistice; internaionalizarea turismului, sub impactul turismului de mas i democratizarea
turismului, prin constituirea reelelor integrate (pe plan mondial) de hoteluri, touroperatori,
companii de transport (aerian, feroviar, rutier i naval); contientizarea a tot mai multor ri, vis-vis de rolul economic, politic i social al turismului, ceea ce le-a scos dintr-o anumit
autoizolare tradiional. Bazinele de ofert turistic se localizeaz att n apropierea destinaiilor
tradiionale i a bazinelor emitoare de turiti, ct i la distane mai ndeprtate de acestea.
ntre bazinele ofertei turistice situate n apropierea destinaiilor tradiionale se remarc n
America, ri ca: Mexic (21,4 mil. turiti) cu ofert cultural (vestigii toltece, mayae i aztece,
centre culturale), de litoral (plajele caraibiene i pacifice) i de afaceri; rile caraibiene (19,5
mil. turiti) cu o ofert specializat n vacane de litoral, croaziere i cultural: Puerto Rico (3,6
mil. turiti), R. Dominican (3,9), Cuba (2,1), Jamaica (1,7) sau cele culturale: Costa Rica (1,9),
Guatemala (1,4), Honduras (0,8) etc.; Pentru Europa: litoralul nord-african cu oferte diversificate

de litoral, cultural, balnear i de aventur n deert i servicii de calitate: Tunisia (6,7 mil.
turiti), Maroc (7,4), Algeria (1,7); Orientul Apropiat (47 mil. turiti; 34 mild. $ USA ncasri) cu
ofert cultural i de litoral: Siria (4,5 mil. turiti), Iordania (3,4), Liban (1,0) etc. Egiptul este o
destinaie turistic n plin dezvoltare, cu oferta cultural pe Valea Nilului i n oraele Cairo i
Alexandria, precum i cea vacanier i de agrement nautic la Marea Roie (10,6 mil. turiti) cu
staiunile Hurghada i Sharm el Shkeik (Glvan, 2005, 2006).
n ultimii ani, turismul de shopping, vacanier i de pelerinaje a cunoscut o cretere
substanial n rile arabe: Arabia Saudit (11,5 mil. turiti), Emiratele Arabe (7,0) i Bahrein
(4,5).
Emiratul din Dubai va lansa noi planuri de promovare a turismului si de dezvoltare
comerciala, printre care este inclusa construirea celui mai mare centru comercial din lume.
Astfel, Emiratele Arabe Unite incearca sa recupereze ambitiile sale turistice, dupa criza datoriilor
corporative din ultimii trei ani.
Potrivit mass-mediei locale, dezvoltarea se va face la marginea orasului si va avea un
parc cu 30% mai mare decat Hyde Park din Londra, in cuvintele primului-ministru, Sheikh
Mohammed bin Rashid al-Maktoum.
Concret, complexul comercial, care ar putea fi numit Mall of the World, va gazdui 80 de
milioane de vizitatori pe an si ar include 100 de hoteluri.
Va avea, de asemenea, un parc tematic legat de centrul comercial si care va fi dezvoltat de
Universal Studios, pentru sase milioane de turisti pe an.
Dezvoltarea, numita Mohammed Bin Rashid City include, de asemenea, un cartier de
galerii de arta si un loc unde antreprenorii isi vor putea dezvolta afacerile.
Autoritatile nu au oferit informatii despre costul proiectului sau cand va fi terminat
acesta, dar au recunoscut ca investitia se va ridica la miliarde de dolari si ca va fi construita de
catre Dubai Holding, un conglomerat detinut de seic.
In ultimul an, au fost anuntate diverse proiecte turistice in acest emirat din Golful Persic,
inclusiv noi complexe hoteliere ale Four Seasons, un hotel submarin, trei noi hoteluri Starwood,
etc. In plus, Aeroportul din Dubai va ajunge la 99 de milioane de pasageri in 2020.
In noiembrie 2009, criza financiara a afectat, de asemenea, Dubai, dar emiratul a primit
ajutor financiar de la emiratul-frate din Abu Dhabi, care are venituri mai mari datorita petrolului.

allurile din Dubai adpostesc prtii de schi, terenuri de hochei, patinoare i cel mai mare acvariu
din lume, plin cu rechini i alte 90 de specii marine. Burj Khalifa, cel mai nalt turn din lume
(160 etaje), este un orel, compus din hoteluri, birouri, cabinete medicale, piscine, moschei,
magazine i restaurante.
n mod uimitor, emiratul acesta este de fiecare dat altul i atraciile sale turistice se
modific n ritm abracadabrant.
Acum vreo civa ani se scria ntr-un articol despre Mall of Emirates, faimosul centru
comercial de un miliard de euro. Erai fascinat de prtia de schi de 85 de metri nlime din cadrul
complexului, care sfida cele peste 40 de grade la umbr din afara geamurilor de sticl. Mai bine
de 1.000 de muncitori ridicaser n inima deertului cea mai modern staiune de schi indoor"
din ntreaga lume. Acum aceast minune a ingineriei moderne pare dat uitrii. Locul su a fost
luat n atenia turitilor de Mall Dubai, un nou complex care abund n superlative. Este
considerat cel mai mare mall din Orientul Mijlociu, iar n interiorul su se afl un imens teren de
hochei i, printre altele, cel mai mare acvariu acrilic din lume. Certificat Guinness Book!
Imensul bazin adpostete 33.000 de animale din 90 de specii marine, inclusiv rechini de talie
mare.
Oraul turn: n faa cldirii Mall Dubai sunt alte dou noi minuni ale Orientului: fntna
magic" i Burj Khalifa. Prima ofer turitilor un fascinant spectacol de muzic i dans al apei",
printre flcrile ce poteneaz efectele acustice i vizuale. Burj Khalifa este la ora actual cea mai
nalt cldire din lume, avnd 828 de metri. Construcia abund n recorduri. Imobilul are cele
mai multe etaje (160), este dotat cu lifturi care se deplaseaz cu cea mai mare vitez (18
metri/secund), iar piscina situat la etajul 76 este bazinul aflat la cea mai mare nlime fa de
sol.
Finalizat n perioada crizei, mult mediatizata construcie, care trebuia s se numeasc
Burj Dubai, risca s intre n faliment i s rmn neterminat. Atunci a intervenit financiar
Khalifa bin Zayed Al Nahyan, preedintele Emiratelor Arabe Unite. n onoarea sa, numele
turnului a fost schimbat.
n celebra cldire se afl mai multe uniti de cazare, printre care i hotelul Armani, ntins
pe 15 etaje. Cu toate acestea, cel mai titrat hotel al Dubaiului rmne btrnul" Burj Al Arab,
nalt de 321 de metri. Cldirea se afl pe o insul artificial la 280 de metri de plaja golfului
Persiei i este unit cu Dubaiul printr-o crruie curbat care are capetele la aproape 90 de grade.

Silueta hotelului seamn cu pnza unei dhow" (o ambarcaiune arab) i a crui umbr nu
atinge niciodat plaja. Gurile rele spun c arhitectul italian, care a proiectat cldirea, i-a pclit
pe eici, deoarece dintr-un anumit unghi, vzut de pe mare, conturul hotelului este n form de
cruce.
O noapte de cazare ntr-unul din cele 202 apartamente ale Burj Al Arab cost n medie
ntre 1.000 i 6.000 de dolari, n funcie de suprafaa camerei i de dotri. Cel mai scump
apartament ajunge ns la 15.000 de dolari pe noapte.
Parfum de condimente iui: Dubaiul are ns i o alt fa, tradiional, care pe mine m
fascineaz la fel de mult. Sunt zone care mai poart nc parfumul acela de condimente iui i
vanilie, pstrat de pe vremea cnd oamenii locuiau n case cu grdini interioare care aveau ca
element distinctiv coralul, iar colibele de la periferie erau acoperite cu frunze de palmieri. n
primele locuiau negutorii persani, iar n cele din urm pescarii beduini i cuttorii de perle.
n locul acesta ce pare rmas cu dou secole n urm, adresele strzilor n-au nicio utilitate
i numele lor sunt oarecum anonime. Dac cineva o s v direcioneze astfel: Magazinul pe
care-l cutai este n vila alb de lng copacul cel mare, vizavi de Hotelul Avari", nu v speriai.
Cu siguran, oferul de taxi o s tie unde s v lase.
Paradis al emigranilor indieni: Situat n Golful Persic, Dubaiul este al doilea ca mrime
din cele apte emirate care alctuiesc statul Emiratelor Arabe Unite. Federaia a luat natere dup
retragerea britanic din 1971 i are capitala la Abu Dhabi.
Clima clduroas, face ca perioada ideal pentru a vizita ara s fie noiembrie - martie,
cnd temperaturile nu sunt att de ridicate. Populaia emiratului este foarte cosmopolit, aici
locuind ntre dou i trei milioane de locuitori. Dintre acetia se pare c nativii reprezint n jur
de 15%. Restul au venit din mai multe ri arabe, precum i din Iran, China, Filipine, Indonezia i
Malaezia. Cel mai mare procent l reprezint indienii, undeva n jurul a 40%.
Peste trei sferturi din populaie este de religie musulman. Limba oficial este araba, dar
aproape toat lumea folosete engleza ca limb secundar. Moneda naional se numete dirham.
Un euro este echivalentul a 5,25 dirhami.
La final v prezint 5 realizari recente care au intrat deja in atentia turistilor pe Glob.

Capital Gate din Abu Dhabi

Capital Gate din Abu Dhabi este o cladire a carui proiect a lasat, cel putin pentru o vreme,
intr-un con de umbra realizarile arhitecturale ambitioase ale Dubaiului. Capital Gate este
un zgarie-nori de 35 de etaje care sfideaza gravitatia cu inclinatia sa uluitoare de 18, fiind de
patru ori mai inclinat decat Turnul din Pisa. Constructia a fost finalizata in 2010 si in acelasi an a
intrat Guiness World Records drept structura cu cea mai mare inclinatie artificiala.

Muzeul Subacvatic din Cancun (MUSA), Mexic

In 2010, Mexicul facea valuri cu deschiderea celui mai mare muzeu subacvatic din
lume care contine 400 de sculpturi umane asezate pe fundul Parcului National Marin. Aceasta
idee indrazneata apartine artistului britanic Jason deCaires Taylor, cel care a si realizat figurinele.
La fel ca intr-un muzeu autentic, statuetele lui Taylor sunt asezate pe mai multe nivele si grupate
in 4 sali. Doar ca in loc sa paseasca prin camere tacute, vizitatorii inoata printre statui.

Cladirea miscatoare (Dynamic Tower), Dubai

Despre Dynamic Tower din Dubai am mai scris dar imi face placere sa o amintesc printre
obiectivele spectaculoase care vor mai atrage multe priviri si impresii de acum incolo. Prima
cladire miscatoare din lume, Dynamic Tower are 85 de etaje in forma circulara si ofera
rezidentilor sai o perspectiva la 360 de grade asupra Golfului Persic. Miscarea structurii este atat
de lenta incat este aproape insesizabila si este programata la interval fixe. Doar rezidentii
apartamentelor penthouse pot controla miscarea structurii prin comanda vocala.

Strings Bridge din Ierusalim, Israel

Podul Strings a fost deschis in 2011 la Ierusalim pentru a descongestiona traficul din oras,
dar a devenit o atractie turistica in sine datorita aspectului sau deosebit. Intr-un oras plin de
istorie antica, podul aduce un aer de modernitate. Structura podului a fost fabricata din piatra si
sticla si are aspectul deosebit al unui set de coarde, inspirate de harpa regelui David.

Auditoriul Congresului National din Brazilia

Auditoriul Congresului National din Brazilia arata ca o cladire ciudata din viitor si atrage
multe sprancene ridicate. Complexul este format din doua turnuri si doua auditoare rotunde, una
gazduind Senatul si cea de-a doua Camera Deputatilor. Speciala este si intrarea in cladire care
seamana cu spatiul de acces intr-un OZN. Aspectul futurist il plaseaza printre obiectivele care
vor starni interesul turistilor multi ani de acum inainte.

Bibliografie:

Negut S. Geografie economica , 2007, Bucureti;


http://www.historia.ro/exclusiv_web/travel/articol/dubai-un-emirat-guiness-book;
http://camera102.blogspot.ro/2011/01/destinatii-turistice-pe-glob-si-in.html;
http://www.gotravel.ro/blog/descopera-5-obiective-turistice-noi-ale-secolului-xxi/;

Aspecte privind dezvoltarea turismului n regiunea centru- ADR Centru, Alba Iulia.