Sunteți pe pagina 1din 2

Dacia literara

Revista Dacia literara apare la Iasi ,in 1840 sub conducerea lui Mihail
Kogalniceanu .
In primul numar al ei ,autorul pubilca un articol program intitulat
Introductie care va fi socotit de istoria revistei romane programul romantismului
pasoptist. E un program care nu a functionat ca un instrument de autoritate, ci unul
care a cuprins idei acceptate prin consens pentru faptul ca ele existau in modul de a
gandi al tuturor pasoptistilor.
La inceputul articolului, Mihail Kogalniceanu face o scurta analiza critica a
presei si a literaturii romane de pana la 1840 , subliniand primele incercari esuate de a
se edita in cele trei tari romane un ziar sau o revista si pana la realizarea acestui vis in
1829 in Muntenia si Moldova deodata prin stradania a doua personalitati culturale
Gheorghe Asachi si I.H.Radulescu. Astfel, in Muntenia H.Radulescu Curierul
romanesc si in Moldova Gheorghe Asachi-Albina romaneasca. Este prezentata
apoi evolutia presei ,aparitia suplimentelor literare :Curier de ambe sexeMuntenia,Alauta romaneasca-Moldova semnaland in acelasi timp ca si Transilvania
scoate revista Gazeta de Transilvania cu suplimentul Foaie pentru minte,inima si
literatura.
Tanarul carturar de 23 ani realizeaza o radiografie pertinenta a presei
romanesti de pana la 1840, sesizand ca aceste reviste au o pronuntata culoare locala
sau un profund caracter politic ,iar literatura propriu- zisa care se publica in paginile
lor nu este una originala ,ci mai mult traduceri si adaptari din cea universala. De la
aceste constatari se ajunge firesc la exprimarea scopului si necesitatii aparitiei revistei
Dacia literara :romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti. Scopul
este deci acela al unificarii in plan cultural a romanilor din cele trei tari, titlul revistei
fiind simbolic Dacia literarainseamna literatura romanilor traitori pe meleagurile
vechii Dacii.
De asemenea, Mihail Kogalniceanu anunta ca noua revista isi va deschide
paginile pentru literatura originala din oricare parte a tarilor romanesti :o foaie
romaneasca ,si prin urmare s-ar indeletnicii cu productiile romanesti fie din orice
parte a Daciei ,numai sa fie bune,aceasta foaie zic,ar implinii o mare lipsa in
literatura noastra. Prin reunirea tuturor productiilor literare originare din cele trei
tari romane, revista Dacia literara implinea mai devreme visul de unitate nationala
prin infaptuirea unitatii limbii si literaturii: asadar foaia noastra va fi un repertoriu
general al literaturii romane , in care ca intr-o oglinda ,se vor vedea scriitorii
moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni fiestecare cu ideile sale cu
limba sa cu chipul sau.
n articolul program, autorul stabileste si misiunea criticii literare ce se va
manifesta in revista si anume o critica nepartinituare : vom critica cartea iar nu
persona . De asemenea, se insista pe o critica literara serioasa si nicidecum arbitrara
,excluzand de la inceput polemicile exagerate sau atacurile la persoana pentru ca
literatura are trebuinta de unire.
In ce-a de-a-IV-a secven a articolulu-i program, autorul face mai intai
constatarea ca nu prea exista o literatur nationala romana, ca paginile ziarelor si
revistelor sunt pline de traduceri si imitatii impotriva carora Kogalniceanu se declara
hotarat : Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa pentru ca omoara in
noi duhul national . Facand un apel viguros literatilor de a crea o literatur pur
originala ,Mihail Kogalniceanu realizeaza asa- zisul program al romantismului
pasoptist. El traseaza trei mari teme de inspiratie pentru scriitorii romani :trecutul

istoric ,frumusetile naturii,traditiile si obiceiurile poporului nostru . Istoria noastra


are destule fapte eroice , frumoasele noastre tari sunt destul de mari ,obiceiurile
noastre sunt destul de pitoresti si poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi
de scris . Ori aceste surse de inspiratie :istoria, natura si folclorul sunt temele majore
impuse de romantism. Ca o ilustrare a acestui program in primul numar al revistei este
publicata nuvela romantica de inspiratie istorica Alexandru Lapusneanul de
C.Negruzzi si Buchetiera de la Florenta de V.Alecsandri. Ultima secventa a
articolului prezinta structura ei, care va cuprinde in prima parte compuneri originale
ale colaboratorilor revistei Dacia literara, cea de-a doua parte scrieri originale din
celelate tari romanesti iar ce-a de-a treia parte critica literara a acestor creatii. Ultima
parte este una de propagare a informatiilor culturale de ultima ora ceea ce sugereaza si
titlul Telegraful Daciei.
Eu consider ca articolul Introductie de Mihail Kogalniceanu se constituie intrun program limpede pe urmtoarele idei: unificarea fortelor scriitoricesti ,imprimarea
unui spirit liber, obiectiv, realizarea unei literaturi originale prin valorificarea artistica
a unor realitati romanesti : istorie, natura, folclor. Raportata la conditiile momentului,
ideea principala a programului, adica unitatea culturala a romanilor , era revolutionara
in spiritul epocii. Aceasta literatura romana originala care se constitue in epoca
pasoptista se polarizeaza intre doi factori:pe de o parte romantismul european ,pe de
alta traditiile culturii romanesti. Aceasta caracteristica a literaturii romane moderne
pasoptiste este caracterizata astfel de Ion Pillat:romantismul romanesc a fost o
renastere fecundata de o parte de romantismul occidental si in acelasi timp inviata
de mitul propriului sau sange mitul poeziei populare.
In concluzie, prin filiera romantica, literatura promovata de Dacia literara
ajunge sa redescopere radacinile culturii noastre si sa contribuie in mod esential la
constituirea literaturii romane originale.