Activitati ale consultantului in carier

Asista clientii in procesul de orientare in cariera intr-o piata a muncii dominata de

dezvoltare tehnologica accelerata, economie globala competitiva, diversitate
Asista clientii de toate varstele in procesul de investigare a oportunitatilor
profesionale
Ofera servicii de orientare si dezvoltare in cariera in firme si companii de stat si
provate, fundatii, etc
Faciliteaza activitati de dezvoltare in cariera in grup
Desfasoara activitati de training
Ofera suport pentru pregatirea clientilor in vederea sustinerii unui interviu de
angajare
Desfasoara activitati de plasament
Rolurile consilierului in cariera
Sustinator al clientului in sistem
Instructor al clientului in ceea ce priveste instrumentele de explorare ocupationala
Model de profesionalism
Motivator si mentor
Gestionar al resurselor informaionale despre piaa muncii i cea ocupaional
Coordonatori ai resurselor umane n dezvoltarea n carier
Specialiti pentru plasarea/angajarea forei de munc
Personal pentru dezvoltarea forei de munc
Profesiile de sprijin (Psihiatrie, Psihologie, Consiliere)
Intervenii reactive
Tratament medical
Abordri pe termen lung
Probleme patologice
Intervenii proactive
Abordri pe termen scurt
Probleme i oameni caracterizai ca normali
Consilierea
Consilierea reprezinta procesul prin care o persoana specializata numita consilier
ofera suport, intr-un cadrul metodologic bine definit, unei alte persoane (client)
care este astfel sprijinit in adoptarea unor decizii privind propria viata personala
si profesionala.
Abordarea este una de tip holistic, fiind atinse aspecte ce tin de stil de viata,
cariera, dezvoltare personala cu scopul atingerii unui echilibru personal.
Alain de Botton:
O filosofie a succesului mai bland, mai bun
(A kinder, gentler philosophy of succes)

O prezentare incitant despre perceptia asupra succesului i a eecului,

prejudecatile cu privire la evaluarea celorlali, utopia meritocratiei si anxietatea pe care
aceasta filosofie a valorilor o genereaz
Carier
Diferite definiii ale carierei reflect diverse aspecte
- Sociologic
- Psihologic
- Dezvoltare uman
- Economic, etc
Un construct subiectiv !!!
Cariera este un fenomen unic si se construieste in functie de alegerile fiecarei
persoane.
Este un construct dinamic care se intinde de-a lungul intregii vieti si care nu
include numai ocupatii, ci integreaza armonios munca si alte roluri: familia,
comunitatea, timpul liber.
(Herr & Cramer, 1996)
Tipuri de intervenii n carier

Orientare n carier
Informare n carier
Coaching n carier
Informaii despre piaa muncii

Consiliere n carier

Client individual sau grup

Situatia unei decizii in cariera, ajustare/ameliorare a vietii profesionale
Etape (stabilirea relatiei, evaluarea situatiei de consiliere, fixare obiectivelor,
interventia, finalizarea)
Rezultate posibile:
Autocunoasterea, identificarea abilitatilor specifice
Informarea si orientarea spre o ocupatie sau cariera
Cultivarea increderii intr-o decizie de cariera anterior exprimata
Strategii de adaptare la locul de munca
Strategii de reducere a stresului profesional
Strategii de coordonare a rolurilor personale cu celled profesionale

Dezvoltarea carierei

Fenomen care se intinde pe tot parcursul vietii, proces continuu de invatare,

autodescoperire, decizie, planificare
Strangerea de informatii despre propria persoana
Informatii despre posibilitatile de munca

Decizii
Fixarea unor scopuri

Teoriile dezvoltrii carierei

Teoriile ne ajut s:
nelegem ceea ce experimentm i nvm
Construim legturi ntre cunotinele existente i ceea ce nu cunoatem
Explicm i sumarizm informaia
Facem predicii
Formulm obiective
Sprijinim dezvoltarea profesional a consilierului n carier
Categorii de teorii
Teorii structurale sau orientate spre trsturi (Trait - Oriented Theories)
orientate pe caracteristicile individuale i pe responsabilitile
profesionale.
Teoria trstur factor (Parson, 1909);
Teoria alegerii vocaionale (Holland, 1959);
Teoria adaptrii la munc (TWA) (Dawis, 1996)
Teorii ale dezvoltrii (Developmental Theories),
Orientate spre dezvoltarea fiinei umane de-a lungul vieii.
Teoria curcubeului (Lifespan, Life-Career Rainbow) (Super, 1980);
Teoria circumscrierii i a compromisului (Gottfredson, 2002)
Teoriile derivate din teoriile nvrii
Consider c factorii asociai deciziilor i adaptrii n carier sunt nvai.
Teoria nvrii sociale (Krumboltz, 1979, 1996);
Teoria socio-cognitiv a carierei (Lent, Brown & Hackett, 1996, 2002);
Teoria cognitiv a procesrii informaiei despre carier (Peterson,
Sampson & Reardon, 1991)
Teoriile postmoderne
Fundamentate n filozofie postmodern, opus pozitivismului logic.
Teoria contextual a carierei (Young, Vallach & Collin, 2002);
Teoria haosului (Pryor & Bright, 2011; Bloch, 2005);
Teoria construirii carierei (Savickas, 2005, 2009);
Abordarea narativ a carierei (Cochran, 1997)
Teoriile socio-economice
Evideniaz factorii sociali i economici care influeneaz procesul de
dezvoltare a carierei (Hotchkiss & Borow, 1996; Johnson & Mortimer,
2002
Teoria Trasatura - factor
Frank Parson 1908
Rolul consilierilor
- spijin clienii n evaluarea punctelor forte i a celor slabe pe care le au

- caut posibile ocupaii n piaa muncii

- spijin clienii n alegerea unui post prin potrivirea abilitilor lor cu cele
solicitate pe piaa muncii
Teoria deciziei vocaionale
John Holland, 1970
Persoanele i mediile de munc pot fi categorizate n 6 tipuri (realist,
investigativ, artistic, social, entreprenorial i convenional; RIASEC).
Persoanele tind s caute medii de munc ce le vor permite implementarea
caracteristicilor personalitii lor vocaionale.
Comportamentul (opiunea vocaional, stabilitatea vocaional, opiunea
educaional i performana colar, competena profesional) este rezultatul
interaciunii dintre tipurile de personalitate i mediu.
Dicionarul codurilor ocupaionale Holland pentru mai mult de 12,000 de posturi

Tipurile sunt produsul interaciunii dintre factorii culturali i personali ce

caracterizeaz o anumit persoan
Exist un tip dominant, cel pentru care persoana dovedete gradul cel mai nalt de
similaritate i tipuri secundare.
Patternul de personalitate vocaional a persoanei este dat de profilul de
similaritate cu fiecare dintre aceste tipuri - 720 de patternuri diferite de
personalitat

Consistena
Reprezint gradul de relaionare dintre tipurile de personalitate care alctuiesc
patternul de personalitate al unei persoane sau dintre mediile de munc selectate.
Patternul este consistent dac elementele relaionate au caracteristici comune.
tipul Realist i tipul Investigativ au multe caracteristici comune (orientare
preferenial spre lucruri, lipsa de sociabilitate, un stil rezervat)
n timp ce un pattern ca Artistic-Convenional este inconsistent pentru c
implic opoziii de genul conformitate i originalitate, control i
expresivitate, business i art.
Modelul hexagonal al lui Holland presupune c tipurile care se afl n imediat
apropiere au gradul de similaritate cel mai mare.
REALIST
Ii plac activitatile care cer abilitati practice, mecanice sau fizice, putere si
coordonare a miscarilor, in afara casei, utilizarea echipamentelor, uneltelor,
reparatii
Abilitati: ingeniozitate tehnica, dexteritate, coordonare fizica
Personalitate: pragmatic, cu picioarele pe pamant, incapatanat, mecanic, tacut,
rezervat, bine pregatit, neinteresat de introspectie, sincer, modest, stabil,
conformist
Valori : traditie, realism, simt practic, concret, tangibil

CONVENTIONAL
Organizare, operare pe computer, aplicarea unor proceduri
Se pricepe la activitati care cer atentie la detaliu, minutiozitate, intr-un cadru bine
organizat si definit, urmeaza reguli si proceduri
Abilitati: matematice, analiza datelor, inregistrarea informatiilor, atentie pentru
detalii
Personalitate: conformist, constiincios, atent, inhibat, ordonat, consecvent, practic,
lipsit de imaginatie, eficient
Valori: acuratete, stabilitate, eficienta, precizie,
ARTISTIC
Auto-exprimare, aprecierea artei
Prefera activitatea in situatii nestructurate, care presupun rezolvare creativa si
ofera posibilitatea de autoexprimare
Abilitati: artistice, imaginatie, creativitate
Personalitate: imaginativ, nonconformist, expresiv, sensibil, intuitiv, complicat,
lipsit de abilitati practice, impulsiv, original, inovativ, focalizat pe sentimente,
spontani, deschisi
Valori: frumusete, originalitate, independenta, imaginatie
SOCIAL
Oameni, munc n echip, servicii comunitare, bunstarea oamenilor
I se potrivesc activitatile care ii cer sa lucreze cu oamenii, sa dea lamuriri, sa
ajute, sa antreneze pe altii, sa explice
Abilitati: comunicare, abilitati verbale, ascultare, intelegere,
Personalitate: prietenos, intelegator, sociabil, entuziast, competent, increzator,
responsabil, idealist, convingator
Valori: generozitate, servicii in favoarea celorlalti, cooperare, suport
INTREPRINZATOR
Ii atrag si se descurca cel mai bine in activitati care cer abilitatea de a convinge pe
altii, de a conduce, de a supraveghea. Evita actiunile stiintifice sau domeniile care
implica o munca dificila
Abilitati: abilitati verbale, de a-i motiva si directiona pe ceilalti
Personalitate: curajos, ambitios, dominant, impulsiv, cauta placere, optimist,
increzator in sine, sociabil
Valori : asumarea riscului, competitie, statut
INVESTIGATIV
E interesat de stiin, teorii, idei, date, prefera sa analizeze, sa observe, sa rezolve
probleme singur. Ii plac activitatile de cercetare in diverse domenii; munc de
laborator, rezolvare de probleme abstracte,
Abilitati: matematica, scris, analiza
Personalitate: metodic, curios, studios, logic, are interese diverse, introvertit,
introspectiv, analitic, critic, modest, precis, rational, rezervat
Valori: independenta, curiozitate, invatare

Supers Life-Span, Life-Space Theory

O teorie diferentiala orientate spre dezvoltare- sociala -fenomenologica (Super,
1969)
Curcubeul via-carier /
dezvoltarea pe parcursul vieii
5 stadii de dezvoltare n carier: cretere --> explorare --> stabilizare -->
ntreinere --> declin
Schimbrile n statutul profesional sunt determinate de motive sociale i
economice, nevoi personale, valori i interese, abiliti interpersonale i
inteligen
Life-Space
While workers are busy earning a living, they are also busy living a life
(Savickas)

The simultaneous combination of life roles we play constitutes the life style; their
sequential combination structures the life space and constitutes the life cycle; the
total structure is the career pattern. (Super)

The salience people attach to the constellation of life roles they play defines life
structure.

The life space segment of the theory acknowledges that people differ in the degree
of importance they attach to work.

Life Roles
People tend to play some or all of nine major roles:
Son or daughter
Student
Leisurite
Citizen
Worker
Spouse (Partner)
Homemaker
Parent
Pensioner
The theaters for these life roles are the
home,
school,
workplace, and
community.

Self-Concept
Career decisions reflect our attempts at translating our self-understanding into
career terms. (Super, 1984)
Self-concepts contain both objective and subjective elements.
Self-concepts continue to develop over time, making career choices and adjusting
to them lifelong tasks.
TEORIILE NVRII SOCIALE I COGNITIVE
Teoria nvrii sociale
Krumboltz, Mitchell, and Gelatt (1975); Mitchell and Krumboltz (1990);
Mitchell and Krumboltz (1996)
Are la baz teoria nvrii sociale a lui Bandura
Alegerea carierei i situaia ocupaional a unei persoane influenate cu
precdere de experienele de nvare, condiionarea social i poziia social
2 pri
Teoria nvrii sociale a lurii deciziilor cu privire la carier
Explic:
De ce oamenii aleg un domeniu educaional sau un job;
De ce i pot schimba direcia de carier de-alungul vieii;
De ce pot manifesta preferine pentru activiti diferite n momente diferite
ale vieii lor;
Procesul de dezvoltare a carier este influenat de 4 factori:
Motenirea genetic i abiliti speciale
Limiteaz experienele de nvare i oportunitile de carier
Ex. ras, gen, aspect fizic
Condiiile de mediu i evenimentele de via
Scap de sub controlul persoanei
Influeneaz dezvoltarea deprinderilor, activitile i preferinele de carier
Experienele de nvare
Instrumentale prin observarea rezultatelor directe ale propriilor aciuni;
Asociative reacii pozitive sau negative la afirmaii neutre anterior
(observaie direct, filme, materiale scrise); ex. observarea unor modele
Interaciunea celor trei factori rezult n dezvoltarea unor
Deprinderi de abordare a sarcinii de munc
Aptitudinile necesare pentru alegerea carierei
Ex. Standarde personale de performan, obiceiuri de munc, rspunsuri
emoionale i cognitive
Sunt aplicate n noi sarcini i influeneaz rezultatul acestora
deprinderile se modific ca urmare a experienelor pozitive i negative

Consecinele acestor influene

Credine generalizat cu privire la sine i la mediu
Deprinderi de abordare a sarcinilor:
Aptitudini de performan, atitudini mentale;
Aciuni
Clienii vor prefera o ocupaie:
Dac presupune c implic activitile la care au reuit n trecut;
Au observat alte persoane care au avut beneficii ca urmare a ocupaiei
respective (modele);
Au observat imagini pozitive, materiale asociate cu ocupaia respectiv;
Modelul DECIDES
D Definirea problemei
E Stabilirea planului de aciune
C Clarificarea valorilor (examinarea credinelor)
I Identificarea alternativelor
D Descoperirea rezulatelor ateptate
E Eliminarea alternativelor
S Inceperea aciunii
Probleme ale clientului:
Credinele disfuncionale/inacurate determin clienii s:
Nu recunoasc existena unei probleme;
S nu poat lua o decizie sau rezolva problema;
Elimine alternative satisfctoare;
S aleaga alternative proaste;
Anxietate i angoas inabilitatea perceput de a-i atinge obiectivele;
Teoria nvrii a consilierei n carier
4 trenduri majore n societile moderne (Mitchell and Krumboltz, 1996)
Oamenii au nevoie s i extind capacitile i interesele;
Oamenii trebuie s se pregteasc sarcini de lucru care se pot schimba;
Oamenii trebuie mputernicii s acioneze;
Rol extins al consilierului n carier: Consilierea vocaional i personal ar trebui
integrat;
Rolul consilierului n carier
Promoveaz nvarea i crearea oportunitilor de nvare;
Ajut clientul s participe la noi experienele de nvare lrgirea oportunitilor
de carier;
Evalurile utilizate pentru a crea experiene de nvare; rezultatele testelor nu
sunt doar o indicaie a aptitudinilor, ci un cadru pentru identificarea ariilor de
schimbare i dezvoltare

Strategii de intervenie (Mitchell i Krumboltz, 1996)

Preventive i de dezvoltare:
Educaie cu privire la carier, job clubs, resurse informaionale cu privire
la ocupaii, simularea experienelor de munc;
Specifice i de remediere:
Restructurarea cognitiv ;
Jocul de rol;
Simularea;
Evaluarea procesului de consiliere
Noi msuri de evaluare:
Indecizia
Rezolvarea indeciziei nu este un obiectiv raportat la piaa de munc
actual;
open mindness o calitate din ce n ce mai atractiv
Congruena:
Mediile de lucru din ce n e mai fluide
Descrierile joburilor mai puin orientate ctre sarcini mai mult ctre
rezultate;

Ct de reuit a fost intervenia pentru stimularea experienelor de nvare?

Cum l-a ajutat pe client intervenia s fac fa unui mediu n permanent
schimbare?
Ce progres a fcut clientul pentru a avea o via mai satisfctoare?

Happenstance approach theory

Cariera nu poate fi planificat n avans este rezultatul multor experiene
de nvare planificate ori ntmpltoare;
Evenimentele de via pot avea consecine att pozitive, ct i negative
Consilierul sprijin clientul s rspund la evenimentele i condiiile de
mediu ntr-o manier pozitiv
Sprijin i chiar ncurajeaz indecizia cu privire la carier
Rolul consilierului n carier
S ajute clientul s nvee s acioneze pentru a obine o carier i o via mai
satisfctoare nu doar s ia o singur decizie cu privire la cariera lor
Rezultatele evalurilor aptitudinilor punct de plecare pentru a promova noi
experiene de nvare
mputernicirea clienilor s acioneze;
Open-mindness srbtorit, nu descurajat;
Beneficiile evenimentelor neateptate trebuie exploatate;
nvarea continu este estenial;

5 deprinderi eseniale pentru clieni:

Curiozitatea de a explora noi oportuniti de nvare
Persistena pentru depirea obstacolelor
Flexibilitatea pentru a face fa circumstanelor i evenimentelor
variate
Optimismul pentru a maximiza beneficiile evenimentelor
neprevzute
Asumarea riscului necesar n condiiile unor evenimente
neprevzute
Teoria social-cognitiv a nvrii
Lent, Brown & Hackett (1994)
Teoria socio-cognitiva Bandura (1977, 1986, 1997);
ncorporeaz modelul determinismului reciproc al lui Bandura ;
Difer de teoria social a nvrii a lui Krumboltz pune accent mai mare pe
factorii cognitivi care mediaz experienele de nvare i influeneaz dezvoltarea
carierei;
Sistemul de credine influeneaz comportamentele
Foarte bine documentat
3 building blocks pentru dezvoltarea carierei
1. Auto-eficacitatea perceput
Surse primare:
Realizrile personale;
nvarea vicariant;
Persuasiunea social;
Mecanisme psihologice (ex. Arousal emoional);
Lent et al. (1994 apud Swanson & Gore, 2000)
Convingerile cu privire la autoeficacitate influeneaz:
Iniiere/alegerea aciunilor
Efortul investit;
Persistena n faa obstacolelor;
SUCCESUL
2. Ateptrile cu privire la rezultate
Certitudinea c anumite comportamente conduc la anumite rezultate
Auto-eficacitatea i rezultatele ateptate:
Influeneaz interesele
Suntem atrai de activitile la care ne simim competeni i de la care
ateptm rezultate pozitive;
Mediaza relaia dintre interese i alegerea carierei
3. Obiectivele personale
Organizeaz i ghideaz comportamentul
Surse de motivaie i satisfacie personal

Influene contextuale asupra intereselor, aciunilor, obiectivelor

DISTALE
influeneaz auto-eficacitatea perceput i ateptrile cu privire la rezultate
PROXIMALE
mediaz relaia dintre interese i alegerea carierei;
Influeneaz n mod direct alegerea;
Modelul alegerii carierei
3 componente
Stabilirea unui obiectiv;
Aciuni pentru atingerea acestuia;
Atingerea unui nivel de performan care determin parcursul viitor al carierei;
Calea pentru alegerea carierei
1. Autoeficacitatea i asteptrile cu privire la rezultate promoveaz interese legate de
carier
2. Interesele se transform n scopuri
3. Aciunile pentru atingerea scopurilor conduc la experiene legate de performan
(pozitive sau negative)
4. Rezultatul determin viitorul carierei (n funcie de ntrirea sau reducerea autoeficacitii)
5. Ia o decizie cu privire la carier sau i schimb obiectivul
PRINCIPII ale teoriei
Unele persoane elimin anumite ocupaii din cauza credinelor greite cu privire
la auto-eficacitate i rezultatele ateptate;
Cu ct barierele percepute pentru a accede ntr-o ocupaie sunt mai mari, cu att
este mai puin probabil ca o persoan s aleag respectiva ocupaie;
Modificare credinelor disfuncionale ofer oportuniti pentru noi experiene i
noi ocupaii
Strategii de consiliere (Brown & Lent, 1996)
1. Identificarea opiunilor ocupaionale excluse
Ofer clienilor o arie mai larg de posibiliti ocupaionale (chiar i cele care au
fost excluse sau care prezint interes sczut);
2. Evaluarea intereselor i aptitudinilor clientului
Analizeaz percepiile cu privire la bariere
Examinarea barierelor percepute, a probabilitii ca acestea s apar, dezvoltarea
unui plan pentru depirea acestora
3. Modificarea credinelor cu privire la auto-eficacitate
Ajut clienii s aib noi experiene pozitive care s le ntreasc auto-eficacitatea
Reanalizarea experienelor trecute pentru a examina dac expectanele cu privire
la rezultate i auto-eficacea perceput au reieit n mod corect din acestea

Teoria procesrii informaiei n carier

Structurile noastre cognitive determin modul n care ne formm imaginea
despre lume i sine i despre mediul n care ne desfurm activitatea.
COGNIIA- modul n care gndirea proceseaz informaiile:
Internalizarea datelor;
Codarea;
Depozitarea;
Utilizarea conceptelor
i a experienei.
Procesarea informaiilor cognitive n dezvoltarea carierei (Peterson, Sampson i
Reardon, 1991) :
1. Alegerea carierei- rezultatul interaciunii proceselor cognitive i afective. Se ia n
considerare i componenta afectiv ca surs de informaie n acest proces.
2. Rezolvare de probleme- alegerea carierei reprezint tot un proces de rezolvare de
probleme, dar mai complex i cu un nivel mai ridicat de incertitudine.
3. Operaionalitatea funciilor cognitive i informaiile necesare- eseniale sunt
autocunaterea i informaiile referitoare la diferite posturi, dar i rezultatele operaiilor
cognitive care pun n legtur diverse domenii.
4. Utilizarea memoriei- criteriu esenial n rezolvarea de probleme privind cariera.
5. Motivaia- dorina de a face alegeri satisfctoare n situaiile legate de carier,
pornind de nelegerea sinelui i a cmpului muncii.
6. Dezvoltarea carierei implic schimbrii ale structurilor de cunoatere- schemele
de lucru se restructureaz pentru c lumea ocupaiilor este mereu n micare.
7. Identitatea carierei este dependent de auto- cunoatere- implic o bun nelegere
a propriei persoane, care s duc la conturarea unei identiti stabile.
8.Maturitatea pentru carier este dependent de abilitatea de a rezolva problemeabilitatea de a lua decizii ndependent i responsabil.
9.Consilierea are ca scop
a)facilitarea dezvoltrii deprinderilor de procesare a informaiilor.
b) Sporirea capacitii clienilor de a rezolva probleme legate de carier i a lua decizii.
Indecizia, conflictul ntre opiuni poteniale i interese semnificative diferite, emoii
asociate neconstructive, sub-utilizarea ocupaional, omaj, insatisfacia n munc
(Sampson, Peterson, Lenz, Reardon, Saunders, 1996).
Rezolvarea problemei- transfomarea informaiilor n aciuni pentru a reduce decalajul
dintre starea existent i cea dorit.
Luarea deciziei- procesele cognitive care vor susine planificarea i implementarea
soluiilor

Mecanismul de luarea deciziei n carier (Peterson, Sampson, Reardon 1991).

1.Domeniul cunotinelor
despre sine: auto-cunoaterea
despre lumea ocupaiilor-date despre ocupaii, meserii, profesii, locuri de
munc.
2. Domeniul deprinderilor de procesarea
informaiilor pentru rezolvarea problemelor i
luarea deciziei: CSVE
Comunicare- contientizarea problemei, referitoare la informaii, date.
Analiz-analizeaz cadrul general i componentele problemei de rezolvat i alctuiete
un plan mental de aciune
Sintez- elaborarea de soluii alternative realiste
Valorizare- ierarhizare a alternativelor n planul carierei n termeni de cost / beneficiu pentru sine i ceilali.
Execuie- convertirea n aciuni a gndurilor cu privire la dezvoltarea carierei personale
pe baza unui plan.
3. Domeniul procesrii executive
reflecie asupra propriei decizii cu privire la carier, fapt care implic deprinderile de
meta-cogniie
Ce sunt teoriile socioeconomice?
Teorii care incearca sa explice parcursul carierei
Abordarile precedente - indivizii au un anumit nivel de control asupra parcursului
carierei, prin alegerile facute
Teoriile socioeconomice alti factori, aflati in afara controlului individual sunt
principalii determinanti ai carierei
Sustinatorii teoriilor socioeconomice
Spre deosebire de alte teorii ale carierei, acestea au fost propagate de sociologici
si economisti
Sociologii sunt preocupati de comportamentele grupurilor medii si mari
Economistii sunt preocupati de factorii care influenteaza schimbari in piata
muncii
Factorii de influenta a pietei
Cerere si oferta
Economie globala
Segmentarea pietei
Sector privat sau public
Firme mari si firme mici
Liber profesionisti si salariati
Factori de influenta individuali
Statut socioeconomic
Discriminare
Segregare ocupationala
Bariere in dezvoltarea carierei

Genul ca factor de influenta

Studiu in liceele olandeze: baietii sunt mai competititvi decat fetele; diferenta de
gen intre competitivitate explica aproape 20% din diferenta intre genuri in ceea ce
priveste alegerea domeniului de studiu (Buser, Niederle, Oosterbeek, 2014).
Flory, Leibbrandt, List (2010): Femeile sunt mai putin probabil sa aplice pentru
un job cu schema de salarizare competitiva.
Femeile castiga in mod consistent mai putin decat barbatii ;
Exista o segregare la nivelul locului de munca, femeile avand posturi cu salarizare
mai mica si statut mai scazut;
Explicatii: alegerile populare pentru barbatii sunt cariere care in general se platesc
mai bine decat alegerile populare pentru femei.

Job-uri comune pentru barbati:

Software developer (89%)
Project manager, constructii (91%)
Administrator de sistem (90%)

Job-uri comune pentru femei:

Asistent medical (89%)
Educatoare (86%)
HR Admin (90%)

Crsterea salariilor femeilor pe parcursul carierei plafoneaza in jurul varstei de 30

de ani

Statut socio-economic ca factor de influenta

Studiu (Riverin-Simard, 1992);
Clasa privilegiata si-a dezvoltat cariera folosindu-se de aptitudinile creative;
Clasele de mijloc si dezavanatajate si-au dezvoltat cariera folosindu-se de
mijloace adaptative;
In special clasa dezavantajata, desi ar dori sa execute munca pentru valoarea sa
intrinseca, accepta job-uri care ii permit sa se autosustina.
Studiu (Osa-Edoh, Alutu, 2011);
Clasa privilegiata are cele mai inalte aspiratii de cariera;
Clasele de mijloc si dezavanatajate difera semnificativ de clasa privilegiata dar si
intre ele in ceea ce priveste aspiratiile de cariera;
Exista diferente intre cele trei clase si in ceea ce priveste traseul educational.
SES - curiozitate
Studiu pe 4510 copii din Nigeria (Ojimba, 2013);
Chestionare de self-report cu intrebari despre influenta factorilor socioeconomici
asupra performantei la matematica;
Elevii cu SES mai mic au avut performante mai mici la matematica.

Status Attainment Theory

Aspiratiile ocupationale si alegerile sunt vazute dintr-o perspectiva sociologica;
Fotele sociale sunt mai puternice in determinarea carierei decat alegerile
personale.
SAT factori determinanti
Discriminare
Atitudini sociale
Expectante culturale
Experiente de stereotipizare bazate pe:
Gen
Rasa
Clasa sociala
SAT - dezvoltat
Cercetatorii au adaugat si alte variabile in model, inclusiv variabile psihologice:
Aspiratii individuale
Aptitudini academice
Performanta academica

Acest model are o capacitate scazuta de predictie pentru femei si minoritati;

Explicatie: membri grupurilor de acest tip se confrunta si cu rasism/sexism, ceea
ce face ca calitatile personale si ajutorul anturajului sa faca diferenta dintre succes
si esec.
Hotchkiss si Borow (1996):
Statutul familiei si variabilele cognitive ale individului se combina prin procese
socio-psihologice pentru a influenta traseul educational care, la randul sau,
impacteaza statutul ocupational atins si castigurile financiare.
Modelul a fost criticat pentru simplitatea sa.

SAT Modelul Wisconsin

Mecanisme socio-psihologice sunt vazute ca mediator pentru efectele statutului
socioeconomic si al aptitudinilor in traseul ocupational.
Localizarea individului in structura sociala constrange posibilitatile ocupationale
si are o influenta asupra persoanelor din anturajul individului si al asteptarilor
acestora in legatura cu cariera sa.
Aspiratiile ocupationale deriva din asteptarile individuale dar si din asteptarile
anturajului (prieteni, familie).
Studiu bazat pe modelul Wisconsin (Saltiel, 1988)
Cariera preferata de catre persoana versus asteptarile anturajului
Alti factori care influenteaza cariera preferata
Rezultate:
Genul si statutul socioeconomic sunt legate de alegerea carierei
Aptitudinile sunt legate de alegerea carierei
Prietenii si familia iau in calcul genul si aptituinile in comunicarea
asteptarilor

Theory of Dual Labor Markets

Locurile de munca apartin unei categorii principale sau secundare:
Categoria principala salarii mari, siguranta, grad ridicat de autonomie si
responsabilitate, posibilitati de avansare in cariera;
Categoria secundara salarii mici, responsabilitati reduse si relatii triviale
angajat-firma.
Muncitorii din a doua categorie ii invidiaza pe cei din prima.

Exemple:
Prima categorie: firme mari de productie;
A doua categorie: firme mici, lanturi locale de fast food.

Intrebare: daca muncitorii de prima categorie au salarii semnificativ mai bune

decat cei din a doua care lucreaza pe acelasi tip de post, cum pot coexista cele
doua posturi?

Raspunsuri: 1.Exista o piata a muncii segmentata.

2.Firmele din categoria principala platesc mai mult decat salariul minim pentru a
motiva angajatii (a creste performanta).

Teoriile socioeconomice - concluzii

Teoriile socioeconomice nu au fost dezvoltate pentru practica
Acestea sunt utilizate pentru a intelege ce se intampla cu piata muncii la scala
macro
Acestea sunt utile in cercetare
Totusi, au implicatii in practica
Structura de oportunitati nu este egala pentru toate grupurile
Teorii socioeconomice implicatii practice
Teoriile socioeconomice sustinute de fapte statistice pot fi luate de considerare de
catre consilier ;
Discutiile au un grad ridicat de realism (si nu idealism) atunci cand se consulta
statistici cu privire la locuri de munca, salarii, posibilitati de promovare;
Piata muncii este diferita in fiecare tara si trebuie tinut cont de contextul social si
cultural specific.
Teoria indeciziei n carier
Decizia / alegerea personal are rol foarte important n dezvoltarea carierei
H.B.Gelatt a dezvoltat n 1991 Teoria Incertitudinii pozitive
Decizi pe baza unui set de obiective si a consecintelor/alternativelor ?
Urmaresti modele de luare a deciziilor (costuri/beneficii, etc) cd deicizi?
Incertitudinea pozitiva cand nu stii ce-ti rezerva viitorul
Acceptarea incertitudinii viitorului
Atitudine pozitiva, proactive

Factori implicati in decizie:

Ce stiu, Ce vreau, Ce cred, Ce fac

Ce vrei fii focalizat si flexibil

Stabileste obiective, dar foloseste-le pentru a te guida, nu pentru a te
guverna
Ce altceva as putea face? (actiuni posibile)
Ce altceva s-ar putea intampla? (consecinte posibile)

Ce stii fii constient de ceea ce stii si de ceea ce nu stii

Colectarea de informatii e esentiala
Informatia pe care o ai la dispozitie nu e cea de care ai nevoie, care
e indisponibila
Fii deschis! cauta informatiile eronate, lipsa sau depasite
Foloseste informatia obiectiva,dar si intuitia

Ce crezi fii realist si optimist!

Convigerile au rol motivational
Convingerile prin definitie sunt subiective
Profetiile auto-indeplinite

Ce faci fii practic si magic

Analizeaza modul in care iei decizii
Evita regulile si strategiile rigide (regulile sunt pt indrumare, nu pt
guvernare )