PATELLA

Este un os triunghiular-circular, care se articuleaza cu femurul i acoper i protejeaz

articulaia genunchiului .Patela este un os mobil in partea anterioara a genunchiului. Acest os
unic este nfurat ntr-un tendon care conecteaza muschiul cvadriceps cu tibia situata inferior.
Acesta are o suprafata anterioara i una posterioara, trei margini i un apex.
Suprafaa anterioar este convex, perforata de orificii mici pentru trecerea vaselor
nutritivei. Aceast suprafa este acoperit de o expansiune a tendonului m. cvadriceps
femural, care se continu inferior cu fibrele superficiale ale ligamentului patelar.
Suprafaa posterioara prezint o zona ovala articulara, mprit n dou faete printr-o
creast vertical; creasta corespunde canelurii de pe suprafaa patelara a femurului.
Baz sau marginea superioara este groasa, usor convexa.
Marginile mediala i laterala sunt mai subiri i converg inferior la nivelul apexului de care se
insera ligamentul patell.

OASELE TARSULUI
Oasele de la picior sunt mprite n trei pri (apte tarsiene, cinci metatarsiene i 14 falange).
Acestea sunt: Talus, calcaneu, cuboid, navicular i trei cuneiforme (lateral, mijlociu i medial)\
TALUSUL sau ASTRAGALUL
Este situat in varful masivului tarsian, fiind interpus intre oasele gambei, respectiv
calcaneu si navicular. El este format dintr-un corp, un cap si un col ce uneste primele doua
portiuni. I se descriu sase fete.
TIP - os scurt pereche
ORIENTARE Se aseaza inainte capul, in sus trohleea, lateral fata articulara triunghiulara
ELEMENTE DESCRIPTIVE
Fetele talusului sunt: superioara, inferioara, laterala, mediala, anterioara si posterioara.
Fata superioara - Este in cea mai mare parte articulara. Ea prezinta trohleea talusului
prelungita medial cu fetisoara maleolara mediala si lateral cu fetisoara maleolara laterala care se
articuleaza cu procesele maleolare ale tibiei(medial) si fibulei(lateral). Trohleea talusului prezinta un
sant anteroposterior, doua povarnisuri si doua margini (cea laterala fiind mai inalta si mai pronuntata ca
cea mediala). Fata superioara se articuleaza cu scoaba gambiera (formata de fata articulara inferioara
de pe epifiza distala a tibiei, maleola mediala si maleola laterala).

Fata inferioara prezinta dinainte inapoi trei fetisoare articulare pentru calcaneu:
a) fata calcaneana anterioara;
b) fata calcaneana mijlocie;
c) fata calcaneana posterioara; fetele calcaneana posterioara si cea mijlocie sunt separate
printr-un sant numit santul talusului.
Fata laterala prezinta procesul lateral al talusului pe care se sprijina fetisoara maleolara
laterala a osului. Inaintea si inapoia procesului lateral, fata este neregulata si da insertii unor
ligamente.
Fata mediala este neregulata. Da insertii unor ligamente.
Fata anterioara prezinta capul talusului care este o proeminenta rotunjita. Prezinta fata
articulara pentru navicular.
Fata posterioara prezinta procesul posterior al talusului care este strabatut de un sant
limitat prin doi tuberculi: unul lateral si altul medial. Santul este strabatut de tendonul
muschiului flexor lung al halucelui.

CALCANEUL
Este cel mai voluminos os al tarsului. Are o forma prismatica, fiind alungit anteroposterior si
usor turtit transversal. Are sase fete.
TIP os scurt
ORIENTARE. Se aseaza in sus fata prevazuta cu trei fetisoare articulare, posterior
extremitatea cea mai voluminoasa, medial fata cu un sant adanc.
ELEMENTE DECRIPTIVE
2

Fata superioara prezinta dinainte inapoi:

a. fata talara anterioara;
b. fata talara mijlocie ;
c. santul calcaneului - cand talusul si calcaneul sunt suprapusi, santul calcaneului si
santul talusului formeaza un canal numit sinus tarsi;
d. fata talara posterioara;
e. inapoia suprafetelor articulare precedente, fata superioara a calcaneului intra in
contact cu o masa adipoasa situata inaintea tendonului Achilian. Cele trei fete articulare
raspund fetelor calcaneene de pe fata inferioara a talusului.
Fata inferioara Este neregulata. Prezinta trei proeminente.
f. Proeminenta anterioara da insertie ligamentului tar lung.
g. Cele doua proeminente posterioare, dintre care una este mediala, iar cealalta
laterala, se prelungesc pe fata posterioara a osului, formand la acel nivel tuberozitatea
calcaneana.
Fata laterala -Este subcutanata.Pe ea se gaseste o proeminenta numita trohleea peroniera
sau fibulara ce separa doua santuri: unul superior si altul inferior; prin aceste santuri aluneca
tendoanele muschilor peronieri.
Fata mediala Este prevazuta cu santul calcanean, pe unde trec de la gamba la ta tendoane,
vase si nervi. santul calcanean este limitat posterior prin tuberozitatea calcaneana, iar anterior
printr-o proeminenta puternica, numita sustentaculum tali pe care se sprijina talusul;
i. Fata superioara a acestei proeminente prezinta dealtfel fata talara mijlocie a calcaneului
(serveste la articularea si sustinerea talusului).
j. Pe fata inferioara, sustentaculum tali prezinta un sant, pe unde aluneca tendonul
muschiului flexor lung al halucelui.
Fata articulara cuboidala sau fata anterioara este concava de sus in jos si convexa
transversal.
Fata posterioara raspunde calcaiului. Jumatatea inferioara a fetei da insertie tendonului lui
Achille. Jumatatea superioara raspunde bursei seroase a tendonului lui Achille.

CUBOIDUL
TIP Este un os scurt, cu o forma neregulata cuboidala; este asezat pe partea laterala a
piciorului
ELEMENTE DESCRIPTIVE
Fata superioara face parte din dosul piciorului, unde se poate palpa.
Fata inferioara prezinta tuberozitatea cuboidului. Inaintea tuberozitatii se gaseste un sant
profund care este transformat pe viu intr-un canal, prin ajutorul unui ligament. Prin acest canal
trece tendonul muschiului peronier lung.
Fata posterioara serveste pentru articularea cu calcaneul.
Fata anterioara este subdivizata printr-o creasta verticala in doua fetisoare, care se articuleaza
cu metatarsienii IV, respectiv V.
Fata mediala prezinta o suprafata articulara pentru cuneiformul lateral.
3

Fata laterala, ingusta, este situata pe marginea laterala a piciorului si palpabila sub piele.

NAVICULARUL
Este un os scurt, turtit dinainte inapoi. Este situat pe partea mediala a piciorului, fiind cuprins
intre capul talusului, cuboid si cele trei cuneiforme.
ELEMENTE DESCRIPTIVE
Fata posterioara este concava si se articuleaza cu capul talusului.
Fata anterioara prezinta trei fetisoare, destinate articulatiei cu cele trei cuneiforme.
Fata dorsala face parte din dosul piciorului.
Fata tara face parte din ta.
Fata mediala prezinta tuberculul navicularului care se poate palpa sub piele.
Fata laterala prezinta o fetisoara articulara.

CUNEIFORMELE
Sunt trei oase de forma prismatic triunghiulara. Ele contribuie la edificarea boltii transversale a
piciorului .
ELEMENTE DESCRIPTIVE
Cuneiformul medial
Are baza situata tar, iar marginea, ascutita, face parte dm dosul piciorului.
Se articuleaza
anterior cu metatarsianul I,
posterior cu navicularul,
lateral cu metatarsianul II si cuneiformul intermediar;
fata mediala a osului face parte din marginea mediala a piciorului si da insertie muschiului
tibial anterior.
Cuneiformul intermediar
Are o baza ce face parte din dosul piciorului, iar varful raspunde tei.
Osul se articuleaza
anterior cu metatarsianul II,
posterior cu navicularul,
lateral cu cuneiformul lateral,
4

medial cu cuneiformul medial.

Cuneiformul lateral
are baza orientata spre dosul piciorului, iar varful raspunde tei.
Osul se articuleaza
anterior cu metatarsianul III,
posterior cu navicularul, lateral cu cuboidul,
medial cu cuneiformul intermediar si metatarsianul II.
`
METATARSUL
Este format din cinci oase metatarsiene
Numerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre cea laterala a piciorului, de la I la V.
ELEMENTE DESCRIPTIVE
Metatarsienele sunt oase lungi si perechi.
Prezinta un corp, o baza si un cap
1. Corpul este prismatic triunghiular, avlnd clte o fata dorsala, alta laterala, iar a treia mediala.
Fata dorsala face parte din dosul piciorului; celelalte delimiteaza spatiile interosoase.
2. Baza, numita si extremitate posterioara, se articuleaza cu oasele tarsului si cu metatarsienii
invecinati.
3. Capul , numit si extremitate anterioara, este turtit transversal si se articuleaza cu falanga
proximala
Caractere proprii ale metatarsienilor
Metatarsianul I

este cel mai scurt si cel mai gros.

baza osului se articuleaza cu cuneiformul medial si cu metatarsianul II.

pe baza se gaseste o tuberozitate care se poate explora prin palpare.

Metatarsianul II

este cel mai lung.

baza lui se articuleaza cu toate, cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I si III.
Metatarsianul III.

baza se articuleaza cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianul II si IV.

Metatarsianul IV.

baza se articuleaza cu cuboidul si cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsianul III si V.

Metatarsianul V.

baza se articuleaza cu cuboidul si cu metatarsianul IV.

baza prezinta lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele.

OASELE DEGETELOR
Degetele sunt in numar de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea mediala la cea laterala
a piciorului .
Degetul I poarta numele inca de haluce, iar degetul V de deget mic
Oasele care formeaza degetele se numesc falange.
Se gasesc in total 14 falange: fiecare deget are trei, afara de haluce, numai cu doua.
Falangele se prezinta dupa tipul celor de la mana cu deosebirea ca cele de la picior sunt mult
mai reduse In dimensiune.
falanga proximala este turtita transversal.
falanga mijlocie este scurta, fiind formata aproape numai din baza si cap.
falanga distala este mica, se termina In forma de potcoava si raspunde unghiei.
SCHELETUL PICIORULUI IN TOTALITATE
5

Piciorul la om prezinta caractere de diferentiere foarte importante, caractere ce sunt

strans legate de procesul de umanizare.
Piciorul la om este foarte bine adaptat bipediei si indeplineste doua functii: de sustinere
a corpului (de statiune) si de miscare (de locomotie). Adaptarea la aceste functii se realizeaza
printr-o bolta tara caracteristica.
Bolta tara are trei stalpi de sprijin reprezentati de: tuberozitatea calcaneului posterior, de
capul metatarsienilor I, II, III anteromedial si de capul metatarsienilor IV si V anterolateral.
Stilpii sunt uniti prin doua arcuri longitudinale: arcul lateral format de calcaneu, cuboid si
metatarsienii IV si V, si arcul medial format de calcaneu, talus, navicular, cele trei cuneiforme si
primii trei metatarsieni. Calcaneul reprezinta deci stalpul posterior, comun pentru cele doua
arcuri, in timp ce anterior arcurile diverg spre ceilalti doi stalpi.
Arcul longitudinal medial este mai inalt si nu intra in contact cu suprafata de sprijin a tei;
este arcul de miscare. Arcul longitudinal lateral, mai putin boltit, atinge suprafata de sprijin;
este arcul de sprijin.
Arcurile longitudinale sunt unite prin arcuri transversale, mai inalte posterior si mai
turtite anterior.
Asamblarea oaselor tarsului contribuie la alcatuirea scobiturii formate de bolta tara.
Fetele dorsale ale oaselor tarsului sunt, in general, mai largi ca cele tare. De asemenea,
trabeculele osoase din substanta spongioasa a tarsului si a metatarsului sunt dispuse paralel
cu arcurile boltii tare, intarind arhitectural bolta. Trohleea talusului contine trabecule verticale,
care exprima liniile de forta transmise de la oasele gambei. De aici trabeculele se grupeaza in
doua grupe principale: a) unul se indreapta posteroinferior si se continua In calcaneu cu
trabeculele terminate la nivelul tuberozitatii calcaneului; b) altul se indreapta anteroinferior si
se continua cu sistemul trabecular al navicularuiui, al cuneiformului medial si al metatarsianului
I. Aceste doua grupe trabeculare se sprijina pe doi din cei trei stalpi ai boltii: stalpul posterior si
anteromedial.
Din calcaneu porneste al treilea grup de trabecule, care se continua cu cel din cuboid,
metatarsianul IV si V; acest grup se termina in al treilea stalp, stalpul anterolateral al boltii.
Bolta plantara este mentinuta de ligamente, muschi si tendoane, care se studiaza odata
cu modulele respective.