Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MASTERAND:
Slt.ing. RADU Dragos-Madalin
Abstract:
Aceasta lucrare prezinta un studiu in legatura cu sistemele de pilot automat pentru UAV-uri
de mici dimensiuni din categoriile mini si micro. Obiectivul lucrarii este prezentarea succinta a
sistemelor de pilot automat comerciale, atat cele de tip off-the-shelf cat si cele open source
potrivite utilizatorilor de UAV-uri cu dimensiuni reduse. Lucrarea incepe prin prezentarea
principiilor de baza utilizate in controlul zborului. In continuare se prezinta sistemele de radio
control cat si sistemele de control ale pilotului automat din punctul de vedere hardware cat si
software. Dupa, se compara cateva sisteme de pilot automat din punct de vedere al pachetului de
senzori, al abordarii problemei cat si evidentierea unor puncte forte. Lucrarea continua prin
prezentarea unor sisteme de pilot automat de tip open source. Concluzia consta in rezumarea
pietei de piloti automati si o observatie privind dezvoltarea ulterioara.
Cuprins:
1.
Introducere ..........................................................................................................................4
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Bibliografie ............................................................................................................................... 20
1. Introducere
In ultima perioada, interesul asupra UAV-urilor de mici dimensiuni a crescut. Odata cu aparitia
acumulatorilor cu densitate mare de putere, micro-dispozitivelor radio cu raza mare si putere
scazuta, a fuzelajelor ieftine si a micro-procesoarelor puternice UAV-urile au devenit aplicabile
in domenii civile ca teledetectie, mapare, monitorizarea traficului, cautare si salvare. UAV-urile
mice au o anvergura relativ mica si o greutate scazuta. Acestea sunt sacrificabile, usor de
construit si de operat. Majoritatea pot fi operate de una sau doua persoane sau chiar transportate
si lansate manual. In fapt, UAV-urile mici sunt proiectate sa zboare la altitudinii mici (in mod
normal <1000 m) pentru a furniza o mai buna observare a obiectelor de la sol. Zborul la altitudini
joase expun UAV-urile la accidente. De aceea in cazul UAV-urilor de mici dimensiuni se
impune un sistem de pilot automat robust si exact pentru executarea misiunilor de supraveghere
la altitudini mici.
Pilotul automat este sistemul care ghideaza UAV-ul in zbor fara asistenta operatorului uman.
Pilotul automat a fost dezvoltat prima data pentru rachete si ulterior extins la aeronave si nave
incepand cu anii 1910. Un sistem minim de pilot automat contine senzori de atitudine si un
procesor. Datorita neliniaritatilor mari ale dinamicii aeronavelor, pentru a obtine o traiectorie de
navigatie lina in cadrul sistemelor de piloti automati s-au folosit multe tehnici avansate de
control precum buclele PID, retele neurale, logica fuzzy, sliding mode control (SMC) si H
infinit. In prezent, progresele realizate in retelele wireless si in sistemele micro electromecanice
(MEMS) fac posibila utilizarea unor micro piloti automati pentru UAV-uri mici la preturi
reduse.
UAV-urile pot furnizacercetatorilor o perspectiva diferita asupra mediului inconjurator si o mai
usoara teledetectie, in special in cazul caracterizarii mediului sau monitorizarea habitatelor
naturale. Aceasta lucrare incearca sa furnizeze o prezentare succinta a sistemelor de pilot
automat disponibile pentru ca cercetatorii sa poate obta intre a cumpara sau a construi pilotul
automat in functie de cerintele misiunii de zbor.
Lucrarea este organizata astfel: Sectiunea 2 realizeaza o introducere in bazele UAV-urilor, prin
prezentarea unui scurt istoric si a unei categorisiri. Bazele controlului automat al zborului sunt
explicate pe scut in sectiunea 3. Sectiunile 4 si 5 se concentreaza pe controlul radio asupra UAVurilor si pe controlul pilotului automat asupra UAV-urilor. In sectiunea 6 sunt comparate cateva
tipuri de piloti automati comerciali. In sectiunea 7 sunt prezentate cateva solutii de pilot automat
open source iar concluzii sunt prezentate in sectiunea 8.
2. Bazele UAV
In aceasta lucrare, acronimul UAV (vehicol aerian fara pilot) reprezinta o aeronava cu motor,
reutilizabila controlata fara un pilot la bord. Deci, aceasta categorie nu include rachete sau
bombe, deoarece aceste au o singura utilizare. Privind aceasta definitie putem spune ca si
4. Controlul radio
UAV-urile radio comandate sunt controlate in mod normal de un operator experimentat prin
intermediul unui radio transmitator si au imbarcat un radio receptor. Semnale transmise pot fi de
tip PPM (pulse position modulation) sau PCM (pulse code modulation). Semnalele PPM sunt
incluse in categoria modulatiei in frecventa (FM). Frecventa de operare a UAV-urilor radio
comandate este de 72MHz sau in banda de 2.4 GHz. In mod normal frecventa este setata pentru
transmitatorul/receptorul radio si pot fi transmise pana la opt canale de semnale PPM simultan.
Dupa ce receptorul decodeaza semnalele de la transmitator se genereaza semnale PWM (pulse
width modulation) pentru controlul servo.
De exemplu, Unicorn are doar trei suprafete de control incluzand acceleratia. De aceea, este
nevoie doar de trei canale PPM: canalul 1 pentru elevonul dreapta, canalul doi pentru elevonul
stanga si canalul trei pentru acceleratie. Dezvoltarea rapida a MEMS-urilor, acumulatorilor si a
tehnologiei wireless in combinatie cu cresterea numarului de pasionati de avioane radiocomandate (RC) a dus la dezvoltarea unor UAV-uri pretabile unor misiuni civile sau de
cercetare.
Desi, avioanele RC se pot preta unor misiuni de supraveghere, este nevoie de continua
concentrare a unui pilot experimentat. De aceea, sistemele de pilot automat sunt necesare pentru
a elibera operatorii unami de misiuni ce implica rutina si o grad ridicat de concentrare. In plus,
aceste sisteme pot imbunatati precizia navigatiei si autonomia UAV-urilor.
la senzori combinate cu cele de la GPS pot fi trecute printr-un filtru pentru a genera o estimare a
starilor curente pentru a le folosi ulterior in control. Pe baza diferitelor strategii de control, pilotii
automati pentru UAV-uri pot fi categorizati in piloti automati pe baza PID, pe baza fuzzy, pe
baza NN si alte tipuri de piloti robusti.
Un sistem de pilot automat off-the shelf tipic este alcatuit din receptor GPS, micro sistem inertial
de ghidare si procesorul cum se ilustreaza in figura 3. Sistemul de pilot automat pentru UAV-uri
indeplinsete doua functii de baza: estimarea starii si controlul generarii de intrari pe baza
traiectelor de referinta si a starilor curente.
diferenta o constituie solutie folosita in determinarea atitudinii, care poate fi un sistem de masura
inertial (IMU), senzori infrarosii, senzori de imagine, etc.
Micro Inertial Guidance System (IGS): un sistem tipic IGS sau IMU include giroscop de
viteza si accelerometru pe trei axe care pot fi filtrate pentru a genera estimarea atitudinii
(, , ). IGS-ul este foarte raspandit in cadrul UAV-urilor mari. Pentru UAV-uri mai
mici o idee este folosirea unor micro sisteme IGS, care pot furniza un set de date complet.
MNAV de la Crossbow este sistem de genul micro IGS cu o frecventa de improspatare de
pana la 100 Hz pentru senzorii inertiali. MNAV are senzori magnetici, giroscopici si
accelerometrici pe trei axe. De asemenea exista pachete de senzori off-the-shelf si mai
simple cum este ET 301 de la Sparkfun care are doar doua giroscoape si un
accelerometru pe doua axe (tangaj si giratie).
Senzorii infrarosii: o alta solutie pentru determinarea atitudinii este folosirea unei baterii
de senzori infrarosii. Ideea de baza a senzorilor infrarosii de atitudinea este masurarea
diferentei de temperatura dintre doi senzori pe aceeasi axa pentru a determina unghiul
UAV-ului deoarece Pamantul emite mai multa caldura decat cerul. Grupul Paparazzi
Open Source Autopilot a folosit asemenea senzori infrarosii ca senzori principali de
atitudine. Senzorii infrarosii pot fi folositi pentru stabilizarea UAV-ului. Un pachet
similar este Copilot si este ilustrat in figura 4.
Senzori video: Senzorii video pot fi folositi pentru determinarea atitudinii singuri sau in
combinatie cu alte masurari inertiale. Ruliul si tangajul pot fi determinate pe baza
imaginilor onbord sau a fluxului de imagini transmis. Eperimentele asupra navigarii si
evitarii obstacolelor doar pe baza de imagini s-au realizat doar pe aeronave cu aripa
rotativa. Navigatie pe baza de imaginii pentru aeronave cu aripa fixa este un subiect la
care inca se lucreaza si care mai necesita multa munca pentru a ajunge la maturitate.
Abordarea PID: Majoritatea pilotilor automati folosesc controlere PID. Avand date
coordonatele waypoint-ului de referinta si datele de stare estimate ale UAV-ului,
parametrii controlerului pot fi modificati prima data off-line si remodificati in timpul
zborului. Majoritatea pilotilor automati comerciali folosesc controlere PID deoarece sunt
usor de implementat pe platforme de UAV-uri mici dar acestea au limitari din punct de
vedere al optmizarii si robustetii. Pe langa acestea, modificarea parametrilor este dificila
in anumite circumstante.
Piloti automati bazati pe logica Fuzzy: Cercetarile asupra pilotilor automati pentru UAVuri mici sunt destul de active in ce priveste alte strategii de control moderne. Sistemele de
control ce au la baza logica Fuzzy pot fi folosite la numeroase aplicatii inclusiv controlul
zborului. In total sunt trei controlere fuzzy, unul pentru control lateral si doua pentru
control longitudinal. Pentru a fi mai robust se adauga un controler pentru viteza si un
block de atenuare a perturbarilor datorate vantului. Hardware-ul acestui pilot automat
include un o placa de procesare PC 104 ca procesor si un micro IGS ca unitate de senzori.
Acest pilot poate realiza navigare waypoint.
Pilot automat pe baza NN: controlerele pe baza de retele neurale adaptive nu necesita un
model matematic exact si sunt potrivite pentru contrlul multivariabil al zborului. Desi
aceste tipuri de piloti automati au fost dezvoltate pentru controlul elicopterelor fara pilot,
pot fi adaptate si pentru UAV-uri cu aripa fixa.
Piloti automati pe baza de LQG/LTR si : atat pilotii automati PID cat si NN nu au la
baza un model iar optimalitatea si robustetea acestora nu poate fi garantata. Cum
majoritatea UAV-urilor de mici dimensiuni sunt sisteme nelineare si nu se poate obtine
un model nelinear exact pentru ele, se poate folosi un sistem linear pentru a aproxima
dinamica UAV-urilor. Pentru a obtine un control al altitudinii mai performant se foloseste
o combinatie de controler Linear Quadratic Gaussian si filtru Kalman. Pentru a ameliora
efectele zgomotului si a schimbarii de circumstance in ceea ce priveste sarcina utila pe
UAV-uri cu aripa fixa se pot utiliza si bucle de tip
.
decolarea pe pista, aterizare in picaj abrupt, etc. Frecventa PID-urilor este de 30 de Hz iar servourile se pot modifica cu o frecventa de pana la 50 Hz.
Kestrel 2.2
MP 2028g
Piccolo LT(w.modem)
Unav 3500
Dimensiuni
(cm)
5.08*3.5*1.2
10*4*1.5
13*5.9*1.9
10.16*5.08*2.03
Masa (g)
w/o radio
16.7
28
45
42.45
Consum
500mA(3.3 or 5V)
140mA@6.5V
4W
100mA@6V
Pret
(k USD)
5
5.5
3/5(FW/HL)
DC In
(V)
6-16.5
4.2-26
4.8-24
5-7
CPU
29MHz
3MIPS
40MHz
40MIPS
Memorie
(K)
512
448
256
Kestrel
-40 +85
300
10
1
-13.7 3414
0 130
MP 2028g
150
2
0 12000
0 311
Piccolo LT
-40 +80
-
Unav 3500
0 +60
150
2
0 4876.8
-
Kestrel
Y
Y
Y
Y
Y
<100Hz
MP 2028g
Y
Y
Y
Y
N
30Hz
50Hz
5Hz
5Hz
Piccolo LT
Y
Y
Y
Y
Y
25Hz or faster
-
Unav 3500
Y
N
Y
Y
N
50 Hz
50 Hz
1 Hz
1 Hz
7.1 Paparazzi
Pilotul automat Paparazzi este un proiect foarte popular dezvoltat de cercetatorii de la
universitatea ENAC din Franta. Senzorii infrarosii (IR) combinati cu un receptor GPS reprezinta
unitatea senzoriala principala. Desi, senzorii IR nu ofera decat o estimare bruta a atitudinii, daca
sunt reglati bine sunt destul pentru controlul unui zbor constant. Tiny 13 este hardware-ul
pilotului automat care contine si un receptor GPS integrat si este ilustrat in figura 8. Paparazzi au
si pilotul automat Tiny Twong care are doua porturi seriale libere ce pot fi folosite pentru
conectarea unei IMU si a unui modem. Un filtru Kalman ruleaza in cadrul pilotului automat
pentru o furnizare mai rapida a atitudinii pe baza GPS-ului.
Ca procesor principal, Paparazzi folosesc un cip LPC 2148 ARM7. Partea de software, acesta
poate indeplini urmarirea waypoint-urilor, decolare si aterizare automata si mentinerea
altitudinii. De asemenea se poate configura si controlerul de zbor daca se folosesc giroscoape de
viteza pentru urmarirea unghiurilor de ruliu si tangaj, mai ales in cazul micro-UAV-urilor. Totusi
acest pilot automat nu are un control al vitezei din moment ce nu beneficiaza de senzori
barometrici. Paparazzi este autonom, deoarece nu se bazeaza pe o statie la sol. De asemenea are
si o gramada de functii de siguranta in cazul pierderii legaturii radio, sau la iesirea din raza
predefinita, pierderea semnalului GPS, etc.
8. Comparatii si concluzii
UAV-urile de mici dimensiuni reprezinta un subiect destul de activ in ultimii ani. Multe UAVuri mici cu aripa fixa sau rotativa zboara sub ghidarea sistemelor de pilot automat. Datorita
limitarilor in materie de dimensiuni si sarcina utila a UAV-urilor, caracteristicile fizice, ca
gabaritul, greutate sau consumul sunt principalele probleme care trebuiesc luate in considerare in
vederea proiectarii unui pilot automat. Un pilot automat bun trebuie sa fie mic, usor si sa aiba o
anduranta mare. Proiectarea unui hardware care sa indeplineasca cerintele unui pilot automat nu
este asa dificila. Constrangerile principale in proiectarea unui pilot automat constau in principal
in partea software. Pilotul automat pentru aeronave clasice ajuta pilotii umani la transportul unor
persoane sau a unor marfuri dintr-un oras intr-altul. Totusi, in cadrul UAV-urilor aceasta functie
nu este de ajuns. Deci, ce fel de functii trebuie sa indeplineasca un pilot automat? Pentru a
raspunde la aceasta intrebare, primul lucru la care ar trebui sa ne gandim este misiunea pe care
trebuie sa o indeplineasca un UAV de mici dimensiuni.
8.3 Directii viitoare ale sistemelor de pilot automat pentru UAV-uri mici
Analiza robustetii. Majoritatea pilotilor automati actuali nu au nevoie de un model dinamic
precis si sunt greu de testat in conditii de tulburi mecanice sau vant.
Interfete om-UAV mai prietenoase. Pilotii automati complet autonomi pentru UAV-uri pot sa nu
constituie o alegere buna pentru misiuni de supraveghere deoarece utilizator datelor poate avea
cerinte specifice in ceea ce privesteinformatiile precum dimensiunea filmarii sau acuratetea.
Proiectarea controlului pilotului automat in functie de date dinamice. Majoritatea pilotilor
automati se concentreaza in principal pe navigatie waypoint dar scopul suprem al zborului unui
UAV il constituie colectarea de date din zonele care prezinta interes. Cum pot fi incorporate
datele de la senzori ca intrari pentru pilotul automat reprezinta o sarcina destul deimportanta.
Unele cercetari au fost efectuate in acest domeniu dar mai este nevoie de eforturi pentru a
raspunde la aceasta intrebare in aplicatii reale ale UAV-urilor.
Posibilitatea cooperarii intre sistemele de piloti automatipoate fi adaugata. Sarcini ca maparea
sau culegerea de informatii intr-o zona mai mare necesita mai multe UAV-uri. Deci, pilotul
automat va trebui sa dispuna de functii de control care sa realizeze cooperarea. Chiar daca cativa
cercetatori au realizat niste experimente in acest domeniu, putini piloti automati dispun de functii
multiple ca zborul in formatie sau urmarirea video in cooperare.
8.4 Concluzii
In aceasta lucrare, atat pilotii automati comerciali cat si cei in dezvoltare sunt trecuti in revista si
comentati in detaliu cu o evidentiere a componentelor hardware. Intregul sistem de pilot automat
include cateva parti ca observatorul de stare, estimatorul de stare si controlul zborului. In sfarsit,
sunt comparate diferite sisteme de pilot automat si sunt prezise directiile viitoare de dezvoltare.
Bibliografie
[1] S. A. Cambone, K. J. Krieg, P. Pace, and L. Wells, USAs Unmanned Aircraft Roadmap,
2005-2030, National Defense, 2005.
[2] H. Wu, D. Sun, and Z. Zhou, Micro air vehicle: Configuration, analysis, fabrication, and
test, IEEE/ASME Trans. on Mechatronics, vol. 9, no. 1, pp. 108-117, 2004.
[3] J. M. Sullivan, Evolution or revolution? The rise of UAVs, IEEE Technology and Society
Magazine, vol. 25, no. 3, pp. 43-49, 2006.
[4] H. Chao, M. Baumann, A. Jensen, Y. Q. Chen, Y. Cao, W. Ren, and M. McKee, Bandreconfigurable multi-UAV-based cooperative re-mote sensing for real-time water management
and distributed irrigation control, Proc. IFAC World Congress, pp. 11744-11749, 2008.
[5] J. Pappalardo, Unmanned aircraft roadmap re-flects changing priorities, National Defense,
vol. 87, no. 392, pp. 30, 2003.
[6] B. L. Stevens and F. L. Lewis, Aircraft Control andSimulation, John Wiley & Sons, Second
edition, 2003.
[7] M. Liu, G. K. Egan, and Y. Ge, Identification of attitude flight dynamics for an
unconventional UAV, Proc. IEEE/RSJ Int. Conf. Intelligent Robots and Systems, pp. 32433248, 2006.
[8] www.u-nav.com.
[9] www.sparkfun.com.
[10] P. Brisset, A. Drouin, M. Gorraz, P. S. Huard, and J. Tyler, The Paparazzi solution, Proc.
of MAV2006, Sandestin, Florida, 2006.
[11] G. K. Egan, The use of infrared sensors for abso-lute attitude determination of unmanned
aerial ve-hicles, Tech. Rep. MECSE-22-2006, Monash Uni-versity, Australia, 2006.
[12] www.fmadirect.com.
[13] A. J. Calise, E. N. Johnson, M. D. Johnson, and J. E. Corban, Applications of adaptive
neural-network control to unmanned aerial vehicles, Proc. of AIAA/ICAS Int. Air and Space
Symposium and Ex-position: The Next 100 Years, Dayton, OH, 2003.
[14] D. Damien, B. Wageeh, and W. Rodney, Fixed-wing attitude estimation using computer
vision based horizon detection, Proc. Australian Int. Aerospace Congress, Melbourne Australia,
2007.
[15] www.micropilot.com.
[16] www.cloudcaptech.com.