Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Steluta
Aplicatii Stagiu An I semestru I - 2013
1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.
a) Constitutirea capitalului social
Sc Elimar Sistem se infiinteaza sub forma de societate cu raspundere limitata
cu un capital social de 1000 divizat in 100 parti sociale cu valoare de 10
ron/parte sociala. la infiintare asociatii depun aportul in numerar astfel: 1000
ron la banca in momentu deschiderii contului current in lei
Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
1. Inregistrarea aportului capitalului social
456 decontarii cu asociatii privind capitalul=1011 capitalul subscris
nevarsat 1000 ron
2. Varsarea aportului de catre asociatii
5121 conturi la banci in lei= 456 decontarii cu asociatii privind capitalul
1000 ron
3. Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat
1011 capital subscris nevarsat = 1012 capital subscris varsat 1000 ron.
B) capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin
majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unoi noi aporturi in
numerar si/sau in natura. De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin
incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor
sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si
exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Diferentele favorabile din
reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in reserve, fara a majora capitalul social.
Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi
hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este
realizata prin incorporarea rezervelor, benificiilor sau a primelor de emisiune.
1. majorarea prin emisiunea de noi parti sociale
Asociatul unic al societatii hotareste majorarea capitalului social prin emisiunea
unui pachet de 700 de parti sociale cu o valoare nominala de 10 ron, care se vor
achita in numerar.
- Inregistrarea subscrierii capitalului
456 decontatii cu asociatii privind capitalul = 1011 capital subscri nevarsat
700 ron
- Se inregistreaza aportul in numerar
5311 casa in lei = 456 decontarii cu asociatii prvind capitalul 700 ron
- Se inregistreaza regularizarea conturilor de capitaluri
1011
capital subscirs nevarsat =1012 capital subscris varsat 700 ron
2. majorarea capitalului prin aporturi in natura
asociatul unic hotaraste majoararea capitalului prin acceptarea unui nou aport in
natura materializat sub forma unui camion evaluat la valoarea de 15000 ron
% = 456 5500
1622
5000
1682
500
- se inregistreaza regularizarea capitalului
1011=1012 5500
2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.
Capitalul social poate fi redus prin:
- Reducerea numarului de actiuni sau parti sociale sau diminuarea valorii
nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionarii sau asociatii
- Rascumpararea actiunilor
- Acoperirea pierderilor contabile din anii precedentii sau alte operatiunii
Societatea a hotarat diminuarea capitalului pentru acoperirea unei perderii de
2000 ron
1012=117 2000
Potrivi legislatiei in vigoare pierderea contabil
3.
4.
5.
6.
-1.008 lei
vanzarea
Debit
461 Debitori diversi
25 .000 lei
Credit 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 25.000 lei
scoaterea din gestiune
Debit 6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 20.000 lei
Credit 261 Actiuni detinute la entitatile affiliate
20.000 lei
comisionul brokerului
Debit 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 400 lei
Credit 461 Debitori diversi
400 lei
incasarea titlurilor
Debit 5121 Conturi curente la banci 25.000 lei
Credit 461 Debitori diversi
25.000 lei
5. plata comisionului brokerului
Debit 461 Debitori diversi
400 lei
Credit 5121 Conturi curente la banci 400 lei
26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.
A. in cazul utilizarii inventarului permanent
Exemplu 1 : o entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc
initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara
materii prime astfel: 600 kg la1 ron/kg plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit
in numerar cheltuieli de transport in valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un
consum de materii prime de 700 kg, evaluat dupa metoda LIFO.
- achizitionare de materii prime conform facturii:
% = 401
714 lei
301
600 lei
4426
114 lei
- cheltuieli de transport achitate in numerar:
% = 5311
71 lei
301
60 lei
4426
11 lei
- achitare cu ordin de plata a materiilor prime :
401 =5121
714 lei
- consum de materii prime conform bonului de consum
601 = 301
740 lei
Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600
=1,10 lei/ kg
Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 =
740 lei
Exemplu 2: O entitate care tine evidenta stocurilor la prt standard prezinta la
inceputul lunii noiembrie urmatoarea situatie privind materiile prime :
- stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard);
- diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;
- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii;
- consum de materiale : 600 kg
- achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2
ron/kg.
% = 401
1.249 lei
301
1.000 lei
308
50 ( (2,10- 2 )*500=50)
4426
199 (1050 *0,19 = 199)
- achitarea in numerar a facturii :
401 = 5311
1.249 lei
- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 roni/kg=
1.200 ron)
601 = 301
1.200 lei
Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05
- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200* 0,5 = 60 ron
601 = 308
60 lei
Ce se intampla atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului
standard ?
- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este
1,8 ron/kg.
Monografiile contabile in acest caz vor fi:
- achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8
ron/kg.
% = 401
1.071 lei
301
1.000 lei
308
100 lei
4426
171 lei
- achitarea in numerar a facturii :
401 = 5311
1.071 lei
- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 ron/kg=
1.200 ron)
601 = 301
1.200 lei
Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571
- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200 * -0,0571
601 = 308
68,52 lei
B. In cazul utilizarii inventarului intermitent
Exemplu1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta
stocurilor la cost de achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de
achizitie, care se include in cheltuieli este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de
combustibil de 500 ron plus TVA cu plata in numerar.
La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100
ron.
- includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la
premisa ca se vor consuma in cursul perioadei :
6022 = 3022
200 ron
- achizitionarea de combustibil cu plata in numerar :
% = 5311
595 ron
6022
500
4426
95
- inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere:
6022 = 3022
100
Exemplu2. Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de
0,90 ron/l, 400 l, care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii
prime : 600 l, la pret de facturare de 1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de
trezorerie. Cheltuieli de transport : 60 ron plus TVA care se achita in numerar. La
inventariere s-a constatat un stoc de materii prime de 200 l, care se evalueaza
conform metodei costului mediu ponderat.
- includerea in cheltuieli a soldului initial :0,90 ron/l * 400 l = 360 ron
601 = 301
360 ron
- receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie:
% = 542
714
601
600
4426
114
- cheltuieli de transport achitate in numerar :
% = 531
71
601
60
4426
11
Nota : Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/l
Costul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l
- inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere : 200
* 1,02 ron/l=204 ron
601 = 301
204
27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.
Societatea elimar sistem platitoare de tva, achizitioneaza 5 cantare la un pret
de 1500 lei/ buc+ tva, pentru care mai plateste transport in valoare de 200 lei +
tva. Trei cantare se dau in folosinta, iar doua se pastreaza pentru nevoi viitoare.
La inventarierea de la sfarsit de an se constata deterioararea unui cantar, dar a
fost posibila valorificarea unor piese in valoare de 100 lei.
Inregistrarile contabile sunt
Achizitie cantarelor
%= 401 furnizori 9300
303 obiecte de inventor 7500
4426 tva deductibila 1800
Inregistrarea facturii de transport
% =401 furnizori248
303 materiale de natura obiectelor de inventor 200
4426 tva deductibila 48
Costul unui cantar este de 1500+ 40 (200/5)= 1540 lei
Darea in folosinta a celor 3 cantare
603 cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventor=303 obiecte
de inventor 4620
Obitinerea de piese in urma valoarificarii
3028 alte material consumabile=7588 alte venituri din expoloatare 100 lei
conform