CLASA MEA DE ELEVI

Proiect la Managementul clasei de elevi

Studente:Bubela Alexandra
Caraman Mariuca
Gatila Emilia
Stoian
Madalina
de Inginerie Medicala

Facultatea

Profesor indrumator:Mircea Elena Nicoleta

I.STRUCTURA:
1. CLASA DE ELEVI descriere
Variabile de descriere: mrime, interaciune, scopuri, structura, organizare.
Definite: "Ansambluri de indivizi (elevi), constituite istoric, ntre care exist diverse
tipuri de interaciuni i relaii comune determinate" (Mielu Zlate).
Managementul clasei de elevi este un domeniu de cercetare n stiintele educatiei care studiaza
perspectivele de abordare a clasei de elevi si structurile dimensionale ale acesteia, n scopul
asigurarii conduitelor corespunzatoare pentru desfasurarea procesului de predare-nvatareevaluare .
Principalele atribute care caracterizeaza clasa de elevi si pe care le vom discuta pe rand sunt:
marimea clasei, interactiunea membrilor, scopul,structura si organizarea.
A face managementul clasei nseamna a utiliza un set de instrumente de gestionare a relatiilor
dintre profesori si elevi pe de o parte, si dintre elevi pe de alta parte. Acest set de instrumente
este oferit profesorilor si nvatatorilor pentru a le facilita munca si pentru a-i ajuta sa construiasca
un mediu de munca sanatos. Utilizarea acestor instrumente la clasa urmareste doua scopuri egale
ca importanta: Un prim scop este de a asigura reducerea stresului pe care l presupune munca n
scoala, prin gestionarea eficienta a problemelor de disciplina si a relatiei cu elevii. Un al doilea
scop este de a proteja sanatatea emotionala a copiilor si a le asigura dezvoltarea armonioasa.
Acest aspect este deosebit de important deoarece problemele emotionale determina problemele
de comportament; cele mai multe dintre comportamentele violente si situatiile de indisciplina cu
care ne confruntam n mediul scolar se datoreaza acestor probleme emotionale.
Marimea clasei a deschis multe discutii deoarece s-a constatat ca, cu ct clasa este mai mare,
cu att este mai mare tendinta de subdiviziune, n timp ce, cu ct este mai mica clasa, cu att
sporeste tendinta de subiectivitate a membrilor acesteia;
Conform legii, in invatamantul preuniversitar formatiunile de studiu cuprind grupe, clase
sau ani de studiu, dupa cum urmeaza:
a) in invatamantul prescolar: grupa cu, in medie 15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai
mult de 20;

b) invatamantul primar: clasa pregatitoare si clasele I IV : clase in medie de 20 de elevi, dar nu

mai putin de 15 si nu mai mult de 25;
c) in invatamantul gimnazial : clasa, in medie de 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai
mult de 30;
d) invatamantul liceal : clasa, in medie de 25 de elevi, dar nu mai putin de 20 si nu mai mult de
30;
e) invatamantul postliceal : clasa, in medie de 25 de elevi, dar nu mai putin de 20 si nu mai mult
de 35.
Adesea insa, o clasa are 38-40 de elevi, avand de suferit atat profesorul cat si elevul, pierzanduse din calitatea actului didactic.
Clasa de elevi nu reprezinta o asociere spontana de indivizi, ci una organizata, bazata pe
norme si criterii clare. Elementele distinctive ale unei activitati organizate sunt:

Scopul comun;

Diviziunea muncii;

Definirea riguroasa a rolurilor;

Structurile de rol;

Sistemul informational si comunicarea.

Un exemplu de regulament organizatoriu este urmatorul: se impart responsabilitatiile

obligatorii n clasa precum liderul clasei, viceliderul, casierul clasei, responsabilul cu activitatile
extracurriculare, responsabilul cu activitatile sportive, se realizeaza serviciul n clasa , n ordine
strict alfabetica sau pe banci pentru a nu aparea certuri, se numesc elevii care pregatesc si
deservesc video-proiectorul si calculatorul in cazul n care se folosesc la ora, plus alte atributii
date de profesor pentru buna desfa?urare a lec?iilor.
Un alt atribut care caracterizeaza clasa de elevi este structura clasei, ce defineste doua aspecte
puternic corelate ntre ele: modalitatea concreta de interactiune a membrilor grupului si ierarhia
interna a grupului pe baza jocului de statute si roluri;
n conditiile vietii scolare, elevul nu traieste izolat, ci ntr-un angrenaj social, viata sa
afectiva, activitatea intelectuala si cea profesionala desfasurndu-se n interiorul si n
interdependenta cu mediul socio-scolar nconjurator sau n conditii date (Collier G.) [3].
Tipurile principale de interactiuni sunt:

-pe verticala: n interiorul clasei sunt relatiile de conducere, care se stabilesc ntre membrii
grupului si liderii formali sau informali)
- pe orizontala : din cadrul grupului sunt acelea care se stabilesc ntre un elev si alt elev
(interpersonale), ntre un elev si un grup de elevi/colectivul clasei; ntre microgrupuri de elevi
La nivelul dinamicii si procesualitatii relatiilor interpersonale putem spune ca influenta
educationala poate functiona ca si criteriu de analiza a interactiunilor din clasa de elevi:
-relatii de cooperare:bazate pe coordonarea eforturilor in vederea realizarii unui efectiv comun;
-relatii de competitie:bazate pe rivalitatea partenerilor in atingerea unei tinte individuale;
-relatii de conflict:bazate pe opozitia mutuala a partenerilor raportata la un scop indivizibil.
Interactiunea educationala este un aspect, o forma din multitudinea si varietatea
relatiilor interpersonale in clasa de elevi in ceea ce priveste o posibila clasificare a relatiilor
interpersonale in clasa de elevi, criteriul utilizat il reprezinta nevoile si trebuintele psihologice
resimtite de elevi atunci cand se raporteaza unii la altii. Prin exploatarea acestui criteriu, rezulta
urmatoarele tipuri de relatii interpersonale in clasa de elevi:
relatii de intercunoastere,
relatii de intercomunicare,
relatii socio-afective (afectiv-simpatetice),
relatii de influentare.
Relatii de intercunoastere
Deriva din nevoia psihologica de a dispune de unele informatii cu privire la celalalt, la
felul lui de a fi, la personalitatea acestuia. Cu cat informatiile de care dispune un cadru didactic
la un moment dat despre elevi sai si un anumit elev despre ceilalti colegi sunt foarte diverse si
consistente, cu atat universul dinamic al interactiunilor respective este mai viguros. Cand
informatiile sunt mai limitate, sansele instaurarii neincrederii si a suspiciunii intre parteneri sunt
mai ridicate. Elementul central, inceputul si sfarsitul acestui tip de relatii interpersonale, il
constituie imaginea partenerilor unul despre celalalt si despre ei insisi.
Relatii de intercomunicare
Apar ca o rezultanta a ceea ce resimt oamenii, copiii, atunci cand intra in interactiune,
nevoia de a se informa reciproc, de a face schimb de informatii, de a comunica. Clasa, ca univers
al comunicarii, prin excelenta, constituie pentru elevi un univers deschis provocarilor

informationale, cu schimburi de mesaje, cu aprecieri frecvente si intense la adresa situatiei

procesului de intercomunicare din interiorul grupului.
Domeniul abordat in cadrul sociologiei educatiei, comunicarea in interiorul clasei de
elevi poate fi privita, critic, din urmatoarele puncte de vedere:
modelele comunicarii interpersonale in clasa,
contextul in procesul de comunicare interpersonala,
aspectele particulare ale negocierii in procesul de comunicare interpersonala,
aspectele nonverbale ale comunicarii interpersonale.
Ceea ce poate fi relevant pentru relatiile de intercomunicare sunt situatiile de perturbare a
comunicarii: filtrarea informatiilor, blocajul efectiv, bruiajul, distorsiunea. Nesolutionate in
spatiul temporal adecvat, asemenea fenomene pot sa se transforme in autentice situatii de criza
educationala, solutionate cu suficienta dificultate.
Relatii socio-afective preferentiale
Sunt rezultatul interventiei unei nevoi de tip interpersonal, ce are in vedere schimbul de
emotii, sentimente si structuri de tip afectiv-simpatetic, creionandu-se astfel un nou tip de relatii
interpersonale, relatii afectiv-simpatetice, care presupun relatii de simpatie si antipatie, de
preferinta si de respingere reciproca intre membrii clasei de elevi.
Atractia interpersonala are la baza o serie de emotii ce pot fi intelese ca modificari
organice, fiecare dintre aceste modificari avand drept cauza un proces fiziologic: refluxul
declansat de excitatia venita de la obiect. Atitudinile Eului sunt simtite de constiinta ca emotii, in
inteles general, iar in inteles, special, emotiile sunt fapte de constiinta care raspund de atitudinile
primitive ale Eului. La nivel emotional, in derularea acestui proces nu intervine orice fel de
judecata de valoare. Emotiile provin din atitudini rapide si pripite, cu un grad mare de
dezorganizare.
Relatii de influentare
Clasa de elevi, ca un univers socio-relational complex, dezvolta o varietate de relatii si
interactiuni din care elevul deprinde o serie de norme si valori pe care le dezvolta pe termen
lung. Aceasta deprindere, internalizare sau chiar invatare sociala este dependenta de functionarea
unor factori de supradeterminare ai comportamentului social. E important de mentionat la acest
nivel, ca relatiile interpersonale de influentare nu se manifesta doar ca rezultante ale unor
afinitati personale, ci sunt determinate si de pozitia pe care o ocupa fiecare in ierarhiile

subiective si obiective ale grupului-clasa. Totodata, asemenea interactiuni, soldate sau nu cu un

rezultat, pot fi considerate efectul participarii constiente sau inconstiente, dorite sau nedorite, a
membrilor grupului-clasa. Asemenea constatari au contribuit la alimentarea unor puncte de
vedere interesante, potrivit carora relatiile interpersonale au, in primul rand, un caracter
impersonal, esenta lor rezidand in interactiunea rolurilor, functiilor si a statutelor sociale.
Individualizare, grupare i organizare n clas:Profesorul Dan Potolea de la
Universitatea din Bucureti, referindu-se la problema diversificrii modalitilor i a structurilor
organizatorice n coal, abordeaz triadic aceast realitate educaional:
Diversificare instituional:diversificarea studiilor ,organizatoric (teoretic,
profesional,) ,cursuri opionale ,schimbarea structurii clasei de elevi ,clase de nivel ,grupe de
nivel ,clase speciale;
Diversificare curricular:nvmnt modular
Diversificare procesual:individualizarea instruirii la nivelul clasei de elevi;
n legtur cu aceasta diversificare procesual, obiect de studiu al
managementului clasei de elevi, modurile de instruire se prezint sub trei asemenea forme:
frontal, grupal, individual.

a)Frontal: pornete de la perspectiva tratrii clasei de elevi ca i

cum toi elevii ar fi egali ntre ei. Aceast form organizatoric predispune la utilizarea metodelor
expunerii i a conversaiei.
b)Grupal: presupune organizarea elevilor (de la 2 la mai muli elevi) pe echipe n
funcie de anumite criterii (astfel rezulta):
-grup omogen: elevii sunt inclui n funcie de interese, capaciti, rezultate colare
comune, i dispun de:
-sarcini de instruire distribuite difereniat;
- ndrumarea permanenta a cadrului didactic;
- timp de instruire distribuit neuniform;
-grup eterogen: elevii sunt inclui posednd interese, capaciti, rezultate colare
difereniate, i dispun de:
- sarcini de instruire difereniate sau comune (difereniate la nivel de
dificultate i chiar la nivel de coninut);
c)Individual: presupune respectarea individualitii elevilor, adoptndu-se
sarcini de instruire n concordan cu nevoile i posibilitile fiecrui elev, n parte.

2.STRATEGIA MANGERIAL
a)Rolurile cadrului didactic n clasa de elevi
Clasa de elevi este un grup social supus n mod constant influentelor
educative exercitate de scoala. Ansamblul de elevi ce o compune este un grup social specific, n
cadrul caruia exista o varietate de relatii educative. Aceste relatii au ca suport raporturile
interpersonale din cadrul clasei si relatia pedagogica educator-educat. Desirelatia profesor-elev
are un pronuntat caracter didactic, ea este influentata de pluralitatea de relatii interindividuale pe
care le are elevul n clasa si n afara ei. De aceea este necesar ca profesorul sa cunoasca grupul ca
ansamblu dinamic de relatii interumane.
Profesorului i revine sarcina si raspundereaintegrarii sale n clasa
si colectivul clasei de elevi pe care urmeaza sa-l nchege. ntr-un colectiv format, profesorul
devine unul dintre membrii acestuia, ndeplinindu-si functia n interiorul grupului. Rolul
educatorului pe scena scolara depinde de scopul pe care si-l propune sa-l atinga prin actiunea sa
pedagogica.

Influentarea elevilor de catre profesor se face direct, prin atitudine,

mesaj verbal, gestica, mimica, stare afectiva, exemplu personal , adica prin prezenta sa activa.
Aceasta prezenta are functia de stimul ce determina la elevi un raspuns care poate fi de acceptare
formala, acceptare cu convingere, imitare, contagiune, rezistenta. Indirect, profesorul
influenteaza prin intermediul altor factori educationali cum sunt colectivul clasei de elevi,
familia, consiliul profesoral, comitetul cetatenesc de parinti.
Rolurile manageriale ale profesorului in clasa de elevi sunt
urmatoarele:

Planificare:activitile cu caracterinstructiv i educativ,determin sarcinile i obiectivele

pe variate niveluri, i structureaz coninuturile eseniale i alctuiete orarul clasei etc;

Organizare: activitile clasei, fixeaz programul muncii instructiv-educative, structurile
i formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui i

determina climatul i mediul pedagogic;

Comunicare: Profesorul comunica informaiile tiinifice, seturile axiologice sub forma
mesajelor, stabilete canalele de comunicare i repertoriile comune. Activitatea educativ
implica de altfel i un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formulrii ntrebrilor
,dar i prin libertatea acordat elevilor n structurarea rspunsurilor (merit s subliniem
de asemenea i stimularea elevilor n facilitarea procesului de punere a ntrebrilor).

Conducere: Profesorul conduce activitatea desfurat n clas direcionnd procesul

asimilrii ,dar i al formarii elevilor prin apelul la Normativitatea educaional.

Coordonare:Coordoneaza relatiile interumane din clasa si activitatea grupurilor de munca

existente n cadrul ei, urmarind ntarirea solidaritatii grupului.

Indrumare: Profesorul indruma elevii pe drumul cunoaterii prin intervenii punctuale
adaptate situaiilor respective, prin sfaturi i recomandri care s susin

comportamentele i reaciile elevilor;

Motivare : Profesorul stimuleaza activitatea elevilor prin aprecieri, ndemnuri,prin
ncurajarea eforturilor pe care ei le fac.E. Planchard a remarcat ca din dorintele elevilor
referitoare la relatiile lor cu profesorii se desprinde necesitatea unei interventii umane

care sa-i sustina, sa-i ncurajeze si sa le arate cu bunavointa cnd si unde au gresit .
Consiliere :Profesorul consiliaza elevii n activitile colare ,dar i n cele extracolare,
prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea cultural i axiologic a acestora. Un aport
deosebit l are intervenia educatorului n orientarea colar i profesional ,dar i n

cazurile de patologie colar.

Control: elevii n scopul cunoaterii stadiului n care se afl activitatea de realizarea
obiectivelor precum i nivelele de performan ale acestora. Controlul nu are dect un rol

reglatori de ajustare a activitii i atitudinii elevilor

Evaluare :Profesorul evalueaza msura n care scopurile i obiectivele dintr-o etap au
fost atinse prin instrumente de evaluare sumativ, prin prelucrri statistice ale datelor
recoltate i prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecile valorice pe care le va
emite vor constitui o baz temeinic a procesului de caracterizare a elevilor.
Universul relational al clasei de elevi, analizat din punct de vedere al influentei

educationale n contextul grupului scolar si abordat, din punct de vedere stiintific, sub auspiciile
managementului clasei de elevi, devine unul dintre subiectele cele mai importante de a
caruicunoastere si aplicare depinde succesul demersului educativ al cadrului didactic.
b)Activiti propuse pentru clasa de elevi
ntreaga activitate a clasei de elevi este organizat de profesor, cu consultarea membrilor
grupului i cu delegarea responsabilittilor n rndul elevilor. Participarea la organizarea muncii a
elevilor clasei conduce la o atitudine pozitiv a acestora fat de obiectivele urmrite i i
motiveaz pentru ndeplinirea lor.
Vizitele la muzee, expoziii, monumente i locuri istorice, case memoriale organizate

selectiv constituie un mijloc de a intui i preui valorile culturale, folclorice i istorice ale
poporului nostru. Ele ofer elevilor prilejul de a observa obiectele i fenomenele n starea lor
natural, procesul de producie n desfurarea sa, operele de art originale, momentele legate de
trecutul istoric local, naional, de viaa i activitatea unor personaliti de seam ale tiinei i
culturii universale i naionale, relaiile dintre oameni i rezultatele concrete ale muncii lor,
stimuleaz activitatea de nvare, ntregesc i desvresc ceea ce elevii acumuleaz n cadrul
leciilor.
n urma plimbrilor, a excursiilor n natur, copiii pot reda cu mai mult
creativitate i sensibilitate , imaginea realitii, n cadrul activitilor de desen i modelaj , iar
materialele pe care le culeg ,sunt folosite n activitile practice, n jocurile de creaie. La vrsta
colar, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune n legatur cu mediul , fiind
dispui s acioneze n acest sens .
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive
pentru cei mici. Acestea ofer copiilor posibilitatea s demonstreze practic ce au nvat la
coal, acas, s deseneze diferite aspecte, s confecioneze modele variate.
c)Msuri de intervenie n clasa de elevi
Violena este una dintre marile probleme ale lumii contemporane. Presa scris sau
audiovizualul informeaz n permanen cu privire la manifestri diverse ale acestui fenomen.
Apariia diferitelor forme de violen n mediul colar pare aproape o fatalitate i devine, adesea,
un lucru obinuit, cu care semenii coexist fr mcar a se mai sesiza asupra pericolului. Chiar
dac reprezint o problem delicat, punerea sub control a fenomenului violenei nu se poate
face dect dac i sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare i posibilitile de
prevenire. Problema violenei n coal poate i trebuie s devin o tem de reflecie pentru toi
cei implicai n actul educaional. Cu att mai mult cu ct coala dispune, credem, de importante
resurse pentru a concepe programe de prevenire a violenei i pentru a rupe cercul vicios al
violenei n mediul colar.
Olweus (1994) a descris violena ca i un tip special de agresiune, n care cineva atac
fizic sau amenin o persoan, care este slab i fr putere, pentru a o face s se simt speriat,
restricionat sau suprat pentru o perioad considerabil de timp, att datorit traumei
emoionale, ce urmeaz unui asemenea atac, dar i datorit fricii de noi atacuri. Aceast definiie
arat c violena colar (bullyingul) este diferit de luptele sau certurile pe care doi oameni de

aproximativ aceeai putere le au (Whitney & Smith, 1993). n acest caz, actorul i victimele sunt
pri ale aceluiai grup social de interaciune.
Surse ale hruirii i violenei n mediul colar :
-Factorul familial
- Factorul social
- Factorul individual
-coala ca surs de violen
Tipuri de intervenie:
- la nivel individual vs. la nivel de grup (familie, coal)
- prevenie vs intervenie pentru stoparea proliferrii comportamentelor nedorite
- viznd victima vs iniiatorul actului de violen
FORME UOARE: - Ton ridicat - Tachinare - Ironie Poreclire - Insult - njurtur - Intimidare - Scuipare - Instigare la violen - Deposedarea de
obiecte personale - nsuirea bunului gsit - Violarea secretului corespondenei
FORME GRAVE: - Hruire -Abuz de ncredere - Ameninare nelciune - antaj - Calomnie - Seducie - Lipsirea de libertate a persoanei - Ultraj - Ultraj
contra bunelor moravuri - Tulburarea linitii publice - Plmuire - mbrncire - Trntire Imobilizare - Lovire/btaie - ncierare - Lupte de grup - Constituirea unui grup infracional
organizat - Aruncarea cu obiecte cu consecine grave - Vtmare - Mutilare - Deteriorare,
distrugere de obiecte - Distrugere - Instigare la discriminare - Portul i folosirea fr drept de
arme - Tinuirea - Furt - Furt calificat - Tlhrie - Tlhrie calificat - Tentativ de viol Tentativ de omor - Loviri sau vtmri cauzatoare de moarte - Determinarea sau nlesnirea
sinuciderii - Omor - Omor calificat - Uciderea din culp - Actul sexual cu un minor - Viol Corupia sexual - Perversiunea sexual

Violena n interiorul mediului colar:

- includerea , n fiecare semestru, n cadrul orelor de dirigenie a cel puin unei teme care s pun
n dezbatere problema violenei ntre elevi i a relaiilor dintre elevi- cadre didactice, personal
didactic auxiliar i nedidactic;
- lectorate cu prinii n care s fie dezbtuta ca o tem principal problem violenei n mediul
familial, a violenei ntre elevi, a relaiilor dintre elevi i cadre didactice i a comportamentului
prinilor n coal;
- organizarea unor activiti extracolare sportive, artistice, civice n cadrul cercurilor de la

nivelul unitii colare, a clubului copiilor, avnd ca profil non-violena;

- organizarea unor programe civice , avnd c teme : Stop violenei! Lumea poate fi mai
bun!, Sunt civilizat. Vrei s fii ca mine?, Spunem nu anturajului nociv!, prin care elevii
mrluiesc prin coal cu pancarde care au scrise pe ele titlurile mai sus menionate;
- iniierea de programe i proiecte ale Consiliului Elevilor pe o problematic viznd combaterea
violenei la nivelul unitii colare
- consilierea psiho-pedagogica a elevilor care prezint forme accentuate de manifestare violent,
agresiv, n relaiile cu colegii i cadrele didactice, n cadrul Cabinetului de consiliere
psihopedagogic;
- consilierea pedagogic a cadrelor didactice pe problematica prevenirii i combaterii violenei n
mediul colar;
- desfurarea consiliului profesoral cu tema: Responsabilitile sistemului educaional privind
respectarea, promovarea i garantarea drepturilor copiilor;
II.Se va proiecta o strategie managerial personalizat, n conformitate cu dimnesiunile
clasei de elevi:
Dimensiunea ergonomic se refer la: dispunerea mobilierului n sala de clas, vizibilitatea,
amenajarea slii de clas.
a) Dispunerea mobilierului n sala de clas.
Mobilierul colar reprezint o parte important a bazei tehnico-materiale a nvmntului
i este compus dintr-o serie de piese de mobil folosite n mediul colar ca suporturi
conexe, n scopul ndeplinirii unor obiective educaionale.
n compoziia mobilierului colar intr att piesele destinate locurilor de studiu i de
nvare ale elevilor, ct i mobilierul rezervat cadrlui didactic. Din punct de vedere
ergonomic, mobilierul colar este realizat potrivit caracteristicilor psiho-somatice ale
elevilor i adecvat spaiului de clas, n timp ce, dintr-o perspectiv didactic, acesta
-

trebuie instalat i reglat dup obiectivele instructiv-educative ale activitii.

Atributele moderne ale mobilierului slii de clas sunt: simplitatea, funcionalitatea,
durabilitatea, instrucionalitatea i modularitatea. n prezent, ergonomia spaiului de
nvmnt se preocup de modularitatea mobilierului colar, astfel nct acesta s poat
fi organizat i reorganizat, compus i descompus, n funcie de sarcina didactic i de
stilul educaional al cadrlui didactic.

Spre exemplu, o dispunere a mobilierului n variant tradiional favorizeaz expunerea

cadrului didcatic i atitudinea pasiv a elevilor. O dispunere pe sistem semicerc sau oval

creeaz i ncurajeaz interaciunile permanente i activismul elevilor.

b) Vizibilitatea presupune adaptarea spaiului colar al clasei la necesitile somatofiziologice i de sntate ale elevilor. Se au n vedere elevii cu deficiene de vedere, de
auz, ale scheletului sau ordonarea n funcie de nlime. Este recomandabil i stimularea

unei dinamici a poziiilor ocupate n bnci de ctre elevi.

c) Amenajarea slii de clas trebuie s se realizeze n funcie de particularitile culturale
ale clasei (elemente de identificare, simboluri, o mascot de exemplu) care ar crea tuturor
sentimentul de identitate cu grupul. Un simbol al clasei, o melodie preferat, un joc
preferat, o poveste reprezentativ pentru clas, cteva seturi de fotografii cu membrii
clasei constituie ocazii de configurare a culturii clasei.

Dimnesiunea psihologic
Are n vedere att caracteristicile de ordin psihologic strict, ct i pe cele care in de
psihologia educaiei. Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt: cunoaterea,
respectarea i exploatarea particularitilor individuale ale elevilor.
n acest sens, trebuie analizat i cunoscut capacitatea de munc a elevilor, respectiv
potenialul energetic i funcional, fizic i psihic, de care trebuie s dispun elevul pentru
desfurarea la nivel optim de intensitate, ritm i eficien a unei activiti educaionale date.
Principalele componente ale capacitii de munc a elevilor sunt:
-

Capacitatea de munc nominal totalitatea resurselor energetice i

funcionale ale organismului i ale sistemului psihic uman care pot alctui
potenialul maxim de efort fizic i intelectual al elevilor, n condiii optime de
ritm biologic, sntate i motivaie;

Capacitatea funcional de munc energia solicitat i utilizat efectiv n

activitatea colar;
o Capacitatea de munc disponibil rezultatul diferenei dintre primele dou
forme i reprezint rezervele de energie fizic i psihic de care dispune

elevul la un moment dat pentru investirea lor n desfurarea activitilor de

ordin colar.
o Capacitatea de munc auxiliar un potenial de rezerv necesar elevilor
pentru desfurarea cu succes a altor sarcini dect cele colare.
Capacitatea de munc a elevilor se concretizeaz n capacitatea de nvare i n
trsturile de personalitate.
Capacitatea de nvare este condiionat de:
-

nivelul dezvoltrii biopsihosociale;

starea de pregtire la nivel de abiliti, cunotine (elemente cognitive);

nivelul de motivaie (atenia i interesul pentru studiu).

Elementul motivaional care stabilete fundamentarea psihologic a competenei sociorelaionale este convingerea.
n cadrul educaiei

morale, voina este foarte important. Elevii cunosc i accept

regulile impuse de prini i coal, dar la primul obstacol nu reuesc s le aplice. Voina
reprezint, din punct de vedere psihologic, capacitatea fiinei umane de a depi obstacolele care
mpiedic atingerea unui obiectiv.
n formarea voinei, se pot aplica urmtorii pai:
1.

se poate concepe un proiect care s cuprind norme clare, precise, motivante

pentru elevi;

2.

sarcinile pe care le vor ndeplini sunt identificate mpreun cu elevii, iar

cadrul didactic trebuie s stimuleze iniiativa, capacitatea de decizie i
independena;

3.

trebuie utilizat n dezvoltarea voinei elevului ideea de perseveren. Trebuie

obinuii cu ideea ndeplinirii unor obiective.

n felul acesta, formarea voinei elevilor este clar o activitate didactic.

Dimensiunea social;
Caracteristicile clasei ca grup social sunt:

ntinderea clasei are n vedere numrul de elevi care compun grupul (de obicei,
25 30 de elevi);

interaciunea membrilor clasei (directe, nemijlocite i multivariante);

scopurile (pe termen scurt, pe termen lung, comune grupului-clas, motorul

dezvoltrii grupului pe timpul colaritii);

structura grupului (legtura membrilor grupului n plan interpersonal, dar i

ierarhia intern a grupului);

compoziia i organizarea (rezultatul interaciunii celorlalte caracteristici ale grupului

gradul de omogenitate sau de eterogenitate a grupului).
Dimensiunea normativ reprezint ansamblul de reguli i norme care regleaz ntreaga
activitate colar.
Normele sunt acele cerine ale unei comuniti n ceea ce privete atitudinile, alegerile i
aciunile membrilor, manifestndu-se sub forma unor obinuie, uzane, constane i stereotipuri
comportamentale. Aceste norme pot fi:
-

explicite, normele cuprinse n regulamentul colar, cunoscute i clar exprimate;

implicite, normele ascunse care se construiesc n cadrul grupului.

Din punctul de vedere al managementului clasei, mai importante sunt regulile implicite
deoarece acest lucru implic un efort de cunoatere din partea cadrului didactic.
Dimensiunea operaional const ntr-un plan de aciuni i strategii pe care cadrul
didactic le utilizeaz n coordonarea clasei de elevi. n mod tradiional, intervenia cadrului
didactic se realizeaz avnd la dispoziie recompensele sau sanciunile.
Strategii de intervenie folosite de cadrul didactic n situaii specifice de criz.
Introducerea pedepsei este util ntruct nerespectarea normelor stabilite solicit o anumit
atitudine din partea cadrului didactic, cu o reacie imediat. n miestria cu care profesorul
utilizeaz o anumit metod trebuie s in cont de cteva constatri de ordin psihopedagogic.
Dac un cadru didactic este perceput ca fiind o persoan distant, rezultatul poate fi chiar
negativ. Dac profesorul este perceput ca fiind o persoan apropiat de elevi, cald, atunci efectul
sacionrii este pozitiv i duce la modificarea comportamentului nedorit.

Investigaiile moderne idenitific o serie de strategii de intervenie, precum:

-

strategia de dominare presupune adoptarea unui comportament autoritar

explicat de poziia superioar pe care o deine cadrul didactic n raport cu
elevii;

strategia de negociere;

fraternizarea neputina de dominare a cadrului didactic, convertit ntr-o

form de alint pedagogic;

strategia bazat pe rutin creeaz aa-numitul profesor predictibil, care i

fundamentez interveniile pe standardizare i uniformizare;

terapia ocupaional sporete dinamica clasei cu precdere la nivel fizic,

cultivnd micarea ca form suprem de tratament i intervenie;

strategia de susinere moral pune pe prim plan funcia moralizatoare a

discuiei directe, asociind reuita colar a elevului cu reuita social.

Dimensiunea inovatoare este o condiie a optimizrii interaciunilor i a deciziilor

educaionale. Intervenia cadrului didactic n cadrul clasei se bazeaz foarte mult pe
capacitatea inovatoare.