Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect CCUPS GHITA Repaired
Proiect CCUPS GHITA Repaired
Proiect CCUPS GHITA Repaired
CUPRINS...............................................................................................................................1
INTRODUCERE...................................................................................................................3
1. ALEGEREA TIPULUI DE INSTALATIE DE FORAJ
1.1.
1.2.
1.3.
3.5.
Concluzii.........................................................................................................50
6.CONCLUZII................................................................................................75
7.BIBLIOGRAFIE...........................................................................................76
INTRODUCERE
Un proiect nseamn o lucrare tehnica ntocmita pe baza unei teme date, care cuprinde calculele
tehnico-economice, desenele, instruciuni de montaj si ntreinere etc., necesare executrii unei instalaii,
construcii, maini, unui utilaj, dispozitiv, unei scule etc.
Lucrarea tehnica este un studiu scris asupra unui subiect cu caracter tehnic, o scriere, o opera
tiinifica.
Lucrarea ca studiu scris este aciunea de a lucra / de a studia si rezultatul ei, adic o munca
intelectuala susinuta depusa in vederea nsuirii de cunotine tiinifice temeinice intr-un anumit
domeniu de specialitate.
In ceea ce privete metoda de lucru vom utiliza o metoda cu profund caracter fenomenologic,
avnd n vedere adevrul exprimat de academicianul Dumitru Dumitrescu (un mare hidrotehnician
roman), si anume: Un calcul concret este complet numai cnd ptrunde in esena invizibil a
fenomenului. [3]
Dezvoltare utilajului petrolier este legata de dezvoltarea metodelor de foraj, extracie, transport si
prelucrare a petrolului.
Instalaiile de foraj, in funcie de metodele de foraj folosite, au avut urmtoarea evoluie:
a)
b)
c)
d)
combustie subterana.
[1]
calcul de rezistenta i stabilitate pentru garnitura de foraj, burlanele pentru tubaj, evile de extracie i
conducte.
HM
yTj = H M
n care: HTj este adncimea de tubare a coloanei de ordinul j;
adncimea maxim (final) a sondei.
HTj =yTj HM (1.2)
(1.1)
(1.2)
In figura 1.1.1 se prezint principalele pri componente ale unei garnituri de clasica/convenional n
cazul forajului cu masa rotativ.
Fig. 1.1.1 Garnitura de foraj (Gar. F.) clasica / convenional in cazul forajului cu MR:
An. Ad. - ansamblu de adncime; s - sapa; RL - reducie de legtura;
Cor. St. Ro - corector - stabilizator cu role; ASV - amortizor de ocuri si vibraii;
PG prjina grea; DPG diametrul nominal (exterior) al PG; St stabilizator;
G -geala; LAn.Ad. - lungimea An.Ad.; An.S - ansamblul superior; PFI - prjina de foraj
intermediara; PF - prjina de foraj; DPF - diametrul nominal (exterior) al PF;
L An.S lungimea An.S.; LGF lungimea Gar.F; PA prjina de antrenare;
Pm ptraii mici; An.Ro antrenor cu role; PM ptrai mari; MR masa rotativa;
RLCH - reducie de legtura intre CH si PA; VS/CS - ventil de sigurana / cana de
sigurana; CH - cap hidraulic; c - crlig; MC - ansamblul macara - crlig.
CB
1
.
CS/
A
2
.
CI
(I)
3
.
CE
HCB,j=
LCB,j
(m)
437,5
LS,
(m)
YT,j
DCB,j
(mm)
437,5
0,12
5
2450
2012,
5
0,7
13 3/8
(339.7
)
8 5/8
(219)
3500
1050
Tip
burlane si
IF
API
S
DM.CB.j
(mm)
API
L
244,5
25,3
5
API
L
141,3
8,7
5
(127)
CB
Di.m.CB.j-1
(mm)
i.m.CB.j-1
(mm)
1.
CS/A
2.
CI (I)
3.
CE
365,1
CB.j
(mm
)
39,7
DS.P.j
(mm)
Tipul
sapei
IFU-C
17
S-17
1/2in
J
(444,5)
11
M-11
5/8in 5/8 DGJ
(295,2)
6 1/4
MA- 6
in
1/4 DGJ
(158,7)
RCB,r
CSI,CB,j
CSI,CB,r
RCB,j=
CB, j
Ds
0,089
0,06-0,09
0,217
451
103,25
0,085
0,06-0,09
0,171
313,6
77,45
0,054
0,050,065
0,109
0,1370,22
0,1370,22
0,1900,25
7 5/8
REG
6 5/8
REG
3 1/2
REG
Tabelul 1.1.3 din care se alege spaiul inelar, CE, in funcie de diametrul nominal al coloanei de
exploatare, DCE
Nr.
Crt
CB
CB,r
mm (in)
mm
mm
1.
114,3(41/2)127(5)
13,715,2
1015
2.
139,7(51/2)158,3(61/4)
16,819,1
3.
168,3(65/8)193,7(75/8)
4.
RCB
Normale (N)
Complicate (C)
RCB,r
CSI,CB,r
RCB,r
CSI,CB,r
1520
0,050
0,110
0,060
0,137
20,223,2
2025
0,065
0,150
0,090
0,220
219,1(85/8)244,5(95/8)
26,329,3
2530
0,075
5.
273,1(103/4)289,4(113/4)
32,835,8
3035
0,0098
0,060
0,137
0,080
0,190
6.
323,8(123/4)339,7(133/8)
38,940,8
3540
0,090
0,220
0,100
0,250
7.
406,4(16)508,0(20)
48,861,0
4550
Caracterul Sondei 1 Gageni este de exploatare a petrolului dintr-un zacamint,format din roci
consolidate,de tarie medii (M) si abrazive (A). Conform tipului de sapa aleasa pentru forajul putului de
exploatare (tabelul 1.2). Astfel coloana de exploatare (CE) se introduce cu siul fixat in acoperisul
stratului productiv. la adincimea maxima (HM) de 3500 m.
7
Coloanele sunt de tipul intregi, adica tubeaza puturile forate pana la suprafata (la zi"). Ceea ce
inseamna ca:
LCB,j=HCBj=HTj , j= 1,3
(1.3)
Adincimea la care se realizeaza tubarea se determina cu relatia :
H
y T , j= T , j
(1.4)
HM
Astfel se obtin datele inscrise in tabelul 1.2.
Adancimea pe care se realizeaza saparea (Ls) se determina cu expresia:
Ls=Ls.j=HCB.j=HCB.j-HCB.j-1 , j = l,2,...,nCB.
(1.5)
Diametrul nominal al CB (DCB) este diametrui exterior al burlanelor care o alcatuiesc (De.B=De.CB).
Masura diametrului nominal al fiecarei CB, ca si masura diametrului nominal al sapei utilizate pentru
forajul fiecarui put se determina prin metoda de jos in sus", plecind de la masura impusa diametrului CE
si folosind relatiile si consideratiile prezentate in capitolul. 1 (Elaborarea programului de tubare). In
tabelul 1.2 sunt concentrate aceste valori, exprimate atit in inch, cit si in mm, pe baza transformarii: 1 in =
25,4 mm.
Burlanele sunt construite dupa normele API (America Petroleum Institute) si au urmatoarele tipuri
de filete : S, pentru CS/A, respectiv L, pentru CI si CE.
Masura diametrului mufei pentru fiecare coloana se preia din STAS 875-86.
Spatiul inelar pentru fiecare CB, SCB.J, se calculeaza cu expresia de definitie:
CB.j= 0,5 (DS.P.j-DM.CB.j)
(1.5.a)
(1.5.b)
Determinarea profilului unei coloane de burlane de ordinul j (CB.j) din componenta sondei
inseamna determinarea structurii ei, reprezentate de:
- numarul de tronsoane de burlane (nT.j);
- lungimea fiecarui tronson de burlane (lB.i, i=1,2,...,nT.j);
- numarul de burlane din fiecare tronson (NB.i, i= 1,2,..., nT.j);
clasa de rezistenta a otelului din care se confectioneaza burlanele din fiecare tronson (CB.j);
grosimea de perete a corpului burlanului din fiecare tronson (sB.i, i = 1, 2. ..., nT.j);
masa unitara (m1.B.i) si greutatea unitara a burlanelor care compun fiecare tronson
(qB. i = 1, 2, ..., ntj).
Stabilirea structurii/componentei CB se face in functie de solicitarile burlanelor de la adincimea la
care acestea sunt amplasate in cadrul coloanei.
8
Se considera cele doua solicitari principale ale CB: de tractiune, datorita greutatii proprii aparente
(Ga), si de compresiune radiala si circumferentiala. datorita presiunii exterioare a fiuiduiui de fpraj (pe.f) .
Se determina profilul/strucura fiecarei CB care echipeaza Sonda 10 Chempes cu ajutorul
diagramelor de tubare.
Diagrama de tubare este o reprezentare a pozitiei fiecarui tronson de burlane, impreuna cu
caracteristicile sale (lB.i, sB.i, CB.i), in cadrul CB, in functie de adincimea de tubare, pentru coloana de tipul
intreaga, cu o anumita masura a diametrului nominal, cu un anumit tip de imbinare filetata (S, L, B, EL),
calculata la cele doua actiuni principale (Ga si pe.f), considerind o anumita masura a densitatii fluidului de
foraj si anumite valori ale coeficientilor de siguranta la turtire si la smulgerea din filet (conform fig. 2.1).
Pentru adincimea de introducere a coloanei de ordinul j (adincimea de tubare a putului de ordinul j, HT.I),
se traseaza o iinie verticala pina ce aceasta intersecteaza linia reprezentata la unghiul de 45, care
determina chiar lungimea coloanei (lungimea de tubare a putului) LCB.j=LT.j, care este egala cu HTJ. Linia
verficala, trasata astfel, trece prin mai multe domenii, fiecare dintre acestea apartinind unor burlane cu o
anumita masura a grosimii de perete (SB.i) si confectionate dintr-un otel de o anumita clasa de rezistenta
(CB.i). La intersectiile liniei verticale cu liniile de granita, ce delimiteaza fiecare domeniu (pentru burlane
cu SB.I si CB.I), se obtin lungimile Li-1 si Li, i= 1, 2, ...,nt.j, care determina lungimea tronsonului respectiv de
burlane lBA, conform relatiei:
LB.i= Li-Li-1
(2.1)
Astfel, sunt puse in evidenta: numarul de trosoane de burlane din care este alatuita coloana respectiva, de
ordinul j (nt.j), si, de asemenea, pozitia (Li-1 si Li) si caracterisficile fiecarui tronson de burlane (lB.i, sB.i,
CB.i). Datele obtinute in acest fel sunt concentrate intr-un tabel.
Cunoscind SB.I, din standardul de burlane STAS 875-86 se preia masa unitara a burlanelor
(considerate cu o mufa infiletata la un capat) din fiecare tronson i, m1.B.i, i=1,2,...,nt.j. Cu ajutorul ei se
calculeaza greutatea unitara a tronsonului.
qB.i=m1.B.i g, i=1, 2, ..., nt.j
(2.2)
(2.3)
Cunoscind GB.i , i=1, 2, ..., nt.j , se calculeaza greutatea CB respective (de ordinul j):
nt . j
GCB.j=
G.B.i
i=1
(2.4)
Tabelul 1.2.1 Caracteristicile burlanelor de tubare cu filet rotund lung (L), conform STAS 875-86
10
Fig. 1.2.2 Determinarea profilului/structurii CE de 5 in, cu filet L. din componenta Sondei 1 Gageni,
cu ajutorul diagramei de tubare a accstui tip de coloana.
i
Li-1, m
Li, m
lB,I, m
SB,i, m
CB,I
m1Bi, kg/m
qB.i , N/m
GB,i , kN
GCB,3 , kN
11
Fig. 1.2.3 Determinarea profilului/structurii CI(II) de 8 5/8 in, cu filet B din componenta Sondei 1
Gageni, cu ajutorul diagramei de tubare a accstui tip de coloana.
CB.2=CI (II); DCI(II)= 8 5/8 in; tip IF-API:B, HT.2=2450; f=1250 kg/m3; nT.4=5
i
1
2
3
4
5
Li-1, m
0
320
1100
1600
2000
Li, m
320
1100
1600
2000
2450
lB,I, m
320
780
500
400
450
SB,i, m
J-55
J-55
J-55
N-80
N-80
CB,I
10,16
8,94
10,16
10,16
11,43
m1Bi, kg/m
53,62
47,66
53,62
53,62
59,58
qB.i , N/m
520,01
470,29
520,01
520,01
584,47
GB,i , kN
168,32
366,6
260
208,04
263,01
GCB,4 , kN
1265,97
12
Fig. 1.2.4 Determinarea profilului/structurii CA de 13 5/8 in, cu filet S din componenta Sondei 1
Gageni, cu ajutorul diagramei de tubare a accstui tip de coloana.
CB.1=CA; DCI(II)= 13 5/8 in; tip IF-API S, HT.1=475; f=1250 kg/m3; nT.4=2
i
1
2
Li-1, m
0
400
Li, m
400
475
lB,I, m
400
75
SB,i, m
H-40
J-55
CB,I
8,38
9,65
m1Bi, kg/m
81,17
81,17
qB.i , N/m
79,62
796,2
GB,i , kN
318,4
59,7
GCB,4 , kN
378,1
13
14
Sapa este alctuit din trei brae (flci) sudate, fiecare bra este forjat i uzinat impreun cu
butonul port rol apoi este supus la un tratament termic. Rolele uzinate suport i ele un tratament termic
inainte de a fi incrcate cu dantura. Se monteaz rolele pe butoane prin intermediul setului de lagre, se
asambleaz cele trei brae, se sudeaz i se fileteaz cepul sapei, iar in final se marcheaz conform
codificaiei specifice.
Funcionarea. Lucrul acestor sape are la baz dou principii de distrugere a rocii: ptrundere
(sframare) i alunecare (achiere); percuie. Aceste efecte complementare sunt ponderate de duritatea
rocilor care privilegiaz un mod sau altul de dislocare. Pentru rocile moi (argile slabe) efectul de
ptrundere/alunecare este preponderent in timp ce pentru rocile dure (cuarite) va fi cel de percuie.
Dantura sapelor se difereniaz in funcie de tipul rocilor: roci moi dini lungi cu alunecare important a
rolelor; roci medii dantur mai scurt i mai numeroas, alunecare redus; roci tari i extra-tari dinii
sunt inlocuii cu inserii din carburi metalice (TC tungsten carbide), alunecarea rolelor este foarte redus
(chiar nul).
1.4Alegerea tipodimensiunii de prajini grele si calculul lungimii ansamblului de adancime
Prajinile grele (PG) pentru foraj au rolul de a realiza forta de apasare pe sapa (Fs). Ele fac parte din
ansamblul de adincime (An.Ad) al Gar.F. Exista doua variante de executie a PG:
-
Diametrul
exterior,
D
(DPG)
Diammetrul
interior,
d
(DPG,i)
Momentul
de
insurubare
recomanda
t
mm
in
mm
in
127,0
57,2
2 1/4
mm
NC38 (3 )
121,0
mPG,
kg
725
m1.PG ,
kg/m
78,8
(min.)
Nm
17300
2,38
(1.4.1)
Supradimensiunata
0,89
(1.4.2)
=1,6762 10 4 m5
2
2
5
(7,88 10 ) m
Daca se alege masura mai mica a diametrului interior, atunci lungimea An.Ad va fi mai mica , dar
fara sa se evite fenomenul de flambaj,deoarece aceasta lungime este mai mare decit lungimea critica de
flambaj. De aceea se prefera alegerea masurii mai mari a diametrului interior pentru ca pierderile de
presiune care se produc la curgerea fluidului de foraj sa fie mai mici. Deci se allege PG cu:
DPG= 5 in= 127 mm ; DPG.i = 2 1/2 in= 57,2 mm; IFU de tipul NC38(3 ); m1.PG = 78,8 kg/m;
Mi.r=17,3kNm;
l
W (M )
i= (19,05) =2,38
WC
Se observa ca i=2,38<iopt= 2,5 , ceea ce inseamna ca imbinarea filetata cu umar a PG asigura o
rezistenta buna la oboseala in sectiunile sale critice.
PG .i =
FS
f
(1.5.1)
(cos a sin)
o
Unde este densitatea fluidului de foraj(1.50t/m3), - densitatea otelului(7.850t/m3), qPG
greutatea unitara a PG, cL coeficientul lungime, Fs forta de apasare pe sapa, - unghiul mediu de
deviere al sondei fata de verticala .
Densitatea fluidului de foraj se poate aprecia cu expresia empiric:
( )
c L q PG 1
f =1,25+0,25 ln ( H 103)
17
(1.5.2)
f =
(1.5.3)
=0,773kN
(1.5.4)
0,85 0,779kN / m 1
cos 3 0,3 sin 3
7,85
L An. PG
l PG
(1.5.5)
170,4
nPG
18,93 19
9
Se allege nPG=13,deci se recalculeaza LAn.PG:
L An.PG 19 9 171m
Se recalculeaza coeficientul de lungime al An.PG:
89,26kN
cL
0,849
1,5
171 0,773 1
cos 3 0,3 sin 3
7,85
(1.5.6)
(1.5.7)
I PG
4
4
DPG
DPG
.i
64
18
(1.5.8)
I PG
qa .PG 1,306 (1
(1.5.9)
1,5
kN
) 0,619
7,85
m
Comparind aceasta masura a lungimii critice de flambaj a An.PG cu aceea a lungimii portiunii din
An.PG supuse la compresiune, se constata:
cL L An.PG 144,7 m LAn.PG.cr 28m
Ceea ce inseamna ca An.PG flambeaza sub actiunea fortei de apasare pe sapa. Avind in vedere
efectele nefavorabile ale acestui fenomen asupra procesului de foraj, ca si asupra durabilitatii prajinilor
grele, trebuie sa se ia masuri pentru evitarea lui. O masura practica este utilizarea stabilizatorilor. Astfel,
se folosesc 4 stabilizatori, amplasati intre PG, la diferite distante, in conformitate cu masura fortei de
apasare pe sapa si cu unghiul mediu de deviere de la verticala putului. Astfel se obtine urmatorul
aranjament pentru cei 4 stabilizatori: deasupra sapei se monteaza un corrector-stabilizator, la distanta de
0,9m fata de sapa, apoi la distantele de 5,2m , 16,2m si, respectiv 26,2m, tot fata de sapa, se monteaza,
intercalate intre prajini grele, al doilea, al treilea si, respective al patrulea stabilizator.
1.6Alegerea tipodimensiunii de prajini de foraj si calculul lungimii ansamblului superior al
garnituriide foraj
Garnitura de foraj clasica reprezinta un ansamblu de elemente tubulare, imbinate prin filete, care
permite transmiterea de la suprafata la sapa a energiei mecanice de rotatie si circulatia fluidului de
foraj.
Alegerea prajinilor de foraj
A alege prajinile de foraj, inseamna a stabili citeva criterii:
-tipul PF
-diametrul nominal si grosimea de perete
-clasa de rezistenta
-clasa de uzura
-intervalul de masuri ale lungimii
Diametrul nominal al PF reprezinta diametrul exterior al corpului.
Diametrul nominal al PF se alege in functie de diametrul sapei, masurile orientative fiind date de
urmatorul tabel:
Ds, mm
150-170
150-200
175-225
200-250
225-300
>250
DPF, mm(in)
88,9(31/2)
101,6(4)
114,3(41/2)
127(5)
139,7(51/2)
168,3(65/8)
19
DPF .i 70,2mm
pe.L 97,3MPa
p 95,1MPa
- presiunea interioara limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : i. L
F 1208kN
-forta de tractiune limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : t .c.L
M 25,15kNm
-momentul de torsiune limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : t . L
-tipodimensiunea IFU a RSS: NCC 46
F
2612kN
-forta de tractiune limita dpdv al curgerii materialului RSS : t .RS .L
21.54kNm
-momentul de insurubare limita dpdv al curgerii materialului RSS : M i. RS .L
-momentul de insurubare recomandat : M i.r 12,3kNm
Se alege lungimea PF cu masura in intervalul II: l PF 9m
Se calculeaza aria sectiunii transversale a corpului PF:
APF
2
2
DPF
DPF
.i
4
APF
(1.6.1)
D4
1 PF4 .i
DPF
Wp
3
DPF
16
Wp
70,2
88,93 1
84,315cm 3
4
16
88
,
9
(1.6.2)
(1.6.3)
(1.6.4)
(1.6.5)
20
25,15 kNm
2 1
=6,52 10
2
5 4
m
8 10 N /m 0,9581 10 m
N
=298,2 106 2
m
Lungimea ansamblului superior utilizat pentru forajul putului de exploatare se determina cu expresia
L An.S H M L An.PG
(1.6.6)
LAn.S 3500 171 3329m
=
10
(1.6.7)
3329
369,8
9
Se alege nPF =370 si se recalculeaza lungimea AnS:
m
LAn.S=370 9=3330
nPF
nominal toate prjinile de antrenare au la captul superior aceeai muf (6 5/8 REG): in timpul forajului,
dup tubarea unei coloane de burlane, prjina de antrenare trebuie uneori schimbat diametrul cepului
scade cu dimensiunea nominal a prjinii -, dar capul hidraulic, cu reducia lui de protecie cep-cep,
rmane acelai. De fapt, intre prjina de antrenare i capul hidraulic se monteaz intotdeauna o cana de
siguran, care ii pstreaz dimensiunea mufei i a cepului (6 5/8 REG), indiferent de presiunea de
lucru. Captul de jos al prjinii de antrenare este prevzut cu o reducie de protecie muf-cep: ea poate fi
schimbat cand i se uzeaz cepul. Pe reducie se monteaz un manon de cauciuc ca s protejeze
prevenitoarele de erupie i coloana de burlane. Uneori, intre prjin i reducie, sau chiar in locul ei, se
amplaseaz o reducie prevzut cu ventil de reinere, care evit circulaia invers. Din punct de vedere
constructiv, prjinile de antrenare sunt: forjate sau frezate. Se folosesc oeluri aliate, imbuntite pe toat
lungimea: prjini clite i revenite. In Romania se utilizeaz oelul 46MoMnCr10, asimilat cu oelul AISI
4145H (SUA). Rezistena lui minim la rupere trebuie s fie 980 N/mm2 , iar rezistena minim de
curgere (de fapt limita de proporionalitate Rp0,2) de 770 N/mm2 . Duritatea Brinell: 285 - 341.
RLCH
RLRS
S
sup.
inf.
cep,
6 5/8
REG
muf,
NC38
muf,
6 5/8
REG
cep,
NC3
8
A (dreapta)
NC38-NC38
DPA,
mm(in)
DPA.i,
mm
a,
mm
lPA, m
mPA,
kg
89
(3 1/2)
57,2
196,
8
12,19
2
580
(1.8.1)
(1.8.2)
N
q PF 20,6 9,81 202,08
m
Greutatea An.S va fi:
G An.S q PF L An.S
(1.8.3)
(1.8.4)
Se considera ca cea mai grea Gar.F este garniture utilizata pentru forajul putuui de exploatare:
GGar. F . M 804,61
kN
Alegerea IF se face pe baza sarcinii nominale de la cirlig si a tipului de actionare.
FM max FM .T ; FM .D
(1.8.5)
a (M )
1 k r( M ) 1 k m( M. f ) c
FM' .T GCB .M 1
o
g
23
(1.8.6)
f
4 s f .a
LCB
8
1
1
o
DCB
1 k Di2 . j l j
j 1
unde:
(1.8.7)
in care : DCB diametrul nominal al CB, LCB lungimea CB, lj lungimea tronsonului de ordinal j, kDi.j
coef. Diametrului interior al burlanelor din tronsonul j
k m. f
mm
Di. B. j 201,19;198,75;198,75;198,75;196,21
k Di. j 0,907;0,918;0,907;0,907;0,895
l j 320,780,500,400,450
mm
LCI(II)=HCI(II)=2450m
=1.25t/m3
s f .a 0,6533mm
5
(k
j 1
2
Di. j
k m( M. f )
4 s f .a
1
o
DCB
LCB
1 k l
2
Di. j
j 1
k m( M. f )
=0,965
( M )
c
1 m/s2
Sarcina maxima utila la tubare:
a(M )
1 k r( M ) (1 k m( M. f ) ) c
FM' .T GCB .M 1
o
g
(M )
r
0,2
1,25
1
FM' .T 1265,97 1
1 0,2 (1 0,965)
1530.45kN
7,85
9,81
FD.M
FM' .D
F
este forta de degajare maxima , D.M =600kN
1,25
804,61 (1
) 600 1276,48
7,85
kN
(1.8.8)
(1.8.9)
Din tab. 1.1. [1], se alege o instalaie de foraj F200 - 2DH, instalaie care are urmtorii parametri
principali:
- Sarcina maxim la crlig: FCM = 2000 kN ;
- Intervalul adncimilor de foraj recomandate: (20004000)m;
- Puterea instalat minim fr grupuri motopompa: 1310 kW (1780 CP) ;
- Efortul maxim n cablul de manevr: 25 kN ;
- Diametrul cablului de manevr: 32 mm ;
- Numrul de role la macara: 5 ;
- Puterea minim la intrare n masa rotativ: 370 kW (500 CP) ;
- Diametrul seciunii de trecere recomandat la masa rotativ: 520,7 mm (201/2 in) ;
- Puterea la arborele pompei recomandat: 515 kW (700 CP) ;
- Numrul de pompe (inclusiv motopompele): 2 ;
- nlimea liber a mastului (informativ): 38 m ;
- nlimea minim a podului sondei: 4 m.
1 .9 Concluzii
Acest capitol a avut drept scop determinarea parametrilor principali ai unei instalaii de foraj precum i
alegerea tipului de instalaie de foraj pe baza parametrilor determinai i anume: programul de construcie
al sondei (care a avut ca scop proiectarea sondei n ansamblu pe baza datelor iniiale de proiectare i
determinarea caracteristicilor sondei); determinarea profilului coloanelor de burlane necesare tubrii
sondei respective i calculul greutii coloanelor de burlane folosite; alegerea garniturii de foraj pentru
adncimea maxim (pentru acest lucru a fost necesar sa ne alegem mai multe componente ale garniturii
de foraj pe baza unor calcule i cu ajutorul tabelelor i stasurilor ntocmite n acest sens). Alegerea
garniturii de foraj s-a fcut plecnd de la componentele de fund ale instalaiei de foraj ctre suprafaa. In
funcie de diametrul burlanelor de tubare s-a ales sapa corespunztoare, n funcie de diametrul sapei de
foraj s-au ales prjinile grele i s-a determinat lungimea ansamblului de prjini grele. Prjinile de foraj au
fost alese tot n funcie de diametrul sapei de foraj dup care s-a calculat lungimea ansamblului de prjini
de foraj. Pentru a se putea alege instalaia de foraj corespunztoare a fost necesar sa se calculeze greutatea
totala a garniturii de foraj.
n final s-a ales instalaia de foraj corespunztoare parametrilor determinai anterior.
25
CAPITOLUL 2
ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE INSTALATIEI DE FORAJ I
PREZENTAREA PARAMETRILOR I CARACTERISTICILOR LOR
2.1. Alegerea capului hidraulic
Acest echipament este un nod funcional al instalaiei de foraj. Funciile acestuia
sunt:
26
1 - toarta capului hidraulic; 2 - luleaua capului hidraulic; 3 - eava de splare; 4 - cutia de etanare pentru
fluidul de foraj; 5 - rulmentul axial secundar cu bile;
6, 6' - rulmeni radiali de centrare i de ghidare cu role cilindrice;
7,7' - etanrile pentru uleiul de ungere a rulmenilor; 8 - rulmentul principal;
9 - reducia de legtur a capului hidraulic cu tija ptrata;
10 - fusul capului hidraulic; 11 - corpul capului hidraulic.
fac cu eava de splare cu montaj lateral (cu dou presetupe); n acest caz crete gabaritul pe vertical,
dar se schimb mai comod.
Cutia de etanare pentru fluidul de foraj lucreaz sub presiune.
Rulmentul axial secundar cu bile preia sarcinile ascendente.
Rulmentul principal preia sarcinile axiale descendente, este un rulment de tipul axial radial cu role
conice sau cu bile la capete hidraulice mai mici.
Reducia de legtura a capului hidraulic cu tija ptrat este prevzut cu filet stnga". Filetul este
stnga" datorit faptului c masa rotativ se rotete spre dreapta i ca urmare elementele aflate sub mas
trebuie sa fie prevzute cu filet dreapta, iar elementele aflate deasupra mesei cu filet stnga (pentru a nu
se produce deurubri n timpul funcionrii).
Fusul capului hidraulic este piesa aflat n micare de rotaie.
Cerinele impuse capului hidraulic sunt urmtoarele:
b)
c)
d)
e)
a) fora static maxim preluata de acesta, este sarcina nominal a capului hidraulic. Simbolizarea
capului hidraulic se face cu grupul de litere CH" sau CHT", pentru capete hidraulice cu eava de
splare montata lateral, urmate de sarcina maxim n tf. Exemple: CHT 650, CHT 500, CHT 400,
CH 320, CH 200, CH 125, CHT 50.
sarcina maxim n timpul funcionrii
presiunea maxim
viteza unghiulara maxim sau turaia maxim
cotele d1 i A din figura 2.1.
[1 ]
Alegerea capului hidraulic se face n funcie de condiia: FCH FCM .
Din tab 11.2. [1], se alege tipul de cap hidraulic CH - 200 necesar instalaiei de foraj alese, F200,
cu urmtoarele caracteristici tipizate:
1. Sarcina maxim de lucru la crlig: FCH= 2000 kN.
2. Sarcina normala de lucru la crlig: 1250 kN.
3. Tipul rulmentului principal: 29448.
4. Dimensiunile rulmentului principal d/D x B: 240/440x 122 mm.
5. Sarcina maxim n funcie de rulment cf. Spec. API 8A: 114 Ustonf.
6. Presiunea maxim de lucru: 210 bar.
7. Turaia maxim: 300 rot/min.
8. Diametrul interior al evii de splare: 76 mm.
9. Filetul de legtura al lulelei la furtunul de cauciuc: LP4.
10. Filetul reduciei de legtura cu prjina de antrenare: 65/8 N.
11. Distanta liber pentru introducerea crligului H+50mm: 530 mm.
curbura ale suprafeei de susinere a toartei:
a. E2max= 63,5 mm
28
12.
Razele de
(2.1)
29
(2.2.0)
(2.2.1)
31
(2.3)
d = 1080 mm
1=1300 mm
3. Masa : mElP = 2100 kg = 2,1 t
n figura 2.6. este prezentat tipul constructiv al unui elevator cu pene pentru burlanele de tubare.
In figura 2.7. este prezentat forma constructiv a unui elevator pentru prjini cu scaun conic.
[6]
35
FCM=GCGF
f
ac
o
g
(2.5.0)
=0.2
o=7.85 t/m3
f=1.469 t/m3
ac=1.5m/s2
FCM=1385.05
1.469
1.5
0.2
7.85
9.81
1614KN
(2.5.1)
FCM=164.59 tf
200 KN
(2.5.2)
(2.5.3)
36
(2.6.1)
(2.6.2)
37
38
Cablurile de foraj sunt cablurile SEALE tip 6x19, adic 6 toroane cu 19 fire n fiecare toron,
aezate n 3 straturi, ce reprezint: sarma centrala sau inima cablului formata de un singur fir, stratul
de rezisten format din 9 fire i stratul de flexibilitate format tot din 9 fire.
Geometria unui toron Seale se stabilete n funcie de diametrul srmelor din stratul exterior
sau de rezisten e. Diametrul srmelor din stratul de flexibilitate este i = 0,57 e
i diametrul inimii este 0 = 1,2 e.
Inima cablului poate fi:
> organica (din cnepa mbibat n ulei);
> metalica (aceasta inima pstreaz forma cablului);
> din srme rsucite elicoidal.
Cablarea reprezint modalitatea de rsucire att a firelor n toron ct i a toroanelor ntre ele. Exista
cablarea paralel (att firele ct i toroanele sunt rsucite n acelai sens: spre stnga - cablarea SS - sau
spre dreapta - cablarea ZZ). La cablarea n cruce firele sunt rsucite intr-un sens opus rsucirii toroanelor
(exista cablarea SZ firele sunt rsucite spre stnga, iar toroanele spre dreapta i cablarea ZS).
Cablarea n cruce asigur stabilitate la tendina de dezrsucire. [ 1 ]
(2.7.0)
(2.7.1)
GoT=84.461+1.736+20.6=106.8kN
(2.7.2)
FCM
FCM G0T 1
(2.7.3)
(2.7.4)
39
FCM
1962kN 85, 484kN 1 2056,1979kN ; 2056, 2kN
9,81
FCM
FM
2 m
mg
mg
(2.7.5)
(2.7.6)
2 m 1
2m2 m 1
(2.7.7)
1
Ro
(2.7.8)
Ro 0,96
1
1, 04; m 5
0,96
mg
1, 0410 1
0,811
2 5 1,
0410 1, 04
1
(2.7.9)
Se calculeaz sarcina de la crlig maxim fr a se tine seama de greutatea cablului de manevr, FM, CU
relaia (2.10.):
FM
2056, 2kN
253,54kN
2 5 0,811
(2.7.10)
(2.7.11)
Se alege un cablu Seale 6x19 -32-1570 SZ conform STAS 1689 - 80, cu urmtoarele
caracteristici:
numrul de toroane: nT = 6.
numrul de fire: nf = 19.
diametrul cablului: dc = 32 mm.
sarcina minim de rupere a cablului: Srm =531,32 kN.
masa unitar a cablului de manevr: m1c = 3,89 kg/m
aria suprafetelor sarmelor Ac[mm] =418.28
diametrul sarmelor centrale d0=3 mm
interioare d1=1.45 mm
exterioare d2=2.6 mm
40
qc m1c g
qc 3,89 kg
(2.7.12)
9,81 m
s2
38,16 N
(2.7.13)
Greutatea total a ramurilor de cablu dintre macara i geamblac , Gc , se calculeaz cu relaia care
urmeaz :
Gc 2m qc
lr
(2.7.14)
(2.7.15)
(2.7.16)
lrm=lP+S=27+6.5=33.5m
(2.7.17)
GC=2*5(27+6.5)*38.16=12783.6=12.786 kN
(2..718)
GOT=(106.8+12.783)=119.58 kN
(2.7.19)
FCM=200tf*9.81ms2=1962 kN
(2.7.20)
(2.7.21)
2093.769 KN
FM= 2*5*0.8108
(2.7.22)
FM=258.235 kN
(2.7.23)
S rn 512.996
2
F
258.235
M
CN=
(2.7.24)
Troliul de foraj este utilajul sistemului de manevr care ndeplinete n cadrul instalaiei de foraj
urmtoarele funciuni:
42
CAPITOLUL 3
PARAMETRII I CARACTERISTICILE MOTOARELOR / GRUPURILOR DE ACIONARE I
CALCULUL PUTERII INSTALATE .
Modul de actionare reprezinta felul in care sunt actionate motoarele principale ale IF separat ,
individual sau in comin
In cadrul unei instalatii de foraj avem 3 sisteme de lucru principale :SM SR SC
Arborele principal: pentru SM : TF+M+G
pentru SR
:MR+PA+GnF+S
pentru SC:PN
Arbori caracteristici pentru SM TM
pentru SR PAt GanF
pentru SC arbprele cotit PN
IF dispune de 3 tipuri de moduri de actionare
-individual MAI:fiecare motor principal e actionat separat
-centralizat MAC:toate motoarele sunt actionate in comun
-mixt MAM :un motor principal e actionat separat iar celelalte 2 in comun
Pentru actionare de tipul DH se ia caracteristica principala a proiectarii IF ,se alege modul de
actionare centralizat MAC2
Instalaia de foraj F200-2DH este echipat cu un grup de foraj GF-820 , cu un
convertizor hidraulic de cuplu CHC-750-2 , un motor diesel MB 820 Bb cu
supraalimentare care are urmtoarele caracteristici principale :
43
n = 30 nn
(3.1.0)
rot
rad
n = 30 1400 min = 146,6 s
(3.1.1)
46
Puterea consumatorilor auxiliari de fora reprezint puterea motoarelor instalate pentru acionarea
consumatorilor auxiliari de fora si anume a sitelor vibratoare, a agitatoarelor de noroi, a
degazeificatoarelor, a demluitoarelor din cadrul instalaiei de curire, preparare si tratare a fluidului de
foraj, a pompelor centrifuge, de supraalimentare a pompelor triplex de noroi, a pompelor pentru
vehicularea apei pentru rcirea tamburilor de frna etc.
In afara surselor de energie necesare mecanismelor care realizeaz cele trei funciuni principale
ale unei instalaii de foraj, mai este necesara o sursa de energie pentru alimentarea instalaiilor de lumina
si de fora pentru activiti auxiliare dup cum urmeaz:
Aceti consumatori exista in raport cu complexitatea instalaiilor de foraj, la instalaiile mici fiind
mai putini, iar la instalaiile mari fiind in totalitate.
Pentru alimentarea acestor consumatori auxiliari, instalaiile acionate cu motoare diesel dispun de
o centrala electrica compusa din grupuri electrogene, a cror putere variaz in raport cu mrimea si cu
tipul instalaiilor de foraj. La instalaiile de foraj transportabile, grupul electrogen se poate monta pe o
remorca transportabila.
In afara de iluminatul normal, exista si iluminatul de sigurana pentru a se asigura continuitatea
lucrului in caz de deranjament in instalaia de lumina de 220V. alimentarea lui se face de la bateriile de
acumulatori existente in cadrul instalaiei de foraj (la 24V), prin tabloul de sigurana, prevzut cu
dispozitive de conectare automata a iluminatului de sigurana.
3.1.).
In tabelul urmtor sunt artai consumatorii auxiliari de fora ale instalaiilor de foraj (tabelul
47
Tabelul 3.1
Nr.
Crt.
Denumirea consumatorilor
Puterea
motorului sau
rezisten
[kW]
Numrul de
Puterea
motoare
total
[kW]
Site vibratoare
Agitator habe
7,5
15
Pompe apa
7,5
15
7,5
7,5
Pompe combustibil
Pompe ulei
1,5
1,5
75
150
55
55
10
55
55
11
Instalaie degazeificare
12
Degazeificator
30
30
13
22
66
14
15
22
22
16
Dispozitiv strns-slbit
11
11
17
7,5
7,5
18
Dispozitiv mecanizare
18,5
18,5
48
12
112,5
19
20
11
11
21
15
15
22
18
18
23
0,6
0,6
Se adopt puterea consumatorilor auxiliari de for , pentru instalaia F200- 2DH , ca fiind egal cu :
PCs.A.F = 650 kW
PIF = Pp + PCs.A.F
(3.4.0)
PP = (2+2) . Pn
(3.4.1)
Pn = 655 kW
Pp = 4 655 kW = 2620 kW
(3.4.2)
psCAF=633.1 kW
psCsAF=pp+psCsAF
(3.4.3)
(3.4.4)
PsCsAF/p=633.1/2620=0.24
49
n care : PP este puterea instalat principal a instalaiei de foraj / puterea motoarelor instalate
care acioneaz antoarele principal ( TF , MR , PN )
PCs.A.F - puterea instalat consumatorilor auxiliari de for . necesare instalaiei de
foraj.
3.5 . Concluzii
Acest capitol a avut drept scop desprinderea studenilor cu alegerea modului i tipului de acionare
pentru instalaia de foraj pe care o proiecteaz , determinarea parametrilor i caracteristicilor motoarelor/
grupurilor de acionare , calculul puterii consumatorilor auxiliari cu care este dotat instalaia de foraj pe
care o proiectm , i calculul puterii instalate a instalaiei de foraj
CAPITOLUL 4
50
Schema lanului cinematic de nsumare a puterii motoarelor / grupurilor de acionare LCIPGA , sau
a transmisiei intermediare TI , sau a intermediarei centrale este prezentat n figura urmtoare :
GMC=mMC=6.437*9.81=63.14697
LMC=2235 mm = 2.355 m distanta dintre axul macaralei si axul carligului
Do=Dt+dc
r=0.985
tl=o.97
IRA=0.985
MG
2m 1
2m 2 m 1
(4.1.0)
1
= RO
RO=[0,96 ; 0.98]
[1.02 ;1.04]
MG
1.04 2*5 1
2.5*1.04 2*5 1.04 1
=0.811
(4.1.1)
1C=0.9854*0.973*0.985*0.811=0.686
(4.1.2)
Schema cinematic a sistemului de manevr al instalaiei de foraj F200- 2DH este prezentat n
figura urmtoare :
Nm = NSM = 1 x 1 x 2 = 2
(i )
D dg .l . =
pg
sin ( i )
z g .l
g 1
(4.3.1))
( 2)
Ddg
.l
g
ig.l =
(4.3.0)
(l )
Ddg
.l
(4.3.2)
n tabelul urmtor sunt centralizate toate datele necesare calcului raportului de transmitere total al SM
pentru toate treptele de vitez .
Tabel 4.1
t.l. (g.l.)
Pg , in(mm)
1.1.
11/2(38,1)
2.1.
11/2(38,1)
3.1.
3.2.
2(50,8)
2(50,8)
zg.l(1)
30
30
26
26
zg.l(2).
30
49
67
34
Ddg.l.(1)
364,494
364,494
421,448
421,448
Ddg.l.(2)
364,494
894,660
1083,796
550,568
2,454526
2,571601
1,306372
C3.1.
C4.1.
C4.2.
AVB1120x300
AVB900x250
ig.l.
Tip cuplaj
CCn=CCr
54
parametrii acestora
n cazul instalaiilor de foraj sunt utilizate un mare numr de transmisii prin care se realizeaz
transmiterea micrii i a fluxului energetic de la motoarele de acionare ale instalaiei pn la troliu ,
pompe de foraj , masa rotativ i ali consumatori auxiliari
( pompe, elemente de mecanizare ,
componente ale instalaiei de for i lumina etc.).
Transmisiile utilizate la instalaiile de foraj sunt foarte diverse i anume : mecanice , dinamice ,
hidrostatice , electrice i pneumatice .
Transmisiile prin lan cunosc o larg utilizare la instalaiile de foraj i de intervenie . Transmisia prin
lan transmite micare prin rotaie i momentul de torsiune de la arborele conductor la arborele condus ,
prin intermediul lanului articulat.
n trecut , la utilajul petrolier erau utilizate lanurile rotary , lanurile articulate cu zale care sunt pe cale
de dispariie , odat cu utilajele pe care le-au echipat .
Lanul de transmisie cu role i zale scurte se compune dintr-o serie de zale interioare i zale exterioare cu
boluri , asamblate alternat n aa fel nct bolurile sunt articulate interiorul bucelor , iar rolele se pot roti
liber pe buce .
Ambreiajele reprezint elemente componente ale transmisiilor instalaiilor de foraj permit realizarea
diferitelor combinaii n transmiterea puterii de la motoarele de are la echipamentele sistemelor de
56
manevr , pompare i rotire i n obinerea diferitelor de viteza materializnd astfel posibilitile oferite de
schema cinematic a instalaiilor .
n general , la instalaiile de foraj sunt folosite ambreiaje cu comanda de la distanta i are pneumatic .
Dup caracterul i frecvena cuplrilor se disting n practic curenta a instalaiilor de ambreiaje
operaionale , caracterizate printr-o frecven mare de cuplri i ambreiaje operaionale , cu o frecvent
redus a cuplrilor . Ambreiajele tobei de manevr constituie de ambreiaje operaionale care n timpul
extragerii i introducerii garniturii de foraj acionate repetat i la intervale de timp scurte . Att
ambreiajele tobei de manevr ct i ambreiajele maselor rotative se cupleaz n sarcina .
Exist construcii de ambreiaje pneumatice cu burduful la exterior nvelind inelul profilat metalic cu
saboii cu material de friciune situai la exteriorul burdufului . La acest tip de ambreiaj , saboii sunt
mpini la introducerea aerului comprimat spre suprafaa interioar a unui tambur n vederea cuplrii
arborilor .
n general , ansamblul unui ambreiaj pneumatic cu burduf comport un numr de piese aparinnd
arborelui antrenat i arborelui de antrenare , care pot fi realizate ntr-un mare numr de variante
constructive . Pentru alimentarea ambreiajului este necesar o conduct de alimentare cu un ventil de
golire rapid . Aceasta permite alimentarea cu comand de la distan i golire local a ambreiajului fr
ca pentru scurgere aerul s parcurg traseul pn la aparatul de comand .
57
Burduful este executat din cauciuc cu inserie avnd o grosime mai redus ntruct nu transmite
momentul de torsiune . Consideraiile privind modul de montaj pe arbori al ambreiajelor pneumatice cu
burduf sunt valabile i la ambreiajele ventilate .
Datorit capacitii de evacuare a cldurii pe care o prezint ambreiajele ventilate cu burduf sunt
utilizate ntr-o msur mai mare i n special ca ambreiaje operaionale . Ele sunt utilizate foarte adesea la
toba de manevr a troliului .
58
de trecere
de capt
Ambreiajul pneumatic cu discuri de trecere poate fi utilizat n orice poziie pe arbore i realizeaz
ambreierea unor elemente care se rotesc liber pe acelai arbore . El nu permite ambreierea a doi arbori
diferii cum este cazul ambreiajelor pneumatice cu burduf.
Ambreiajul pneumatic cu discuri de trecere realizeaz ambreierea datorit introducerii aerului
comprimat n spaiul dintre discul de capt 1 i membran 2 care apas asupra pistonul 3 . La rndul sau
pistonul apsa discurile de friciune 4 i 5 si discurile de ambreiaj cptuite cu ferodo 6 pe discul
butucului 7 . Discurile de friciune 4 i 5 gliseaz pe dantura butucului 7 iar discurile de ambreiaj 6
gliseaz pe dantur inelelor 8 i 9 care sunt solidare cu flana 10 . Discurile de ambreiaj 6 sunt antrenate
prin frecare de discurile de friciune 4 i 5 . Pe msura creterii presiunii aerului comprimat se realizeaz
blocarea mpreuna a ambelor serii de discuri . n acest mod se obine ambreierea dintre piesele solidare cu
butucul 7 i piesele care se rotesc liber pe rulmenii care sunt solidari cu flana 10 .
Ambreiajul de capt , ntreag suprafa frontal este utilizat pentru crearea forei de apsare
axial datorit aerului comprimat . La acest tip de ambreiaj membran este mult mai ngust , neavnd
dect o singur cut . Modul de ambreiere este n principiul acelai : aerul comprimat introdus n camera
dintre discul de capt 1 , membran 2 i pistonul 3 face ca pistonul s produc o apsare ntre discul de
friciune 4,5, i 6 i discurile de ambreiaj 6 i 7 . Discurile de friciune 4 i 5 gliseaz n carcasa dinata 8 ,
iar discurile de ambreiaj 6 i 7 pe butucul dinat 9. Prin apsarea realizat de aerul comprimat se produce
o for de frecare ntre discurile de friciune i discurile de ambreiaj , se obine ambreierea dintre arbore
prin butucul dinat 9 i piesele care se rotesc liber pe rulmeni solidare n carcasa dinat 8 . Pentru
debreiere , prin eliminarea aerului i prin aciunea arcurilor de revenire 10 , se ndeprteaz discurile de
friciune de discurile de ambreiaj .
59
Troliul de foraj se compune, n general dintr-un asiu n care sunt montai arborii, frnele mecanice,
frna hidraulica, transmisiile cu lan, prghiile de comanda a diverselor cuplaje mecanice, cuplaje cu
discuri sau cu burduf, ambreiaje ventilate cu burduf, sistemul de ungere, sistemul de comanda
pneumatica etc.
Troliile de foraj pot fi echipate cu o toba sau cu doua tobe: denevra si de lcrit.
Propoziia logic a lanului cinematic al sistemului de manevr al instalaiei de foraj F200-2DH este
urmtoarea :
(4.8.0)
(4.8.1)
(4.8.2)
(4.8.3)
(4.8.4)
it.I.>it.II.
it.I.= 6,31206
it.II.= 3,20652
60
d1 = 0.57 d2
-cablu SEAL 6x19x32-1960 SZ
dc = 32 mm
d2 = 2.6 mm
d1 = 0.57 * 2.6 = 1.482 mm
(4.9.0)
(4.9.1)
(4.9.2)
Df = DTM
v { 2 , ... , 4 }
v=3
D0 = DTM + dC = 741 + 32 = 773 mm
(4.9.3)
(4.9.4)
a = * dC = 0.93 * 32 = 29.76
(4.9.5)
= 0.93
D2 = D1 + 2a = 832.5 + 2 * 29.76 = 892.04 mm
(4.9.6)
(4.9.7)
D1 Dv D1 D3
D2 892.04
2
2
Dm =
(4.9.8)
m=5
lp = 27 m
L = LCTM = 2m( lp + 0.5 )
(4.9.9)
u = = 2m*vc
(4.9.10)
udu 2m v
dt
(4.9.11)
sRA = 2m * sc
(4.9.12)
sc = l p
sRA = L
L = 2*5*27 = 270 m
(4.9.13)
62
L D1
la1 1
D
n
l = l2
(4.9.14)
270m 0.9m 11 16 1
0.965
33.7...35.7
(4.9.15)
l = l2 =37
- se alege l > cu 1.2 spire fata de valul calculat astfel incat l sa fie impar
l1 = l-1 = 37 1 = 36 spire
lal + l11 = 36
la1 = 15 spire
l11 = 36 15 = 21 spire
ev
L D1l1 * D2l2
* D3
(4.9.16)
l3 = 31.962 = 32
ev = e3 < l l2
p=
1
hp
35
35.75mm
0.979
dc =
(4.9.17)
hp = 0.979
LTM = p * l1 + 0.5 dc
(4.9.18)
(4.9.19)
DTM
DCM = 0.98
(4.9.20)
dc
d
c
RC = 2*0.946 1.892
(4.9.21)
63
r = 0,985
a.s = 0,4
Pc.ad = 500 kN/m
Di
Di
; D De
D
(4.10.1)
3
a pc n D3 1 k
Di
12
MCAD =
(4.10.2)
3
as pcad n D3 1 k
Di
MCAD.M = 12
(4.10.3)
D 1
M CADM M 2CM kdM FM 1
2 r
(4.10.4)
kdM 1,5...2,5
n 2n A
n care : kdM este coeficient de dinamicitate maxim;
pc presiune de contact;
n numrul de suprafee de cuplare;
64
M CADM
12
3
as pcad 1 k Di
D 1
FM 1
2 r
12
n D 3
as pcad 1 kDi3
(4.10.5)
(4.10.6)
D1 = DTM + dc
(4.10.7)
(4.10.8)
nA = {1,2,3}
Se adopt nA = 3
n=23=6
0, 742m
1
245, 25kN
12
2
0,985
n D 3
0, 4 500 kN 1 0, 6653
m2
(4.10.9)
2, 49915m3
0, 7468m 746,8mm
6
Se alege D = 750 mm
Pentru diametrul D = 750 mm se alege ambreiajul ventilat cu burduf AVB 800x250
4 .9 Diagrama de ridicare
( Nj )
cj
vcj =
4m ( j ) ( Nj )
1c C p M 2 itj
= Dn
(4.11.0)
Dn
1
2
4m
itj
(4.11.2)
j = I , II , III , IV
D D1 , D z
65
D1 D z
2
Dn =
(4.11.3)
1(jc) ; 1 c 1(jt) mg
(4.11.4)
1(jt) tlw ra
(4.11.5)
w = u +v
(4.11.6)
v=1;u=2
w = 2+1 = 3
a = w+1
(4.11.7)
a = 3+1=4
(4.11.8)
(4.11.9)
( Nj )
p
Nj
i 1
1 r ( k ) tl ( k )
(4.11.10)
i 2 k 1
N j {1,2,3}
n care : j este numrul de ordine al treptei de vitez
itj raportul de transmitere total al SM pentru treapta j de vitez
M2 momentul dezvoltat la arborele secundar al convertizorului
Fc fora la crlig
mg
rw randamentul rulmenilor
w- numrul de grupe de transmitere totale
u numrul de grupe de transmitere utile
v numrul de grupe de transmitere parazitare
( Nj )
C p
r (k )
tl ( k )
1
Nj =1 C p
(4.11.11)
( 2)
1 r ( 1) tl ( 1) 1 0,985 0,970 1,955
Nj = 2 C p
<2
(4.11.12)
(1)
( Nj )
C p
( Nj )
tp
Nj
C ( pNj )
C
( Nj )
C tp
C
Nj
(4.11.14)
(l )
tp
( 2)
0,978
C tp
(4.11.13)
67
Valoarea mrimii lui a se alege n funcie de diametrul cablului i de aezare cablului n dou valuri
succesive .
Astfel se disting trei situaii de aezare a cablului n dou valuri succesive :
3
dc
- spir ntre spir : a = 2
- spir pe spir : a = dc
- intermediar : a =
dc
0,866;1,000 0,930
0,930 32mm 29, 76mm
D o = D t + dc
(4.11.15)
Dl = Do + 2a = Dt + dc + 2a
(4.11.16)
D2 = Dl + 2a = Dt + dc + 4a
(4.11.17)
Dz = Dt + dc + 2za
(4.11.18)
Dn = Dt + dc + (z +1)
(4.11.19)
68
(4.11.20)
4m (1)
'( 2 )
( 2)
FcI D 1c C p M 2 itI
v Dn 1
cI 4m itI 2
(4.11.21)
4.5
'( 2 )
FcI 0,86104 0,697 1,955 6,31206 M 2 199,782 M 2
1
v 0,86104
2 0,00682 2
cI
4.5
6,31206
(4.11.22)
(4.11.23)
FcI'(1) 102,190 M 2
vcI 6,82 10 3 2
(4.11.24)
FcI'( 2 ) 199,782 M 2
v cI 6,82 10 3 2
(4.11.25)
FcII'( 2 ) 101,489 M 2
v cII 13,426 10 3 2
(4.11.26)
FcII'(1) 51,912 M 2
v cII 13,426 10 3 2
(4.11.27)
69
M2, kNm
M2M
14,73
8,50
8,00
4,00
2( 0)
2( n )
2( 2 )
2(3)
64,612
68,068
99,484
134,041
0,70
0,847
0,843
0,70
2942,788
1698,147
1598,256
799,182
0,196402
0,440653
0,464223
0,67848
0,914159
, kN
2179,7127
1505,2587
868,615
817,52
408,76
,m/ s
0,196402
0,440653
0,464223
0,67848
0,914159
, kN
2164,7603
1494,9329
862,6565
811,912
405,956
,m/ s
0,3866419
0,8674807
0,9138809
1,335672
1,799634
764,6637
441,252
415,296
207,648
0,3866419
0,8674807
0,9138809
1,335672
1,799634
CHC
0
'(2)
F cI
, kN
v cI , m / s
itII,N=2
'(1)
F cI
,( 2 )
F cII
v cII
itII,N=1
'(1)
F cII
v cII
( 2)
M2
2(1)
v cI
(n)
M2
2 , rad/s
itI,N=1
(0)
M2
21,33
itI, N=2
(1)
M2
, kN
, m / .s
4261,35
1107,2829
0
28,798
'
70
f (v c )
i CHC f (vc ) i se
4500
4000
3500
3000
2500
Fc, kN 2000
1500
1000
500
0
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.2
1.4
1.6
1.8
Vc, m/s
4.10. Concluzii
n acest capitol se prezint lanul cinematic al sistemului de manevr , se calculeaz lanul cinematic de
nsumare a puterii motoarelor/grupurilor de acionare i calculul coeficienilor de nsumare i de
transmitere a puterii medii a unui motor/grup de acionare la arborele 1 al lanului cinematic , se
ntocmete i diagrama de ridicare al sistemului de manevr .
71
CAPITOLUL 5
STUDIUL SCHEMEI CINEMATICE A INSTALAIEI DE FORAJ
72
Principalele tipurile de utilaje ale instalaiei de foraj F200-2DH i rolul funcional al acestora este detaliat
in continuare :
M1, M2 motoarele- grupurile de acionare ale IF F200-2DH,
CHC 750-2 convertizoare hidraulice de cuplu, realizeaz cuplarea motoarelor/grupurilor de
acionare cu arborii intermediare centrale
CB 600x125 (C11) cuplaje cu burduf, realizeaz cuplarea arborilor intermediarei centrale cu
transmisiile acesteia,
AVB 600x250 este un cuplaj operaional penru sistemul de circulaie acesta executa operaia de
cuplare/decuplare a pompei de noroi 2NP-700;
73
AVB 600x250 (C21)este un cuplaj operaional care realizeaz cuplarea arborilor cu transmisiile
acesteia,
Cuplajul C31 este un cuplaj cu craboi care realizeaz cuplarea arborilor cu transmisiile acesteia,
Cuplajul C32 este un cuplaj cu craboi necesar pentru cuplarea angrenajului cilindric, cnd este
nevoie de inversarea sensului de rotaie la toba de manevra in vederea nlocuirii poriunii de
cablu uzat.
Cuplajul cu burduf CB 500x125 are rolul de frna ineriala necesara opririi arborelui pe care sunt
montare cuplajele cu craboi deoarece cuplarea este mai dificila.
Cuplajele C41 (AVB 1120x300) i C42 (AVB 900x250) sunt cuplaje operaionale ale tobei de
manevra.
FH 46in reprezint frna hidraulica a tobei de manevra, care mai este dotata i cu frnele cu banda
FB.
parte din energia de la motoare/grupurile de acionare o utilizeaz i compresorul cu doi cilindri
2C 10, care poate fi pus in funciune cu ajutorul cuplajului cu burduf CB 300x100.
Cuplajul C21 este un cuplaj cu discuri (CD2-750) i este un cuplaj operaional pentru transmiterea
energiei de la motoare/grupurile de acionare la celelalte sisteme ale instalaiei de foraj.
TM toba de manevr,
TL toba de lcrit,
Ms mosoarele tobei de lcrit,
MR masa totativ,
GMP grup motopompa,
Ambreiajul AVB 400x125 montat pe arborele 7 este cuplajul operaional al mosoarelor tobei de
lcrit acesta realizeaz cuplarea/decuplarea mosoarelor,
CB 300x100 cuplajul cu burduf montat pe arbore 10 este cuplaj operaional al tobei de lcrit,
Ambreiajul AVB 500x200 montat pe arborele 8 are rolul att de transmitere a energiei la arborele
mesie rotative
Cuplajul CB 500x125 montat pe arborele 8 reprezint cuplajul cu burduf al mesei rotative.
N r N R 1 1 1 1 1 2 11 1 1 1 1 1 1 2
)
N rev. R 1 1 1 1 1 2 11 1 1 1 1 1 1 2
Numrul de trepte de vitez ale sistemului de circulaie se determin astfel:
N C1 N acPN 1 1 1 1 1 1 1
Numrul de trepte de vitez ale sistemului de lcrit:
N MS 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2
5.3 Concluzii
Studiul shemei cinematice a IF F200-2DH a demonstrat numrul de trepte de viteze de la arborii
caracteristici a sistemelor de lucru, astfel am ob inut la SM, dou trepte de viteze; la SR trei trepte de
viteze i la MR o treapt de vitez
6.Concluzii
Acest proiect a avut drept scop proiectarea i exploatarea raional a troliului de foraj (TF) al sistemului
de manevra (SM) al unei instalaii de foraj (IF), n cazul nostru instalaia de foraj F200 2DH.
75
Programul din care face parte acesta tema a proiectului este: Proiectarea de IF destinate construirii
sondelor de petrol i gaze, cu performante ridicate, adaptate cerinelor pieei mondiale, i exploatares lor
raional, i este destinat studenilor din anul III UPS n vedere:
Obiectivele urmrite prin rezolvarea temei propuse consta n mbuntirea construciei i funcionrii TF
i SM prin:
7.BIBLIOGRAFIE
1. Popovici, Al. i colab., Calculul i construcia utilajului pentru forajul sondelor de petrol. Editura
Universiti din Ploieti, 2005.
2. Parepa S., CCUPS, Notie de laborator. Universitatea Petrol Gaze din Ploieti. Anul univ. 2005
2006.
76
3. Parepa, S., CCUPS, Indicaii la tema de proiectare: Proiectarea i exploatarea raional a troliului
de foraj (TF) al sistemului de manevra (SM) al unei instalaii de foraj (IF). Universitatea Petrol
Gaze din Ploieti. Anul Univ. 2005-2006.
4. Pantazi, D., Construcia i tubarea sondelor. Ediia Tehnic, Bucureti, 1968.
5. Pantazi, D., Construcia i tubarea sondelor. Ediia a II-a. Editura Tehnic, Bucureti, 1972.
6. Radulescu, Al., Mihailescu, A., Cristea., V., Carnet tehnic. Utilaj petrolier-foraj. Editura tehnic,
Bucureti, 1975.
7. Raseev, D., Ulmanu, V., Georgescu , G., Construcia i exploatarea garniturii de foraj. Editura
tehnic, Bucureti, 1986.
8. Ulmanu, V., Material tubular petrolier. Editura Tehnic, Bucureti, 1992.
9. Costin, I., Scule pentru foraj i extracie. Editura tehnic, Bucureti, 1990.
10. Cristea, V., Gradisteanu, I., Peligrad, N., Instalaii i utilaje pentru forarea sondelor, Editura
Tehnic, Bucureti, 1985.
11. Macovei, N., Hidraulic forajului. Editura Tehnic, Bucureti, 1982.
12. Posea, N., Rezistena materialelor. Editura Tehnic, Bucureti.
13. Dumitrescu, I., Georgescu, D., Siro, B., i colab., Acionarea electric a instalaiilor de foraj.
Editura Tehnic, Bucureti, 1987.
14. Dumitrescu, I., Nestorescu, D., Georgescu, D., Siro, B., i colab., Instalaii electrice din schelele
petroliere. Editura tehnic, Bucureti, 1988.
15. Costin, I., ndrumtorul mecanicului de la exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor de foraj.
Editura Tehnic, Bucureti, 1984.
16. ***STAS 875-86. Burlane pentru tubaj i mufele lor. Dimensiuni.
17. *** STAS 328-86 Sape cu trei conuri
18. Angel , A , Rezistena materialelor
77