Sunteți pe pagina 1din 7

Caile de conducere ale sensibilitatii pentru cap si gat

Pentru sensibilitatea proprioceptiva

Receptorii se gasesc in muschii masticatori, muschii mimicii (pielosi), mm extrinseci


ai globului ocular, dinti si gingii.
Protoneuronul se gaseste in nc mezencefalic al nervului V de unde pronesc
prelungiri ce se duc spre deutoneuron reprezentat de formatiunea reticulata
mezencefalica si de nucleul motor al trigemenului.
De la deutoneuron fb iau calea lemniscului trigeminal.
Sensibilitatea exteroceptiva
E reprezentat de tractul nucleotalamic ce apart nc trigeminal. Receptorii acestui tip
de sensibilitate sunt TNL, discurile Merckel si corpusculii Meissner.
Protoneuronul e reprezentat de ggl situati pe calea unor nn cranieni (ggl trigeminal
al trigemenului, ggl geniculat al nn VII, ggl superior de pe traseul nervului IX si ggl
superior de pe traseul nervului vag)..
Prelungirile protoneuronilor vor folosi calea nervilor cranieni (V,ViI,IX,X) care fiind
in trunchiul cerebral sufera un proces de divergenta rezultand 2 ramuri de fibre (una
scurta si una mai lunga) intrand in constitutia tractului spinal al nervului trigemen.
Deutoneuronii sunt in trunchiul cerebral. Acestia au urmatorii reprezentanti (in
bulb nc tracrtului spinal al trigemenului contine in componenta lui neuroni pt
sensibilitatea termica, dureroasa si tactila profunda. Nucleul prezinta 3 portiuni:
rostral, interpolar si caudal.
Partea rostrala o sa primeasca aferente de la structurile interne ale capului, ale
nasului, ale gurii si ale ochilor.
Portiunea interpolara a nucleului bulbar primeste aferente cutanate de al nivelul
fetei.
Portiunea caudala a nucleului primeste aferente de presiune de la nivelul fruntii,
obrajilor, unghiului mandibular, presiune puternica pana la durere.
Un alt deutoneuron se gaseste in punte. Poarta numele de nucleul senzitiv superior
al trigemenului.
Neuronii din componenta acestui deutoeneuron au un camp receptor vast cu
activitate spontanta dar adaptabilitatea e lenta.

Somatotopic nucleul are 3 portiuni distincte dinspre ventral spre dorsal primind
ventral fibre pe calea nervului oftalmic, medial fibre pe cale nervului maxilar si
dorsal fibre pe calea nervului mandibular.
Acest deutoneuron e sensibil la tactul fin discriminativ a:
-

De la deutoneuroni fibre in majoritatea lor iau calea lemniscului trigeminal ce


urca pana la talamus, fibre ce au o topografie precizata rezultand 2
componente:
1. Tractul trigeminotalamic ventral isi are origine in nucleul tractului spinal al
trigemenului (punte) si partial in nucleul senzitiv superior. Acest tract
conduce sensibilitatea tactila profunda, termalgezica avand neuronul tert
talamic
2. Tractul trigeminotalamic dorsal are origine numai in nucleul senzitiv
superior al trigemenului. Sensibilitatea condusa de el e de tact fin
discriminativ si presiune mica. Fiind o cal cu 3 neuroni obligatoriu al treilea
neuron e in talamus in VPM (posteromedial) de undde fibrele proiecteasza
cortical in aria somestezica I ce reprezinta capul homunculusului.

Sensibilitatea interoceptiva (viscerala interna)


In conditii normale fara a exista un stimul nociceptiv viscerele nu reactioneaza la
stimuli termici, chimici, mecanici neexistand o cale constienta pentru acest tip de
sensibilitate interna.
In conditii anormale, in anumite boli punctul de plecare al senzatiei dureroase e
inmanunchiat in totalitatea sensibilitatilor viscerale care se datoreaza musculaturii
netede care se poate manifesta prin spasme.
Organele cavitare se pot manifesta prin constrictie dar mai ales prin distensie
acuta sau tractiunea seroaselor datorita unor procese inflamatorii acute sau cronice
(aderente).
E o senzatie neprecizata.
Sensibilitatea viscerala e transmisa si prin fibre vegetative simpatice si
parasimpatice si prin fibre somatice prin intermediul nervilor spinali si cranieni.
Receptorii se gasesc in peretii viscerelor, vaselor si in tesutul perivascular sau
perivisceral.
Protoneuronul in ggl spinal sau in ganglionii nervilor cranieni, cei din ggl spinali
intra in maduva prin diviziunea laterala a radacinii dorsale a nervului spinal si ajung
in substanta cenusie medulara. Aici intalnesc deutoneurnul care poate sa fie in

nucleii de origine ai tractului spinotalamic adica in nucleul capului cornului posterior


lamele III-IV sau in lama rexed VII corespunzatoare substantei intermediare.
Fibrele din deutoneuron coverg si intra impreuna in fractiunea spino-reticulotalamica care gaseste al treilea neuron in talamus in VPL sau in nucleii talamici difuji
cu mentiunea ca in calea spre al treilea neuron sistemul spinoreticulotalamic emite
conexiuni spre sistemul limbic si hipotalamus.
Din talamus proiectia merge difuz la cortex in ariile somestezice. Folosind
sistemul spinotalamic ia nastere durerea viscerala care are ca particularitate
irradierea pe teritoriul cutanat la distanta de organul respectiv (durere raportata).

Ariile de proiectie cutanata poarta numele de zonele lui Haed. Fibrele durerii
viscerale si somatice converg pe acelasi neurin (nc capului cornului posterior) asta
explica de ce durerea viscerala va fi resimtita pe un teritoriu cutanat corespunzator
dermatomului si necorespunzand cu topografia organului.
Durerea diafragmatica iradiaza la baza gatului si durerea din angor pectoris
(ischemia cardiaca) iradiaza pe partea mediala a bratului antebratului si ultimele 2
degete.
Mai exista niste explicatii ale durerii raportate si anume:
a. Convergenta fibrelor pe acelasi neuron
b. Excitabilitatea fibrelor si anume influxurile pe unele fibre vegetative se pot
propaga si duce la excitarea si fibrelor vecine
c. Influxul dureros de la nivelul unui organ afectat scade in general pragul de
excitabilitate al neuronilor somatici vecini ducand la scaderea pragului dureros.
Atunci durerea viscerala poate fi interpretata gresit ca durrere periferica
deoarece poate avea loc un transfer de influx nervos la nivelul ganglionului
spinal (exista niste neuroni descrisi de Dogiel, neuroni in cosulet care fac
legatura la nivel de ganglioni spinali intre intero si exteroceptori).
Exista inca o explicatie a acestui fenomen, la nivelul maduvei fibrele de
conducere se pot bifurca spre situsul visceral si spre cel somatic de aceea
durerea corespunde dermatomului.
d. Exista un proces de facilitare corticala
Excitatea dureroasa viscerala are o geneza si care se bazeaza pe prezenta
unor substante chimice ce apar la nivelul viscerului afectat.
Acestea pot fi de diferite feluri dar duc la aparitia unor enzime proteolitice in
cazul in care apar tulburari de tipul: hipertermie, hipotermie, ischemie
(constrictie vasculara ce duce la hipoxie), spasm sustinut de musculatura neteda
si alterari de tesuturi in general prin substante nociceptive si prin lipsa de oxigen
(hipoxie).

Caile de asociatie ale maduvei spinarii


Definitie
Fibre endogene ale maduvei spinarii (axoni ai neuronilor coordonali cornul
posterior). Topografic aceste fibre de asociate (fibre albe) se gasesc in cordoane si
anume in cordonul lateral si ventral in partea cea mai profunda a acestora adica
aproape de substanta cenusie a maduvei poarta numele de tracturile fundamentale
ventral si lateral si majoritatea in cordonul dorsal ce sunt fibre endogene lungi
grupate in 2 sisteme: ascendente si descendente.
Sistemul ascendent
Topografic se gaseste in spatiul unghiular al cordonului posterior intre cornul dorsal
si comisura cenusie a maduvei spinarii. Se numeste fasciculul cornocomisural al lui
Pierre marie.
Fibre descendente ale cordonului poseriior
Formeaza un fascicul care dea lungul substantei albe medulare ia forme diferite.
Fac parte in regiunea cervicala si toracala superioara are aspect de virgula
(fasciculul semilunar al lui Schultze).
In regiunea toracalla inferioara se aseaza periferic fataq de cordonul dorsal e
Bandeleta periferica a lui Hosche.
In regiunea lombara se situeaza median si profund, are aspect ovoidal, centrul
oval al lui Flesching.
In regiunea sacrala are aspect triunghiular avand baza posterior e fasciculul
triunghiular al lui Gombaul Philipe.

Fasciculele de asociatie ale trunchiului cerebral


Sunt fascicule longitudinale proprii dea lungul trunchiului ceerbral realizand legatura
intre neuronii motori ai nervilor cranieni, au actiune sinergica dand nastere unor
raspunsuri reflexe venite pe calea nucleilor senzitivi.
In trunchiul cerebral sunt 4 fascicule de asociatie:
1.
2.
3.
4.

FLM (fasciculul longitudinal medial)


TCT (tractul central al tegmentului)
FLD (fasciculul longitudinal dorsal)
FMT (fasciculul mamilotegmental)

FLM
Originea in regiunea mezenceflaodiencefalica in dreptul nucleul interstitial Cajal
considerat si nucleul al FLM. Fibrel merg descendent spre maduva spinarii.
Topografic in trunchiul cerebral FLM e ventral de substanta grisea centralis. La
mezencefal e langa nucleul interstitial Cajal si mai precis ventral si lateral de
nucleul nervului oculomotor.
In punte este ventral de plaseul ventriculului IV si medial de nucleul abducens *VI
inconjurat de genunchiul facialului.
In bulb e ventral de nucleul nervului hipoglos iar in maduva ajunge in regiunea
dorsala in raport cu fasciculul sulcomarginal si se termina in substanta cenusie a
cornului anterior in lama Rexed VIII.
Alcaturie
Fibre ascendente si descendente ce se bifurca ipsi si contralateral. Fasciculul
conduce impulsuri venite din surse diferite dar in majoritatea vestibulare care merg
spre nucleii nervilor oculomotori si spre muschii cefei responsabili de intoarcerea
ochilor si cefei spre sursa stimulului.
Fibrele descendente iau numele de:
-

Fasciculul vestibulo spinal anterior direct si incrucisat cu origine in nucleii


vestibulari mediali dar si in ceilalti si care ajung la motoneuronii alfa din
coarnele anterioare (singurele fibre cu rol inhibitor pe alfa)
Fibre interstitiospinale provin de la nucleul interstitial Cajal si de la nucleul
comisural Darkschiewsc spre nucleii oculomotori III,IV,VI. Cei 2 nuclei
comisurali si interstitiali primesc la randul lor impulsuri striate si cerebeloase
iar neuronii ce primesc impulsuri cerebeloase isi conduc fibrele mai departe
prin PCS in nucleii cerebelului (neo si paleocerebelului).
Fasciculul reticulospinal medial In constitutia FLM
Fasciculul tectobulbar si tectiospinal
Fibre internucleare (merg in ambele sensuri intre nucleii III,IV,VI si nucleul
bulbar al accesorului reflexul oculocefalogir)
Fibrele ascendente din FLM

Sunt fibre cu origine in nucleii vestibulari ce merg spre nucleii oculomotori, nucleul
interstital si nucleul comisural.
Mai exista si alte categorie de fibre in FLM. Provin din formatiunea reticulata
pontina, de la lemniscul lateral si de la nucleul dorsal al corpului trapezoid.
Functii ale FLM

Intervine in reflexele oculogire, cefalogire, oculocefalogire (raspuns la stimulii


vestibulari).
Coordoneaza miscarea buzelor si limbii in vorbire (conexiuni intre VII si XII).

Intervine in reflexe statokinetice


Mediaza anumite reflexe vegetative cu punct de plecare vestibular prin colaterale
spre formatiunea reticulatra spre nucleul tractului solitar si spre nucleul dorsal al
vagului (voma, transpiratii, tremuraturi).

TCT
Origine la nivelul tegmentului mezencefalic avand in constitutia lui fibre ascendente
si descendente.
Topografie
In mezencefal e lateral de FLM si dorsolateral de nucleul rosu. In punte si bulb se
lateralizeaza mult iar in portiunea inferioara a bulbului se termina in complexul
olivar formand acestuia o capsula ce ai numele de amiculum olivae.
Fibreel descendente pot fi sistematizate in fibre talamorubrostriate originea lor
fiind in corpul striat (nucleul lenticular si caudat). In substanta cenusie centrala in
dreptul tectului mezencefalic corespunzator coliculilor optici (cvadrigemeni
superiori) in talamus si nucleul rosu.
In manunchiul de fibre descendente va finaliza la nivelul complexului olivar. De
aici dupa formarea amiculului iau calea spre cerebelul contralateral prin PCI.
Fibrele ascendte
Sunt lungi si scurte, cele lungi formeaza SRAA care ajunge in formatiunea
reticulata talamica in nucleii intralaminari si in regiuea subtalamica. De aici merg
spre hipotalamus si spre cortexul cerebelos avand rol activator, facilitator asupra
acestora.
Fibrele scurte servesc pentru conducerea interreticulara.
FLD
Topografic in trunchiul cerebral se gaseste in substanta grisea centralis paramedian
initial fiind lateral de FLM apoi il inconjoara posterior (se aseaza posterior).
Are fibre descendente si ascendente.

Ceel descendente au originea in hipotalamusul posterior realizand legatura dintre


nucleii hipotalamici mamilari, preoptici si paraventriculari cu nucleul mediodorsal
talamic.
Fibrele se vor distribui la nucleii vegetativi ai nervilor cranieni:
-

Accesor al oculomotorului
Salivator superior
Salibator inferior
Dorsal al vagului

De asemenea fibrele merg si spre nucleul tractului solitar, nucleul ambiguu,


nucleul XII si coliculul cvadrigemen superior.
Fibrele asecendete din structura lui.
Au origine in maduva sau trunchi. Se indreapta sascendent spre hipotalamus
fiind responsalbile de sens viscerala si gustativa.

FMT
E un tract ce are origine in corpul mamilar si se sfarseste in nucleii tegmentului
mezencefalic. Mediaza reflexele olfactive ajungand cu sinapsa in nucleul
Gudene. Acesta e un nucleu atrofiat la om situat topografic pe linia mediana in
fosa interpedunculara. E considerat ca un nucleu interpus pe calea olfactiva fiind
de importanta minora la om.
Fibrele care ajung la el poarta numele de fibre Habenulo-interpedunculare
formand fasciculul retroflex al lui Meinert.