CURS 6 MODUL BIOETICA

CLONAREA SI CELULELE STEM

CUPRINS

1. CELULELE STEM.............................................................................................................................................1
1.1Istoricsigeneralitati.....................................................................................................................................1
Principalele tipuri de celule stem..................................................................................................................2
Caracteristici principale..................................................................................................................................2
Principalele tipuri de celule stem implicate in practica curenta.....................................................................3
1.2Problemeetice..............................................................................................................................................3
Statusul moral al embrionului........................................................................................................................3
Valoarea embrionului.....................................................................................................................................5
1.3Legislatie.......................................................................................................................................................5
Legislatie internationala.................................................................................................................................5
Legislatie UE..................................................................................................................................................6
Legislatie romaneasca....................................................................................................................................8
2.

CLONAREA..................................................................................................................................................9
2.1Metodedeclonare:......................................................................................................................................9
2.2Principaleleproblemeeticelegatedeclonaresunt:..................................................................................10
2.3Legislatiereferitoarelaclonare:.................................................................................................................11

Prezentaredecaz..................................................................................................................................................12
Nastereaunuicopilinscopuldeaseobtinecelulestempentrutratamentulfrateluisau..............................12

1. CELULELE STEM
1.1ISTORICSIGENERALITATI
Prima mentionare a termenului de celula stem ii apartine histologului rus Alexander
Maksimov in 1908 cu referire la celulele stem hematopoetice. In anii 60 J. Altman
demonstreaza prezenta de celule stem la nivel cerebral, ceea ce venea in contradictie cu
dogma initiata de Cajal (Nu se formeaza la nivel cerebral neuroni in timpul vietii adulte). In
1978 au fost descoperite celulele stem hematopoetice in cordonul ombilical.

In 1981 a fost impamantenit termenul de celule stem embrionare de catre Evans,

Kaufman si Martin. In 1997 s-a demonstrat faptul ca leucemiile au drept punct de plecare
celule stem hematopoetice (prima neoplazie dovedita a fi originara dintr-o celula stem). In
2006 s-au obtinut primele celule adulte derivate din celule stem embrionare (hepatocite). In
2008 s-au creat primele celle stem embrionare fara distrugerea embrionului, s-au generat
celule stem pluripotente din spermatogoni, s-au izolat celule stem embrionare-like din
foliculul pilos. In 2009 s-a descoperit o noua metoda de inseare de heterogene, prin
electroporare intr-un genom adult, fara utilizarea de vectori virali.
PRINCIPALELE

TIPURI DE CELULE STEM

sunt:

Celule stem totipotente capacitate de a da nastere oricarui tip de celula umana precum si
placentei ( CDX2 si OCT 3/4 pozitive)
Celule stem pluripotente capacitatea
de a se diferentia in celule apartinand
tuturor celor 3 foite embrionare. Celule
OCT pozitive; Placenta contine celule
CDX2 pozitive.
Celule stem multipotente capacitate
de diferentiere limitata la un numar redus
de tipuri celulare inrudite
Celule stem oligopotente capacitate
de diferentiere limitata la 2-3 tipuri
celulare puternic inrudite (ex.celule stem
limfoide sau mieloide)
Celule stem unipotente - capacitatea de a produce un singur tip celular; diferentiabile de
celulele non-stem prin capacitatea de reinnoire continua.
CARACTERISTICI PRINCIPALE
- autoreinnoire: capacitate de a parcurge numeroase cicluri de diviziune cu pastrarea unui
status nediferentiat
- diferentiere: posibilitatea diferentierii in orice tip celular matur
*diferentierea este caracterizata prin trecerea de la o diviziune simetrica la una asimetrica,,
cel mai probabil sub influenta unor factori de mediu (nisa mezenchimala).
2

PRINCIPALELE TIPURI DE CELULE STEM IMPLICATE IN PRACTICA CURENTA sunt:

1. Celule stem embrionare: reprezinta culturi celulare derivate din tesutul epiblastic al
masei celulare interne blastocitare sau morulare precoce. Sunt celule pluripotente si
pot da nastere tuturor celor trei foite germinative. Fiind pluripotente se pot diferentia
in circa 200 de tipuri celulare diferite, functie de semnalele locale; acest lucru face
foarte dificila manipularea lor deoarece, atunci cand sunt inserate intr-un organism viu
dau nastere unor teratoame.
2. Celule stem fetale: sunt intalnite in organele fetusilor; de regula sunt incluse in
categoria celulelor stem adulte
3. Celule stem adulte (somatice) reprezinta orice celula stem intalnita in organismele
vii, adulte care au urmatoarele proprietati: autoreinnoire si diferentiere. Celule stem
adulte pot fi la randul lor:
a. Pluripotente: rare (de ex.celule stem din cordonul ombilical)
b. Multipotente: cele mai frecvente sunt cele mezenchimale, derivate din adipocite,
celule stem endoteliale.

1.2PROBLEMEETICE
STATUSUL MORAL AL EMBRIONULUI
Pentru a putea fi utilizat in scopul prelevarii de celule stem in trecut era necesara
distrugerea embrionului la circa 5-7 zile dupa fertilizare; desi actual exista metode de
prelevare fara distrugerea embrionului metodologiile de lucru nu sunt inca realizate complet,
metodele clasice ramanand in continuare cele mai utilizate.
Embrionul privit ca persoana: exista multe dezbateri referitoare la momentul in care
despre un embrion se poate spune ca este o persoana; legal o persoana are toate drepturile
consfintite prin lege, inclusiv dreptul la viata. Momentul in care un embrion devine fiinta este
imposibil de cuantificat: Biserica Romano-Catolica considera acest moment a fi cel al
fertilizarii; alte Biserici au vederi diferite, mai frecventa fiind aceea a achizitionarii treptate a
dreptului de a fi persoana. Arbitrar multi considera momentul in care embrionul devine
persoana a fi ziua 14; embrionul mai mic de 14 zile este numit preembrion iar cel mai mare de

14 zile embrion propriu-zis. Cercetarea pe preembrion este considerata in multe tari a fi

legala, cea pe embrioni nu.
Dreptul de a se naste: multi teoreticieni dezbat actalmente ideea ca, desi un embrion
poate fi considerat persoana, prin aceasta nu are in mod necesar si dreptul de a se naste;
principalul argument este cel ca un numar foarte mare de embrioni nu dau nastere unor fiinte
vii ei fiind eliminati prin avoruri, spontane sau terapeutice; prin urmare, daca mama poate
dispune de embrion, chiar mai mare de 14 zile in sensul distrugerii acestuia, inseamna ca
dreptul sau la viata nu este legiferat chiar daca este o persoana.( o discutie mai detaliata este
prezentata in cursul despre avort)
Utilizarea unor embrioni care altfel ar fi fost distrusi: desi embrionii au dreptul
moral de a exista si a se dezvolta se poate permite utilizarea embrionilor suplimentari rezultati
in urma proceselor de FIV pentru obtinerea de celule stem; principalul argument pentru
aceasta idee ar fi ca oricum respectivii embrioni sunt distrusi iar prin obtinerea de celule stem
distrugerea aceasta ar fi constructiva; ca si contraargument se poate aduce ideea ca fiind
persoane, embrionii au dreptul la o moarte demna iar recoltarea de produse biologice de la
acestia poate intra sub incidenta unor legi referitoare la profanarea de cadavre. Unele tari
considera insa argumentul valid si permit utilizarea embrionilor suplimentari din FIV in scop
de cercetare, fara insa sa permita crearea de embrioni special pentru cercetare.
Crearea de embrioni etici: pentru a se evita problemele etice ale embrionului s-au
cautat diferite metode de obtinere a unor embrioni care nu se pot dezvolta la termen pentru a
fi sursa de celule stem. Cea mai frecvent intalnita idee in acest sens este obtinerea unor
embrioni prin partenogeneza; acestia pot ating stadiul de blastocist, dar nu pot trece de el.
Desi in felul acesta se evita problemele etice ale embrionului, metoda duce la tot felul de alte
dileme etice si probleme medicale.
Respectul pentru embrioni: unii considera ca desi embrionii nu au un status moral
asemanator unei persoane vii, trebuie totusi tratati cu respect; notiunea de respect al
embrionului nu exclude utilizarea lor in scopuri stiintifice dar necesita o justificare clara din
prisma rezultatelor potentiale.
Consintamantul informat in donarea de embrioni

Donarea embrionilor in scopul recoltarii celulelor stem nu se face decat cu acordul

prealabil al donorilor

Cei ce vor realiza recoltarea embrionilor trebuie sa explice in detaliu procedura,

potentialele efectel adverse, etc
4

Donorii vor avea posibilitatea de a-si retrage acorul oricand inaintea utilizarii
embrionului si vor putea modifica conditiile in care au fost de acord sa le doneze

Donorii trebuie informati ca celulele stem rezultate pot da nastere unor linii
celulare care sa traiasca indefinit si ca ele vor putea fi utilizate si in alte proiecte de
cercetare

VALOAREA EMBRIONULUI
Embrionii ramasi nefolositi in urma unor tratamente de FIV potential pot fi priviti in
doua perspective opuse relativ la valoarea lor economica:
1. Reziduu care in mod normal ramane nefolosit si care se pierde; pierderea acestora
semnifica implicit ca toate costurile financiare pe care le-au facut donorii cu
producerea lor nu au avut nici un rezultat
2. Sursa importanta de celule stem cu potentiale aplicatii in sute de maladii genetice,
neoplazice, etc; a fost folosita de multe ori in acest context sintagma turning
garbage into gold; pentru parinti argumentul principal care ar favoriza utilizarea
embrionilor reziduali in tehnicile de medicina regenerativa ar fi ca in felul acesta ar
putea ajuta la vindecarea multor alte persoane
Punctul de vedere UTILITARIANIST asupra utilizarii celulelor stem
Utilitarismul reprezinta un concept etic ce spune ca valoarea morala a unei actiuni este
determinata numai de contributia sa la binele public in totalitatea sa. A fost descris pentru
prima data de John Stuart Mill prin expresia The greatest good for the greatest number
Din punct de vedere utilitarianist utilizarea celulelor stem este morala deoarece
beneficiile utilizarii lor sunt mult mai mari decat costul reprezentat de niste embrioni distrusi.

1.3LEGISLATIE

LEGISLATIE INTERNATIONALA
Legislatie permisiva cu tehnicile de reproducere asistata intalnim in relativ putine tari
(UK, unele state SUA, Australia, Coreea de Sud, Japonia, Suedia)
Legislatie mai putin permisiva intalnim in majoritatea statelor dezvoltate cu exceptia
catorva, de regula majoritar catolice. Astfel, in aceste state sunt permise de regula diferite
tehnici de fertilizare in vitro dar tehnicile mai avansate de medicina regenerativa sunt interzise

(transfer de nucleu, studii pe celule stem embrionare, etc): SUA, Canada, Franta, Elvetia,
ROMANIA, Grecia, etc)
Legislatie restrictiva este intalnita in Germania, Italia, Cipru, Bulgaria, Austria,
Polonia, etc
Majoritatea statelor africane si din America de Sud precum si unele state europene
(Slovacia, Ungaria, Slovenia) nu au o legislatie specifica pentru celulele stem.

LEGISLATIE UE
La nivelul Consiliului Europei, Conventia privind drepturile omului si biomedicina,
semnata la Oviedo in 1997, stabileste, la articolul 18, ca fiecare tara trebuie sa decida daca
autorizeaza sau nu cercetarea embrionara. Fiecare tara are doar obligatia de a respecta doua
conditii: "sa asigure protectia adecvata a embrionului" , adica sa adopte o legislatie care
stabileste conditiile si limitele acestei cercetari; si sa interzica "crearea de embrioni umani in
scopuri de cercetare" . Conventia este obligatorie numai pentru statele care au ratificat-o.
La nivel UE, desi nu exista competenta legislativa care sa reglementeze cercetarea,
unele directive fac aluzie la utilizarea cercetarii embrionare. Astfel:
6

 Directiva 9/44/CE privind protectia juridica a inventiilor biotehnologice (brevetari

legate de viata) stipuleaza ca "procesele pentru clonarea de fiinte umane"
"utilizarea embrionilor umani in scopuri industriale sau comerciale"

si

- "sunt

considerate nebrevetabile" .
Directiva 98/79/CE privind dispozitivele medicale de diagnosticare (inclusiv utilizarea
de tesuturi umane) prevede ca "indepartarea, colectarea si utilizarea de tesuturi, celule
si substante de origine umana sunt guvernate, in raport cu etica, de principiile din
Conventia Consiliului Europei pentru protectia drepturilor si demnitatii umane cu
privire la aplicarea biologiei si medicinei si de orice regulamente ale statelor membre
in aceasta privinta" .
Carta Drepturilor Fundamentale ale UE aprobata de Consiliul European de la Biarritz,
Franta, la 14 octombrie 2000, interzice diferite tipuri de practici care pot fi legate de
cercetarea embrionara, si anume "practicile eugenice, in special cele al caror scop este
selectia de persoane" si "clonarea reproductiva a fiintelor umane".
Conventia Europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane,
fata de aplicatiile biologiei si medicinei, Conventia privind drepturile omului si
biomedicina, semnate la Oviedo, la 4 aprilie 1997, si Protocolul aditional la Conventia
Europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de
aplicatiile biologiei si medicinii, referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane,
semnat la Paris la 12 ianuarie 1998.
Referitor la obtinerea si studiul celulelor stem embrionare obtinute din embrioni
supranumerari Grupul European de Bioetica (EGE, European Group on Ethics) traseaza
urmatoarele linii generale:
Este obligatoriu obtinerea consintamantului de la mama sau cuplul donator inainte de
prelevare;
Studiul trebuie aprobat inainte de o autoritate competenta
Nu exista beneficii financiare pentru donatori
Se asigura anonimitatea donatorilor, protectia si confidentialitea datelor personale ale
donatorilor
Rezultatele obtinute sunt perfect transparente
Diferite ghiduri referitoare la cercetarea pe celule stem la nivelul UE mai includ
urmatoarele precizari:
7

 Embrionii utilizati in cercetare trebuie sa fie de maxim 5-7 zile, obtinuti prin procedee
de fertilizare in vitro
Embrionii sunt donati de catre parinti in scop de cercetare stiintifica
Daca nu sunt utilizati pentru cercetare respectivii embrioni nu au alta functie
obiectivabila (nu sunt utilizati de alta potentiala mama, astfel ca in mod normal
respectivii embrioni ar fi aruncati)
Nu se vor crea embrioni special pentru proiecte de cercetare; nu se vor crea embrioni
prin transfer de material nuclear (clonare)
UE nu permite finantare unui proiecte de celule stem care sunt interzise explicit de
unul din statele membre
Potentialii parteneri implicati in proiecte cu celule stem la nivel euripean trebuie sa
primeasca acordul comisiilor de bioetica chiar daca in respectivele tari acesta nu este
obligatoriu pentru desfasurarea unor proiecte de cercetare
Studiile pe celule stem sunt finantate numai daca sunt vitale pentru obtinerea
rezultatelor proiectului respectiv si numai daca nu exista alternative viabile
Desi se asigura confidentialitatea datelor despre donor este instituita obligativitatea ca
sursa de celule stem sa fie posibil de urmarit.
LEGISLATIE ROMANEASCA
Tehnicile de medicina regenerativa sunt reglementate in Romania prin Legea
privind efectuarea prelevrii i transplantul de organe, esuturi i celule de origine
uman,n scop terapeutic, legea 95/2006 titlul VI,
http://codfiscal.net/act-pdf/legea-95-2006-reforma-domeniul-sanatatiivconsolidata-01-01-2009.pdf
Astfel, articolul 5 prevede:
In cazul n care donatorul este minor, prelevarea de celule sue (stem) hematopoietice
medulare sau periferice se face n urmtoarele condiii:
a) Prelevarea de celule sue (stem) hematopoietice medulare sau periferice de la minori se
poate face numai cu consimmntul fiecruia dintre titularii autoritii printeti sau al
reprezentantului legal al minorului.
b) Prelevarea de celule sue (stem) hematopoietice medulare sau periferice de la un donator
minor poate fi efectuat, n condiiile de mai sus, numai n beneficiul fratelui sau surorii
sale.
8

d) Se interzice prelevarea de organe, esuturi i celule de la poteniali donatori minori, cu

excepia cazurilor prevzute n prezenta lege.
e) Refuzul scris sau vorbit al minorului mpiedic orice prelevare.
ART.9 prevede ca Transplantul de organe, esuturi i celule de origine uman se efectueaz
numai n scop terapeutic. - este deci interzisa in scop de cercetare
In Legea privind sanatatea reproduceri si reproducerea asistata medical se
precizeaza urmatoarele : n domeniul reproducerii umane asistate medical sunt interzise
urmtoarele activiti:
a) producerea abuziv de embrioni;
d) manipulrile genetice pe embrioni;
g) donarea ilicit de embrioni;

2. CLONAREA

2.1METODEDECLONARE:
1. Clonare prin fisiune:
a. Divizarea blastocistului: este indusa de obicei de caldura sau prin procedee
mecanice; blastocistul se divide in doua parti, din fiecare dezvoltandu-se ulterior
un individ identic cu celalalt. Numarul maxim de gemeni ce pot fi obtinuti prin
aceasta metoda este de doi.
b. Separarea blastomerilor: invelisul blastocistului este eliminat, iar blastomerele sunt
puse intr-o solutie speciala care le separa. Fiecare blastomer este totipotent, putand
genera un nou embrion; prin aceasta metoda se pot obtine pana la opt embrioni dar
tehnica se poate repeta de cateva ori astfel ca numarul posibil de progenitori este
mult mai mare
2. Clonarea prin fuziune: prin aceasta metoda nucleul de la o celula somatica este
implantat in citoplasma unui zigot enucleat. Organismul rezultat va avea genomul
persoanei de la care s-a prelevat nucleul. Prin aceasta metoda se pot obtine un numar
practic nelimitat de embrioni identici. Aceasta este in momentul de fata singura
metoda prin care se pot clona indivizi in viata sau morti.
Clonarea poate fi subimpartita in:

1. Clonare terapeutica: utilizeaza procedee specifica clonarii pentru a produce celule

stem embrionare, tesuturi sau intregi organisme pentur transplant. Principala problema
etica asociata acestui tip de clonare este cea legata de crearea si distrugerea de
embrioni; o alta potentiala problema ar fi ca permitand clonarea terapeutic diferentele
intre aceasta si cea reproductiva s-ar micsora treptat existand riscul includerii acesteia
din urma in prima cateogorie prin artificii legislative.
2. Clonare reproductiva: reprezinta metoda prin care se poate clona o persoana
vie/moarta astfel incat progenitorul va avea acelasi material genetic cu donorul.
Metoda este utilizata in momentul de fata in zootehnie (clonare de oi, vaci, etc).

2.2PRINCIPALELEPROBLEMEETICELEGATEDECLONARESUNT:
a. Siguranta progneitorilor: metodele de clonare prin fuziune s-au dovedit a fi ineficiente
si nesigure; s-a dovedit ca in cazul clonelor animale ar exista un risc mult crescut de
malformatii genetice, neoplazie si scadere a duratei de viata. Clonarea prin fisiune nu
are aceste probleme acesta fiind de altfel si motivul principal pentru care sunt permie
sarcinile multiple in cazul fertilizarii in vitro.
b. Afectare demnitatii umane: se poate considera ca niste copii nascuti prin clonare
reproductiva sunt facuti, produsi, un argument care ar putea fi utilizat si in cazul
metodelor de fertilizare in vitro; diferenta principala intre acestea doua este, conform
Consiliului de Bioetica al Presedintelui SUA ca un copil nascut din parinti are o
origine misterioasa, nemanufacturata (Children born of this process stand equally
beside their progenitors as fellow human beings, not beneath them as made objects)
c. Eugenia: permiterea clonarii terapeutice ar duce potential la nasterea unor persoane
cu anumite caracteristici pe care societatea sau parintii le considera superioare.
d. Instrumentalizarea: oamenii ar putea deveniniste intrumente care sa produca anumite
bunuri pentru alte persoane (de exemplu o persoana ar putea fi clonata pentru a i se
preleva anumite tesuturi sau organe necesare donorului materialului genetic)
oamenii ar trebui tratati ca un final mai degraba decat ca metodele pentru a atinge un
anume final (Kant). Au fost citate asemenea cazuri in literatura: de exemplu Marissa
Ayala care a fost mascuta de parinti pe cale naturala pentru a putea dona celule stem
compatibile pentru leucemia surorii sale, Anissa.
e. Repetabilitatea vietii donorului: progenitorul va cunoaste calitatile, defectele, bolile
donatorului care in mare masura sunt determinate genetic. Prin urmare viata sa poate
10

avea un curs predeterminat, lucru rau pentru ca alegerile pe care le poate face sunt
posibil limitate; de pe alta parte cunoscand de exemplu predispozitia pentru anumite
boli cum ar fi cele cardiovasculare s-ar putea proteja mai bine de ele decat donorul.
f. Scadere diversitatii: cresterea marcata a numarului de persoane clonate ar putea
diminua diversitate genetica umana; se poate merge pana la extrem cu scenarii de
genul armate intregi formate din clone multiple ale unui soldat perfect; pe de alta
parte, practic riscul acesta este destul de redus, ca argument in favoarea acestei
afirmatii putand fi considerata incidenta relativ ridicata a gemenilor univitelini in
populatia generala (0.35%) fara ca aceasta sa interfere semnificativ cu diversitatea
genetica umana. De asemenea trebuie de tinut cont de faptul ca personalitatea nu
depinde numai de informatia genetica.
g. Principalele argumente in favoarea clonarii ar fi:

pentru multe afectiuni singurele tratamente utile sunt cele bazate pe celule stem
(Parkinson); prin clonare s-ar evita necesitatea producerii de embrioni de novo, de
multe ori incompatibile cu sistemul imun al bolnavului

ar aduce informatii pretioase in diferite directii de cercetare (procesele intime celulare

si moleculare ale fiintelor vii, apoptoza, senescenta, etc)

clonele ar putea fi utilizate ca surse compatibile de celule, organe, proteine (insulina,

etc)

clonarea terapeutica ar putea fi utila cuplurilor infertile pentru a naste copii

Cuplurile de homosexuali sau lesbiene ar putea avea posibilitatea clonarii unuia dintre
parteneri, putand deveni, astfel, "parinti".

Persoanele care sufera de boli genetice rare (exemplu: hemofilie) si care isi doresc sa
devina parintii unor copii sanatosi ar putea rezolva aceasta problema.

Prin clonarea partenerului sanatos dintr-un cuplu supus riscului de a avea copii afectati
de o boala ereditara s-ar elimina riscul nasterii unor copii bolnavi.

2.3LEGISLATIEREFERITOARELACLONARE:
Numeroase probleme etice, religioase, medicale si legale sunt asociate cu noile metode
de transfer genetic nuclear. In ziua de azi nu exista nici o tara care sa permita tehnicile de
clonare reproductiva printr-o legislatie specifica. Clonarea reproductiva trebuie diferentiata de
clonarea terapeutica, definita ca si clonarea embrionilor umani pentru cercetare. Unele state
interzic ambele tipuri de clonare (Germania, Elvetia, unele state din SUA) in timp ce alte
11

state interzic doar clonarea reproductiva permitand-o in anumite conditii pe cea terapeutica
(Belgia, Suedia, Finlanda, Spania, UK). La nivelul UE cercetarea care include procedee de
clonare terapeutica este interzisa (nu este finantata) pentru proiectele de tip FP7. Clonarea
reproductiva este interzisa in EU conform Cartei Fundamentale a Drepturilor in Uniunea
Europeana. De asemenea Protocolul Referitor la Clonare semnat la Oviedo precizeaza in
articolul 1: " Este interzisa orice interventie avand drept scop crearea unei fiinte umane
genetic identice unei alte fiinte umane vii sau moarte."
Parlamentul Romaniei a ratificat, la 22 februarie 2001, conform Constitutiei Romaniei,
art.74, alin.2, Conventia Europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei
umane, fata de aplicatiile biologiei si medicinei, Conventia privind drepturile omului si
biomedicina, semnate la Oviedo, la 4 aprilie 1997, si Protocolul aditional la Conventia
Europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile
biologiei si medicinii, referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane, semnat la Paris la 12
ianuarie 1998.

PREZENTAREDECAZ
NASTEREAUNUICOPILINSCOPULDEASEOBTINECELULESTEMPENTRUTRATAMENTULFRATELUISAU
In 2001 un cuplu britanic avand un copil cu beta talasemie a mers la Autoritatea Nationala pentru
Fertilizare Umana siEmbrioni pentru acere permisiunea de a selectiona un embrion,prindiagnostic genetic
preimplantare(PGD),caresaprezinteungenotiputilpentruaputeadonacelulestemcopiluluide2anipentru
alputeavindeca.Prinurmare,embrionulartrebuiselectionatpebazaadouacriterii:(1)sanuprezintagena
pentrubetatalasemiesi(2)safieHLAcompatibilcucelalaltcopil.Delanoulcopilsarobtinecelulestemdin
cordonulombilicalcaresafieutilizatepenturtratamentulprimuluinascut.
Problemeetice:

PGDartrebuiutilizatnumaipentudetectiaunorafectiunipotentialsevere
PGDnutrebuieutilizatpentruaselectacaracterecupotentialeugenic
PGDpentrudetectareaunorcaractererecesivetrebuieevitate
noul nascut este mai putin persoana pentru ca nasterea lui a avut drept scop vindecarea altei
persoane(ideeaKantianaaomuluicafinalitate)

12