Sunteți pe pagina 1din 28

Audit financiar III CIG

Teorie audit financiar

MULTIPLE CHOICE

1. Principiul contabil conform caruia informaia prezentata in situaiile financiare care urmeaz a fi
auditata trebuie sa prezinte corect toate tranzactiile si evenimentele aferente exercitiului pentru a fi
credibila este:
a. principiul reprezentarii corecte;
b. principiul neutralitatii;
c. principiul reprezentarii fidele;
2. Standardele Internationale de Contabilitate prezinta doua concepte de capital respectiv:
a. conceptul contabil al capitalului si conceptul financiar al capitalului;
b. conceptul contabil al capitalului si conceptul fizic al capitalului;
c. conceptul financiar al capitalului si conceptul fizic al capitalului.
3. Auditul financiar este:
a. o forma de control intern al intreprinderii
b. o forma de control extern al intreprinderii
c. o forma de control a autoritatii fiscale
4. Obiectivul primordial al auditului financiar, este:
a. exprimarea de catre un auditor financiar independent, a unei concluzii, potrivit
careia situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in
conformitate cu legea;
b. exprimarea de catre un auditor financiar independent, a unei opinii, potrivit careia
situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in
conformitate cu un cadru general de raportare identificat;
c. exprimarea de catre un controlor financiar al statului, a unei opinii, potrivit careia
situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in
conformitate cu un cadru general de raportare identificat
5. Organismul profesional care reglementeaza activitatea de audit financiar din Romania este:
a. Corpul Auditorilor Financiari din Romania;
b. Consiliul National al Auditorilor Financiari din Romania
c. Camera Auditorilor Financiari din Romania
6. Auditorul in exprimarea opiniei, utilizeaza frazele:
a. ofera o imagine fidela
b. ofera o imagine certa;

c. ofera o imagine concreta.


7. Atributele care fac utila informaia contabila coninuta in situaiile financiare auditate sunt:
a. claritate, relevanta, fiabilitate;
b. relevanta, credibilitate, fiabilitate;
c. relevanta, flexibilitate, credibilitate
8. Din punct de vedere al organismelor care le elaboreaza, standardele de audit financiar sunt:
a. standarde europene, globale si romanesti;
b. standarde europene si nationale;
c. standarde internationale si nationale.
9. Conform principiului confidentialitatii, un auditor financiar va respecta confidentialitatea informatiilor
despre afacerile unui client sau angajator:
a. pe perioada desfasurarii misiunii de audit;
b. pe perioada desfasurarii misiunii de audit si dupa aceea;
c. pe o perioada de maxim 3 ani conform legii.
10. Elaborarea normelor de etica in auditul financiar in Romania se face de:
a. Ministerul Finantelor Publice, care reglementeaza activitatea de audit financiar
b. Camera Auditorilor Financiari din Romania;
c. Guvern.
11. La inceputul unui audit financiar fiecare membru din echipa de audit va depune:
a. o declaratie de independenta;
b. o declaratie de injtegritate
c. o declaratie de conformitate.
12. Planificarea, controlul si inregistrarea auditului face parte din:
a. cadrul general al auditului financiar;
b. cadrul general de control financiar;
c. cadrul general al contabilitatii
13. Auditorul trebuie:
a. sa obtina probe suficiente si adecvate, pe baza carora sa-si poata formula opinia;
b. sa obtina probe totale, pe baza carora sa-si poata formula opinia;
c. sa obtina probe partiale, pe baza carora sa-si poata formula opinia;
14. Raportul de audit trebuie sa contina:
a. o varianta semnificativa a opiniei;

b. o varianta clara a opiniei;


c. o varianta fidela a opiniei;
15. Auditorul trebuie evalueze:
a. sistemul contabil si de control al clientului;
b. sistemul contabil si de management al clientului;
c. toate cele de mai sus.
16. Responsibilitatea pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare revine
a. administrtorului intreprinderii
b. auditorului financiar
c. ambii de mai sus
17. Responsabilitatea pentru audit revine:
a. Ministerului Finantelor Publice;
b. Administratiei financiare
c. auditorului financiar
18. Limitarile auditului sunt datorate:
a. verificarilor prin sondaj;
b. timpului de derulare al auditului;
c. ambele de mai sus.
19. Auditorul are accesul:
a. restrictionat la informatiile confidentiale ale clientului;
b. nerestrictionat la toate informatiile clientului;
c. nerestrictionat doar la informatiile financiar contabile;
20. Pragul de semnificatie reprezinta:
a. importanta relativa a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare
privite ca intreg;
b. importanta absoluta a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare
privite ca intreg;
c. importanta semnificativa a unei parti componente, in contextul situatiilor
financiare privite ca intreg
21. Pentru pragul de semnificatie exista:
a. patru factori de fiabilitate de la 1 la 4;
b. sase factori de fiabilitate de la 1 la 6
c. opt factori de fiabilitate de la 1 la 8.
22. Pragul de semnificatie se ia in considerare in doua etape ale auditului financiar si anume:

a. in etapa de planificare si in etapa de formulare a opiniei;


b. in toate etapele auditului financiar;
c. in etapa de contractare si in cea de planificare.
23. Riscul exprima:
a. un pericol, ca o situatie sa se prezinte diferit fata de o situatie normala sau una
ideala;
b. un pericol, ca o situatie sa se prezinte diferit fata de o situatie fidela;
c. un pericol, ca o situatie sa se prezinte la fel fata de o situatie normala sau una
ideala;
24. Riscul de audit poate fi impartit in trei componente:
a. riscul inerent, riscul de control si riscul contabil;
b. riscul de nedetectare, riscul de control si riscul contabil
c. riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.
25. Riscul inerent este de doua tipuri:
a. riscul inerent global sau conjunctural si riscul inerent specific
b. riscul inerent global sau conjunctural si riscul inerent special;
c. riscul inerent global sau conjunctural si riscul inerent contabil
26. Relatia de calcul pentru riscul inerent global este urmatoarea:
a. RIG = RIGAS x RIGM x RIGC x RIGAF;
b. RIG = RIGAS x RIGM x RIGC x RIGAS;
c. RIG = RIGA x RIGM x RIGC x RIGAS
27. Metoda directa pentru calculul fluxurilor de trezorerie opereaza:
a. numai cu informatii de tipul cresteri de active, diminuari de datorii, deci cu
informatii concrete
b. numai cu informatii de tipul incasari si plati, deci cu informatii de la banca.
c. numai cu informatii de tipul incasari si plati, deci cu informatii concrete
28. Formula de calcul pentru fluxul de numerar net pentru o perioada este:
a. FNN= NO + NI + NF - NPI;
b. FNN= NO + NI + NF + NPI;
c. FNN= NO + NI + NF + NPI-IP
29. Metoda indirecta pentru calculul fluxurilor de trezorerie, opereaza cu informatii degajate din situatiile:
a. contul de profit si pierdere, bilant, politici contabile
b. contul de profit si pierdere, bilant, politici contabile si note explicative;
c. contul de profit si pierdere, bilant.

30. Auditorul financiar este:


a. o persoana fizica sau juridica independenta;
b. o persoana fizica angajata a intreprinderii care efectueaza misiunea de audit
financiar;
c. o persoana juridica cu o independenta relativa fata de intreprindere.
31. Un set complet de situatii financiare supuse auditului este format din:
a. balante de verificare lunare, cont de profit si pierdere, situatia modificarii
capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note
explicative ;
b. bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu, situatia
fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative ;
c. cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu, situatia fluxurilor
de trezorerie, politici contabile si note explicative ;
32. In contactul cu beneficiarii serviciilor de audit , auditorii financiari isi asuma responsabilitatea evaluarii
corecte pentru:
a. respectarea legilor si reglementarilor in efectuarea tranzactiilor
economice;gestionarea eficienta a patrimoniului;reflectarea fidela a tranzactiilor
economice in situatiile financiare;
b. respectare legislatiei fiscale si plata la timp a impozitelor;
c. nu isi asuma nici o responsabilitate
33. Auditul situatiilor financiare:
a. sporeste credibilitatea acestora in fata utilizatorilor, fiind o opinie independenta,
profesionala;
b. sporeste credibilitatea acestora numai in fata Ministerului Finantelor Publice, fiind
o opinie independenta, profesionala;
c. sporeste credibilitatea acestora in fata actionarilor, fiind o opinie independenta,
profesionala
34. Exista urmatoarele categorii de standarde de audit :
a. de lucru, de performanta, de raportare;
b. nationale, de lucru, de performanta, de raportare;
c. generale, de lucru si de performanta, de raportare
35. Serviciile conexe de audit cuprind:
a. reviziile lunare, procedurile agregate, compilarile;
b. revizuirile, procedurile agreate, compilarile;
c. revizuirile, compilarile, audit financiar.
36. Revizuirile situatiilor financiare constau:

a. intr-un examen limitat, dar care ii cere auditorului sa foloseasca toate procedurile
pentru un audit;
b. intr-un examen nelimitat, care ii cere auditorului sa foloseasca toate procedurile
pentru un audit;
c. intr-un examen limitat, care nu ii cere auditorului sa foloseasca toate procedurile
pentru un audit
37. Auditorul este:
a. persoana fizica sau juridica, care isi asuma responsabilitatea finala pentru audit;
b. persoana fizica, care isi asuma responsabilitatea pentru intocmirea situatiilor
financiare;
c. persoana juridica, care isi asuma responsabilitatea pentru conducerea si
organizarea contabilitatii.
38. Cunoasterea clientului face parte din:
a. standardele de raportare ;
b. standardele de lucru si de performanta ;
c. standardele de performanta.
39. Firma de audit impune:
a. personalului sau sa lucreze in concordanta cu codul deontologic;
b. tuturor partenerilor si personalului, sa lucreze in concordanta cu codul deontologic;
c. tuturor partenerilor si personalului, inclusiv consultanti si cei cu contract secundar,
sa lucreze in concordanta cu codul deontologic.
40. O opinie de audit obiectiva:
a. poate fi elaborata numai daca auditorul este complet independent fata de entitatea patrimoniala
auditata;
b. poate fi elaborata numai daca auditorul este partial independent fata de entitatea
patrimoniala auditata;
c. poate fi elaborata numai daca auditorul este complet independent fata de
autoritatea fiscala.
41. Independenta unui auditor financiar presupune:
a. implicarea financiara a acestuia in relatiile cu clientul;
b. neimplicarea financiara a acestuia in relatiile cu clientul
c. neimplicarea financiara a acestuia in relatiile cu tertii.
42. Planificarea adecvata a activitatii de audit, asigura focalizarea atentiei pe:
a. domeniile importante de audit, identificarea problemelor potentiale, repartizarea
sarcinilor pe asistenti si operativitatea activitatii;
b. respectarea codului deontologic, aplicarea cu consecventa a standardelor de audit,
identificarea problemelor potentiale;

c. domeniile importante de contabilitate, identificarea problemelor potentiale ale


controlului financiar, redactarea raportului de audit.
43. Auditorul financiar:
a. trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan de control financiar preventiv,
inainte de a incepe o misiune de audit;
b. trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan global de audit care sa descrie aria
de aplicabilitate preconizata si procedeul de auditare;
c. trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan strategic de management al
societatii auditate.
44. Stabilirea pragului de semnificatie si calcularea riscurilor, sunt doua aspecte care fac parte din:
a. etapa de elaborarea planului de audit financiar;
b. cadrul de revizuire al auditului financiar;
c. etapa de raportare
45. Pragul de semnificatie reprezinta:
a. importanta absoluta a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare
privite ca intreg;
b. importanta relativa a unei parti componente, in contextul situatiilor financiare
privite ca intreg;
c. importanta semnificativa a unei parti componente, in contextul situatiilor
financiare privite ca intreg.
46. Pragul de semnificatie are un caracter:
a. subiectiv, stabilirea lui depinzand de rationamentul profesional al auditorului;
b. obiectiv, stabilirea lui nedepinzand de rationamentul profesional al auditorului;
c. subiectiv, stabilirea lui nedepinzand de rationamentul profesional al auditorului
47. Pragul de semnificatie se poate calcula la :
a. total active curente, cifra de afaceri, profit brut;
b. total active, cifra de afaceri, pierdere bruta ;
c. total active, cifra de afaceri, profit brut ;
48. Pe parcursul efectuarii auditului financiar, auditorii:
a. nu se confrunta cu nici un risc, putand controla orice;
b. se confrunta cu o serie de riscuri de contabilitate si de management;
c. se confrunta cu o serie de riscuri intrinseci si extrinseci
49. Formula de calcul pentru riscul de audit este :
a. RA=RSxRCxRN;
b. RA=RIxRCxRN;

c. RA=RDxRCxRN.
50. Limita maxima admisa a riscului de audit acceptata de auditor este de:
a. 5%
b. 1,5%
c. 3%
51. Riscul inerent se refera la:
a. erorile curente ce pot apare in rulajul sau soldul unui cont, luate individual sau
cumulate cu erori din alte solduri de cont, datorate unui sistem contabil si de
control inadecvate;
b. erorile inerente ce pot apare in rulajul sau soldul unui cont, luate individual sau
cumulate cu erori din alte solduri de cont, datorate unui sistem contabil si de
control inadecvate;
c. erorile semnificative ce pot apare in rulajul sau soldul unui cont, luate individual
sau cumulate cu erori din alte solduri de cont, datorate unui sistem contabil si de
control inadecvate.
52. Evaluarea riscului inerent global, presupune evaluarea riscurilor inerente pentru urmatoarele sectiuni:
a. managementul societatii, contabilitate, fiscalitate, auditul societatii;
b. activitatea societatii auditate, managementul societatii, contabilitate, auditul
societatii;
c. activitatea societatii auditate, contabilitate, fiscalitate, auditul societatii.
53. Intrebarea de genul: " Societatea comerciala opereaz intr-un sector cu un nivel ridicat de risc? " se pune
pentru evaluarea riscului inerent global pentru:
a. managementul societatii auditate;
b. clientii societatii auditate;
c. activitatea societatii auditate
54.
Intrebarea de genul: " Au avut loc schimbari ale managerilor din functii cheie, pe perioada auditata?
"se pune pentru evaluarea riscului inerent global pentru:
a. activitatea societatii auditate;
b. managementul societatii auditate;
c. contabilitatea societatii auditate.
55. Verificarea riscului inerent conjunctural al auditului societatii:
a. nu trebuie confundat cu riscul de audit;
b. este acelasi lucru cu riscul de audit;
c. nu trebuie confundat cu riscul de nedetectare.
56. O opinie de audit fara rezerve este o opinie:

a. calificata;
b. necalificata;
c. calificata fara rezerve
57. Opinia de audit
a. este unica;
b. pot exista doua opinii de audit
c. nu este unica.
58. In cadrul fiecarei misiuni de audit financiar, auditorii sunt supusi:
a. riscului de a nu formula nicio opinie asupra situatiilor financiare;
b. riscului de a formula o opinie adecvata asupra situatiilor financiare;
c. riscului de a formula o opinie inadecvata asupra situatiilor financiare
59. In etapa de formulare a opiniei se evalueaza:
a. raportul de audit;
b. probele de audit si erorile constatate;
c. planul de audit
60. Evaluarea riscurilor se face:
a. numai in etapa de planificare;
b. pe tot parcursul misiunii de audit;
c. in etapa de elaborare a raportului de audit
61. Principiul continuitatii activitatii presupune:
a. Continuarea activitatii intreprinderii intr-un viitor previzibil;
b. Continuarea activitatii in urmatorul exercitiu financiar;
c. Continuarea activitatii in urmatorii 3 ani.
62. Auditorul financiar:
a. are acces nerestrictionat la orice informatii, registre, inregistrari si documente ale
clientului;
b. are acces restrictionat prin angajamentul de audit la informatii confidentiale ale
clientului;
c. are acces restrictionat la informatiile clientului, deoarece verificarea se face pe
baza de teste.
63. Raportul de audit trebuie sa contina:
a. o descriere detaliata a misiunii;
b. o varianta clara a opiniei;
c. concluziile auditorului si masuri de imbunatatire a activitatii clientului.

64. Opinia de audit se elaboreaza pe baza :


a. probelor de audit obtinute de auditor
b. pragului de semnificatie si a riscurilor inerente generale;
c. pragului de semnificatie si a riscurilor inerente specifice
65. Intrebarile care se pun pentru evaluarea riscului inerent general sunt formulate astfel incat:
a. un raspuns cu DA constituie un potential risc
b. un raspuns cu NU constituie un potential risc;
c. un raspuns cu ambele variante constituie un potential risc.
66. Auditorul financiar:
a. isi asuma raspunderea materiala si penala dupa caz, daca da informatii eronate in
Declaratia de independenta;
b. nu isi asuma raspunderea materiala si penala dupa caz, daca da informatii eronate
in Declaratia de independenta, totul depinde de sinceritatea auditorului;
c. nu este obligat sa semneze Declaratia de independenta.
67. Sectiunea confidentialitate cuprinde aspecte legate de protejarea informatiei clientului:
a. pe perioada derularii misiunii de audit;
b. dupa incheierea misiunii;
c. atat pe perioada derularii misiunii de audit, cat si dupa incheierea misiunii.
68. Principiul confidentialitatii in audit:
a. este un principiu important, avand in vedere faptul ca auditorul are acces numai la
anumite informatii ale unui client;
b. este un principiu semnificativ, avand in vedere faptul ca auditorul foloseste tehnica
esantionarii si are acces numai la anumite informatii ale unui client
c. este un principiu de baza, avand in vedere faptul ca auditorul are acces la toate
informatiile unui client.
69. Situatiile financiare intocmite conform Standardelor Internationale de Raportare Financiara au ca scop:
a. prezentarea fidela a rezultatelor si a pozitiei financiare a unei entitati patrimoniale
la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii pertinente si utile unei game
largi de utilizatori in vederea luarii de decizii economice;
b. prezentarea fidela a rezultatelor si a pozitiei financiare a unei entitati patrimoniale
la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii pertinente si utile numai pentru
management;
c. prezentarea fidela a rezultatelor si a pozitiei financiare a unei entitati patrimoniale
la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii pertinente si utile numai FISCului in vederea colecarii impozitelor si taxelor la bugetul de stat.
70. Conform principiului contabil al cumularii/compensarii:

a. fiecare element semnificativ trebuie cumulat in situatiile financiare, fiind acceptata


cumularea elementelor semnificative;
b. fiecare element semnificativ trebuie compensat in situatiile financiare, fiind
acceptata compensarea elementelor semnificative;
c. fiecare element semnificativ trebuie prezentat in mod separat in situatiile
financiare, nefiind acceptata compensarea sau cumularea elementelor semnificative
71. Un exemplu de aplicare al principiului prevalentei economicului asdupra juridicului il constituie:
a. leasingul financiar;
b. leasingul operational;
c. activitatea de leasing in general.
72. Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directa sunt reflectate:
a. numai in bilantul contabil;
b. in bilantul contabil si in situatia fluxurilor de trezorerie;
c. numai in situatia fluxurilor de trezoreie.
73. Obiectivul primordial al auditului financiar, este exprimarea de catre un auditor financiar independent, a
unei opinii, potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite, sub toate aspectele semnificative, in
conformitate cu un cadru general de raportare identificat, care poate fi reprezentat de:
a. Standardele Internationale de Raportare Financiara;
b. Cadrul legislativ national in materie de contabilitate;
c. ambele variante sunt corecte.
74. Informatia contabila este fiablila daca:
a. nu cuprinde erori majore, sau formulari incomplete cu intelesuri multiple;
b. nu cuprinde erori, sau formulari incomplete cu intelesuri multiple;
c. cuprinde erori majore, sau formulari incomplete cu intelesuri multiple
75. Pertinenta este un atribut al informatiei contabile, care face ca situatiile financiare auditate sa
fie:
a. usor de inteles, accesibile unui grup omogen de utilizatori, care au aceleasi cerinte
de informare;
b. usor de inteles, accesibile unui grup diversificat de utilizatori, care au diferite
cerinte de informare;
c. usor de inteles, accesibile unui grup limitat de utilizatori, care au cerinte de
informare, doar financiar contabile.
76. Scrisoare de misiune (contractul de audit) este
a. documentul care confirma acceptarea de catre auditor a efectarii auditului;
b. documentul care confirma acceptarea de catre client a efectarii auditului;
c. ambele variante sunt corecte
77. Standardele de raportare cuprind instructiuni referitoare la:

a. date comparative, alte informatii incluse in raport in afara situatiilor financiare


auditate;
b. raportul de audit-forma si continut, evenimente ulterioare, aparute inainte si dupa
emiterea raportului;
c. toate cele de mai sus.
78. Coeficientul pentru calculul pragului de semnificatie in cazul in care se inregistreaza pierdere bruta este:
a. 5%-10%;
b. 1%-2%;
c. nu se calculeaza.
79. Principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile presupune urmtoarele:
a. veniturilor nregistrate ntr-un anumit exercibiu s li se ataeze numai acele
cheltuieli fcute pentru obbinerea lor ;
b. veniturilor nregistrate ntr-un anumit exercibiu s li se ataseze toate cheltuielile
efectuate de intreprindere ;
c. cheltuielilor efectuate sa li se ataseze venituirile din activitatea de exploatare ;
80. Principiul costului istoric consta in
a. respectarea valorii nominale a monedei, tinandu-se cont de variatiile puterii sale
de cumparare ;
b. respectarea valorii nominale a monedei, fr a se tine cont de variabiile puterii sale
de cumprare ;
c. respectarea valorii relative a monedei, fr a se tine cont de variabiile puterii sale
de cumprare
81. In functie de termenul de exigibilitate, activele si datoriile se impart in :
a. active si datorii curente si pe termen scurt ;
b. active si datorii curente si pe termen lung ;
c. active si datorii exigibile si neexigibile ;
82. Rationamentele privind prezentarea separat in bilanb a altor elemente care dau substanta informatiei
prezentate, au la baza trei criterii. Unul dintre acestea este:
a. natura si lichiditatea activelor precum si pragul lor de semnificabie ;
b. natura si exigibilitatea activelor precum si pragul lor de semnificabie ;
c. destinatia si lichiditatea activelor si pragul lor de semnificatie.
83. Rationamentele privind prezentarea separat in bilanb a altor elemente care dau substanta informatiei
prezentate, au la baza trei criterii. Unul dintre acestea este:
a. functia pasivelor in cadrul entitatii patrimoniale ;
b. functia disponibilitatilor in cadrul entitatii patrimoniale ;
c. functia activelor in cadrul entitatii patrimoniale

84. Rationamentele privind prezentarea separat in bilanb a altor elemente care dau substanta informatiei
prezentate, au la baza trei criterii. Unul dintre acestea este:
a. suma, natura si delimitarea in timp a datoriilor ;
b. suma si destinatia datoriilor;
c. suma, natura si destinatia datoriilor.
85. Dintre tehnicile si metodele prezentate mai jos, alegeti pe cele utilizate in auditul financiar :
a. tehnica examinarii analitice, tehnica interviului, metoda compararii indirecte
b. tehnica sondajului, tehnica interviului, metoda compararii directe
c. comparatia, analiza, sinteza
86. Metoda confirmarii directe, ca metoda utilizata in auditul financiar, se poate demara
a. indiferent de parerea conducerii intreprinderii
b. este lasat la latitudinea auditorului financiar
c. cu acordul conducerii intreprinderii
87. Care dintre elementele enumerate, considerati ca sunt mai fiabile in activitatea de audit financiar :
a. elementele furnizate de catre intreprinderea auditata
b. elementele furnizate de serviciul contabilitate
c. elementele probante obtinute de auditorul financiar
88. In cadrul actiunii de verificare a bilantului contabil, auditorul trebuie sa verifice satisfacerea anumitor
reguli generale, cum ar fi :
a. evaluarea elementelor de activ si pasiv separat, fara a se efectua compensatii
b. metodele de prezentare a bilantului sa difere de la an la an
c. datele de inventar ale elementelor de activ si pasiv sunt regrupate n registrul
jurnal, cantitativ si valoric
89. In cadrul actiunii de verificare a bilantului contabil, auditorul trebuie sa verifice satisfacerea anumitor
reguli generale, cum ar fi :
a. metodele de prezentare a bilantului sa difere de la exercitiu la exercitiu
b. bilantul contabil sa fie intocmit sub o forma logica
c. bilantul de deschidere trebuie sa corespunda cu cel de inchidere
90. Regulile particulare a caror satisfacere trebuie sa o verifice auditorul financiar in cazul capitalurilor
proprii se refera la:
a. verificarea inregistrarii in conturile capitalurilor permanente, a operatiilor aferente
acestora, conform deciziilor adunrilor generale
b. verificarea inregistrarii in conturile capitalurilor proprii, a operatiilor aferente
acestora, conform deciziilor adunrilor generale;
c. verificarea inregistrarii in conturile capitalurilor proprii, a operatiilor aferente acestora, conform
deciziilor contabilului

91. Regulile particulare a caror satisfacere trebuie sa o verifice auditorul financiar in cazul conturilor de
regularizare si asimilate se refera la
a. verificarea incorporarii sau neincorporarii in aceste conturi numai a conturilor de
cheltuieli si venituri care se refer strict la continutul acestora
b. verificarea incorporarii sau neincorporarii in aceste conturi a tuturor conturilor de
cheltuieli si venituri
c. auditorul verific constituirea acestora pe baza documentelor justificative necesare
si nregistrarea corespunzatoare n bilanp sau anexe
92. Regulile particulare a caror satisfacere trebuie sa o verifice auditorul financiar in cazul provizioanelor se
refera la faptul ca
a. auditorul verific constituirea acestora pe baza documentelor justificative necesare
si nregistrarea corespunzatoare n bilanp sau anexe
b. auditorul verific folosirea acestora pe baza documentelor justificative necesare si
nregistrarea corespunzatoare n bilanp sau anexe
c. auditorul verific constituirea acestora pe baza documentelor justificative necesare
si nregistrarea corespunzatoare n balanta de verificare si anexe.
93. Etapele metodei compararii directe, in cazul in care nu s-au obtinut confirmarile necesare privind
operatiile de inventariere a patrimoniului sunt:
1) cererii de confirmare;
2) primirea directa de catre auditor a raspunsului;
3) expedierea cererii ;
4) arhivarea metodica ;
5)
interpretarea si valorificarea datelor si informatiilor cuprinse in raspunsul primit. Care este
ordinea corecta a acestor etape ?
a. 1, 3, 4, 2, 5 ;
b.
2, 5, 1, 3, 4 ;
c. 1, 3, 2, 5, 4.
94. Fluctuatiile anormale, in cazul compararii cifrelor reale cu cele previzionate, va fi necesar a fi explicate
atunci cand se depaseste nivelul cuprins intre :
a. 10%-30% din riscul inerent global ;
b. 10%-20% din pragul de semnificatie ;
c. 10%-30% din pragul de semnificatie
95. Tehnica sondajului, ca tehnica utilizata in auditul financiar, consta in...............................................unui
anumit numar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obpinere a elementelor
probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Alegeti
raspunsul corect dintre cele mentionate mai jos :
a. extragerea ;
b. verificare ;
c. selectionarea.
96. Tipurile de sondaje pe care le poate utiliza auditorul financiar, in cazul folosirii tehnicii sondajului, sunt
urmatoarele :

a. ex factum si post factum ;


b. statistic si nestatistic
c. direct si indirect.
97. Care dintre tehncicile prezentate mai jos este considerata a fi cea mai riguroasa, permitand auditorului
financiar sa traga concluzii cat mai concise :
a. tehnica examinarii analitice
b. tehnica interviului
c. tehnica sondajului
98. Ce anume urmareste a verifica observarea fizica, ca tehnica folosita in auditul financiar :
a. existenta unui bun patrimonial
b. dreptul de proprietate a bunului
c. valoarea atribuita bunului
99. Cum se poate defini tehnica interviului
a. o metod de investigare destinata cunoasterii in profunzime a comportamentului
uman in insusirea si aplicarea unor proceduri componente ale auditului intern sau
controlului conturilor ;
b. o metod de investigare destinata cunoasterii in profunzime a componentei
tehnologizate in insusirea si aplicarea unor proceduri componente ale auditului
intern sau controlului conturilor ;
c. o metod de selectionare destinata cunoasterii in profunzime a comportamentului
uman in insusirea si aplicarea unor proceduri componente ale auditului intern sau
controlului conturilor ;
100. Ce presupune tehnica interviului :
a. o discutie intre intervient si intervievat (subiect);
b. o dialogare intre auditor si intervient
c. o discutie intre auditor si conducerea intreprinderii
101. Tipurile de interviuri intalnite in cadrul unui audit financiar, in cazul folosirii tehnicii inteviului, sunt :
a. direct si indirect
b. liber si cu chestionar
c. statistic si nestatistic
102. Interviul liber se desfasoara in urmatoarele conditii :
a. pe baza unor intrebari stabilite intr-o anumita ordine si forma
b. pe baza unei foi de lucru, lasandu-i intervievatului posibilitatea de a vorbi pe larg,
fara intreruperi
c. pe baza unei foi de lucru bine stabilite, de la care auditorul nu trebuie sa se abata.

103. Interviul pe baza de chestionar se desfasoara in urmatoarele conditii :


a. utilizarea unei foi de lucru bine determinate;
b. pe baza unor intrebari stabilite intr-o anumita ordine si forma, lasandu-i
intervievatului posibilitatea de a vorbi liber
c. pe baza unor intrebari stabilite intr-o anumita ordine si forma, de la care auditorul
nu trebuie sa se abata
104. Ce trebuie sa constate examinarea analitica, ca tehnica utilizata in auditul financiar ?
a. numai erorile sau omisiunile importante
b. toate erorile sau omisiunile din cadrul activitatii intreprinderii
c. numai erorile sau omisiunile cuantificabile
105. Un aspect metodologic al tehnicii examinarii analitice il constituie :
1) efectuarea unor calcule aritmetice ;
2) efectuarea de analize ;
3) efectuarea unor calcule de sinteza ;
4) estimari si confruntari intre informatii si documente ;
5) estimari si confruntari intre situatiile comparative de activ si pasiv.
Care sunt variantele corecte dintre cele prezentate ?
a.
c.
1, 2, 4, 5 ;
2, 4, 5 ;
b. 1, 2, 4 ;
d. 1, 2, 5.
106. Amontele sistemului informational al intreprinderii cuprinde :
a. documentele primite care devin documente justificative ce stau la baza
nregistrrilor contabile ;
b. documente emise ce stau la baza inregistrarilor contabile
c. informatii prelevate din contabilitatea intreprinderii
107. Avalul sistemului informational al intreprinderii cuprinde :
a. documentele primite care devin documente justificative ce stau la baza
nregistrrilor contabile
b. documente emise, precum avize de expeditie, situatii comparative de patrimoniu,
etc
c. informatii prelevate din contabilitatea intreprinderii
108. Procedurile tehnicii examinarii analitice prezinta avantajul de a putea fi folosite de catre auditori in
diferite faze de realizare a auditului financiar cum ar fi :
1) etapa de acceptare a mandatului ;
2) etapa de supraveghere a gestiunii intreprinderii ;
3) etapa examinarii conturilor de activ.
4) etapa examinarii conturilor anuale ;
5)
etapa de examinare a balantei de verificare. Care
sunt variantele corecte ?
a. 1, 3, 4, 5 ;
c. 2, 3, 5 ;
b.
d.
1, 2, 4, 5 ;
1, 2, 4

109. Inca din etapa orientarii si planificarii auditului financiar, auditorul identifica sistemele avand
ca scop stabilirea.........................................Alegeti varianta corecta din cele enuntate mai jos.
a. integritatii ;
b. mentenabilitatii ;
c. fiabilitatii ;
110. Inca din etapa orientarii si planificarii auditului financiar, auditorul identifica conturile
......................................................., care prin valoarea si/sau natural lor pot sa ascunda erori sau
inexactitati a caror importanta relativa e direct legata de regularitatea si sinceritatea contabilitatii,
influentand astfel semnificativ conturile anuale. Alegeti dintre variantele prezentate pe cea corecta.
a. de capital propriu ;
b. semnificative
c. de activ si pasiv
111. Unul din obiectivele aplicarii tehnicii testarii domeniilor semnificative este :
a. controlul conturilor semnificative supus testului de conformitate si testului de perm
b. controlul conturilor semnificative mergand pe principiul compensarii
c. elaborarea si insusirea corecta de catre utilizatori a sistemelor si procedurilor de
contabilitate.
112. Unul din obiectivele aplicarii tehnicii testarii domeniilor semnificative este :
a. controlul conturilor semnificative supus testului de conformitate si testului de
apartenenta
b. controlul conturilor semnificative mergand pe principiul compensarii
c. elaborarea si insusirea corecta de catre utilizatori a sistemelor si procedurilor de
audit
113. Prima responsabilitate a managementului unei entitati patrimoniale este asigurarea indeplinirii
cu succes a obiectivelor stabilite prin..............................................Alegeti raspunsul corect.
a. statutul societatii
b. actul consitutiv
c. strategie
114. Pentru realizarea obiectivelor, managementul intreprinderii trebuie sa aiba in vedere urmatoarele :
1) identificarea riscurilor evaluarea posibilelor amenintari;
2) implementarea masurilor de diminuare a riscurilor;
3)
evaluarea posibilelor amenintari.
Stabiliti ordinea celor prezentate mai sus.
a. 1, 2, 3 ;
b. 2, 1, 3
c. 3, 1, 2

115. Sistemul de control intern global este de natur conceptual si reprezinta


....................................... a tuturor sistemelor de control utilizate de entitate pentru atingerea
obiectivelor sale ntr-o manier eficient. Alegeti varianta corecta.
a. colectia integrata
b. colectia absoluta
c. colectia relativa
116. Sistemul de control intern global asigura :
a. pastrarea in siguranta a pasivelor
b. utilizarea economic si eficient a activelor
c. siguranta si integritatea informatiilor
117. Sistemul de control intern global asigura
a. realizarea obiectivelor si scopurile stabilite
b. utilizarea economic si eficient a activelor
c. pastrarea in siguranta a pasivelor
118. Un mediu de control adecvat este caracterizat prin :
a. existenta unor controale interne adecvate, la costuri prestabilite
b. existenta unor controale externe adecvate, la costuri rezonabile
c. existenta unor controale interne, adecvate la costuri rezonabile
119. Natura operatiilor, gradul de importanta al sistemului, personalul implicat, marimea costurilor de
implementare a controalelor sunt criterii in functie de care variaza:
a. natura si intensitatea controalelor
b. felul, gradul de extindere si derularea controalelor
c. natura, gradul de extindere si intensitatea controalelor
120. In ce constau testele de urmarire, in cazul sistemelor de contabilitate
a. urmarirea unei tranzactii de la momentul aparitiei lor, inregistrarii in contabilitate
si modul de reflectare in situatiile financiare
b. activele si inregistrarile sunt urmarite permanent si comparate la intervale
rezonabile
c. obligatiile sunt inregistrate cronologic si sistematic, urmarite la intervalle
rezonabile
121. Cum se clasifica controalele, in functie de obiectivele ce vor a fi atinse ?
a. ex-factum, post-factum
b. preventiv, directiv
c. preventiv, detectiv, directiv
122. Care este rolul controlului preventiv ?

a. prevenirea aparitiei unor ineficiente, nereguli sau erori


b. detecteaza si corecteaza ineficientele, neregulile, erorile
c. cauzeaza sau incurajeaza aparitia unui eveniment dorit
123. La ce se refera controlul directiv ?
a. prevenirea aparitiei unor ineficiente, nereguli sau erori
b. detecteaza si corecteaza ineficientele, neregulile, erorile
c. cauzeaza sau incurajeaza aparitia unui eveniment dorit
124. Care este scopul controlului directiv ?
a. prevenirea aparitiei unor ineficiente, nereguli sau erori
b. detecteaza si corecteaza ineficientele, neregulile, erorile
c. cauzeaza sau incurajeaza aparitia unui eveniment dorit
125. Examinarea de ansamblu are ca obiectiv verificarea indeplinirii urmatoarelor cerinte de catre bilant, cont
de profit si pierdere si anexe :
a.

sa fie coerente, adica sa tina cont de cunoaterea generala a intreprinderii, de


sectorul de activitate si de mediul politic
b. sa fie prezentate dupa principiile contabile si nu dupa reglementarile in vigoare
c. sa prezinte o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului si a rezultatelor
126. Examinarea de ansamblu a bilantului contabil are ca obiectiv verificarea indeplinirii urmatoarelor cerinte
:
a. sa fie coerente, adica sa tina cont de cunoasterea generala a intreprinderii, de
sectorul de activitate si de socio-economic
b. sa fie prezentate dupa principiile contabile si nu dupa reglementarile in vigoare ;
c. sa prezinte o imagine de ansamblu a patrimoniului si a rezultatelor
127. Examinarea de ansamblu a bilantului contabil are ca obiectiv verificarea indeplinirii urmatoarelor cerinte
:
a.

sa fie coerente, adica sa tina cont de cunoasterea generala a intreprinderii, de


sectorul de activitate si de international ;
b. sa fie prezentate dupa principiile contabile si reglementarile in vigoare
c. sa prezinte o imagine de ansamblu a patrimoniului si a rezultatelor
128. Prin ce se realizeaza prezentarea fidela, clara si completa a patrimoniului
a. tinerea corecta si inregistrarea operatiilor lunar in contabilitate
b. stabilirea profitului net si a destinatiilor acestuia
c. evaluarea corecta a patrimoniului in conformitate cu reglementarile in vigoare
129. Prin ce se realizeaza prezentarea fidela, clara si completa a rezultatelor

a. evaluarea corecta a patrimoniului in conformitate cu reglementarile in vigoare


b. stabilirea profitului net si a destinatiilor acestuia
c. existenta suficienta a resurselor financiare
130. Ce fel de elemente trebuie sa obtina auditorul financiar pentru a se asigura ca anexele in continutul lor si
informabiile furnizate sunt sincere si dau, impreun cu celelalte documente de sinteza, o imagine fidela
a activitatii din intreprindere
a. semnificative
b. comparative
c. probante
131. Cum poate fi definita examinarea analitica:
a. ansamblu de proceduri de audit extern
b. ansamblu de proceduri de audit financiar
c. ansamblu de proceduri de audit intern
132. Care este obiectivul principal al auditorului, in cadrul controlului costurilor ?
a. obtinerea de elemente semnificative necesare emiterii unei opinii
b. obtinerea de elemente probante necesare emiterii unei opinii motivate si
responsabile
c. obtinerea de elemente semnificative necesare emiterii unei opinii cu rezerve
133. Programul de control al conturilor se intocmeste ca o continuare a :
a. planului de audit si a bilantului contabil
b. bilantului si a contului de profit si pierdere
c. planului de audit si a foii de sinteza a aprecierii controlului intern.
134. Dintre obiectivele ce vor a fi indeplinite de ansamblul probelor de audit mentionam:
1) exhaustivitatea ;
2) integritatea ;
3) evaluarea ;
4) sinteza ;
5)
existenta. Care sunt
variatele corecte ?
a.
c.
1, 2, 4, 5 ;
2, 3, 5
b. 1, 3, 5 ;
d. 3, 4, 5.
135. Auditorul poate emite urmatoarele tipuri de opinii, in urma activitatii de auditare :
a. opinie fara rezerve, opinie cu rezerve ;
b. opinie fara rezerve, opinie cu rezerve , opinie contrara ;
c. nu este obligatorie emiterea unei opinii
136. In ce consta opinia fara rezerve (necalificata) ?

a. certificarea fara rezerve a planului de audit


b. certificarea fara rezerve a raportului final de audit
c. certificarea fara rezerve a conturilor anuale
137. In ce situatie auditorul va emite o opinie cu rezerve ?
a. in cazul in care neregularitatile constatate sunt semnificative, dar importanpa
acestora nu este atat de mare, incat sa se aprecieze ca este afectata semnificativ si
profund imaginea fidela, corectitudinea si sinceritatea situatiilor financiare ;
b. in cazul in care efectul unui dezacord este semnificativ si profund pentru situatiile
financiare luate ca intreg, situatiile financiare pierzandu-si credibilitatea si
sinceritatea, auditorul refuzand certificarea ;
c. in cazul in care situatiile au fost elaborate conform standardelor si reglementarilor
in vigoare.
Audit financiar III CIG
Audit Probleme

MULTIPLE CHOICE

1. Sa se calculeze numerarul de deschidere (ND) sau numerarul de la inceputul perioadei, stiind ca fluxul
de numerar net al perioadei (FNN) a fost de 10.400 Ron, iar numerarul de inchidere (NS) sau
numerarul disponibil la sfarsitul perioadei a fost de 12.000 Ron.
a. 1.600 Ron
b. (-) 1.600 Ron
c. 22.400 Ron

NS=ND+FNN=>ND=NS-FNN=1600

2. La inventarierea anuala se constata imobilizai corporale degradate in valoare 2.000 Ron, pentru care se
constituie provizion. Stiind ca valoarea imobilizarilor la cost istoric inainte de constituirea
provizionului era de 10.000 Ron, iar amortizarea acumulata de 8.000 Ron, care este valoarea la care se
vor prezenta in bilantul contabil imobilizarile corporale:
a. 8.000 Ron;
b. 6.000 Ron
c. 0 ron
3. Care este valoarea pragului de semnificatie calculat la cifra de afaceri, daca avem urmatoarele date:
venituri din activitatea de exploatare 286,000 Ron,venituri din activitatea financiara 2.000 Ron,
venituri extraordinare 1.800 Ron:
a. 1,430 Ron- 2,860 Ron
286*0,5%=1,43
b. 1,340 Ron-2,680 Ron
286*1%=2,86
c. 544 Ron-1.088 Ron
4. Care este valoarea riscului de nedetectare stiind ca: riscul de audit este 4%, riscul de control este de
24% si riscul inerent este de 75%:
a. 12,5%;
b. 0,72%;

RA=RI*RC*RN=>RN=RA/(RI*RC)=(0,04/(0,24*0,75))*100=22,22%

c. 22,22%.
5. Care este valoarea riscului de audit, stiind ca: riscul de nedetectare este 45%, riscul de control este de
14% si riscul inerent este de 35%:
a. 5%;
b. 2,21%
c. 8,64%

RA=RI*RC*RN=(0,35*0,14*0,45)*100=2,21%

6. Care sunt valoarile pragului de semnificatie calculat la total active, daca avem urmatoarele date:
active imobilizate la cost istoric 300.000 Ron, active circulante 200.000 Ron, cheltuieli in avans 10.300
Ron
a. 4.250 Ron-8.500 Ron
500000*1%=5000
b. 5.000 Ron-10.000 Ron 500000*2%=10000
c. 5.103 Ron-10.206 Ron
7. Care este valoarea riscului inerent global pentru managementul societatii, stiind ca riscul inerent global
este de 23%, riscului inerent global pentru activitatea societatii auditate este de 10%, riscului inerent
global pentru contabilitate este 75%, riscului inerent global pentru auditul societatii este 15%
a. 28%
b. 75,31% RIG=RIGAS*RIGM*RIGC*RIGAS=>RIGM=RIG/(RIGAS*RIGC*RIGAS)=
c. 20,44%.
=(0,23/(0,1*0,75*0,15))*100=20,44%
8. Care este valoarea pragului de semnificatie calculat la profitul brut, daca avem urmatoarele date: venituri
din exploatare 100.000 Ron, cheltuieli din exploatare 80.000 Ron, cheltuieli in avans 20.500 Ron,
cheltuieli financiare 5.000 Ron
a. 225 Ron- 450 Ron
100000-80000-5000=15000
b. 750 Ron -1500 Ron
15000*5%=750
c. nu se calculeaza cand avem pierdere 15000*10%=1500
9. Sa se calculeze pragul de semnificatie avandu-se urmatoarele date: capital social 50.000 Ron, datorii totale
55.000 Ron, total active 85.000 Ron
a. 850 Ron -1.700 Ron ?
b. 500 Ron-1.000 Ron
c. 1.050 Ron-2.100 Ron
10. Care este valoarea riscului inerent conjunctural pentru activitatea societatii, stiind ca din sase intrebari au
fost patru raspunsuri afirmative?
a. 33%
b. 66,66%
c. 15%

( 4/6)*100=66,66%

11. Care este valoarea riscului de audit, stiind ca: riscul de nedetectare este 40%, riscul de control este de
25% si riscul inerent este de 100%?

a. 5%
b. 10%
c. 8%

RA=(1*0,25*0,4)*100=10%

12. Care este valoarea riscului inerent conjunctural pentru managementul societatii, stiind ca din opt intrebari
au fost patru raspunsuri afirmative:
a. 50%
b. 66%
(4/8)*100=50%
c. 10%
13. Care este valoarea riscului inerent conjunctural pentru contabilitatea societatii, stiind ca dintr-un total de 5
intrebari, 4 raspunsuri au fost cu NU?
a. 25%
b. 80%
c. 20%

(1/5)*100=20%

14. Dispuneti de urmatoarele date :


Active imobilizate- 150.000 ; Stocuri- 50.000 ; Disponibilitati banesti- 70.000.
Calculati pragul de semnificatie, apeland la factorii de fiabilitate 1 si 2 .
a. 2700, 5400
150000+50000+70000=270000
b. 3100, 6200
270000*1%=2700
c. 3800, 7600
270000*2%=5400
15. Dispuneti de urmatoarele date :
Active imobilizate- 230.000 ; Active
circulante- 150.000.
Calculati pragul de semnificatie, utilizand ca referinta de calcul total active.
a. 2700, 5400
b. 3100, 6200
c. 3800, 7600

230000+150000=380000
380000*1%=3800
380000*2%=7600

16. Aveti la dispozitie urmatoarele informatii :


- active corporale : 150.000 ;
- active necorporale : 75.000 ;
- active financiare : 45.000 ;
- active circulante : 50.000.
Determinati pragul de semnificatie, utilizand ca referinta de calcul total active.
a. 2900, 5800
150000+75000+45000+50000=320000
b. 3200, 6400
320000*1%=3200
c. 3800, 7600
320000*2%=6400

17. Utilizand datele din tabelul de mai jos, determinati pragul de semnificatie, apeland la factorii
de fiabilitate 1 si 2, avand ca referinta de calcul total active.
_____________________________________________________________________
Factor de fiabilitateReferinta de calculValoare1TOTAL
ACTIVE475.00023CIFRA DE AFACERI1.500.0004

5
6

PROFIT BRUT

125.000

a. 2700, 5400
b. 4700, 9400
c. 4750, 9500
18. Utilizand datele din tabelul de mai jos, determinati pragul de semnificatie, apeland la factorii
de fiabilitate 3 si 4, avand ca referinta de calcul cifra de afaceri.__________________
Referinta de calcul
Valoare
Factor de
fiabilitate
1
TOTAL ACTIVE
475.000
2
3
CIFRA DE AFACERI
1.500.000
4
5
PROFIT BRUT
125.000
6
a. 7100, 14200
b. 7500, 15000
c. 7300, 14600
19. Utilizand datele din tabelul de mai jos, determinati pragul de semnificatie, apeland la factorii
de fiabilitate 5 si 6, avand ca referinta de calcul profitul brut.____________________
Factor de fiabilitate
Referinta de calcul
Valoare
1
TOTAL ACTIVE
475.000
2
3
CIFRA DE AFACERI
1.500.000
4
5
PROFIT BRUT
125.000
6
a. 6250, 12500
b. 6100, 12200
c. 6350, 12700

20. Utilizand datele din tabelul de mai jos, calculati cifra de afaceri aferenta.
Nr.crt.DenumireValoare1Active imobilizate360002Active
circulante380003Venituri din productia
vanduta460004Venituri din vanzarea
marfurilor520005Venituri din subventii de
exploatare310006Profit din exploatare550007Profit din
activitati exceptionale280008Profit din activitatea
financiara39000

a. CA=129000
b. CA=74000
c. CA=122000

21. Utiliznd datele din tabelul de mai jos, calculai profitul brut.
Nr.crt.DenumireValoare1Active imobilizate360002Active
circulante380003Venituri din productia
vanduta460004Venituri din vanzarea
marfurilor520005Venituri din subventii de
exploatare310006Profit din exploatare550007Profit din
activitati exceptionale280008Profit din activitatea
financiara39000

a. PB=129000
b. PB=74000
c. PB=122000
22. Utilizand datele din tabelut de mai jos, calculati pragul de semnificatie, luand ca referinta de calcul total
active.
Nr.crt.
Denumire
Valoare
1
Active imobilizate
36000
2
Active circulante
38000
3
Venituri din productia vanduta
46000
4
Venituri din vanzarea marfurilor
52000
5
Venituri din subventii de exploatare
31000
6
Profit din exploatare
55000
7
Profit din activitati exceptionale
28000
8
Profit din activitatea financiara
39000
a. 740, 1480
b. 800, 1600
c. 645, 1290

23. Utilizand datele din tabelut de mai jos, calculati pragul de semnificatie, luand ca referinta de
calcul cifra de afaceri.
Nr.crt.DenumireValoare1Active imobilizate360002Active
circulante380003Venituri din productia
vanduta460004Venituri din vanzarea
marfurilor520005Venituri din subventii de
exploatare310006Profit din exploatare550007Profit din
activitati exceptionale28000

a. 740, 1480
b. 645, 1290

46000+52000+31000=129000
129000*0,5%=645

8
c. 650, 1300

Profit din activitatea financiara

39000

129000*0,1%=1290

24. Utilizand datele din tabelut de mai jos, calculati pragul de semnificatie, luand ca referinta de
calcul profitul brut________
Denumire
Valoare
Active imobilizate
36000
Active circulante
38000
Venituri din productia vanduta
46000
Venituri din vanzarea marfurilor
52000
Venituri din subventii de exploatare
31000
Profit din exploatare
55000
Profit din activitati exceptionale
28000
Profit din activitatea financiara
39000
a. 750, 1600
b. 7500, 15000
c. 6100, 12200

55000+28000+39000=122000
122000*5%=6100
122000*10%=12200

25. Dispuneti de urmatoarele date :


- venituri din productia vanduta :70.000
- venituri din vanzarea marfurilor :50.000
- venituri din subventii pentru investitii :40.000
Determinati pragul de semnificatie.
a. 950, 1900
b. 750, 1600
c. 645, 1290

70000+50000+40000=160000
160000*0,5%=750
160000*0,1%=1600

26. Dispunand de informatiile din tabelul de mai jos, calculati pragul de semnificatie, luand ca
referinta de calcul profitul brut.__________________________________________________________
Nr.crt.
Venituri
Cheltuieli
Activitatea generatoare de venituri,
respectiv cheltuieli
1
Activitatea de exploatare
75000
45000
2
Activitatea financiara
82000
37000
3
Activitatea exceptionala
79000
59000
a. 950, 1900
b. 645, 1290
c. 750, 1600

(75000-45000)+(82000-37000)+(79000-59000)=95000
95000*5%=4750
95000*10%=9500 ?

27. Stiind ca dintr-un total de 9 intrebari apreciate ca semnificative pentru managementul societatii, la 3
dintre ele, raspunsul a fost DA, determinati riscul inerent.
a. 41,66%
b. 33,33% ;
c. 25%

(3/9)*100=33,33%

28. Stiind ca dintr-un total de 12 intrebari apreciate ca semnificative pentru activitatea de contabilitate, la 5
dintre ele, raspunsul a fost DA, determinati riscul inerent.
a. 33,33%
b. 41,66%
c. 50%

(5/12)*100=41,66%

29. Stiind ca dintr-un total de 8 intrebari apreciate ca semnificative pentru managementul societatii, la 2
dintre ele, raspunsul a fost DA, determinati riscul inerent.
a. 25%
b. 50%
(2/8)*100=25%
c. 33,33%.
30. Stiind ca dintr-un total de 10 intrebari apreciate ca semnificative pentru managementul societatii, la 6
dintre ele, raspunsul a fost NU, determinati riscul inerent.
a. 25%
b. 50%
c. 40%

(4/10)*100=40%

31. Stiind ca dintr-un total de 5 intrebari apreciate ca semnificative pentru auditul l societatii, la 1 dintre
ele, raspunsul a fost NU, determinati riscul inerent.
a. 25%
b. 80%
c. 40%.

(4/5)*100=80%

32. Cunoscand urmatoarele informatii, calculati riscul de audit.


- riscul inerent : 23%
- riscul de control : 34%
- riscul de nedetectare : 45%
a. 3,71%
b. 3,51%
c. 3,91%

RA=(0,23*0,34*0,45)*100=3,51%

33. Cunoscand urmatoarele informatii, calculati riscul de control.


- riscul inerent : 25%
- riscul de audit : 4%
- riscul de nedetectare : 43%
a. 37,20%
b. 48,21% RC=(0,04/(0,25*0,43))*100=37,2%
c. 51,75%.
34. Cunoscand urmatoarele informatii, calculati riscul de nedetectare.
- riscul inerent : 28%
- riscul de control : 37%

Profit din activitatea financiara

- riscul de audit : 5%
a. 37,20%
b. 48,21%
c. 51,75%

RN=(0,05/(0,28*0,37))*100=48,21%

35. Cunoscand urmatoarele informatii, calculati riscul inerent.


- riscul de audit : 5%
- riscul de control : 21%
- riscul de nedetectare : 46%
a. 37,20%
b. 48,21%
c. 51,75%

RI=(0,05/(0,21*0,46))*100=51,75%

36. Cunoscand urmatoarele informatii, calculati riscul de audit.


- riscul inerent : 26%
- riscul de control : 34%
- riscul de nedetectare : 42%
a. 3,51%
b. 3,71%
c. 5%

RA=(0,26*0,34*0,42)*100=3,71%

37. Cunoscand urmatoarele informatii, calculati riscul de control.


- riscul inerent : 29%
- riscul de audit : 5%
- riscul de nedetectare : 44%
a. 54,05%
b. 32,91%
c. 39,18%

RC=(0,05/(0,29*0,44))*100=39,18%

38. Cunoscand urmatoarele informatii, calculati riscul de nedetectare.


- riscul inerent : 25%
- riscul de control : 37%
- riscul de audit : 5%
a. 32,91%
b. 54,05% RN=(0,05/(0,25*0,37))*100=54,05%
c. 40,09%.
39. Cunoscand urmatoarele informatii, calculati riscul inerent.
- riscul de audit : 5%
- riscul de control : 31%
- riscul de nedetectare : 49%
a. 32,91%
b. 54,05% RI=(0,05/(0,31*0,49))*100=32,91%
c. 39,18%

39000

S-ar putea să vă placă și