MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII TINERETULUI I SPORTULUI

LICEUL TEORETIC DR.M.CIUC SVENI

Strada Nicolae Iorga, nr. 1
Tel/fax: 0231541454
e-mail:drciuca@yahoo.com
Nr din ..

Proiect
Pentru obtinerea certificatului de calificare
profesionala, Nivelul IV, profil servicii,
domeniul: Turism si Alimentatie,
calificarea: Tehnician in gastronomie

ndrumtor:
Prof. Pavel Laura Anca
Candidat :
Casiean N. Alin Ionu

Sesiunea Iunie 2015

TEMA PROIECTULUI

ORGANIZAREA
ACTIVITATII DE PRODUSE
TRADITIONALE DIN
ZONA BUCOVINEI

Cuprins:

Argument
1. Amenajarea tehnologica,dotarea si personalul din spatiul de productie culinar
1.1 Amenajarea interioara si dotarea spatiilor
1.2. Functiile si meseriile din bucataria restaurantului
2. Preparate traditionale din zona Bucovina
3. Norme de igiena si protectia muncii
Concluzii
Bibliografie

Argument

Bucataria traditional din Bucovina se bucura de o mare varietate de bucate, si

propune tuturor creatiile sale originale, sanatoase si gustoase: un melanj subtil, unveritabil
festival de savoare si culoare. Bucatarii folosesc cele mai proaspete si mai variate ingrediente
naturale, respectandu-le disponibilitatea in functie de sezon. Pentru alcatuirea retetelor, bucatarii
dau importanta celor mai mici detalii, pregatind ei insisi majoritatea ingredientelor folosite la
prepararea bucatelor.
Bucataria din Bucovina se caracterizeaza prin mancaruri fine, rafinate si gustoase.
La prepararea mancarurilor se foloseste in special carnea de pasare si pestele, dar si carnea de
porc, vaca, vanatul precum si legumele, laptele ouale si branzeturile. Ciorbele se acresc cu bors,
se imbunatatesc cu smantana si oua. Mancarurile sunt mai dietetice, se realizeaza fara rantajuri
prajite, cu ceapa inabusita si faina dizolvata in apa. Sosurile sunt albe dar si colorate cu pasta de
bulion si boia de ardei.
Bucataria bucovineasca nu este foarte aglomerata in condimente, se foloseste
mararul, patrunjelul, cimbrul, ardei iute, (chiparus) hasmatuchi,usturoi, leustean, s.a. Renumitele
sarmale moldovenesti sunt fine si delicate, ele se obtin din carne tocata, sunt sarmale mici, cate
8-10 sarmale mici infasurate toate intr-o foaie de varza.
In Bucovina se mananca mult dulciurile de bucatarie realizate din alua turi cu
diferite umpluturi din legume, fructe, branzeturi. Nu putem sa vorbim despre bucataria din
Moldova, daca nu amintim de preparate cum ar fi: alivenci, racituri de pasare, piftie de porc,
ciorba de potroace, borsul moldovenesc, saramura de peste,sarmale, mamaliguta, parjoale
moldovenesti, tochitura moldoveneasca, cozonac moldovenesc, pasca moldoveneasca, poale'n
brau, placinte cu dovleac. cu branza, cu mere, cu varza,. etc.

Cap.1 Amenajarea tehnologica,dotarea si personalul din spatiul de productie culinar

1.1 Amenajarea interioara si dotarea spatiilor

Bucataria centrala: unitatile clasice si specializate cu activitate de productie
functioneaza cu sectii de productie culinare(bucataria centrala) cu toate dependintele si anexele
necesare desfasurarii activitatii tehnologice in baza planificarii productiei zilnice pentru
consumul unitatii.Bucataria centrala pregateste preparate la comanda sau meniuri complete, in
functie de profilul unitatii din care face parte, cat si a celor unitati pe care le aprovizioneaza.
Sectia bucatarie, fiind in relatii directe cu personalul de servire, a caror servicii
sunt in relatii directe cu consumatorii, trebuie sa contribuie la o diversificare specifica a
preparatelor culinare in functie de preferintele consumatorilor.
Constructia unei unitati de alimentatie, trebuie sa fie astfel protejata si realizata,
incat sa asigure conditii corespunzatoare atat pentru desfasurarea activitatii de servire, pregatirea
produselor, pastrarea alimentelor si bauturilor, cat si pentru alte unitati gospodaresti sociale sau
administrative, rapunzand tuturor imperativelor profesionale vizand functionalitatea si integrarea
in ansamblul arhitectural al zonei unde sunt amplasate.
Constructia, partea cea mai importanta a unei investitii, suporta mai greu
modificari sau transformari ulterioare, fapt ce presupune stabilirea unui plan general de
constructie, care sa corespunda cerintelor momentului si in perspectiva din punctul de vedere al
arhitecturii, al confortului si al functionalitatii specifice pentru ca activitatea sa se desfasoare in
conditii optime, normale. Se are in vedere asigurarea spatiilor pentru servire, pentru productie
culinara si asigurarea stocurilor de marfuri: saloane, bucatarii, camere de pregatire preliminare,
laboratoare, depozite si magazii de mana, oficii, spalatoare, utilitati social-administrative pentru
personal.
Instalatia electrica aigura alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat
si a unor utilaje ceea ce presupune stabilirea locurilor pentru lampi, prize sau utilaje in toate
spatiile destinate amplasarilor, respectandu-se la executarea lucrarilor, normele tehnologice de
profil, pentru evitarea electrocutarilor, a surselor de incendii si consumul peste nivelurile
corespunzatoare normelor.
Instalatiile sanitare cuprind: alimentarea cu apa rece si calda si canalizare pentru
evacuarea apei menajere. Ele difera in functie de criteriile si conditiile de confort ale fiecarei
unitati. Instalatiile de incalzire centrala sau locala are o deosebita importanta deoarece
temperatura optima este un element principal de confort intr-o unitate de alimentatie.

Incalzirea centrala este mai eficienta, deoarece permite realizarea temperaturii

dorite in diferite spatii, prin instalatiile de incalzire racordate la centrale termice.
Incalzirea locala poate fi realizata cu echipamente conectate la reteaua electrica sau
prin intermediul sobelor alimentate cu diversi combustibili.
Incalzirea electrica mai costisitoare, poate fi intermitenta sau permanenta.
Incalzirea interioara este folosita in unitatile cu caracter sezonier, in demisezon sau
ca sursa suplimentara de caldura in sezonul rece. Incalzirea permanenta poate fi realizata prin
aparatura independenta, prevazuta cu termostate pentru reglarea in functie de temperature
mediului ambiant, sau folosind mijloacele prin care se realizeaza incalzirea intermitenta.
Instalatiile pentru alimentarea cu apa rece si calda trebuie, dupa caz, mascate sau
integrate decorului spatiilor prin care trec. Conductele trebuie sa aiba dimensiuni si caracteristici
capabile sa asigure debitul de apa corespunzator, robinetele trebuie sa fie rezistente, simple,
estetice si usor de intretinut. Instalatia pentru apa calda si rece este obligatorie conform
regulamentarilor sanitare in vigoare, in toate spatiile de productie, laboratoare, baruri, oficii,
spalatoare, grupuri sanitare.
Apa calda necesara intr-o unitate de alimentatie poate fi asigurata si prin solutii
mai economicoase: instalatii in sobele de gatit, instalatii solare, captarea izvoarelor termale si
altele. Instalatia de canalizare pentru evacuarea apelor menajere poate fi confectionata din
diferite materiale specifice cu conditia sa fie astfel montata incat sa fie usor accesibila in caz de
interventii si sa evite trecerea ei prin zonele intense de circulatie sau prin spatii de servire,
productie si depozitare.Instalatia de ventilatie-conditionare este apreciata ca indispensabila in
localurile publice, ea asigurand senzatia de confort, materializata prin temperatura, umiditate
constanta si aer purificat. Pentru buna desfasurare a activitatii in spatiile de servire, temperatura
recomandata este in jur de 20-22C, iar umiditatea relativa intre 30 si 75%. Functional,
conditionarea unui local presupune cresterea sau scaderea temperaturii, normalizarea umiditatii,
filtrarea aerului, introducerea de aer curat si eliminarea celui viciat.
Dotarea cu mobilier si utilaje constituie o problema destul de delicata deoarece
trebuie facuta pentru a corespunde tipului si profilului de restaurant ce urmeaza a se realiza.
Mobilierul, pe langa cerintele de ordin estetic pe care trebuie sa le indeplineasca, va respunde
unor exigente functionale, ergonomice si financiare. Dotarea cu utilaje se va face in concordanta
cu structura sortimentelor pregatite si servite in unitatea respectiva, cu tehnologia consacrata sau

existenta pe piata, cu tendintele de evolutie din domeniu.Mobilierul si utilajele tehnologice in

dotarea salii de servire
La alegerea mobilierului trebuie sa se tina seama de urmatoarele:
-profilul unitatii si gradul de confort;
-armonizarea cu celelalte elemente constructive;
-decorarea saloanelor de servire.
Mobilierul trebuie sa fie trainic (rezistent) si realizat din materiale rezistente care
sa asigure un timp de folosire indelungat, sa fie igienic, usor de intretinut si de exploatat. Din
grupa mobilierului pentru sala de consumatie fac parte mesele, scaunele, canapelele, fotoliile si
taburetii. Mesele de salon pot avea tablia de forme diferite (patrate,rotunde,dreptunghiulare), iar
inaltimea se recomanda a fi de 80 cm. Sunt confectionate din material lemons. Mesele in salon
sunt amplasate cat mai armonios, iar in cazul organizarii meselor festive sunt asezate in diferite
forme, aceasta depinzand si de pozitia salii. Alinierea trebuie sa fie perfecta, cat mai estetica si cu
rezervarea culoarelor de trecere si servire.Scaunele: ca forma si material trebuie sa se armonizeze
cu mesele si sa aiba dimensiuni care sa permita consumatorilor o relaxare in timpul in care
consuma. Tapiteria va fi din tesaturi textile naturale pentru a se evita incalzirea si transpiratia
consumatorilor. Mesele de serviciu (consolele): nu trebuie sa lipseasca din nici un salon,
indiferent de profilul unitatii. Are destinatia in pastrarea obiectelor de inventar pentru servire (de
rezerva) in sectorul fiecarui ospatar. Numarul de meseintr-un salon este in functie de marime, de
frecventa consumatorilor in unitate astfel incat ospatarii sa aiba la indemana rezerva de obiecte
pentru inlocuirea la masa. Ca obiecte de rezerva sunt: fete de masa, naproane, servetele, servetele
de hartie, tacamuri, suporturi cu scobitori, etc.
Consolele se amplaseaza pe langa stalpii de rezistenta ai salonului sau pe marginile laterale ale
acestuia fara ai incomoda pe consumatori. Gheridonul: intrebuintat in cadrul serviciului la
carte, cand nu se cunoaste inca componenta preparatelor oferite clientilor, se aranjeaza destul de
usor; gheridonul se acopera cu o fata de masa, eventual napron, spirtiera sau resoul se aseaza in
stanga, restul spatiului fiind ocupat de 2-3 tacamuri de serviciu si 2-3 servete de serviciu. Daca
gheridonul se pregateste pentru servirea unui meniu comandat, aranjarea lui se face in functie de
obiectele necesare servirii preparatului respectiv.
Dotarea cu echipament si organizarea interioara:

Bucataria, mai ales cand trebuie sa realizeze un numar mare de preparate, va fi dotata cu
echipamente de calitate si rezistente, de regula din inox, mobil, integral demontabil, de mare
tehnicitate si productivitate aparuta electronica care sa asigure respectarea timpului optim de
fierbere si de pastrare al preparatelor.
Sala de consum asigura un bun confort prin amenajare, decor interior si ambienta.
Mobilierul este dimensionat in functie de spatiul disponibil. Indiferent de tipul meselor acestea
trebuie confectionate din materiale usor de intretinut.
Decorul este deosebit, tineresc, vesel, cald, placut, iar lumina intensa, calda, iar in ultimul timp
se folosesc lampile cu halogen. Un fond muzical discret poate completa senzatia de confort.
Vesela utilizata este in general de folosinta unica si adaptata practicii ca preparatele oferite sa fie
consumate fara folosirea tacamurilor.
Spatiile de depozitare reduse ca suprafata si volum, implica o buna organizare a aprovizionarii si
stocarii marfurilor.
Alte ustensile folosite: frapierele, ancarul, bolul, canile, cestile, clestii, cocotiera, compotierele,
cosuletele, farfuriile, farasul si peria pt adunarea firimiturilor de pe fata de masa in prezenta
clientului, fetele de masa, foarfecele, fructierele, legumierele, lusurile, malton, mustarierele,
naproanele, olivierele, paharele, platourile, presaratoare, ravierele, salatierele, scrumierele,
servete, servetele, shaker, solnitele, tacamuri, vazele.
1.2 Functiile si meseriile din bucataria restaurantului
Personalul specific sectorului de productie intr-un restaurant Ardelean :
1. Sef bucatar: raspunde de organizarea muncii in bucatarii pentru pregatirea mesei. Participa la
intocmirea meniurilor pentru toata durata zilei, verifica prin sondaj calitatea si cantitatile de
materii prime cu care se aprovizioneaza restaurantul pentru a se asigura in bune conditii
realizarea meniurilor prevazute sau oferite la carte.
Bucatarul sef raspunde de efectuarea si mentinerea curateniei si starii de igiena in toata spatiile
de productie si anexe, gestionarea inventarului de lucru, intretinerea mobilierului si utilajelor din
dotare.Impreuna cu personalul subordonat asigura pregatirea meniurilor cu respectarea
tehnologiilor de lucru cunoscute, acordand un plus de atentie diversificarii sortimentelor si

prezentarii lor estetice.Ridicarea materiilor prime si eliberarea preparatelor din bucatarie se vor
face numai pe baza documentelor de evidenta operativa stabilite prin reglementari.
Bucatarul sef are in subordine bucataria, bufetul, cofetaria, patiseria si brutarii corespunzatoare
pregatirea diferitelor preparate culinare si produse de cofetarie-patiserie potrivit pregatirii
profesionale a fiecaruia, precum si orice alte lucrari inrudite ca specialitate. De asemenea, acestia
raspund de efectuarea si mentinerea curateniei pe locurile lor de munca, precum si de gestionarea
inventarului utilizat.
2. Bucatarul: este un director gastronomic cu preparate din bucataria romaneasca si
internationala ce ofera mii de retete culinare pentru toate gusturile, meniuri speciale pentru
diverse ocazii, informatii utile in bucatarie, retete pentru slabit si retete pentru vegetarieni, retete
de bauturi, articole de cultura gastronomica, informatii medicale si multe altele. Bucatarul are
intentia de a deveni o carte de bucate online care sa contina cele mai multe si mai bune retete
culinare si articole de cultura gastronomica.
3. Ajutor de bucatar: realizeaza impreuna cu bucatarul comenzi in timpul cel mai scurt de la
primirea comenzilor, respectarea normelor de igiena si siguranta a alimentelor, decorarea
farfuriilor.

2. Preparate traditionale din zona Bucovina

Bucataria bucovineasca este foarte diversificata din punct de vedere al tipurilor de
preparate. Exista mancaruri specifice acestei regiuni pentru antreuri, supe, feluri principale cu
legume, feluri principale din carne, deserturi, conserve, muraturi si altele.
Platoul traditional reprezinta unul dintre antreurile favorite ale pasionatilor de
mancare moldoveneasca. Platoul se pregateste din muschi de porc afumat, carnaciori afumati,
toba, slaninuta, telemea de burduf, ceapa rosie, ardei gras si rosie. Un astfel de aperitiv este servit
in general la diverse ocazii si mese festive.
Papra moldoveneasca reprezinta un amestec de papara (omleta) si mamaliga.
Acest tip de mancare are la baza ouale, malaiul, smantana si branza de oaie.
Parjoalele moldovenesti au o forma lunguiata si sunt unele dintre cele mai
cunoscute tipuri de chiftele traditionale romanesti. Pe langa forma lor lunga, in loc de rotunda,
parjoalele au un continut bogat de verdeata, legume si plante aromatice. In ele se pot pune
morcovi, patrunjel, marar, ceapa verde, cimbru, usturoi si, desigur, carne tocata.
Acreala moldoveneasca este un tip de ciorba specific regiunii Moldovei.
Preparatul se face din legume si zarzavat, la care se adauga zer , dupa care se serveste cu ceapa
verde si cu patrunjel proaspat, tocat.
Borsul moldovenesc reprezinta un preparat aparte, cu o tehnica de gatit foarte
speciala. Pentru borsul moldovenesc se folosesc crengute de cimbru, visin si telina, precum si
tarate de grau si malai. Borsul se foloseste la prepararea ciorbelor cunoscute ca bors de carne (de
obicei pui sau gaina), bors de legume etc.
Dresala este un tip de ciorba specifica zonei Neamtului. Preparatul se face cu
legume, smantana, lapte batut sau zer, oua, verdeata si ulei. Ciorba dresala este servita de obicei
rece sau amortita, cu ceapa verde.

Sarbusca moldoveneasca reprezinta un tip de ciorba preparata din zer de lapte,

legume, malai si verdeata. Preparatul mai este cunoscut si sub numele de nacreala si se serveste
in general cu mamaliga.
Tochitura moldoveneasca este un fel principal, pregatit din carne de porc cu
mamaliguta si ou, ficatei, telemea de oaie si carnati.
Chisca moldoveneasca face parte dintre preparatele traditionale din carne de
porc, de tipul carnatilor. La baza, chisca se pregateste din carne de porc, ceapa si orez care, odata
preparate, se introduc intr-un mat de porc. Dupa pregatire, noul carnat trebuie prajit si se serveste
ca fel principal. Alte variante pot contine si diverse alte ingrediente, precum slanina, bulion,
costita etc.
Sfaraiala moldoveneasca este un preparat servit ca fel principal, pe baza de
carne de vita. Carnea se serveste cu mamaliguta, unt si smantana.
Sarmalele moldovenesti reprezinta unul dintre cele mai cunoscute preparate din
bucataria Moldovei. Acestea pot fi facute din frunze de varza sau vita-de-vie, cu o umplutura din
carne de porc sau un amestec de porc si vita sau chiar un amestec de porc, vita si oaie. De
asemenea, la sarmalele moldovenesti se foloseste adesea borsul.
Poale-n brau sunt unele dintre placintele cele mai populare, atat in regiunea
Moldovei, cat si in restul teritoriului. Placintele se umplu de obicei cu branza dulce, dar exista si
alte variante de umpluturi. Dupa ce se pregateste aluatul si se umple, placintele sunt date la
cuptor. La final se presara cu zahar pudra. Exista doua variante foarte cunoscute de poale-n brau:
cele sarate, servite ca aperitiv si cele dulci, servita ca desert. Preparatul poate fi servit atat cald,
cat si rece.
Alivenci moldovenesti reprezinta un tip de desert specific regiunii Moldova.
Preparatul se realizeaza din branza de vaci, malai, lapte, faina, oua, unt si smantana. Compozitia
se pune la cuptor precum o placinta, iar preparatul final se serveste cald, garnisit cu smantana.
Bors de sfecla ca la Radauti

Ingrediente bors de sfecla ca la radauti

1,2 kg carne de vita fara os

1,5 kg sfecla rosie
500 g fasole alba
200 g ceapa
200 g morcovi
100 g albitura
25 g sare
1 g piper
5 g sare de lamiae

1 litru bors
5 g sare de lamaie
2 legaturi de verdeata
1 fir de cimbru

Mod de preparare
Carnea, tiat n porii, se pune la fiert n ap rece i sare. Dup ce a dat n fiert se adaug ceapa
tiat mrunt, morcovii i albitura ntregi. Cnd carnea a fiert pe jumtate, se adaug sfecla
tiat julien (formatul beelor de chibrit). Fasolea se fierbe separat. Cnd este aproape gata, se
adaug borul dat n fiert separat, boabele de fasole, piperul puin pisat i cimbrul. Se d n
clocot i se ia de pe foc. Se potrivete gustul cu sare i sare de lmie. Morcovii i albitura nu se
servesc.
In momentul servirii se presar deasupra verdea tiat mrunt. Dup gust, se poate servi i
smntn separat.
Not: sarea de lmie accentueaz culoarea sfeclei roii.

Reteta de muschi bucovinean impanat cu morcov, slanina si ou

Ingrediente muschi bucovinean impanat cu morcov, slanina si ou

1,5 kg carne de vaca (rasol alb)

200 g morcov

200 g untura

300 g ceapa

300 g slanina

3 oua

150 g bulion

un fir de cimbru

3 g piper

150 g faina

150 ml vin

2,5 kg cartofi

Mod de preparare
Se cur rasolul alb, se mpneaz cu morcovi, slnin i ou, apoi se pune ntr-o
crati cu untur, ca s se rumeneasc. Se face un rnta din fin, ceap i bulion, care se stinge
cu vin i zeam de oase. Se adaug toate mirodeniile i se fierbe pn este gata. Carnea se taie n
felii, care se pun pe farfurie, cu cartofi alturi i cu sosul respectiv, peste care se presar verdea.

Placinte moldovenesti Poale'n brau

INGREDIENTE

1 kg de faina

0.5 pahar (200gr) de ulei fara miros ( pt aluat)

2 oua

Sare

Apa Calduta 300-350ml

ulei pt uns masa si aluatul

Unt topit 100g

Umplutura

1 kg de brinza de vaci

200 gr brinza de oi

3 oua

MOD DE PREPARARE RETETA PLACINTE MOLDOVENESTI "POALE

N BRAU"
Toate

ingredientele

sa

fie

la

temperatura

camerei.

Cernem faina prin sita intr-un vas mare. Adaugam uleiul si amestecam in maini faina cu uleiul.
Separat, intr-o cana, adaugam oul si sare, le amestecam bine, dupa aceea adaugam apa calduta si
iar amestecam. In faina cernuta se toarna putin cite putin apa calduta si se framinta pina obtinem
un aluat neted , elastic si moale la pipait . Framantam vreo 10-15 minute. Este foarte important

de framintat bine si mult aluatul, ca sa nu aiba bule de aer, pt ca se va rupe in momentul intinderii
foii de aluat. Il acoperim cu un prosop de in si lasam aluatul sa se odihneasca- minimum 1 ora.
Peste o ora se taia aluatul in parti egale in bilute putin mai mari decit marimea
unui

ou

mare.

Turtim fiecare bucatica de aluat cu mana si le ungem fiecare in parte cu putin ulei. Le imprastiem
pe masa de lucru si din nou le lasam sa se odihneasca cam 15 minute.
Pe masa curata turnam putin ulei si o ungem cu mina. Intindem cu sucitorul 2 foi de placinta de o
marime normala. Aici sunt 2 metode de intindere a aluatului pana la o foaie foarte subrtire, ca
foaia de tigara, dar eu in mod special le-am intins cu mana fiecare foaie de aluat in parte, pt ca
este o metoda mai usoara pentru incepatori. Alta metoda este intinderea aluatului pe mainile unse
cu

ulei,
Dupa

dar

ce

s-a

lasam
intins

pt
foaie

alta
de

aluat

reteta
,

aceasta
stropim

metoda.
cu

unt

Procedam la fel cu a doua , o suprapunem peste cealalata foaie intinsa si stropita, repartizam
implutura pe aproape toata suprafata si incepem sa apucam cite un capat de aluatul intins pe cerc
si sa-l lipim la centru, unul linga altul . Aceasta metoda de lipire a aluatului se mai cheama in
popor Placinta POALEN BRAU. Dar dupa aceasta metoda se prapara placinte din aluaturi
preparate

dupa

diferite

retete.

Incetul

cu

incetul

voi

expune

si

aceste

retete.

Se unge cu ou batut suprafata placintei si o punem pe o tava unsa su cu putin ulei .

Se coace intr-un cuptor incins bine la temperatura de 180 grade - 10-14 minute.
Urmariti , va rog mult cuptorul dvs., pt. ca fiecare cuptor este individual.
Tot aceeasi placinta se poate praji intr-o tigaie mare cu ulei mult, pe o parte si
alta. Eu le prefer la cuptor, pentru ca in timp ce se coc eu prepar celelalte placinte.
Dupa ce sunt scoase din cuptor ele sunt crocante si putin uscate la suprafata. Pot
fi mincate asa sau unse cu putin unt, puse una peste alta invelite cu un prosop si lasate sa se
inmoie. Sunt la fel gustoase. La fel , se pot incalzi a 2 zi si mincate din nou cu aceiasi pofta.

3. Norme de igiena si protectia muncii

NORME DE IGIENA
Pentru a fi un bun profesionist, fiecare osptar/barman trebuie s adopteun anumit
regim de via i s ia unele msuri igienico-sanitare.

Astfel, trebuie evitat abuzul de tutun i buturi alcoolice de care suntduntoare

sntii i produc un miros neplcut. Organizarea raional asomnului i a repausului, precum i
efectuarea zilnic a unor exerciii degimnastic, menin prospeimea, supleea i elegana
corpului i ntrescrezistena organismului la efort. mbierea zilnic, tergerea picioarelor cu un
prosop ud (i nu splarea cu ap, deoarece acestea se umfl), schimbarea ciorapilor i a
nclmintei cel puin o dat pe zi, folosirea dezodorizantelor pentru evitarea mirosului de
transpiraie, splarea dinilor i a minilor,ungerea pielii cu creme speciale, brbieritul zilnic la
brbai, ngrijirea prului sunt operaii obligatorii. Abuzul de fard, lacul de unghii strident,
bijuteriile excesive sau exagerate ca i folosirea unor parfumuri puternice trebuie evitate.
inuta vestimentar impune ca garderoba fiecrui lucrtor s fie completat, pe
lng lenjeria de corp i mbrcmintea de strad, cu haine de protecie i cu uniform de lucru n
conformitate cu locul i tipul de unitate.
mbrcmintea va trebui s fie de calitate, rezistent, nu prea costisitoare i uor
de ntreinut. Ea va fi splat, clcat i n permanen curat.
nclmintea trebuie s fie comod, uoar i rezistent, n permanen curat,
dat cu crem de ghete, lustruit.
NORME DE PROTECTIE A MUNCII
Protecia

muncii

este

un

sistem

de

msuri

mijloace

social-

economice,organizatorice,tehnice, profilactic-curative, care acioneaz n baza actelor legislative

i normative i care asigur securitatea angajatului, pstrarea sntii i a capacitii de munc a
acestuia n procesul de munc.
Scopul proteciei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectrii sau
mbolnvirii angajatului cu crearea concomitent a condiiilor confortabile de munc la o
productivitate maximal a acesteia.
Securitatea muncii n activitatea de producie se asigur pe urmtoarele ci:
- instruirea n materie de protecia muncii a tuturor angajailor i a altor persoane
la toate nivelurile de educaie i pregtire profesional;
- instructarea prealabil i periodic a tuturor angajailor;
- pregtirea special angajailor care deservesc maini, mecanisme i utilaje fa
de care sunt naintate cerine sporite de securitate;
- verificarea periodic a cunotinelor personalului tehnic ingineresc a materiei n

protecia muncii(nu mai rar dect o dat n trei luni).

Direcii principale ale politicii de stat n domeniul proteciei muncii:
- asigurarea prioritii ale politicii de stat n domeniul proteciei muncii
- emiterea i aplicarea actelor normative privind protecia muncii;
- coordonarea activitilor n domeniul proteciei muncii i al mediului;
- supravegherea i controlul de stat asupra respectrii actelor normative n
domeniul proteciei muncii;
- cercetarea i evidena accidentelor de munc i a bolilor profesionale;
- aprarea intereselor legitime ale salariailor care au avut de suferit n urma
accidentelor de munc i a bolilor profesionale.
Normele de protecie a muncii i normele de igiena muncii se emit de Ministerul
Muncii i Proteciei Sociale i de Ministerul Sntii dup consultarea patronatelor i
sindicatelor.

Concluzii

Bucataria bucovineasca este foarte diversificata din punct de vedere al tipurilor de

preparate. Exista mancaruri specifice acestei regiuni pentru antreuri, supe, feluri principale cu
legume, feluri principale din carne, deserturi, conserve, muraturi si altele.
Cei care prefera mancarurile usoare gasesc in bucataria moldoveneasca o multime
de preparate pe baza de legume si zarzavat, precum varza, vita-de-vie, vinete, fasole, rosii, ardei
gras, ceapa, praz, ciuperci, usturoi. Carnivorii au parte de un adevarat festin in ceea ce priveste
gastronomia Bucovinei. Tochitura moldoveneasca este doar un exemplu.
Unele mancaruri, precum celebrele placinte poale-n brau, se fac pe toata durata
anului, indiferent de ocazie. Alte preparate, insa, sunt specifice sarbatorilor religioase si anumitor
momente din an. De Mucenici, de exemplu, gospodinele pregatesc printisori sau mucenici
moldovenesti, din aluat si nuca.
Modalitatile de preparare ale mancarurilor moldovenesti sunt multiple, de la
coacere sau murare la sarare, afumare, prajire sau inabusire. Mancarurile pregatite astfel sunt
adesea foarte gustoase, insa nu neaparat si dietetice.

Bibliografie

1. Gabriela Parjol, Elisabeta Paraschiv, Olga Onete ''Tehnologie culinara, Editura didactica si
pedagogica Bucuresti, 1994
2. Ioana Burlacul ,, Preparate culinare'' editura Metropol Bucuresti 1993
3. Niculaie I. Niculescu, Elena Niculescu Bucataria creativa, Editura Ceres Bucuresti 1989
4. D. Enache ,,Bucataria pentru totii Editura tehnica Bucuresti 1990
5. Ghid National de bune practici pentru siguranta alimentelor, Produse culinare,Editura Uranus
Bucuresti, 2007
6. Mihail S., Alimentatie Publica si Turism, Manual pentru clasa a IX-a Instruire practica,
editura Niculescu 2004
7. Stavrositu S., ,,Arta serviciilor in restaurante, baruri, hoteluri, pensiuni turistice