Sunteți pe pagina 1din 13

GRUPUL SCOLAR

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE N VEDEREA
OBINERII CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONAL DE NIVEL 2

CALIFICAREA PROFESIONALA:
MECANIC AUTO

ABSOLVENT,

INDRUMATOR,

2009
1

GRUPUL SCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO


,,TRAIAN VUIA TG-JIU

CARBURATORUL ELEMENTAR
DISPOZITIVE DE DOZARE

ABSOLVENT,
MITRACHE GHEORGHE CATALIN

INDRUMATOR,
ING. PATRASCU CODRUTA

2009
2

Cuprins:
1.Argument........................................................................................pag. 4
2.Capitolul 1 Notiuni generale privind constructia motoarelor de
automobil................................................................................................pag. 5
3.Capitolul 2 - Instalatia de alimentare a motorului ......................pag. 7
4.Capitolul 3 - Carburatorul elementar.............................................pag. 8
5. Capitolul 4 Dispozitive de dozare ale carburatorului................pag.10
6. Bibliografie...................................................................................pag.13

ARGUMENT
Autovehiculul este un vehicul rutier, carosat si suspendat elastic pe
cel putin 3 roti, care se deplaseaza prin mijloace de propulsie proprii in
diferite conditii de teren.
In motoarele cu aprindere prin scnteie electric (MAS) amestecul
de combustibil i aer se realizeaza n exteriorul (sau interiorul)
cilindrului i comprimat n cilindru se aprinde de la o scnteie electric,
ntr-un moment bine stabilit;
Primele motoare nimerite pentru a echipa automobilele (dimensiuni
mici dar cu putere mare) au fost cele realizate de Daimler si Benz la sfarsitul
secolului trecut. Spre exemplu motorul lui Gottlieb Daimler, aparut in 1884
era monocilindric, functiona cu petrol, amestecul carburant realizandu-se
intr-un carburator elementar, cu antrenare si vaporizare vacuumatica.
Distributia era mixta : supapa de admisie cu arc, functiona prin depresiunea
arcului din cilindru, iar cea de evacuare era comandata de un arbore cu
came.
Carburatorul elementar functioneaza pe principiul pulverizarii
benzinei ce se scurge pe teva unui pulverizator sub influenta depresiunii si
care se amesteca cu aerul, formand amestecul carburane.

Capitolul 1 Notiuni generale privind constructia


motoarelor de automobil
Motoarele folosite la automobile sunt, in majoritatea cazurilor,
motoare cu ardere interna cu piston. Motorul cu ardere interna este o masina
termica de forta care transforma caldura degajata prin arderea
combustibilului in lucrul mecanic, prin intermediul evolutiilor unui agent
motor (fluid motor) in stare gazoasa. In motorul cu ardere interna, atat
procesul de ardere (transformarea energiei chimice in caldura) cat si
procesul de transformare a caldurii in lucrul mecanic se desfasoara in
interiorul cilindrilor.
Motorul este alcatuit din mecanismul motor si sistemele si instalatiile
auxiliare (mecanismul de distributie, instalatia de alimentare cu combustibil,
instalatia de aprindere, instalatia de racire si instalatia de ungere) necesare
realizarii procesului de functionare si sistemul de pornire.
Mecanismul motor, numit si mecanismul biela-manivela, constitue
principalul ansamblu al motorului cu ardere interna, cu piston. El are rolul
de a transforma miscarea de translatie rectilinie-alternativa a pistonului intro miscare de rotatie a arborelui cotit.
Organele componente ale mecanismului motor se impart in organe
fixe si organe mobile. Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor,
chiulasa si carterul. Grupa organelor mobile cuprinde: arborele cotit si
volantul, bielele si pistoanele cu bolturile si segmentii.
Mecanismul de distributie asigura deschiderea si inchiderea
supapelor, la momente bine precizate, pentru a face posibila evacuarea
gazelor de ardere si umplerea cilindrului cu gaze proaspete(aer cu amestec
aer-combustibil).
Instalatia de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura curatirea
(filtrarea) si introducerea in cilindrii motorului a combustibilului si a aerului
(fie in amestec, fie separat), in anumite proportii bine stabilite. Instalatia de
alimentare cuprinde rezervoare, conducte, filtre pompe, precum si organele
care servesc la prepararea si introducerea combustibilului in cilindri
(carboratorul la motoarele cu aprindere cu aprindere prin scanteie si
injectoarele la motoarele cu aprindere prin compresie).
Instalatia de aprindere serveste la declansarea scanteii electrice in
interiorul camerei de ardere ( la motoarele cu aprindere prin scanteie), in
vederea aprinderii amestecului carburant.
Instalatia de racire asigura racirea unor organe importante ale
motorului (cilindri si chiulasa), pentru a se evita supraincalzirea acestor
piese, datorita caldurii pe care o primesc de la gazele de ardere. Mentinerea
unui regim termic normal de functionare a pieselor motorului este de mare
importanta pentru economicitatea si siguranta de exploatare a motorului.

Instalatia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor in miscare,


pentru a reduce frecarea si a preveni uzarea motorului.
Sistemul de pornire serveste la asigurarea turatiei minime de pornire a
motorului.

Capitolul 2 Instalatia de alimentare a motorului


Instalatia de alimentare are rolul de a alimenta cilindrul cu
combustibil si aer necesar arderii si de a evacua gazelle arse.
Dupa modul de formare a amestecului carburant,acesta difera:
-la M.A.S,amestecul se formeaza in interior din benzina si aer si
continua in timpul curselor de admisie si compresiune.
-la M.A.C,amestecul se formeaza in interiorul cilindrului,la sfarsitul
cursei de compresie a aerului,cand se injecteaza motorina.
O exceptie este cazul M.A.S cu injectie de benzina,la care formarea
amestecului de ardere poate sa se realizeze atat in interior cat si in exterior.
Unele motoare pot folosi in locul combustibililor lichizi gaze sau
combustibili sintetici.

Capitolul 3 Carburatorul elementar


Dupa cum s-a mentionat anterior,amestecul carburant se prepara
in carburator.Pentru intelegerea procesului de carburatie,se foloseste
carburatorul elementar. Acesta functioneaza pe principiul pulverizarii
benzinei ce se scurge pe teva unui pulverizator sub influenta depresiunii si
care se amesteca cu aerul, formand amestecul carburane.
Partile componente ale carburatorului elementar pot fi grupate
in:camera de nivel constant 1 si camera de amestec 7, cu difuzorul 6 si
clapeta de acceleratie 8.

Camera de nivel constant este ca un rezervor cu rolul de a mentine


constant nivelul benzinei in carburetor,cu ajutorul plutitorului;acesta este de
o forma prismatica sau cilindrica,din tabla subtire de alama sau din material
plastic gol in interior pentru a putea fi usor si a pluti deasupra
benzinei,prevazut cu o supapa, acul de inchidere 3,care limiteaza cantitatea
de combustibil ce intra prin orificiul conductei 10 in camera de nivel
constant.
La motor,carburatorul se monteaza,in general,cu camera de nivel
constant in fata pentru evitarea saracirii amestecului carburant la urcarea
automobilului in rampa.

Dupa modul de comunicare cu atmosfera,camera de nivel constant


poate fi directa si indirecta,legata pintr-un tub cu racordul de intrare a
aerului in carburetor ( orificiul 9 ).
Camera de amestec foloseste la amestecarea benzinei prin
pulverizarea ei de catre aer datorita depresiunii create de piston si este
asezata difuzor si clapeta de admisie.
Difuzorul 6 este o piesa de forma tronconica,montata inaintea
camerei de amestec care asigura depresiunea si deci mareste viteza aerului
pentru o pulverizare si vaporizare cat mai buna a benzinei.Unele
carburatoare au in acest scop doua sau mai multe difuzoare.
Jiglorul 4 de forma unui dop filetat are un orificiu calibrat prin
care se scurge benzina din camera de nivel constant in cea de amestec.
Unele jigloare calibreaza trecerea aerului spre camera de amestec.Jiglorul
este montat la capatul interior al unui tub portjictor sau la capatul exterior al
pulverizatorului 5;extremitatea capatului pulverizatorului depaseste camera
de nivel constant cu 2-6 mm pentru a nu permite scurgerea benzinei cand
motorul nu functineaza sau la depasirea in rampa.Viteza inprimata benzinei
prin jiglor este de 3-6m/s,iar cea a aerului prin difuzor este de 15-25 ori mai
mare.
Jiglorul,dupa functia lui poate fi:principal,compensator de mers
incet de repriza sau de aer etc
Clapeta de admisie(acceleratia) 8 de forma unui disc de tabla este
montata la iesira din camera de amestec sis a varieze sectiunea de trecere
spre cilindrii motorului 12,regland prin acesta cantitatea de amestec
carburant
Carburatorul se monteaza pe flansa colectorului de admisie 11.

Capitolul 4 Dispozitive de dozare ale carburatorului


Carburatorul elementar nu raspunde acestor cerinte pentur ca la
accelerare,amestecul se inbogateste nerespectand dozajul deoarece
cantitatea benzinei creste mai repede ca cea a aerului iar la mersul in relanti
datorita depresiunii scazute din difuzor,benzina nu poate sa se ridice peste
inaltimea de garda a jiglorului devine insu ficienta sin u asigura functionarea
motorului.
De aceea carburatorul este prevazut cu o serie de dispozitive
suplimentare de dozare care sunt schematizate in figura.

10

Dispozitivul de pornire foloseste usurarea pornirii motorului in


timp rece , imbogatind amestecul carburant pentru a compensa pierderile de
bendina ce se depun sub forma de picaturi pe peretii colectorului de admisie
si chiar ai cilindrului;aceasta indeosebi in timp rece cand vaporizarea
combustibilului este dificila iar aprinderea amestecului carburant sub 15
grade Celsius defectuoasa.
Dispozitivul de mers incet (fig. b) actioneaza pentru
functionarea motorului la turatie mica la rece sau la cald
Datorita faptului ca depresiunea in difuzor la inchiderea clapetei
de admisie este mica in amonte si mare in aval, jiglorul principal nu mai
poate functiona,debitarea de combustibil inceteaza si functionarea motorului
la relanti nu mai este posibila.Atunci intra in functiune dispozitivul de
relanti astfel:in spatele clapetei ia nastere o depresiune care face sa treaca
combustibilul prin jiglorul principal,canal si jiglorul de mers incet.Benzina
se amesteca cu aerul intrat prin jiglorul de aer si functioneaza o emulsie.Prin
orificiu iese emulsia formata se este pulverizata suplimentar,de catre aerul
absorbit pintre clapeta si peretele camerei de amestec.Pentru reglarea
calitatii dozajului se foloseste surubul cu varf conic.Cand se trece de la
relanti la mersul in regim normal se cere inbogatirea amestecului treptat
pentru a nu produce rateuri,fenomenul ce are loc datorita amplasarii
orificiului in zona depresiunii mari.
Dispozitivul de mers normal (fig. c) foloseste pentru realizarea
unui dozaj constant sau usor variabil.Cand turatia motorului creste si deci
depresiunea creste,jiglorul compensator va produce un amestec carburant
din ce in ce mai sarac pentru ca deosebitul lui este constant iar cantitatea de
aer
se mareste: jiglorul principal da un amestec cu tendinta de
imbogatire.Prin insumarea celor doua amestecuri,alese conventional se
obtine dozajul constat sau usor variabil corespunzator sarcinii normale a
motorului.
Dispozitivul de mers normal cu jiclor cu sectiune variabila
(fig. e) face ca dozajul sa se modifice prin variatia sectiunii jiglorului
principal,cu ajutorul acului de dozare perfest calibrat.Actionarea acului are
loc in functie de pozitia clapetei de admisie,prin actionare mecanica de catre
axul clapetei articulate cu tiratul si culbutorul.
Dispozitivele de reprize impiedica saracirea amestecului
carburant care ar produce rateuri si chiar oprirea motorului la accelerari
bruste.Pentru imbogatirea amestecului care sa nu impiedice oprirea lui se
foloseste pompa de repriza cu piston sau membrane cu comanda mecanica
sau cu membrana cu comanda pneumatica.Utilizarea cea mai larga o au
pompele de repriza cu comanda mecanica care functioneaza astfe:la
inchiderea partiala a clapetei de acceleratie,pistonul este mentinut in nivel
constant,prin supapa de retinere.Cand clapeta este deschisa brusc,prin
intermediul sistemului de parghii,acul se plaseaza in josul pistonul.
11

Dispozitivul de putere maxima.Aceste dispozitive asigura


amestecul carburant imbogatit la puterea maxima a motorului.
Economizorul intra in functiune la deschiderea maxima a
clapetei de amestec.Dupa modul de actionare economizoarele pot fi cu
comanda mecanica si pneumatica.Jiglorul economizer se monteaza in serie
sau parallel fata de jiglorul principal.
La functionarea motorului la sarcini mari,clapeta de admisie se
deschide complet,tija economizorului este apasata de catre sistemul de
parghii, supapa se deschide si benzina trece din camera de nivel constant
prin jiglorul de putere obtinande-se amestecul imbogatit.
Econostatul la carburatoarele de automobile Dacia 1310 este
format dintr-un tub injector calibrat,alimentat direct din camera de nivel
constant. Neavand nici o piesa mobile,intra in functiune sub efectul
depresiunii,la regimuri ridicate ale motorului.

12

Bibliografie
1. Gh. Fratila si altii, ,, Automobile.Cunoastere, intretinere si
exploatare, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 2001.
2. V. Ene, T. Russu si altii, ,,Tehnologii avansate la alimentarea
motoarelor auto, Editura Tehnica, Chisinau 2003.
3. G. Bobescu si altii, ,,Motoare pentru automobile si
tractoare.Vol.2, Editura Tehnica, Chisinau 1998.

13