Sistemul muscular

Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase:

- muschii scheletici (muschii striati) se fixeaza pe schelet, sunt controlati de
creier si, impreuna cu oasele pe care se ataseaza cu tendoane, sunt
responsabili de orice miscare
- muschii netezi, rolul lor fiind realizarea miscarilor involuntare ale
organelor interne
- muschiul cardiac.
Muschii scheletici (muschii striati) se gasesc in intregul corp uman din
crestet pana in picioare. Acestia sunt compusi din fibre musculare, alcatuite
la randul lor din filamente; fibrele musculare se grupeaza in manunchiuri
mai mari numite miofibrile. Muschii se fixeaza pe oase cu ajutorul unui
tendon. Capacitatea noastra de a ne misca, de a sta stabil in picioare este
datorata interactiunii bune dintre muschii scheletici si schelet.
Sistemul muscular este format din muschi striati (sau somatici) si muschi
netezi, primii fiind cei care stau la baza tuturor miscarilor corpului nostru,
prin proprietatea lor fundamenatala - contractilitatea. Cei peste 560 de
muschi au forme variate subimpartindu-se in:
- muschi lungi (predominand in structura membrelor)
- muschi scurti (intra in alcatuirea peretilor trunchiului si se afla intre
coastele si vertebrele invecinate si muschii lati).
Alaturi de schelet, musculatura contribuie hotarator la determinarea si
influentarea formei corpului, diferentierea ei fiind in stransa legatura cu
dezvoltarea scheletului.Miscarile pe care diferitii muschi le efectueaza in
jurul axelor care trec prin articulatii sunt:
- flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsoranduse unghiul dintre ele)
- extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge
la 180 grade sau chiar mai mult
- abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp)
- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi)
- rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul axului sau vertical)
- rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in jurul aceluiasi ax).
In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de pronatie cand palmele sunt orientate in jos, si respectiv supinatie in
cazul orientarii lor catre in sus. Musculatura este dispusa, ca si oasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc corpul uman: trunchi,
membre superioare si inferioare.
Muschii trunchiului
Muschii regiunii toracale: pectoral mare, mic, dintat mare sau anterior, subclavicular, intercostal, interni si externi.
Muschii regiunii abdominale: peretele abdominal este alcatuit din 5 perechi de muschi (muschii drepti abdominali, piramidalii
abdominali, oblicii abdominali externi si interni, muschii transversi ai abdomenului).
Muschii regiunii spinarii: muschii superficiali (trapez, muschiul dorsal mare, muschii romboizi, muschiul ridicator al spatelui, muschiul
dintat postero-interiori, muschiul dintat postero-exteriori) Muschii profunzi ai spinarii (tractul median si tractul lateral).
Muschii membrelor superioare
Muschii umarului: deltoid, supraspinos, infraspinos, rotund mic, rotund mare, subscapular.
Muschii bratului: biceps, muschiul brahial, triceps brahial (triceps brachii).
Muschii antebratului: muschii regiunii laterale a antebratului, muschiul brachio radial.
Muschii palmei
Muschii membrelor inferioare

Muschii soldului: muschii regiunilor ventrale si dorsale ale soldului, muschii glutei mari, medii si mici, muschii piramidal, muschiul
obturator intern si extern si muschii regiunii laterale a soldului, muschiul adductor mare, mediu si mic.
Muschii coapsei: muschii regiunii ventrale a coapsei, muschiul croitor, muschiul quadriceps, muschii regiunii dorsale a coapsei,
muschiul biceps femural, muschiul semitendinos, muschiul semimembranos.
Muschii gambei: muschii regiunii ventrale a gambei, muschiul tibial ventral (anterior), muschiul extensor propriu al halucelui, muschiul
extensor comun al degetelor, muschiul fibular ventral, muschii regiunii laterale a gambei, muschiul fibular lung si scurt, muschii regiunii
dorsale a gambei, muschiul triceps sural, muschiul plantar subtire, muschiul flexor lung comun al degetelor, muschiul tibial posterior,
muschiul flexor lung al halucelului, muschiul popliteu.
Muschii labei piciorului.
Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase:
- muschii scheletici (muschii striati) se fixeaza pe schelet, sunt controlati de creier si, impreuna cu oasele pe care se ataseaza cu
tendoane, sunt responsabili de orice miscare
- muschii netezi, rolul lor fiind realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne
- muschiul cardiac.
Muschii scheletici (muschii striati) se gasesc in intregul corp uman din crestet pana in picioare. Acestia sunt compusi din fibre
musculare, alcatuite la randul lor din filamente; fibrele musculare se grupeaza in manunchiuri mai mari numite miofibrile. Muschii se
fixeaza pe oase cu ajutorul unui tendon. Capacitatea noastra de a ne misca, de a sta stabil in picioare este datorata interactiunii bune
dintre muschii scheletici si schelet.
Sistemul muscular este format din muschi striati (sau somatici) si muschi netezi, primii fiind cei care stau la baza tuturor miscarilor
corpului nostru, prin proprietatea lor fundamenatala - contractilitatea. Cei peste 560 de muschi au forme variate subimpartindu-se in:
- muschi lungi (predominand in structura membrelor)
- muschi scurti (intra in alcatuirea peretilor trunchiului si se afla intre coastele si vertebrele invecinate si muschii lati).
Alaturi de schelet, musculatura contribuie hotarator la determinarea si influentarea formei corpului, diferentierea ei fiind in stransa
legatura cu dezvoltarea scheletului.Miscarile pe care diferitii muschi le efectueaza in jurul axelor care trec prin articulatii sunt:
- flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsorandu-se unghiul dintre ele)
- extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la 180 grade sau chiar mai mult
- abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp)
- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi)
- rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul axului sau vertical)
- rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in jurul aceluiasi ax).
In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de pronatie cand palmele sunt orientate in jos, si respectiv supinatie in
cazul orientarii lor catre in sus. Musculatura este dispusa, ca si oasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc corpul uman: trunchi,
membre superioare si inferioare.
Muschii trunchiului
Muschii regiunii toracale: pectoral mare, mic, dintat mare sau anterior, subclavicular, intercostal, interni si externi.
Muschii regiunii abdominale: peretele abdominal este alcatuit din 5 perechi de muschi (muschii drepti abdominali, piramidalii
abdominali, oblicii abdominali externi si interni, muschii transversi ai abdomenului).
Muschii regiunii spinarii: muschii superficiali (trapez, muschiul dorsal mare, muschii romboizi, muschiul ridicator al spatelui, muschiul
dintat postero-interiori, muschiul dintat postero-exteriori) Muschii profunzi ai spinarii (tractul median si tractul lateral).
Muschii membrelor superioare
Muschii umarului: deltoid, supraspinos, infraspinos, rotund mic, rotund mare, subscapular.
Muschii bratului: biceps, muschiul brahial, triceps brahial (triceps brachii).
Muschii antebratului: muschii regiunii laterale a antebratului, muschiul brachio radial.
Muschii palmei
Muschii membrelor inferioare
Muschii soldului: muschii regiunilor ventrale si dorsale ale soldului, muschii glutei mari, medii si mici, muschii piramidal, muschiul
obturator intern si extern si muschii regiunii laterale a soldului, muschiul adductor mare, mediu si mic.
Muschii coapsei: muschii regiunii ventrale a coapsei, muschiul croitor, muschiul quadriceps, muschii regiunii dorsale a coapsei,
muschiul biceps femural, muschiul semitendinos, muschiul semimembranos.
Muschii gambei: muschii regiunii ventrale a gambei, muschiul tibial ventral (anterior), muschiul extensor propriu al halucelui, muschiul
extensor comun al degetelor, muschiul fibular ventral, muschii regiunii laterale a gambei, muschiul fibular lung si scurt, muschii regiunii
dorsale a gambei, muschiul triceps sural, muschiul plantar subtire, muschiul flexor lung comun al degetelor, muschiul tibial posterior,
muschiul flexor lung al halucelului, muschiul popliteu.
Muschii labei piciorului.

Fibrele pot traversa longitudinal ntreg muchiul, sau se pot opri undeva n masa acestuia, efilndu-se. n general, circa 98% din fibre
sunt inervate de o singur plac neuro-muscular, situat la mijocul acestora, dar sunt i cazuri cnd o plac neuro-muscular inerveaz
mai multe fibre.
Fibra muscular este alctuit din: membran, numit sarcolem, citoplasm (sarcoplasma), i aparat fibrilar. Sarcolema este o
membran aproape continu, ce prezint un orificiu de intrare a fibrei nervoase. Se constituie dintr-un complex elastic, subire,
bistratificat; stratul intern, mai subire (circa 70 ngstromi), se numete membran plasmatic, iar cel extern, mai gros (de circa 300
500 ngstromi), numit membran extern, are o elasticitate foarte mare.
Sarcolema se continu cu esutul conjunctiv dintre fibrele musculare, iar n interior se conecteaz cu membranele Z ale miofibrilelor.
Funcional, sarcolema stabilete legtura dintre interiorul i exteriorul celulei, prin intermediul sistemului de canalicule T, important
cale pentru schimburile de substane cu lichidul intercelular. De asemenea, sistemul T deine rolul primordial de transmisie a impulsului
nervos de la placa neuro-muscular la miofibrile.
Sarcoplasma este citoplasma celular, format din miofibrile i citoplasm necontractil. Miofibrilele formeaz ionoplasma. Ele ocup
cam 60 80% din masa i volumul fibrei, prezentndu-se ca filamente de 1 3 micrometri diametru i de lungime egal cu a fibrei.
Miofibrilele nu posed membran proprie. Spaiul dintre ele este ocupat de citoplasm, mitocondrii i reticul endoplasmatic. ntr-o fibr
se gsesc n jur de 1000 1100 de miofibrile, care se dispun paralel pe axul lung al acesteia. Astfel, fibra capt un aspect striat
longitudinal.
Structura lor este consecina succesiunii de discuri formate din material proteic cu indice de refracie diferit (luminos sau ntunecat) de-a
lungul fibrelor, ceea ce le confer aspectul striat transversal. Discurile sau benzile luminoase, clare, izotrope, monorefringente n lumin
polarizat sunt mai subiri i poart denumirea de benzi I, iar cele anizotrope, ntunecate, birefringente, mai groase, se numesc benzi A.
Benzile A sunt mprite n dou segmente egale de o band clar, H (Hensen), iar cele I de banda ntunecat Z (Zwischenscheibe,
numit i Stria Amici); aceasta traverseaz toate miofibrilele, atandu-se la sarcolem. Rolul su este de a menine raporturile
interfibrilare. n timpul relaxrii exagerate a fibrilelor, n centrul striei H, clare, apare membrana M, ntunecat, unde se prind filamentele
de miozin. De-o parte i de alta se gsesc dou arii mai luminoase, numite liniile L.
ntre dou membrane Z (ntre centrii zonelor luminoase I) se gsete un sarcomer; el este unitatea morfo-histo-funcional a
miofibrilelor. n general, lungimea sarcomerilor ajunge pn la 2,5 microni. ntr-o fibr sunt cam 10 20 de milioane de astfel de uniti.
Filamentele de miozin particip la formarea discului ntunecat A, avnd n mijloc o umfltur (membrana M). Au cam 140 160 de
ngstromi n diametru i lungimi de 1,6 microni. Sunt constituite din cte 200 de molecule de miozin, aranjate ntr-o reea hexagonal,
dens.
Filamentele de actin formeaz discul clar I, inserndu-se cu un capt pe membrana Z, iar cu cellalt intercalndu-se printre filamentele
de miozin, oprindu-se n apropiera zonei H. Diametrul lor ajunge pn la 50 70 de ngstromi, iar lungimea la 2,05 microni. Sunt mai
puin dense dect filamentele de miozin. Per sarcomer, se gsesc circa 1200 molecule, provenind din dou filamente.
Fiecare miofibril are n componen aproape 1500 de filamente de miozin i 3000 de filamente de actin, fiecare filament de miozin
avnd n juru-i 6 filamente de actin, iar unul de actin 3 de miozin. Raportul numeric este de 1/2, iar cel molar de 4 actin la 1 mizin.
Cu excepia zonei H, discul A este constituit din filamente groase de miozin i subiri de actin. Zona clar H constituie elementul
elastic al miofilamentului, unde are loc extensia acestuia. Este format din filamente de miozin i unul extensibil, proteic, S, ce pare a
uni filamentele de actin ntre ele.
Discul A este mai bogat n substane minerale comparativ cu discul I; astfel, primul conine n special Ca++, Mg++, K+, iar cel de-al
doilea Creatinfosfat (CP, CF), Acid Adenozintrifosforic (ATP), Acid Adenozindifosforic (ADP), lipoide etc. Glicogenul, principala
substan de conversie energetic a muchiului, atinge concentraii considerabile n sarcoplasm i discul A, care, se pare, exercit o
aciune ATP-azic (de descompunere asupra ATP), genernd energia necesar contraciei.
Proteinele se gsesc n proporie de 54 n discul A, 36 n discul I, 3 n substana S i 6 n membrana Z.
Sarcoplasma nedifereniat se prezint sub forma unui gel amorf, rou. Biochimic, constituie un amestec de ioni: K+, Na+, Ca++, Mg++,
PO4, dizolvai n ap, substane organice, necesare metabolismului celular: enzime proteice i mitocondrii, aflate n strns legtur
cu filamentele de actin (au rol n utilizarea ATP). Sarcoplasma nedifereniat ocup cam 20 30% din masa celular. Ea cuprinde dou
fraciuni:
- sarcoplasma interfibrilar, bogat n organite celulare (mitocondrii, fragmente de reticul endoplasmatic, incluziuni organice: proteine,
aminoacizi liberi, acizi grai liberi, miogen, globuline, glicogen, enzime etc.)
- sarcoplasma periferic, unde se gsesc mitocondrii, nucleu, aparat Golgi, reticul endoplasmatic, lizozomi, glicogen, lipopigmeni, ATP
etc. Reticulul endoplasmatic are doi componeni: reticulul sarcoplasmatic (RS), identic cu al celorlalte celule, i sistemul T, tubular
transvers, ca o continuare a membranei i a spaiului intercelular nuntrul celulei.