Sunteți pe pagina 1din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte privind analiza criminalistica a armelor de foc dupa urmele


principale ale tragerii

CAPITOLUL I
Aspecte generale privind balistica judiciar. Cadrul legal pentru dovedirea infraciunii
i a vinoviei
1.1. Balistica judiciar, parte componenta a tehnicii criminalistice
In accepiunea obinuita, prin noiunea de balistica se nelege acea ramura a fizicii
aplicate care se ocupa cu studiul micrii unui corp greu aruncat sub un anumit unghi fata de
orizontala, micare determinat de impulsul primit iniial i de rezistena opus de mediul in
care se mica corpul. Balistica studiaz, in principal, micarea proiectilelor, ea constituinduse in una din primele domenii de dezvoltare a fizicii clasice.
La rndul ei, muniia este denumirea generica data cartuelor pentru armamentul de
infanterie, grenadelor de tot felul, loviturilor de artilerie, bombelor de aviaie etc.
Balistica este o ramura a mecanicii teoretice, ea avnd ca obiect de studiu construcia
si funcionarea armelor de foc, efectele produse de acestea, construcia si funcionarea
muniiei, precum si micarea proiectilului sau glonului.
Potrivit literaturii de specialitate, balistica generala se mparte in: balistica interioara,
balistica exterioara si balistica intei.
Balistica interioara studiaz fenomenele ce se produc in interiorul evii dup
percutare.
Aceasta balistica interioara se compune din: balistica interioara teoretica si balistica
interioara experimentala.
Balistica interioara teoretica cuprinde:
- pirostatica, respectiv partea balisticii care studiaz fenomenele arderii pulberii la
volum constant, avnd menirea de a stabili legile arderii si de a determina caracteristicile
acesteia;

Pagina 1 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- pirodinamica, ce are ca obiect fenomenul tragerii in toata complexitatea lui - , la


volum variabil;
- dinamica gazelor, care studiaz fenomenul de scurgere a gazelor.
Balistica exterioara, ce are ca obiect examinarea fenomenelor care se produc in
momentul in care glonul prsete gura evii si pana la atingerea intei, pe traiectorie.
Balistica intei, care are drept scop cercetarea fenomenelor care se produc prin
atingerea acesteia de ctre glon sau proiectil.
Scurt istoric privind apariia si evoluia armelor de foc si a muniiei
Preocupri pentru perfecionarea armelor au existat din cele mai vechi timpuri. De
exemplu, balistele si catapultele au fost utilizate pentru prima oara la asediul Ierusalimului
(587-581 i.Hr), precum si la asediul cetii feniciene Tyr (574 i.Hr.). Mai trziu, descoperirea
pulberii cu fum a reprezentat un moment important in apariia si dezvoltarea armelor de foc.
Momentul descoperirii pulberii

cu fum nu poate fi precis stabilit. Lucrrile de

specialitate subliniaz posibilitatea descoperirii acesteia in mai multe locuri, simultan,


datorita faptului ca numeroi alchimiti ncercau diverse mixturi si obineau fie prin
scnteie, fie prin friciune explozii cu efect mortal. Prima meniune despre pulberea cu fum
apare in scrierile autorului arab Ab Allah, in secolul al XII-lea.
Dei nu exista date certe, unii autori atribuie inventarea pulberii cu fum chinezilor,
acetia utiliznd-o att la focurile de artificii, cat si la propulsarea rachetelor, aa-numita
zpada chinezeasca.
Primele arme de foc de tipul flintei, pustii cu cremene si carabinei sunt semnalate
in jurul anului 1450, avnd lungimea evii de 1 m si diametrul evii de 19mm.
Armele cu repetiie si-au fcut apariia la sfritul secolului al XVI-lea , iar armele
semiautomate intre anii 1881 1883, ca urmare a experimentelor efectuate de americanul
Hiram Maxim. Mai trziu, dup modelul lui Maxim, experimentele de acest gen au fost
fcute si de ctre John M. Browning si Von Mannlicher. ncepnd cu anul 1900 construcia
armelor semiautomate cunoate o dezvoltare fr precedent. Astfel, italianul Cei Rigotti
proiecteaz prima arma semiautomata, iar germanul Mauser si englezul Thomas C. Jousan
inventeza puca cu autoncrcare (aa-numita self loading rifle). In aceeai perioada,
respectiv in anul 1911, in Suedia a fost confecionata o arma semiautomata care, datorita
performantelor sale, a fost preluata de Departamentul de Artilerie Grea a S.U.A.

Pagina 2 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ncepnd din anul 1916, in Rusia a nceput fabricarea armelor semiautomate,


perfecionate continuu, culminnd cu arma semiautomata Tokarev (1938). Dup anul 1941
producia armelor semiautomate s-a dezvoltat si perfecionat, majoritatea modelelor pornind
de la cele experimentale si proiectate de Mauser.
In privina pistoalelor si revolverelor prima atestare a acestora apare in S.U.A. in
anul 1818 , cnd a fost proiectat si fabricat revolverul Collier. Ulterior, acest gen de arma
de foc a fost perfecionat continuu, culminnd cu revolverul Colt in 1835 , dup numele
inventatorului sau.
Aproximativ in aceeai perioada de timp, in Europa, englezul Robert Adams a creat
un revolver care, prin performantele sale, a constituit un rival serios al revolverului Colt pe
piaa britanica.
Actualmente, revolverele sunt fabricate intr-o multitudine de modele si tipuri. In
legtura cu apariia pistoalelor fac urmtoarele precizri:
Prima atestare a unei astfel de arme este marcata de inventarea in anul 1894 , in
S.U.A. a pistolului cu autoncrcare , de ctre Hugo Barchard1;
In anul 1899 a fost inventat si fabricat pistolul Roth-Steyr, aceste fiind introdus in
dotarea cavaleriei austro-ungare.
Apariia armelor semiautomate a atras dup sine si preocuparea pentru proiectarea si
fabricarea armelor automate. Astfel, in anul 1862 americanul Richard John Golting a realizat
prima mitraliera. In Europa, in timpul rzboiului franco-prusac, belgianul Joseph Montigny a
inventat o mitraliera, imbunatatita ulterior de ctre francezul Reffue. Peste ocean, in S.U.A. a
fost inventata si testata prima mitraliera, autorul ei fiind William Gardner. La scurt timp,
respectiv in anul 1879, mitraliera conceputa si fabricata de Hiram Maxim a fost omologata si
a intrat in dotarea standard a armatei britanice. Pe lng mitraliera conceputa de Hiram
Maxim se cuvin a fi menionate si modelele care i-au avut ca autori pe Benet Mercie si John
Browning, acestea dominnd din punct de vedere constructiv si al performantelor ntregul
secol al XIX-lea. La nceputul secolului XX este de semnalat adoptarea de ctre armata
franceza a mitralierei Hotehkiss.
Referitor la muniia folosita pentru armele de foc, este de subliniat faptul ca apariia
explozibililor primari si a mijloacelor pirotehnice de iniiere au condus, succesiv, la
imbunatatirea parametrilor constructivi ai armelor de foc. In acest sens este importanta
contribuia adusa de Edward Howard prin descoperirea fulminatului de mercur (1779). In
anul 1807 au aprut primele arme cu sistem de percuie care utilizau un amestec pirotehnic cu
1

M.J.. Palmiotto, Criminal investigation, Ed. Nelson-Nall Publisher, Chicago, S.U.A.,1994,p.291.

Pagina 3 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

fulminat de mercur, dispus intre doua hrtii ceruite. In anul 1842, Flaubert a fabricat primul
cartu acuplat, amestecul de iniiere fiind presat direct pe fundul tubului cartuului. Dup
aproape doua decenii (1861) s-au utilizat primele capse cu aprindere prin percuie centrala.
De la nceputul secolului XX capsele de aprindere prin percuie au devenit principalul mijloc
de producere a impulsului caloric pentru pulberile propulsive folosite la armamentul de
infanterie si de artilerie. Dintre momentele de referina pe linia realizrii unor mijloace de
iniiere amintesc:
# Realizarea unor mijloace de iniiere cu ajutorul curentului electric, iniiatorii acestui
domeniu fiind Benjamin Franklin (S.U.A.) si Watson (Anglia);
# nlocuirea fulminatului de mercur cu un preparat compus din acid azotihidric si
srurile sale de plumb, argint si mercur; acest amestec a fost preparat in 1890 de ctre Curtius
, fiind fabricat apoi si utilizat in Germania, dup primul rzboi mondial;
# Descoperirea altor explozivi primari fulminatul de argint, azotura de argint etc
precum si a altor compoziii de amorsare.
Probele si mijloacele de proba ca instituii de drept procesual penal caracterizare
generala, clasificare
n cadrul procesului penal, organele judiciare au nevoie de fapte i dovezi pentru a
stabili dac o persoan este sau nu vinovat de svrirea unei infraciuni. Pentru aceasta,
legiuitorul romn a prevzut n art.62 C.p.p. c organele de urmrire penal i instana de
judecat sunt obligate s lmureasc sub toate aspectele cauza, pe baz de probe.
Probele reprezint acea categorie juridic ce const n anumite mprejurri, realiti,
ntmplri - denumite generic elemente de fapt - care servesc la aflarea adevrului i
realizarea scopului procesului penal, respectiv constatarea la timp i n mod complet a
faptelor care constituie infraciuni, astfel ca orice persoan care a svrit o infractiune sa fie
pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere
penala1.
Sub aspect funcional, proba are un caracter dublu:
sub aspect gnoseologic, proba este un instrument de cunoatere prin intermediul
cruia organul judiciar afl adevrul2;
sub aspectul coninutului su etimologic, proba este un instrument de dovedire.
1
2

Codul de procedura penala al Romaniei, art.1, alin. 1.


Se are in vedere calificarea juridica a faptei precum si stabilirea prejudiciului cauzat.

Pagina 4 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In general, probele au fost calificate dup mai multe criterii:


principale, secundare sau incidentale;
n acuzare sau n aprare;
preexistente sau survenite;
directe sau indirecte;
imediate sau mediate.
n timpul procesului penal se impune invocarea i propunerea de probe, admiterea i
administrarea acestora constituind un fascicul de acte procesuale ce poart denumirea de
probatoriu. Acest element duce la aflarea adevrului i soluionarea procesului, trebuind
lmurite mai multe aspecte:
ce trebuie dovedit ntr-un proces pentru a se putea soluiona cauza;
cine trebuie s aduc aceste dovezi;
cum urmeaz a se proceda pentru ca aspectele faptice cuprinse n prob s produc
efectele juridice corespunztoare, n urma reinerii lor ca adevrate de ctre organele
judiciare.
Soluionnd prima problem, stabilim de fapt obiectul probaiunii ce este alctuit din
totalitatea faptelor i mprejurrilor de fapt ce trebuie dovedite n scopul rezolvrii unei cauze
penale. Referitor la obiectul probaiunii, doctrina ne arat c exist un obiect generic
(abstract) i unul specific (concret); primul are caracter general i trebuie dovedit n orice
moment, iar al doilea reprezint obiectul probaiunii ntr-un proces determinat, respectiv n
fiecare caz concret.
Din obiectul generic al probaiunii fac parte, de regul, urmtoarele mprejurri:
cele care confirm sau infirm nvinuirea, dac exist sau nu cauze ce nltur
caracterul penal al faptei;
circumstanele atenuante sau agravante;
mobilul infraciunii;
anumite date cu privire la prile din proces;
urmrile infraciunii;
faptele sau mprejurrile care sau determinat sau favorizat comiterea infraciunii.
Faptele i mprejurrile care formeaz obiectul probaiunii se mpart n fapte i
mprejurri care se refer la fondul cauzei i fapte i mprejurri care se refer la normala
desfurare a procesului penal. n rndul faptelor i mprejurrilor cu ajutorul crora se
rezolv fondul cauzei distingem:

Pagina 5 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

fapte principale prin intermediul crora se poate dovedi existena sau inexistena
infraciunii, care constituie temeiul tragerii la rspundere a inculpatului;
fapte probatorii ce furnizeaz informaii ce conduc la stabilirea pe cale indirect a
faptului principal.
Alturi de faptele i mprejurrile ce formeaz obiectul probaiunii, mai exist
anumite categorii de fapte care, dei nu au legtur cu faptul principal, ajut la soluionarea
unei cauze penale prin datele ce le pun n eviden. Aceste categorii de fapte sunt:
Fapte auxiliare - nu se refer la dovedirea mprejurrilor unei cauze, dar ajut la
aprecierea unor probe administrate;
Fapte similare - se aseamn cu faptele ce formeaz obiectul probaiunii, dar nu se
afl n raport de cauzalitate cu acestea;
Fapte negative - mprejurri care nu s-au petrecut, nu s-au realizat sau sunt
inexistente, nu pot fi probate n aceast modalitate, dect dac sunt convertite n fapte
pozitive (alibi).
Stabilirea faptelor i mprejurrilor ce fac obiectul probaiunii, precum i a celor ce
ajut la soluionarea cauzei, este deosebit de important deoarece sunt anumite cazuri n care
legea interzice expres administrarea de probe sau a faptelor i mprejurrilor care vin n
contradicie cu cunotinele tiinifice sau cu normele morale.
Aadar, ntr-un proces penal sunt necesare doar probele care ndeplinesc condiiile de
admisibilitate, pertinen, concluden i utilitate.
Toate aceste noiuni sunt foarte importante pentru organele de urmrire penal i
organele judiciare deoarece legislaia procesual-penal romn instituie rolul activ al acestor
organe revenindu-le obligaia de a dovedi mprejurrile ce formeaz obiectul probaiunii,
adic sarcina probaiunii. Deci rolul organelor de urmrire penal i al celor judiciare este
acela de a stabili vinovia nvinuitului sau inculpatului care, pn n momentul dovedirii
vinoviei, beneficiaz de prezumia de nevinovie.
Aceast activitate a organelor judiciare, desfurat n colaborare cu prile, constnd
n ndeplinirea drepturilor i obligaiilor prevzute de lege cu privire la procurarea, verificarea
i prelucrarea, ca i piese ale dosarului pricinii, a dovezilor prin prisma crora urmeaz s fie
elucidate faptele i soluionat cauza, se numete administrarea probelor.
Administrarea probelor presupune ca procesul de informare a organelor judiciare s se
realizeze numai pe baza surselor admise de lege i numai n formele prescrise n normele
juridice.

Pagina 6 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

n cazul organelor de urmrire penal, administrarea probelor presupune n primul


rnd strngerea probelor necesare pentru aflarea adevrului i lmurirea cauzei sub toate
aspectele. Pentru aceasta trebuie ca probele s fie n primul rnd descoperite, identificate i
adunate. Organul de urmrire penal este obligat s aib n vedere probele att n favoarea
nvinuitului sau inculpatului, ct i n defavoarea acestuia.
Calea legal prin care este administrat proba n procesul penal o constituie mijlocul
de prob.
Analizd dispoziiile art.64 C.p.p. desprindem c mijloacele de prob sunt acele
mijloace legale prin care se constat elementele de fapt ce pot servi ca probe. Deci, dup cum
se poate observa, exist o legtur foarte strns ntre probe i mijloacele de prob, primele
putnd fi obinute doar prin intermediul celor din urm. Totui, aceste noiuni nu trebuie
confundate. La fel ca probele, mijloacele de proba sunt entitati extraprocesuale. Desi exist n
afara procesului penal, datorit faptului c privesc obiectul acestui proces i sunt administrate
n cadrul acestuia, mijloacele de proba dobndesc caracter procesual. mprejurarea de fapt
care duce la o concluzie de vinovie sau nevinovie nu trebuie confundat cu mijlocul prin
care aceast mputernicire este cunoscut sau demonstrat.
Actuala reglementare procesual penal enumer limitativ mijloacele de prob (art.64
C.p.p.):
declaraiile nvinuitului sau inculpatului;
declaraiile prii vtmate, prii civile i prii responsabile civilmente;
declaraiile martorilor;
nscrisurile1;
nregistrrile audio-video;
fotografiile;
mijloacele materiale de prob;
constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale;
expertizele.
Dintre toate aceste mijloace de prob, cele mai importante pentru lucrarea de fa
consider c sunt mijloacele materiale de prob i expertizele.
n conformitate cu art.94 i 95 C.p.p. orice obiecte care pot servi la aflarea adevrului
i rezolvarea cauzei penale sunt denumite mijloace materiale de prob. Importana acestora

V. Berchesan Mijloacele de proba scrise in Proble si mijloacele de proba mic indrumar de cercetare
penala, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti, 1994, p.79

Pagina 7 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

const n faptul c dau indicaii exacte i complete, n msura n care nu au fost alterate sau
contrafcute, n scopul inducerii n eroare a organului judiciar.
Fcnd o analiz a dispoziiilor legale cu privire la mijloacele materiale de prob,
putem face o clasificare a acestora pe grupe de obiecte:
obiecte care au fost folosite sau au fost destinate s serveasc la svrirea infraciunii
(de exemplu - arma de foc cu care s-a comis un omor);
obiecte care reprezint produsul infraciunii (arma de foc sau muniia confecionat
artizanal);
obiecte care conin sau poart o urm a fapte svrite (gloane, tuburi trase, etc.);
orice alte obiecte care servesc la aflarea adevrului i soluionarea cauzei.1
Mijloacele materiale de prob necesit i pstrarea foarte atent pe ntreaga durat a
procesului. Ele se gsesc de regul la organul care desfoar activitatea procesual i
urmeaz n principal calea dosarului.
Expertiza ca mijloc de prob
a) Expertiza judiciar. Importan i clasificare.
n procesul penal, ct i n cel civil prima sarcin pe care o are de ndeplinit organul
judiciar este aceea de a stabili exact situaia de fapt supus judecii. Astfel n procesul penal
trebuie s se stabileasc dac fptuitorul este cel nvinuit i infraciunea a fost svrit n
mod real, precum i mprejurrile n care a fost comis infraciunea.
Organul judiciar poate s soluioneze cauza respectiv numai pe baza stabilirii exacte
a mprejurrilor de fapt ale cauzei, aplicnd prevederile cuprinse n normele de drept
corespunztoare acestei situaii. De aici rezult c probaiunea este faza cea mai nsemnat
din activitatea organelor judiciare, prin aceasta stabilindu-se realitatea faptelor deduse spre
soluionare.
Ca mijloc de prob, expertiza este folosit de organele de cercetare penal ori de
ctre celelalte organe judiciare n cazurile n care, pentru precizarea unor fapte i a stabilirii
legturii cauzale ntre ele sunt necesare cunotine speciale n domeniul tiinei, tehnicii, artei
etc.

Gh. Pasescu Notiunea si clasificarea generala a urmelor in Tratat practic de criminalistica, vol. I, Ministerul
de Interne, Bucuresti, 1976, p.118.

Pagina 8 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Funcia expertizelor este de a pune n lumin rolul pe care l-ar putea juca anumite
obiecte, stri de lucruri, mprejurri de fapt n lmurirea cauzei i deci concludena lor
probatorie.
Aadar, expertiza constituie acel mijloc de prob prin care, pe baza unei activiti de
cercetare ce folosete date i metode tiinifice, expertul aduce la cunotina organului
judiciar concluzii motivate tiinific cu privire la fapte pentru a cror lmurire sunt necesare
cunotine specializate.
n anumite cazuri a fost prevazut obligativitatea expertizei de ctre legiuitor,
rezultnd astfel importana i necesitatea folosirii lor.
Importana expertizei este dovedit i de nfiinarea unor instituii destinate acestui
scop sau de alegerea experilor dintre specialiti cu cea mai nalta calificare.
Experiza este o activitate de cercetare tiinific a urmelor i mijloacelor materiale de
prob n scopul identificrii persoanelor, animalelor, obiectelor, substanelor sau fenomenelor,
al determinrii anumitor insuiri sau schimbri intervenite n coninutul, forma i aspectul lor.
Expertiza reflect o anumit tez tiinific, confirmat de practic, neaducnd
organului judiciar o prere interceptat pe cale simurilor, ci un raionament ipotetic general;
expertiza reprezint o concluzie la care se ajunge prin aplicarea legilor stabilite de tiin la
un anumit caz particular.
Funcia dubl a expertizei este demonstrat prin:
descoperirea, prin aplicarea unor metode tehnice, a unor date faptice interesante
pentru obiectul procesului;
expunerea unor concluzii tiinific argumentate asupra unor lucrri, evenimente sau
persoane.
Opinia expertului nu are fora probant absolut, ea fiind supus liberei aprecieri a
organului judiciar, potrivit convingerii lui intime. Expertiza nu poate fi hotrtoare n
dezlegarea unei cauze, nu oblig organul judiciar s dea o anumit soluie, ci i ofer acestuia
posibilitatea de a-i forma o opinie proprie. n cazul n care instana nltur concluziile
(argumentate tiinific) unei expertize, este obligat s motiveze acest lucru cu deosebit
grija. Valoarea probant a expertizei este egal cu a celorlalte mijloace de prob.
Este important de tiut faptul c expertul nu-i poate asuma atribuii de organ judiciar.
Organul de urmrire fixeaz obiectul expertizei, iar nu expertul obiectul urmririi. Expertul
este dator s ndeplineasc sarcina primit i s nu fac aprecieri, ntemeindu-se pe informaii
i declaraii indoielnice.

Pagina 9 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Exist mai multe categorii de expertize judiciare, corespunztoare ramurilor tiinei,


tehnicii i artei, mbrcnd aproape toate laturile cunoaterii omeneti.
O prim clasificare stabilete dou categorii de expertize:
expertize ce au la baz constatri materiale i diferite date de specialitate, fr a se
avea n vedere i elemente juridice (experii fac constatri pur tehnice i rspund la ntrebri);
expertize ce trebuie s aib la baz i elemente juridice.
O alt opinie mparte expertizele astfel:
expertize pentru adunarea i evaluarea probelor;
expertize care au ca obiect stabilirea strii infractorilor i identificarea lor.
Exista i o clasificare care folosete drept criteriu distinctiv domeniul de aplicare al
expertizei respective. Astfel, expertizele pot fi: tehnice, medicale, criminalistice, agricole,
artistice, contabile, s.a.
O opinie mai recent clasific experizele astfel:
expertiza simpl sau oficial expertul este numit numai de organul judiciar,
expertiza fcndu-se numai sub controlul organului;
expertiza contradictorie experii sunt alei i numii, unii de organul judiciar, alii de
pri;
expertiza supravegheat prile pot desemna un specialist avnd atribuii de
observator i control n favoarea prii, aa numitul consilier tehnic.
b) Genurile expertizei criminalistice.
n soluionarea unei cauze privind regimul armelor i muniiilor, constatarea tehnicotiinific sau expertiza difer de la cauz la cauz, n functie de particularitatile cauzelor,
urmelor si mijloacelor materiale de proba, descoperite cu prilejul efectuarii diferitelor
activitati de urmarire penala. Expertiza criminalistic este un gen de expertiz folosit cu
precdere n materie penal i care are drept coninut caracteristic cercetarea tiinific a
materialelor judiciare, n scopul identificrii persoanelor, obiectelor, substanelor pentru
determinarea anumitor nsuiri ale acestora sau a unor schimbri intervenite n coninutul i
structura lor, pentru stabilirea mecanismului acestor schimbri.
In literatura de specialitate au fost stabilite situaiile concrete n care este necesar
folosirea expertizei criminalistice, fapt ce determin i precizarea scopurilor acesteia.
Totodata, s-a pus problema expertizei mixte sau, cum a fost definit mai recent,
expertiza complex. Aceste gen de expertiz ntrunete mai multe tipuri de expertiz

Pagina 10 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(criminalistic, medico-legal, tehnic, etc.) necesitnd conlucrarea unor specialiti din


respectivele domenii, ce se concretizeaz n efectuarea (n fapt) unei singure expertize.
Referindu-ne la infraciunile comise cu arme de foc, practica a pus n eviden
urmtoarele dou tipuri de expertiz complex:
expertiza complex criminalistic i medico-legal, care se dispune, de exemplu, n
cazul omorului svrit prin folosirea armelor de foc. In cadrul acesteia, experii (criminalist
i medico-legal) sunt chemai s colaboreze n examinarea i interceptarea urmelor
descoperite pe mbrcmintea i corpul victimei, pentru a putea formula concluzii cu privire
la mecanismul de creare a lor, instrumentul creator, concordana dintre urmele existente, etc.;
expertiza complex tehnic i criminalistic, ce are o arie de aplicabilitate mai larg,
ea impunndu-se frecvent n cazul unor infraciuni svrite la regimul armelor, muniiilor i
materialelor explozive, experii criminaliti i experii armurieri fiind chemai s contribuie la
lmurirea unor aspecte privind natura, starea tehnic, modul de construcie i funcionare a
corpurilor delicte puse la dispoziie pentru examinare.
Revenind la expertiza criminalistic simpl, distingem mai multe genuri, n funcie de
ramurile criminalisticii, astfel:
- expertiza traseologica ; - expertiza dactiloscopica;
- expertiza grafoscopica ; - expertiza tehnica a actelor;
- expertiza fotografica-judiciara ; - expertiza bio-criminalistica ;
- expertiza balistica; - expertiza fonobalistica ;
- expertiza fizico-chimica .
Dispunerea expertizelor balistice judiciare

In legatura cu dispunerea expertizelor balistice judiciare, organelor de urmarire penala


le revin urmatoarele obligatii:
a) sa dispuna o expertiza balistica judiciara, printr-o rezolutie motivata care trebuie sa
cuprinda:
data (anul, luna, ziua) si locul dispunerii;
numele, prenumele, gradul si organul de politie din care face parte cel care dispune
expertiza;
temeiul de drept in baza caruia se dispune expertiza;
obiectivele expertizei (natura examinarii);
Pagina 11 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

probele sau materialele care se pun la dispozitia specialistilor in vederea efectuarii


expertizei1;
termenul de predare a raportului de expertiza;
numarul de exemplare;
semnatura.
b) sa cheme partile si expertul desemnat de conducerea institutiei de specialitate la
sediul organului de urmarire penala;
c) la termenul fixat, sa aduca la cunostinta ca :
urmeaza sa fie efectuata o expertiza balistica judiciara. Cu acest prilej, se prezinta
rezolutia motivata spre a face cunoscute obiectul expertizei si intrebarile la care expertul
trebuie sa raspunda;
partile si expertul au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste intrebari si pot cere
modificarea sau completarea lor ;
partile au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare dintre
ele, care sa participe la efectuarea expertizei alaturi de expertul anterior desemnat.
d) sa intocmeasca un proces-verbal, in care se va consemna faptul ca partilor li s-au
adus la cunostinta drepturile procesuale mentionate. Acest proces-verbal va fi semnat de parti
si de expert. Totodata, se fixeaza un termen rezonabil la care partile si expertul vor prezenta
observatiile, modificarile sau completarile cu privire la intrebarile formulate, iar partile vor
comunica daca recomanda un expert, care sa lucreze alaturi de expertul desemnat initial, pe
cheltuiala lor.
e) sa intocmeasca o rezolutie motivata prin care observatiile, modificarile sau
completarile pertinente vor fi admise, cele care nu au legatura cu cauza vor fi respinse si prin
care a fi numit expertul recomandat. Acest act procedural nu se intocmeste in conditiile in
care partile nu au facut observatii privind intrebarile formulate si nici nu au cerut numirea
unui expert parte.
f) sa intocmeasca o noua rezolutie, motivata de dispunere a expertizei balistice, care,
pe langa elementele deja mentionate, va cuprinde si completarile sau modificarile admise,
numirea expertului parte, precizarea daca la efectuarea expertizei urmeaza sa participe si
partile, precum si modalitatea in care expertii pot lua contact cu partile pentru a primi
explicatiile necesare.

Desi regula generala este aceea ca organul de cercetare penala are obligatia de a obtine modelele de comparat
necesare, in cazul expertizei balistice judiciare acest lucru este cu desavarsire interzis.

Pagina 12 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La termenul stabilit prin rezolutia motivata, expertul va depune raportul de expertiza


la organul de urmarire penala. Daca la efectuarea expertizei prticipa mai multi experti, se va
intocmi un singur raport de expertiza ; opiniile separate cu privire la anumite obiective vor fi
motivate si consemnte in cadrul aceluiasi raport sau intr-o anexa. La primirea acestui raport,
organul de urmarire penala care a dispus efectuarea expertizei are urmatoarele obligatii :
sa cheme partile si sa le aduca la cunostinta continutul raportului de expertiza ;
sa incunostinteze partile ca au dreptul, in cazul in care considera ca expertiza contine
neclaritati, este incompleta sau concluziile sunt necorespunzatoare, sa soicite, in ordine,
explicatii verbale sau lamuriri scrise din partea expertului 1, realizarea unui supliment de
expertiza sau efectuarea unei noi expertize. In situatia in care constata ca partile sunt
indreptatite, organul de urmarire penala va dispune, din oficiu sau la cererea acestora,
efectuarea acestor activitati in mod corespunzator. In caz contrar, va respinge cererile partilor
prin rezolutie motivata.
Raportul de expertiza comunica organelor de urmarire penala activitatile intreprinse
de experti si concluziile la care au ajuns, in urma examinarii materialelor de comparatie puse
la dispozitie, marcand momentul final al expertizei.

1.3 Regimul armelor de foc i al muniiilor n Romnia

Reglementrile legale cu privire la regimul armelor i muniiilor prezint o deosebit


importan i din punct de vedere al criminalisticii deoarece, prin dispoziiile referitoare la
faptele care constituie infraciuni i la atribuiile unor organe ale autoritii de stat, ajut la
identificarea i tragerea la rspundere a infractorilor care au folosit arme de foc.
Principala reglementare n acest domeniu este legea nr. 295/28.06.2004 cu privire la
regimul armelor de foc i al muniiilor, lege care a abrogat reglementrile anterioare.
Importana acestei reglementri pentru criminalistic rezid din aceea c stabilete
reguli stricte referitoare la deinerea, portul, folosirea armelor de foc i muniiilor, precum i
la producerea, exportul, importul i comercializarea acestora mputernicind n acelai timp
anumite organe ale autoritii de stat pentru exercitarea controlului asupra acestor activiti.

In fata organului de urmarire penala, expertii sunt obligati sa faca declartii reale, sub sanctiunea savarsirii
infractiunii de marturie mincinoasa.

Pagina 13 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

n acest sens trebuie subliniat rolul deosebit de important al organelor competente ale
Ministerului Administratiei si Internelor, care autorizeaz persoanele fizice i juridice pentru
deinerea, portul i folosirea armelor de foc i muniiilor, stabilind i numrul de arme ce pot
fi deinute, innd totodat o eviden strict a acestora.
Legea 295/2004 aduce unele modificri i la uzul de arm n vigoare la momentul
respectiv, aceste dispoziii prezentnd un rol deosebit de important pentru stabilirea vinoviei
autorilor unor infraciuni comise cu arme de foc.
Dispoziiile legii prezint interes i pentru c definesc noiunile de arm de foc i
muniie. Astfel, n baza art.2, prin arma de foc se nelege acea arma al crei principiu de
funcionare are la baza forta de expansiune dirijata a gazelor provenite din detonarea unei
capse ori prin arderea unei incarcaturi; sunt asimilate armelor de foc si ansamblurile,
subansamblurile si dispozitivele care se pot constitui si pot functiona ca arme de foc.
Muniia este definita ca ansamblu format din proiectil si, dupa caz, incarcatura de
azvarlire, capsa de aprindere, precum si celelalte elemente de ansamblare care ii asigura
functionarea si realizarea scopului urmarit.
Din punct de vedere al destinatiei, legea clasific armele astfel:
- arme militare; - arme de aparare si paza;
- arme de autoaparare; - arme de tir;
- arme de vntoare; - arme utilitare;
- arme de asomare; - arme cu destinatie industriala;
- arme cu tranchilizante; - arme de panoplie;
- arme de colectie; - arme vechi;
- arme de recuzit.
Aceast clasificare este fcut n baza unui unic criteriu, acela al destinaiei armelor
de foc, criteriu ce se regsete i n clasificrile fcute de majoritatea cercetrilor
criminalistice.
Sanciunile stabilite de Legea 295 prezint o importan mai sczut deoarece
majoritatea acestora sunt de natur contravenional, rspunderea penal fiind stabilit de
Codul Penal, mai exact de art.279, care incrimineaz nerespectarea regimului armelor i
muniiilor.
In concluzie trebuie subliniat faptul c aceste reglementri legale trebuie s stea la
baza muncii pe care o desfoar organele de cercetare penal, implicit lucrtorii criminaliti
cu specialitatea balistic judiciar.

Pagina 14 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL II
Aspecte generale privind armele de foc i muniiile
Notiuni tehnice
2.1 Definiia, clasificarea, construcia i funcionarea armelor de foc
Armele de foc reprezinta mijlocul cel mai eficace folosit de catre infractori, atat
pentru a savarsi fapte de natura penala, cat si pentru a-si asigura scaparea in cazul in care sunt
surprinsi la locul infractiunii ori sunt urmariti de catre organele judiciare, persoana vatamata
sau martori.
n Legea 295/2004 prin arma de foc se nelege acea arma al crei principiu de
funcionare are la baza forta de expansiune dirijata a gazelor provenite din detonarea unei
capse ori prin arderea unei incarcaturi. Principiul de funcionare are la baz fora de
expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei ncrcturi.
Definiia legal este acceptata in criminalistica, cu mici diferene. Astfel, arma de foc
este considerat ca fiind un mecanism, un instrument care servete la atac sau la aprare i
folosete pulbere exploziv. Prin arderea pulberii explozive se creaz, datorit gazelor, o
presiune care arunc glonul sau alicele din eava armei.
Clasificarea armelor de foc. Din punct de vedere criminalistic, prezint importan, de
cele mai multe ori, armamentul uor portabil cu care se svrete unele infraciuni, dar nu
este exclusa nici utilizarea armamentului greu de infanterie (mitraliere, arunctoare, etc.)
deoarece practica a dovedit c au existat numerose cazuri n care au fost folosite arme din
aceast categorie.
Din punct de vedere al destinatiei, armele se clasifica astfel:
arme militare arme destinate uzului militar;
arme de autoaparare si paza arme de foc scurte, omologate sau recunoscute in
conditiile prevazute de lege, destinate sa asigure apararea vietii, integritatii si libertatii
persoanelor fizice, precum si bunurilor apartinand persoanelor fizice sau juridice;
arme de autoaparare arme neletale scurte, special confectionate pentru a imprastia
gaze nocive, iritante, de neutralizare si proiectile din cauciuc, in scop de autoaparare;
arme de tir arme destinate practicarii tirului sportiv, omologate sau recunoscute in
conditiile prevazute de lege;
Pagina 15 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

arme de vanatoare arme destinate practicarii vanatorii, cu una sau mai multe tevi,
care folosesc munitie cu glont sau/si cu alice, omologate sau recunoscute in conditiile
prevazute de lege;
arme utilitare arme destinate sa asigure desfasurarea corespunzatoare a unor
activitati din domeniile industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar, al protectiei mediului si
protectiei impotriva daunatorilor, precum si desfasurarea de catre societatile specializate de
paza a activitatilor de paza a obiectivelor, bunurilor si valorilor sau a transporturilor unor
valori importante;
arme de asomare arme utilitare, folosite pentru imobilizarea animalelor, prin
supunerea acestora la un soc mecanic, in scopul sacrificarii ulterioare;
arme cu destinatie industriala arme de foc utilitare, semiautomate, destinate unui
scop industrial de uz civil si care au aparenta unei arme de foc automate;
arme cu tranchilizante arme utilitare destinate imobilizarii animalelor prin injectarea
de substante tranchilizante;
arme de panoplie arme de foc devenite nefunctionale ca urmare a transformarii lor
de catre un armurier autorizat;
arme de colectie armele destinate a fi piese de muzeu, precum si armele aflate sau
nu in stare de functionare, care constituie raritati sau care au valoare istorica, artistica,
stiintifica, documentara sau sentimentala deosebita;
arme vechi arme letale produse inainte de anul 1877 sau reproduceri ale acestora,
destinate sa fie pastrate in colectii;
arme de recuzita arme special confectionate, fabricate sau devenite inofensive ca
urmare a modificarii lor de catre un armurier autorizat, necesare activitatii institutiilor
specializate, in domeniul artistic;
Din punct de vedere constructiv armele se clasifica dupa cum urmeaza:
arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune arme care, pentru aruncarea
proiectilului, folosesc forta de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune
aflate intr-o butelie recipient;
arme de foc scurte arme de foc a caror teava nu depaseste 30 cm sau a caror lungime
totala nu depaseste 60 cm;
arme de foc lungi arme de foc a caror lungime a tevii sau lungime totala depasesc
dimensiunile armelor de foc scurte;
arme de foc automate arme de foc care, dupa fiecare cartus tras, se reincarca
automat si trag o serie de mai multe cartuse prin apasarea continua pe tragaci;
Pagina 16 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Arme de foc semiautomate arme de foc care, dupa fiecare crartus tras, se reincarca
automat, dar nu pot trage o serie de mai multe cartuse prin apasarea continua pe tragaci;
Arme de foc cu repetitie arme de foc care, dupa fiecare foc tras, se reincarca
manual, prin introducerea pe teava a unui cartus preluat din incarcator prin intermediul unui
mecanism;
Arme de foc cu o singura lovitura arma de foc fara incarcator, care este incarcata
dupa fiecare tragere prin introducerea manuala a cartusului in camera de incarcare sau intr-un
lacas special prevazut la intrarea in teva.
Din punct de vedere criminalistic armele se clasifica dupa mai multe criterii:
Dupa destinatie, distingem:
Arme militare (destinate fortelor armate, folosite la actiuni de neutralizare sau
nimicire a personalului si tehnicii de lupta ale inamicului);
Arme de tir (special confectionate pentru practicarea tirului sportiv);
Arme de vanatoare (cu glont, cu alice sau mixte) destinate practicarii vanatorii;
Arme de aparare apropiata (revolvere, pistoale);
Arme confectionate special pentru a imprastia gaze nocive, iritante sau de
neutralizare.
Dupa constructia canalului tevii deosebim:
Arme cu teava ghintuita (specifice armelor militare)1;
Arme cu teava lisa (arme de vanatoare)2;
Arme cu tevi combinate (lis i ghintuit).
In functie de calibrul lor, se intalnesc:
Arme de calibru mare, peste 9 mm;
Arme de calibru mijlociu, respectiv intre 6,35 9 mm;
Arme de calibru mic, pana la 6,35 mm.
In cazul armelor de vanatoare, calibrele sunt diferite 12, 16, 18, 20, 24 etc - , fiind
egale cu numarul sferelor de otel, cu diametrul egal cu cel al tevii ce intra intr-o unitate de
masura a greutatii egala cu un pfund (0,5 Kg).
Dupa lungimea tevii pot exista urmatoarele tipuri:
Arme cu teava lunga intre 50-80 cm in aceasta categorie intrand pustile,
carabinele, pustile mitraliera, armele de vanatoare si de tir;
Arme cu teva mijlocie intre 20-50 cm cum ar fi pistoalele mitraliera;
1

Acestea au pe canalul tevii goluri si plinuri dispuse longitudinal, ghinturile avand rolul de a imprima glontului
o miscare helicoidala, asigurand stabilitatea acestuia pe traiectorie in scopul atingerii cu precizie a tintei.
2
Teava lisa are pretii interiori netezi

Pagina 17 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Arme cu teava scurta intre 3-20 cm revolverele si pistoletele.


Dupa modul de functionare, armele de foc se clasifica in:
Arme cu incarcatura simpla;
Arme cu repetitie (se ncarc manual pentru fiecare tragere);
Arme semiautomate (ncrcarea i aruncarea tubului se fac automat dar este necesar
apsarea trgaciului pentru fiecare tragere);
Arme automate (rencrcarea se face automat, la o singur apsare pe trgaci
executndu-se foc n serii, cu o caden de tragere de cteva zeci sau sute de cartue pe
minut).
Dupa munitia folosita, armele sunt:
Arme cu glont militare;
Arme cu alice de vanatoare;
Arme mixte de vanatoare cu glont si alice.
Dupa modul de fabricatie, armele de foc sunt:
Arme de fabricatie industriala1;
Arme vechi, de fabricatie mestesugareasca;
Arme de foc rudimentare, confectionate din materiale improvizate;
Arme de foc modificate2.
Dupa numarul tevilor, armele de foc pot fi grupate in:
Arme cu o singura teava;
Arme cu doua tevi;
Arma cu trei tevi.
Rolul i descrierea sumar a principalelor piese i mecanisme ale armamentului de
infanterie
n general armamentul de foc se compune din urmtoarele pri principale: eav,
mecanisme de nchidere (nchiztoare), mecanisme de percuie, mecanisme de alimentare cu
muniie, aparate de ochire i unele dispozitive (pat, crcan, afet etc.) care uureaz mnuirea
sau dau armamentului o stabilitate mai mare pe timpul tragerii.
EAVA imprim glonului (proiectilului) direcia de micare (la armamentul reactiv
dirijarea proiectilului i evacuarea gazelor rezultate din arderea pulberii). eava
1
2

Au caracteristici tehnice proprii pentru fiecare tip si model.


Prin retezarea patului sau a tevii

Pagina 18 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

armamentului de foc este un tub de oel strbtut de un canal de la un capt la cellalt, numit
canalul evii. Ea trebuie s reziste la o presiune mai mare de 1,5 2 ori dect presiunea
maxim ce se produce prin arderea pulberii din cartu.
n figura din dreapta este reprezentat o seciune n partea ghintuit a evii, la care
distingem calibrul(1), ghintul (2), plinul (3) i flancul de atac(4).
a

2
1

Partea
4

dinainte a

evii se termin cu reteztura dinainte sau gura evii, iar partea dinapoi a evii se numete
culat i se termin cu reteztura dinapoi. La interiorul evii deosebim:
a)- camera cartuului (locaul de introducere a cartuului) - este situat la partea
dinapoi a evii i are forma corespunztoare tubului cartuului;
b)- conul de forare face legtura ntre camera cartuului i partea ghintuit a evii;
asigur angajarea progresiv a glonului n ghinturi;
c)- partea ghintuit imprim glonului micarea de rotaie n jurul axului su pentru
a-i pstra stabilitatea n aer, pe timpul deplasrii (pe traiectorie). Ghinturile sunt nite canale
longitudinale practicate n peretele interior al evii n form elicoidal. Intervalele dintre
ghinturi se numesc plinuri, iar prile laterale ale ghinturilor se numesc flancuri. Numrul
ghinturilor pentru armamentul de calibru 6,5 8 mm de obicei este egal cu patru i mai rar cu
5 i 6. La calibrul 11-14mm el este de 8 i mai rar de 6. Diametrul evii msurat ntre dou
plinuri se numete calibru. Armamentul de infanterie are, de regul, evile cu ghinturile de la
stnga sus spre dreapta jos i imprim glonului o micare de rotaie n sensul mersului acelor
de ceasornic. Armamentul reactiv are canalul evii fr ghinturi. Tot eav lis (fr ghinturi)
au i armele de vntoare cu alice.
MECANISMUL DE NCHIDERE - are rolul de a mpinge cartuul n camera
cartuului, a nchide partea dinapoi a evii i a extrage tubul cartuului din camera cartuului.
n funcie de construcia armamentului, nchiderea se poate face :
- prin deplasarea nainte i rotirea nchiztorului sau numai a capului su mobil (ex.:puca md. 1891/1930, pistolul mitralier cal. 7,62 mm, md. 1963, puca mitralier cal. 7,62
mm, md. 1964);

Pagina 19 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- prin deplasarea lateral a nchiztorului sau prin cderea lui (ex.:- mitraliera cal. 7,62
mm md. 1943 , carabina semiautomat cal. 7,62 mm md. 1958, puca mitralier i mitraliera
7,92 mm );
- prin desfacerea unor plci de nzvorre (ex.:- puca mitralier cal. 7,62 mm, md.
1945, mitraliera cal. 7,62 mm, md. 1946);
- prin masa nchiztorului liber sub aciunea arcului recuperator (ex.:- pistolul
mitralier cal. 7,62 mm, md. 1941, pistolul mitralier cal. 7,62 mm, md. 1954);
- prin mbinarea nchiztorului cu eava datorit micrii acesteia n plan vertical (ex.pistolul cal. 7,62 mm, md. 1933);
MECANISMUL DE PERCUIE are rolul de a percuta capsa cartuului pentru
aprinderea ncrcturii de azvrlire. El are n alctuirea sa percutorul, declanatorul i
trgaciul. La armamentul semiautomat percuia nu se realizeaz simultan cu nchiderea i
nzvorrea, darea focului se realizeaz pe baza unui coco mpins de un arc ce este eliberat
de apsarea pe trgaci. Armamentul automat este prevzut i cu schimbtor ce permite i
executarea tragerii lovitur cu lovitur. n raport de modul de construcie a armamentului,
deosebim urmtoarele sisteme de percuie :
- sistemul de percuie simplu percutorul este acionat direct de axul su, ex.: puca
cal. 7,62 mm, md. 1891/1930;
- sistemul de percuie mobil percutorul este fixat la una din piesele mobile ale armei,
ex. mitraliera cal. 7,62 mm, md. 1946;
- sistemul de percuie cu coco, ex. pistolul mitralier cal. 7,62 mm, md. 1963,
puca mitralier cal. 7,62 mm, md. 1964, pistolul cal. 9 mm, pistolul cal. 7,65 mm, md.
19741.
MECANISMUL DE ALIMENTARE are rolul de a asigura alimentarea cu cartue a
armamentului. Este construit n funcie de modelul armamentului i de sistemul de
alimentare. El poate fi : - cu cursor atunci cnd alimentarea se face de pe band - sau cu arc
- cnd alimentarea se face din ncrctor sau direct din magazia de cartue (la carabine)
APARATELE DE OCHIRE servesc la executarea ochirii n timpul tragerii asupra
obiectivelor la diferite distane. Ele asigur precizia i gruparea tragerii corespunztor
distanei la care se afl obiectivele.
Sunt folosite urmtoarele aparate de ochire:
- aparate de ochire mecanice;
- aparatele de ochire optice;
1

Cunostinte generale referitoare la bazele tragerii cu armamentul de infanterie, M.Ap.N., Bucuresti, 1976

Pagina 20 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- aparatele de ochire cu grile i corectoare.


PARTILE COMPONENTE ALE PISTOLULUI GLOCK 17

Manon;
eava;
Ansamblu arc recuperator;
ncorporat n piesa 3;
Cui percutor;
Distanier;
Arcul cuiului percutor;
Arcuri inelare;
Sigurana cuiului percutor;
Arcul siguranei cuiului percutor;
Gheara extractoare;
Piston de acionare a extractorului;
Arcul pistonului de acionare a extractorului;
Arc reazem;
Placa de fixare;

Pagina 21 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tel; 16 a) Ctare;
Corp;
Arcul opritorului
ncrctorului;
Opritor ncrctor;
Arcul opritorului manonului;
Opritorul manonului;
Ansamblu de blocare;
Carcasa trgaciului cu ejector;
Conector;
Arc trgaci;
Trgaci cu bolul trgaciului;
Prghia de oprire a manonului;
Axul trgaciului;
Axul carcasei trgaciului;
Ridictor;
Arcul ncrctorului;
Baza ncrctorului;
Corpul ncrctorului.

Pagina 22 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Date despre munitia folosita de armele de foc


Partile componente ale munitiei folosite la armele de foc
In practica organelor judiciare prezinta o mare importanta cunoaterea unor date
referitoare la cartuele folosite de armele de foc deoarece, alturi de urmele formate, n
majoritatea cazurilor, singurele elemente rmase la faa locului dup folosirea unei arme de
foc sunt tuburile sau gloanele trase ori caruele pierdute de catre faptuitor.
Armele de foc folosesc pentru tragere cartuse pn la calibrul 14,5 mm inclusiv.
Cartuele folosite de armamentul de
infanterie

au,

constructive:

general,

glon(1),

urmtoarele

tub(4),

ncrctura

pri
de

azvrlire(9), caps(10).

nainte de a descrie aceste pri componente,


voi clasifica cartuele folosite de armele de foc i le
voi descrie.
n funcie de destinaie, cartuele sunt:
cartue de rzboi;

4
4

5
10

cartue auxiliare.
Fig. 1

Cartuele de rzboi sunt destinate pentru


nimicirea personalului, distrugerea diferitelor materiale i pentru ndeplinirea altor misiuni
speciale. La cartuele de rzboi ntlnim toate prile constructive.2
Cartuele de rzboi pot fi:
cu glon obinuit;
- cu miez de oel;
- uor;
- greu;
cu glon special:
- perforant;
- perforant-incendiar;
- trasor;
1

Cunostinte generale referitoare la bazele tragerii cu armamentul de infanterie, M.Ap.N., Bucuresti, 1976.
F. E. Louwage, Curs de politie tehnica si tactica de politie criminala, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1940,
p.78 citat in Tratat de tehnica criminalistica, V. Berchesan, M. Ruiu, Ed. Little Star, Bucuresti 2004, p.378.
2

Pagina 23 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- incendiar;
- de reglaj-incendiar;
- perforant - incendiar - trasor;
- exploziv.
Cartuele cu glon obinuit sunt destinate pentru nimicirea personalului adversarului
neadpostit sau aflat n adposturi de tip uor i pentru distrugerea tehnicii neblindate.
Acestea pot fi cu glon greu (avnd miezul din aliaj de plumb cu antimoniu, ca semn
distinctiv avnd vrful glonului vopsit cu culoare galben), cu glon uor (avnd miezul din
plumb) i cu glon cu miez de oel (avnd miezul din oel nvelit ntr-o cma de plumb).
Cartuele cu glon special, dup destinaie pot fi: perforante, trasoare, incendiare, de
reglaj-incendiare, perforant-incendiare, perforant - incendiar - trasoare i explozive.
Glonul perforant este destinat pentru distrugerea intelor cu blindaj uor (maini
blindate, transportoare blindate i altele) i a personalului adpostit dup blindaje cu grosime
relativ mic. Miezul glonului este din oel de scule (cu un coninut bogat de carbon) sau din
aliaj metaloceramic dur. Ca semn distinctiv are vrful glonului vopsit cu culoare neagr.
Glonul trasor este destinat pentru nimicirea inamicului, corectarea tragerii, indicarea
intelor i semnalizare. n partea dinapoi a miezului este plasat un pahar cu compoziia
trasoare, care se aprinde n timpul tragerii i las o urm luminoas ce se poate vedea cu
ochiul liber pn la o distan de 800 m, att ziua ct i noaptea. Vrful glonului este vopsit
cu culoare verde.
Glonul incendiar este destinat pentru aprinderea obiectivelor uor inflamabile: paie,
construcii din lemn, benzin, produse petroliere etc. Glonul are n vrful lui o compoziie
incendiar care se aprinde cnd ntlnete un obstacol. Vrful glonului este vopsit cu culoare
roie.
Glonul de reglaj-incendiar este destinat pentru reglarea tragerii i pentru incendierea
materialelor uor inflamabile. n partea dinainte a glonului este dispus o compoziie
incendiar ce se aprinde la lovirea unui obstacol cu ajutorul unui percutor aflat n interior i
care se armeaz prin inerie pe traiectorie, iar n partea dinapoi se gsete o ncrctur
trasoare, ce las o urm luminoas pe traiectorie. Vrful glonului este vopsit cu culoare
verde, cu o band circular roie.
Glonul perforant-incendiar este destinat pentru incendierea carburanilor sau
materialelor uor inflamabile, protejate de blindaje uoare. n vrful glonului se gsete un
amestec pirotehnic pentru incendiere, iar n interior miezul perforant. La ntlnirea unui
obstacol, miezul perforant comprim i aprinde amestecul pirotehnic, realiznd perforarea
Pagina 24 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

blindajului i incendierea. Vrful glonului este vopsit cu culoare neagr cu o band circular
roie.
Glonul perforant - incendiar - trasor are aceeai destinaie ca i glonul perforantincendiar, avnd i rolul de reglare a tragerii. Din punct de vedere constructiv, la acest glon
apare i un pahar cu compoziie trasoare, iar miezul perforant este de dimensiuni mai mici.
Vrful glonului este vopsit cu culoare violet cu o band circular roie.
Cartuele auxiliare sunt destinate pentru instruirea militarilor. Din categoria cartuelor
auxiliare fac parte: cartuele de exerciiu, cartuele de manevr, secionate, de tir redus etc.
Cartuele de exerciiu sunt destinate pentru nvarea ncrcrii armamentului. Au
glon i orificii n corpul tubului, nu au caps i ncrctur de pulbere.
Cartuele de manevr sunt ntrebuinate la marcarea focului pe timpul exerciiilor
tactice i la nvarea drii focului pe timpul executrii operaiunilor de tragere. Au
ncrctur de pulbere, caps, tub, nu au glon. Partea dinainte a tubului este sertizat pentru
realizarea efectului sonor i a rencrcrii automate a armamentului, montndu-se la arm i
ntritor de recul.
Cartuele secionate sunt destinate pentru nvarea prilor componente ale muniiei.
Au glon, tub, caps, nu au ncrctur de pulbere.
In continuare voi descrie prile componente ale cartuelor armelor de foc.
Destinaia glonului rezult din descrierea cartuelor de rzboi, fiind n principal
nimicirea inamicului, la aceasta adugndu-se i altele, n funcie de tip. Ca principale
componente ale glonului ntlnim cmaa de tombac (fig. 1 - 7) (un aliaj cupru-zinc), care
este uor deformabil pentru a permite mularea glonului n ghinturi i un miez (fig. 1 - 8),
care poate fi dintr-un singur material sau poate fi compus din mai multe materiale.
Tubul servete pentru asamblarea tuturor elementelor cartuului, obturarea gazelor
rezultate din arderea pulberii pe timpul tragerii i pentru protejarea ncrcturii de azvrlire
(fig. 1 - 9) i a capsei de aprindere (fig. 1 - 10) mpotriva agenilor atmosferici (umiditate). La
tub putem distinge partea cilindric (fig. 1 2), partea conic (fig. 1 3), corpul tubului (fig.
1 4), an inelar (fig. 1 5) i guler (fig. 1 6). Tubul poate fi confecionat din alam sau
oel. Ca un element de noutate, pe plan mondial i-au fcut apariia cartue fr tub, la care
ncrctura de azvrlire nu mai este sub form de pulbere, ci este un exploziv de putere
medie, turnat sau cartue care au tubul ce se consum prin ardere. Aceste nouti duc la
mrirea cadenei practice de tragere, ajungnd la 2000 lov/min.

Pagina 25 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ncrctura de azvrlire este destinat pentru a imprima glonului, prin gazele


rezultate din ardere, energia de micare. La cartuele armamentului de infanterie se folosete
pulbere fr fum, pe baz de nitroceluloz.
Capsa de aprindere servete pentru aprinderea ncrcturii. Ea se compune dintr-un
cpcel de alam cu compoziia pirotehnic de iniiere (fulminat de mercur sau de argint,
azotura de plumb sau de argint) presat n el i o foi de staniol care acoper ncrctura de
iniiere. Este dispus la partea dinapoi a tubului, aezat pe o nicoval, iar flacra produs de
ncrctura de iniiere n urma lovirii de ctre percutor se transmite prin 2 orificii practicate n
fundul tubului la ncrctura de azvrlire.
Armele de vntoare cu eav lis folosesc cartue care au proiectile alice sau mitralii.
Alicele sunt de form sferic, confecionate de regul din plumb sau alte aliaje, cu o
greutate de pn la 0.8 g. i cu un diametru de 2-5 mm.
Mitraliile sunt alice cu dimensiuni mari, cu diametru de peste 5.5 mm.
Pentru ncrcarea cartuelor armelor de vntoare se utilizeaz i gloane aferice sau
cilindrice, acestea din urm avnd o construcie special: un corp masiv de plumb prevzut cu
striaii pentru nurubare n int i un stabilizator de care se fixeaz bura de plas sau bura
lemnoas (proiectil de tip Brennek).
Muniia special.
Pe lng muniia clasic cu glon obinuit sau cu glon special, exist i alte tipuri de
muniie cu caracteristici tehnico-tactice mai performante i de o construcie special ca de
exemplu muniiile pentru armamentul produs n cadrul programului Advanced Combat Rifle
(A.C.R.).
Cartuul Colt cu glont duplex cu miez de oel are o vitez la gura evii de 883 m/s.
Glonul anterior cntrete 2,3 g., iar cel posterior 2,1 g. Muniia utilizeaz ncrctura pentru
M855 cal. 5,65 x 45 mm. Cele dou proiectile sunt dispuse n tandem n acelai cartu i n
aa fel nct la o singur percutare vor pleca dou gloane din tub. Ambele proiectile urmeaz
aceeai traiectorie: primul a fost studiat pentru a lovi cu uurin punctul ochit, n timp ce al
doilea a fost proiectat pentru a lovi cu precizie.
Cartuele A.A.I. i Steyr-Mannlicher conin cte o sgeat din oel cu diametrul de 1,5
mm. i lungimea de 41 mm., cntrind 0,66 g. i respectiv 0,64 g. avnd o vitez la gura evii
de 1417 m/s i respectiv 1493 m/s. Sgeata se afl n interiorul unui sabot din material plastic
(polimeric) care se separ dup prsirea tubului. n cazul cartuului Steyr, un sabot circular
din material plastic (polimeric) asigur presiunea gazului (cca. 4200 kg/cm) n momentul
azvrlirii sgeii, ceea ce i confer acestuia o vitez superioar.
Pagina 26 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cartuul Hecker & Kock are un glon de 3,2 g. i o vitez la gura evii de 91 m/s. La
aceast muniie ncrctura de azvrlire de azvrlire nu las reziduuri de combustie, avnd
arderea complet. De asemenea este mai puin sigur n transport i n depozitare dect
muniia clasic pericolul de autoaprindere fiind mai mare.

Fenomenul si elementele tragerii

Fenomenul tragerii
Plecarea glonului (proiectilului) din canalul evii ca urmare a aciunii presiunii
gazelor provenite din arderea pulberii (ncrcturii de azvrlire) se numete fenomenul
tragerii (tragerea loviturii).
Trgtorul, dup ce a executat corect ochirea, apas pe trgaci; pragul profilat al
trgaciului elibereaz cocoul, care sub aciunea arcului su lovete percutorul. Prin lovirea
capsei cartuului de ctre vrful percutorului se produce inflamarea amestecului de fulminat
de mercur al capsei i se formeaz o flacr care ptrunde prin orificiile aflate n fundul
tubului cartuului spre ncrctura de azvrlire, producnd aprinderea acesteia.

Capul
nchiztorului

Presiunea asupra glonului pe care l


mpinge nainte pe eav

Arderea
ncrcturii

de

azvrlire n

tubul

cartuului
produce

mare
gaze,

puternic

Presiunea asupra
fundului tubului

Presiunea lateral asupra pereilor


tubului

cantitate de
nclzite,

care

creeaz o presiune ce acioneaz cu aceeai for n toate direciile i anume:


a - napoi, asupra fundului tubului cartuului, sprijinit de capul nchiztorului care,
fiind bine zvort, i opune rezisten;
b - lateral, asupra pereilor tubului cartuului, sprijinit pe camera cartuului care, prin
construcia ei opune, deasemenea, rezisten;

Pagina 27 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

c - nainte, asupra glonului care ncepe s se mite n interiorul evii, imprimndu-i o


micare accelerat, obligndu-l s intre forat cu cmaa n ghinturi i, nvrtindu-se n ele
(micarea de rotaie), nainteaz n canalul evii cu o vitez din ce n ce mai mare, dup care
este aruncat afar pe direcia axului evii.
n timpul tragerii automate, ca urmare a presiunii gazelor provenite din arderea
pulberii, are loc azvrlirea glonului din canalul evii; n acelai timp, o parte din gaze mping
pistonul i portnchiztorul napoi, deschizndu-se astfel canalul evii; nchiztorul extrage
tubul cu gheara extractoare, din camera cartuului i-l arunc afar, iar nchiztorul comprim
arcul recuperator i armeaz cocoul. Sub aciunea recuperatorului, portnchiztorul cu
nchiztorul revin n poziia iniial, mpingnd cartuul urmtor din ncrctor (banda) n
camera cartuului i se nchide canalul evii; portnchiztorul acioneaz asupra autodeclanatorului i se produce percuia.
Dac piedica de siguran este la poziia foc lovitur cu lovitur tragerea continu
atta timp ct se apas pe trgaci i sunt cartue n ncrctor (magazie).
Elementele tragerii
Pentru elucidarea diverselor imprjurari legate de investigarea criminalistica a unor
infractiuni savarsite cu arme de foc trebuie sa se tina cont de elementele tragerii. Dintre
elementele tragerii, cu valoare de identificare criminalistica fie de gen, fie individuala
mentionez:
viteza glontului;
reculul armei;
traiectoria;
bataia armei;
puterea de patrundere.
Viteza glontului
Este stiut ca fenomenul tragerii cu o arma de foc consta in azvarlirea glontului din
canalul tevii datorita prsiunii gazelor rezultate din arderea pulberii explozive. Presiunea de
fortare este foarte mare, fiind necesara patrunderii glontului intre plinurile tevii. In
continuare, presiunea creste rapid, ajungand la 2.850-3.000 Kgf/cm2, pe primii centrimetri
parcursi de glont pe teava glontul avand o viteza de 350-450 m/s. Viteza maxima a glontului
se inrgistreaza la gura tevii, iar presiunea scade pana la 420-380 Kgf/cm2 in momentul iesirii
glontului din teava. Este important faptul ca viteza glontului este conditionata de tipul armei,
lungimea tevii, cantitatea de pulbere si greutatea glontului.
Pagina 28 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

S-a observat c, cu ct eava armei este mai lung cu att mai mult timp presiunea
gazelor va aciona asupra glonului i drept urmare, cu att va fi mai mare viteza iniial a
glonului.
Categorii de armament

Pistol

Puc

Mitralier

Puc

Detalii

mitralier

mitralier

semiautomat cu

Lungimea prii ghintuite

369

544

550

lunet
590

(mm.)
Viteza iniial a glonului

715

745

825

850

(m/s)
Modificarea greutatii incarcaturii de azvarlire (a cantitatii de pulbere) determina
modificarea cantitatii de gaze si a presiunii maxime in canalul tevii, implicit a vitezei initiale
a glontului. La aceeasi lungime a tevii si aceeasi greutate a incarcaturii de azvarlire, viteza
initiala a glontului este cu atat mai mare cu cat greutatea acestuiaeste mai mica.
Viteza initiala a glontului influenteaza asupra:
bataii armei 1;
duratei de traiect al glontului pana la tinta;
curburii traiectoriei;
puterii de patrundere a glontului.
Viteza iniial a glonului este influenat de:
lungimea evii;
cantitatea ncrcturii de azvrlire;
greutatea glonului;
temperatura ncrcturii de azvrlire.
Reculul armei
Reculul armei reprezinta miscarea brusca a armei spre inapoi, in sens opus miscarii
glontului, ca urmare a presiunii exercitate de o parte din gazele ce rezulta din arderea pulberii
de azvarlire in momentul efectuarii tragerii. Actiunea reculului se caracterizeaza prin viteza si
energie si se manifesta in doua faze:

Distanta la care ajunge glontul.

Pagina 29 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

faza I, atunci cand glontul datorita presiunii gazelor incepe miscarea inainte;
aceasta faza este aproape imperceptibila si se petrece intr-un timp extrem de scurt, de ordinul
fractiunilor de secunda;
faza a II-a, atunci cand glontul paraseste teava, in aceasta faza forta de recul atingand
valorea maxima.
Viteza reculului unei arme este de attea ori mai mic dect viteza iniial a glonului,
de cte ori glonul este mai uor dect arma respectiv.1
In cazul armamentului automat (semiautomat), a crui construcie se bazeaz pe
principiul folosirii energiei de recul, o parte din puterea acestuia se consum pentru punerea
n micare a prilor mobile pentru rencrcare. Datorita acestui fapt, forta reculului pe timpul
tragerii este mult mai mica decat la armamentul neautomat. La armamentul neautomat,
intreaga forta de recul se transmite in umarul tragatorului2.
Traiectoria
Traiectoria este drumul parcurs de centrul de greutate al glonului (proiectilului) n
aer, de la ieirea din eav pn la punctul de cdere 3. Principalele elemente ale traiectoriei4
sunt:
1. ORIGINEA TRAIECTORIEI centrul retezturii dinainte a evii reprezint
punctul de plecare a glonului din gura evii.
2. ORIZONTALA ARMEI linia orizontal care trece prin originea traiectoriei;
planul care conine aceast linie se numete plan orizontal.
3. LINIA DE TRAGERE prelungirea imaginar a axului canalului evii dup ce
ochirea a fost terminat (nainte de plecarea glonului din gura evii); planul vertical care
conine aceast linie se numete plan de tragere.
4. UNGHIUL DE TRAGERE unghiul format ntre linia de tragere i orizontala
armei.
5. LINIA DE ARUNCARE (DE PROIECIE) prelungirea imaginar a axului
canalului evii n momentul plecrii glonului din eav; planul vertical care conine aceast
linie se numete plan de aruncare (de proiecie).

V. Macelaru, Balistica Judiciara, Ed. Ministerului de Interne, Bucuresti, 1972, p.55


V. Berchesan, M. Ruiu, Tratat de tehnica criminalistica, Ed. Little Star, Bucuresti 2004, p.393.
3
Manual de pregatire militara generala a tineretului pentru apararea patriei, M.Ap.N., Bucuresti 1983, p.255.
2

Cunostinte generale referitoare la bazele tragerii cu armamentul din dotare, M.Ap.N, Bucuresti,1976, p.15

Pagina 30 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6. UNGHIUL DE ARUNCARE (DE PROIECIE) unghiul format ntre linia de


aruncare i orizontala armei.
7. UNGHIUL DE ZVCNIRE unghiul format ntre linia de tragere i linia de
aruncare.
8. PUNCTUL DE CDERE punctul de intersecie a traiectoriei cu orizontala armei.
9. UNGHIUL DE CDERE unghiul format ntre tangenta la traiectorie n punctul
de cdere i orizontala armei.
10. DISTANA DE TRAGERE (btaia) distana de la originea traiectoriei pn la
punctul de cdere, msurat n plan orizontal.
11. VRFUL TRAIECTORIEI punctul cel mai nalt al traiectoriei deasupra
orizontalei armei.
12. SGEATA TRAIECTORIEI deprtarea de la orizontala armei pn la vrful
traiectoriei.
13. RAMURA URCTOARE partea traiectoriei cuprins ntre originea traiectoriei
i vrful traiectoriei.
14. RAMURA COBORTOARE partea traiectoriei cuprins ntre vrful traiectoriei
i punctul de cdere.
15. PUNCTUL DE INCIDEN punctul n care traiectoria intersecteaz suprafaa
obiectivului (pmntului, obstacolului).

16. UNGHIUL DE INCIDEN unghiul format ntre tangenta la traiectorie n


punctul de inciden i tangenta la suprafaa obiectivului (pmntului, obstacolului).

Pagina 31 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

17. PUNCTUL DE OCHIRE punctul de pe obiectiv sau n afara acestuia asupra


cruia se ochete cu arma.
18. LINIA DE OCHIRE linia dreapt care unete ochiul trgtorului, prin mijlocul
crestturii nltorului i prin vrful ctrii cu punctul de ochire; planul vertical care conine
aceast linie se numete plan de ochire.
19. UNGHIUL DE OCHIRE unghiul format ntre linia de tragere i linia de ochire.
20. UNGHIUL DE TEREN AL OBIECTIVULUI unghiul format ntre linia de teren
a obiectivului i orizontala armei.
21. DISTANA OCHIT distana msurat pe linia de ochire de la punctul de
plecare (originea traiectoriei) pn la intersecia traiectoriei cu linia de ochire.
22. ORDONATA VERTICAL nlimea oricrui punct de pe traiectorie fa de
orizontala armei.
23. ORDONATA BALISTIC nlimea oricrui punct de pe traiectorie fa de linia
de ochire.
24. LINIA DE TEREN A OBIECTIVULUI linia dreapt care unete originea
traiectoriei cu baza obiectivului.
Bataia armei
Bataia armei este distanta de la originea traictoriei pana la punctul de cadere, masurata
in planul orizontal. Sub raport balistic intereseaza bataia eficace, adica distanta la care glontul
isi mentine precizia si forta distructiva. Aceasta depinde n mare msur de viteza iniial a
glonului.
De exemplu, distana pn la care glonul i pstreaz efectul omortor asupra
omului, la unele categorii de armament este:
pistol (revolver) - pn 500m.;
pistol mitralier md. 1963 - pn la 1500 m.;
puc mitralier md.1964 - pn la 1500 m.;
carabina md. 1944 - pn la 3000 m.;
mitraliera md. 1966 - pn la 3800 m.
Puterea de patrundere a glontului
Puterea de ptrundere este capacitatea glonului de a strbate diferite obstacole,
putandu-se stabili distanta de la care s-a tras.
Fenomenul de ptrundere depinde de:
proprietile obstacolelor (consisten, duritate, etc.);
energia cinetic a glonului n momentul impactului;
Pagina 32 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

calibrul glonului, greutatea i forma acestuia.


Pentru a ilustra puterea de ptrundere a glonului, n funcie de materialul din care este
confecionat obstacolul, exemplific cu ajutorul caracteristicilor pistolului mitralier md.1963
cal. 7,62 mm. Pentru tragere se folosesc cartue cu miez de oel, obiectivele fiind dispuse la
100 m.
Obiectiv
Zide de crmid

Adncimea de ptrundere
12 - 15 cm.

Lemn de bard uscat

40 - 40 cm.

Plac de oel groas de 7 mm., unghi de

Procent de perforare sau adncimea de

inciden 90
CAPITOLUL III

ptrundere 90%

Examinarea criminalistica a locului unde s-au folosit armele de foc


3.1. Descoperirea si fixarea armelor de foc, a tuburilor si gloantelor acestora
Cercetarea la fata locului este o activitate de tactica criminalistica si de procedura
penala, care are drept obiect:
perceperea nemijlocita de catre organele judiciare a locului savarsirii activitatii
infractionale;
descoperirea, relevarea, fixarea si examinarea urmelor si mijloacelor materiale de
proba;
Precizarea pozitiei si starii mijloacelor materiale de proba, in vederea stabilirii naturii
si imprejurarilor comiterii infractiunii, precum si a datelor necesare identificarii
faptuitorului1.
Semnificatia data de legea procesual penala si literatura de specialitate notiunii de loc
al faptei este aceea de loc unde s-a desfasurat activitatea infractionala in tot sau in parte, loc
unde s-au produs consecintele faptei comise, care conserva, intr-un fel sau altul, date,
informatii, urme in legatura cu fapta savarsita.
Pornind de la aceasta definitie identificam, in cazul infractiunilor la regimul armelor
de foc si munitiilor, ca posibile locuri ale faptei:
Locurile unde au fost ascunse armele si munitiile si imprejurimile acestora;
1

Colectiv, Tratat de tactica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1992, p.26.

Pagina 33 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Atelierele de reparat arme ce functioneaza in afara prevederilor legii;


Mijloacele folosite in vederea transportarii armelor si munitiilor;
Locurile unde s-au savarsit fapte de natura penala sau contraventionala la folosirea si
in imprejurimi;
Locurile unde s-au efectuat trageri cu armele si munitiile ce fac obiectul activitatii
ilicite;
Locurile unde au fost confectionate armele si munitiile1.
Numai dupa corecta delimitare a locului faptei, se va trece la realizarea cercetarii la
fata locului propriu-zise, cu respectarea regulilor de tactica criminalistica, asa cum au fost
consacrate de experianta pozitiva a organelor judiciare2.
Inainte de a proceda la investigarea stiintifica a locului faptei, este necesar ca organul
de urmarire penala sa dispuna cercetarea locului faptei printr-o rezolutie motivata. In caz
contrar temeinicia si legalitatea acestui procedeu probatoriu vor fi verificate prin plangere
impotriva masurilor si actelor de urmarire penala.
Trebuie facuta o distinctie intre investigarea locului faptei, in acele cauze in care s-a
incalcat regimul armelor de foc si al munitiilor, si investigarea locului faptei in cauzele penale
in care armele de foc au fost folosite.
Faza statica a cercetarii la fata locului presupune o examinare atenta a locului faptei,
atat in ansamblul sau, cat si pe zonele mai importante, fara a aduce nici o modificare acestuia,
in sensul stabilirii starii si pozitiei obiectelor materiale de proba (arme si munitii, parti
componente ale acestora, eventual confectionate artizanal), a urmelor vizibile, masurarii
distantei dintre obiectele principate in scopul clarificarii unor imprejurari ale cauzei,
determinarea eventualelor modificari survenite anterior sosirii echipei de cercetare . In acelasi
timp, trebuie sa se treaca la stabilirea mirosului specific tragerii recente, procedandu-se la
recoltarea de probe din aer.
Atunci cand conditiile permit, folosirea cainelui de urmarire pentru prelucrarea
urmelor de miros duce la rezultate deosebit de utile cauzei.
Cele constatate in faza statica se fixeaza prin fotografiere (fotografii de orienatre,
schita si ale obiectelor principale arme si munitii), precum si prin filmare sau inregistrare
videomagnetica.

Ionescu Unele particularitati ale cercetarii la fata locului in cazul infractiunilor la regimul armelor si
munitiilor si materialelor explozive in Tratat practic de criminalistica, vol.I, Ed. Ministerului de Interne,
Bucuresti 1976, p.457.
2
Colectiv, Tratat de tactica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1992, p.31-48.

Pagina 34 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In faza dinamica a cercetarii la fata locului sunt supuse unei examinari minutioase
toate obiectele si mijloacele materiale de proba, precum si urmele aflate in anumite raporturi
cu infractiunea savarsita. Obiectele despre care se presupune ca se afla in raporturi cu
infractiunea comisa, daca sunt necunoscute, sunt deplasate din pozitia initiala pentru a se
asigura conditii optime in vederea descoperirii, fixarii si ridicarii urmelor.
Se acorda cea mai mare atentie pozitiei in care au fost gasite armele si munitiile, starii
acestora, urmelor ce se gasesc pe armament. Descoperirea armei de foc este una dintre cele
mai importante sarcini ale cercetarii la fata locului. In cazul sinuciderilor sau a mortilor
accidentale prin arma de foc, aceasta se descopera, de regula, asupra victimei sau in imediata
apropiere. In cazul utilizarii armelor de foc de catre alte persoane (faptuitor, complici),
acestea pot fi gasite abandonate in apropierea locului faptei, ascunse in diferite locuri ca
fantani, ape curgatoare, ingropate in pamant sau disimulate in diverse obiecte sau chiar asupra
faptasului.
In functie de diversitatea locurilor in care este posibil sa se afle armele, se pot folosi
pentru descoperirea lor detectoare de metale, magneti puternici sau caini special dresati
pentru prelucrarea urmei de miros, aparatura roentgen portabila pentru armele ascunse in
locuri compacte cu o anumita densitate (ziduri de caramida, beton). Deindata ce a fost gasita,
se trece la examinarea armei de foc pentru identificarea starii acesteia (incarcata sau nu), a
eventualelor urme specifice tragerii, a eventualelor urme digitale sau biologice care se pot
degrada in timp, si care pot oferi date immediate asupra timpului scurs de la tragere, persoana
faptuitorului si victima.
La locul comiterii faptei, dupa o cautare atenta se pot descoperi si tuburile trase, alte
elemente de munitie (bure, capace etc) sau proiectile. Tuburile cartuselor trebuie sa fie
cautate in locul unde se presupune ca s-a aflat tragatorul si in imediata apropiere a acestuia.
Armele semiautomate si cele automate ejecteaza tuburile cartuselor trase in diferite directii
(spre dreapta, stanga sau in sus) ceea ce ofera date pretioase despre tipul si modelul armei. In
cazul armelor cu repetitie sau cu un singur foc, tubul tras poate sa ramana in camera
cartusului (daca nu a fost reincarcata), situatie existenta si la revolvere.
O temeinica cercetare trebuie desfasurata si pentru descoperirea proiectilelor, in
vederea stabilirii legaturii acestora cu infractiunea respectiva. Acestea sunt descoperite in
cadavru, imbracamintea acestuia sau in obiecte aflate pe linia de tragere.
In cazul armelor de vanatoare la locul faptei se pot gasi si bure (formate din carton,
calti, pasla, materiale plastice) care sunt ejectate la distante de cca 10 15 m pe directia de

Pagina 35 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

tragere. In cazul tragerii cu teava lipita sau de la mica distanta, bura se gaseste de obicei in
interiorul orificiului produs de alice.
Arma i celelalte urme descoperite la faa locului se fixeaz (consemneaz) prin
mijloacele cunoscute - proces-verbal, schi, fotografiere, filmare sau nregistrare pe band
videomagnetic, fr a se omite nici un detaliu necesar clarificrii mprejurrilor n care a fost
svrit infraciunea.
n procesul-verbal se vor face meniuni privind:
locul precis unde a fost descoperit arma;
distana dintre arm i victim i dintre arm i alte urme ale tragerii;
categoria de arm, calibrul i modelul acesteia, seria i numrul ei;
direcia n care este ndreptat arma fa de cadavru;
pe care parte este aezat arma;
starea tehnic aparent a armei;
dac pe arm s-au descoperit i alte urme;
dac arma este ncrcat sau nu, dac are cartu pe eav, dac este asigurat sau nu,
dac n ncrctor mai sunt cartue i cte;
numrul ghinturilor i sensul lor de rotaie;
ce se afla pe canalul evii - praf, unsoare, reziduuri de tragere etc.; dac se simte miros
specific de tragere;
indicarea obiectelor, a locurilor i distanelor unde s-au descoperit tuburile trase i
urmele de ptrundere, ieire sau ricoare a proiectilelor trase, n raport de poziia armei i a
cadavrului.
Prin fotografiere trebuie s se evidenieze n mod clar i urmele acesteia, precum i
cele descrise n procesul-verbal, aceast activitate desfurndu-se n prima parte a fazei
statice a cercetrii, pn nu s-au produs modificri n peisajul locului comiterii infraciunii.
3.2. Ridicarea si ambalarea urmelor rezultate dupa folosirea armelor de foc
Ridicarea si ambalarea urmelor trebuie facuta cu cea mai mare precautie, avand in
vedere pe de o parte necesitatea pastrarii lor intacte pentru a fi valorificate din punct de
vedere stiintific, iar pe de alta parte pentru a preintampina producerea unor evenimente
nedorite, cu consecinet privind viata, integritatea corporala sau sanatatea atat a membrilor
echipei cat si a altor persoane ori asupra proprietatii publice sau private. Din aceste
conside3rente se interzice percutarea armei chiar daca este descarcata (prin percutare se poate
Pagina 36 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

rupe cuiul percutor sau poate plesni arcul, iar vibratiile generate de percutor pot duce la
distrugerea microurmelor, fie de pe teava, fie de pe alte parti ale armei). De asemenea nu se
sufla pe teva sau pe alte parti ale armei pentru inlaturarea unor impuritati (aburirea tevii prin
suflare modifica sau distruge atat urmele de miros cat si microurmele). Este interzisa
scoaterea cartuselor aflate in arma, dupa cum cele gasite la fata locului nu se introduc in
arma.
Ambalarea armelor se face in cutii potrivite care sa le protejeze de eventualele socuri
pe timpul transportului ; incarcatorul si cartusele scoase din teava se ambaleaza separat.
Eventualele urme biologice descoperite pe arma, daca nu pot fi recoltate, se transporta
impreuna cu arma in conditii de conservare si ambalare corespunzatoare.
In cazul descoperirii de piese cu dimensiuni mici (fragmente de arcuri, suruburi ),
acestea vor fi ambalate tot separat, pe cat posibil in cutii captusite cu vata, evitandu-se astfel
distrugerea eventualelor microurme.
Atunci cand cercetarea la fata locului se efectueaza pe timp de iarna, armele si
munitiile descoperite la fata locului se examineaza doar dupa ce au fost depuse intr-o camera
cu temperatura constanta, ridicarea, ambalarea si transportarea acestora facandu-se cu
respectarea regulilor.
Proiectilele se extrag cu precautie din suportul in care au patruns pentru evitarea
crearii de urme suplimentare si a pierderii de microparticule. In cazul cartusului tras care nu
poarta mentiuni, tubul se masoara, iar cartusele extrase se cantaresc, ca si arma de altfel.

3.3. Determinarea distanei i direciei de tragere


Una dintre activitile deosebit de importante ce se desfoar n cadrul cercetrii la
faa locului a infraciunilor comise cu arme de foc este stabilirea direciei de tragere. Aceast
activitate poate continua la nevoie i n procesul examinrilor de laborator, concomitent cu
examenul medico-legal al corpului victimei.
Prin noiunea de distan de tragere nelegem intervalul spaial parcurs de proiectil de
la gura evii pn la obstacol.
Distana de tragere poate fi mai mult sau mai puin precis determinat, ns innd
seama de factorii suplimentari ai mpucturii i de urmele existente pe proiectil sau de
efectul perforant al acestuia, putem s o determinm cu aproximaie.
In funcie de distan, tragerile pot fi:
Pagina 37 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

n limita de aciune a factorilor suplimentari i, n acest caz, vorbim despre eava lipit
de corp (fr destinaie), ct i despre tragerile de la mic distan (sub un metru);
n afara limitei de aciune a factorilor suplimentari (trageri de la distane mari, adic
peste un metru n cazul armelor militare i de tir i peste 2-3 m. n cazul celor de vntoare).
n cazul prezenei factorilor suplimentari, stabilirea distanei (ct i a direciei) de la
care s-a tras este mai uoar, prin expertiza criminalistic executndu-se trageri
experimentale de la distane variabile, cu arm i acelai tip de muniie, fiind create astfel de
modele de comparaie.
Dac s-au folosit arme de vntoare cu eav lis care folosesc alice sau mitralii,
distana de tragere se poate aprecia n funcie de suprafaa (cmpul) de dispersare a acestora.
cu ct gradul de dispersare este mai mare, cu att este i distana mai mare. O determinare
cert a distanei, n cazul tragerii cu arme de vntoare cu eava lis, este posibil n cazul
mpucturilor de la distane mici i mijlocii (pn la 10 m.).
Pentru distane apreciate convenional ca fiind mai mari este necesar s se examineze
orificiile de intrare i ieire a proiectilului, determinndu-se n primul rnd direcia de tragere
i apoi, n coroborare cu particularitile locului svririi infraciunii, se poate determina cu
aproximaie i distana de la care s-a tras.
Referitor la stabilirea direciei de tragere, este obligatorie studierea orificiilor de
ptrundere a proiectilelor, ct i a celor de ieire (dac exist), un rol deosebit avnd stabilirea
sensului de perforare.
Dac proiectilul a perforat dou suprafee apropiate, direcia se stabilete prin metoda
vizrii directe, cu ajutorul unui tub de hrtie introdus prin cele dou orificii i, privind prin
tub, putem determina locul din care s-a tras.
Cnd nu este posibil folosirea metodei vizrii directe, ntre cele dou orificii fiind
o distan prea mare, acestea vor fi unite cu o sfoar de-a lungul creia se vizeaz. In acelai
caz se poate folosi i dispozitivul special de vizare.
n stabilirea direciei sau a locului din care s-a tras se va ine sema de elementele
balistice exterioare i de factorii perturbatori externi (vnt, temperatur, rezistena aerului,
fora gravitaional, ploaie, etc.).
Pentru stabilirea direciei (n cazul expertizei balistice) se mai folosesc i manechine
(n caz de omor prin mpucare) mbrcate cu hainele victimei, fiind introduse vergele prin
orificiile de intrare i ieire, indicndu-se astfel traseul proiectilului.

Pagina 38 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAPITOLUL IV
Interpretarea tehnica a urmelor create de armele de foc.Probleme rezolvate prin
balistica judiciara
Din punct de vedere criminalistic, interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de
proba in cursul cercetarii la fata locului urmareste, in primul rand, stabilirea relatiei care
exista intre acestea si fapta savarsita. In al doilea rand, o astfel de interpretare vizeaza
explicarea provenientei urmelor si obiectelor descoperite, mecanismul de formare a
diferitelor categorii de urme, precum si a relatiilor ce exista intre urmele si mijloacele
materiale de proba existente in campul infractiunii.
Interpretarea corecta a urmelor descoperite la fata locului poateconduce la elucidarea
multiplelor probleme pe care le ridica investigarea criminalistica: natura faptei comise, timpul
si locul savarsirii, modul de operare folosit, numarul participantilor, actiunile ori inactiunile
faptuitorului dupa savarsirea infractiunii etc.
4.1 Probleme solutionate cu ajutorul expertizei balistice judiciare in cazul
infractiunilor la regimul armelor si munitiilor
Expertiza balistica judiciara, fiind o expertiza Criminalistica, va fi efectuata in cadrul
unui laborator de specialitate1. Solicitarea pentru efectuarea expertizei se adreseaza institutiei
in care functioneaza laboratorul, iar nu unei persoane anume. Stabilirea specialistului care va
efectua expertiza este atributul conducatorului institutiei in raport de natura lucrarii,
specialitatea care reclama executarea acesteia, gradul de complexitate si incarcatura pe
fiecare specialist criminalist din subordine2.
Intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul trebuie sa vizeze doar aspectele de
specialitate; aria acestora nu se poate largi la aspecte care nu intra in competenta sa (incadrare
juridical, de exemplu). In cazul infractiunilor la regimul armelor si munitiilor, prin expertiza
balistica judiciara, pot fi lamurite, in principal, urmatoarele probleme:
Cu privire la arma:
daca dispozitivul supus examinarii reprezinta arma, in sensul legii3;
1

Art. 118 alin 2 si art.119 alin 2 din Codul de procedura penala; art.1 alin 1 din O.G. nr. 75/24.august 2000
privind autorizarea expertilor criminalisti care pot fi recomandati de parti sa participe la efectuara expertizelor
criminalistice, cu modificarile si completarile ulterioare.
2
V. Berchesan, Cercetare penala (Criminalistica teorie si practica). Indrumar complet de cercetare penala, Ed.
Icar, Bucuresti 2002, p.220.
3
Alin. I pct. 1 al art. 2 din Legea nr 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor.

Pagina 39 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

categoria in care se incadreaza arma;


care este tipul, modelul si calibrul armei;
care este seria si numarul armei;
In cazul in care inscriptiile stantate pe arma au fost inlaturate, trebuie avuta in vedere
relevarea acestora prin metodele chimica, feromagnetica sau electrochimica;
Starea de functionare a armei.
Numai armele care sunt in stare de functionare constituie obiectul material al
infractiunii de nerespectare a regimului arnelor si munitiilor 1. In literature de specialitate2,
pentru existenta obiectului material al infractiunii se adauga conditia ca este necesar ca arma
sa fie completa.
Cu privire la utilizarea armei:
Datele care atesta ca au fost efectuate trageri recente;
Posibilitatile de tragere cu o arma defect;
Posibilitatile de declansare a focului fara a se actiona asupra tragaciului;
Starea de functionare, calibrul si eficacitatea unei arme de constructie artizanala;
Existenta pe teava armei a urmelor factorilor suplimentari ai tragerii;
Distanta si directia din care s-a tras, eventual pozitia victimei si a tragatorului;
Daca un orificiu de impuscatura este de intrare sau de iesire;
Daca victima a fost lovita printr-un foc direct sau prin ricoseu;
Tipul, modelul si marca armei cu care s-a tras, dupa urmele de pe tuburile sau
gloantele supuse examinarii;
Daca tuburile sau gloantele ridicate de la fata locului au fost trase sau nu cu arma in
litigiu , pusa al dispozitie3;
Daca arma in litigiu pusa la dipozitie a mai fost folosita si in cazul altor agresiuni.
Cu privire la munitie:
Seria, calibrul, modelul, felul glontului si al tubului;
Starea calitativa a cartusului;
Daca acestea au fost confectionate industrial sau artizanal;

V. Dongoroz s.a., Explicatii teoretice ale Codului penal roman. Partea speciala, Vol. IV, Ed. Academiei,
Bucuresti, 1972, p.329.
2
Gh. Popa, Investigarea criminalistica a infractiunilor la regimul armelor, munitiilor si materialelor explozive,
Ed. Macarie, Targoviste 2001, 159.
3
V. Berchesan, Metodologia investigarii infractiunilor, vol.I, editia I, Editura Paralela 45, Pitesti 1998, p.145146.

Pagina 40 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Daca alicele sau munitiile folosite pentru incarcarea acesteia prezinta asemanari cu
modelul de comparatie;1
Cu privire la dispozitivul de amortizare:
Daca a fost montat la arma un dispozitiv de amortizare;
Caracteristicile tehnice ale amortizorului;
Daca este de fabricatie industriala sau este realizat artizanal.
Expertiza balistica poate rezolva si alte probleme: examinarile acustice (examinarea
urmelor sonore ale impuscaturii, armarii si percutiei), examinarea armelor de foc atipice si a
celor de fabricatie artizanala (stabilirea caracteristicilor de fabricatie, a particularitatilor
balistice generale, precum si a eventualelor elemente particulare pe baza carora se face
identificarea), examinarea urmelor lasate de pistoalele de implantat bolturi si a armelor de
alarma si aparare2.
4.2 Stabilirea tipului , marcii, modelului si calibrului armei cu care s-a tras
Atat gloantele si tuburile, cat si cartusele descoperite cu ocazia cercetarii la fata
locului pot furniza o serie de elemente pretioase. Astfel, diametrul glontului in partea cea
mai groasa indica, in general, calibrul armei. Explicatia consta in faptul ca glontul,
component al cartusului destinat pentru o anumita arma, are un calibru cu 0,2 - 0,5 mm mai
mare decat calibrul tevii3. Din acest motiv el nu poate fi introdus in arma nici inainte de
tragere si nici dupa efectuarea tragerii. Dupa tragere, deci dupa parasirea tevii, glontul fie ca
revine la dimensiunile initiale, fie ca sufera anumite deformari longitudinale.
Constructia interioara a tevii unei arme este indicata cu precizie de urmele ghinturilor
si plinurilor existente pe glont. Lungimea pasului, respective unghiul de rasucire al
ghinturilor, in raport cu axa longitudinala, ofera date privitoare la tipul, marca si modelul
armei cu care s-a tras4. De exemplu, in cazul in care pe glont nu se gasesc striatii oblice,
intreaga camasa fiind acoberita cu striatii longitudinale, fie ca s-a tras cu o arma cu teava
puternic corodata5, fie ca au fost folosite cartusecare nu au fost destinate pentru tipul de arma
cu care s-a tras. Tot astfel, la fata locului pot fi descoperite gloante deformate, uneori, chiar

V. Berchesan, Metodologia investigarii infractiunilor, vol.I, editia I, Editura Paralela 45, Pitesti 1998, p. 146.
E. Stancu, Tratat de criminalistica, Ed. Actami, Bucuresti, 2001, p. 274-276.
3
Cunostinte generale referitoare la bazele tragerii cu armamentul de infanterie, M.Ap.N., Bucuresti, 1976
4
Tratat practic de criminalistica, vol. I, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1976, p.288.
5
Datorita oxidarii teava nu a mai putut imprima glontului miscarea elicoidala caracteristica armelor cu teava
ghintuita.
2

Pagina 41 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sfaramate. Acest lucru poate fi cauzat fie de folosirea unei arme cu teava retezata, fie a unei
arme normale, insa glontul a lovit un obstacol si prin ricosare a ajuns in tinta.
In cazul tuburilor descoperite la fata locului, marimea, forma si greutatea acestora
indica tipul armei de foc folosite: pusca, pistol sau revolver. Trebuie retinut ca atat tubul si
gatul acestuia, cat si diametrul sau interior arata intotdeauna calibrul armei. In momentul
declansarii focului, ca urmare a presiunii gazelor, tubul si gatul acestuia sufera o usoara
dilatare, determinand marirea diametrului. Daca dilatarea este mai pronuntata, iar gatul
tubului este mai mult ori mai putin crapat se poate aprecia ca la o arma de un anumit calibru
s-a folosit un cartus de calibru mai mic.
In urmatorul tabel1 sunt redate caracteristicile gloantelor si tuburilor dupa care se
poate determina atat tipul si marca cat si calibrul unor arme.2
Nr. Denumirea

Calibrul

Cr

(in mm.)

cartusului

Lungimea (in mm.)


cartus glon tub

Greutate (in grame)


cartus
glont

tub

t
1

Pentru pistol

7,62

34,7

14

24,5

10,2-11,1

5,45-6,7

1,57-1,7

md. 1933
Standard

6,35

23,0

12,6

13,7

5,3

3,3

2,0

9 scurt

24,7

11,5

17,4

9,5

6,0

3,25

4
5
6

Browning
Parabbelum
Parabellum
Label pentru

7,65
9
8

29,5
29,5
36,5

15,0
15,0
26,5

21,5
19,0
15,7

10,5
12,5
12,0

6,0
8,0
7,8

4,14
3,15
4,0

7
8

revolver
Colt,md 1911
Pusca cu

11,43
7,62

32,4
77,16

16,3
28,6

22,8
53,0

19,0
21,75

12,9
9,6

5,8
9-11

pentru
3

Browning
Standard
pentru

glont usor,
1908 Rusia
In ceea ce priveste stabilirea modelului si tipului armei cu care s-a tras, apare o
problema in cazurile in care specialistului sau expertului i se prezinta spre examinare o arma
de foc putin cunoscuta. In prima etapa se procedeaza la examinarea inscriptiilor existente pe
arma in litigiu, marcii fabricii, semnele firmei producatoare. Pistoalele de fabricatie straina au
1
2

Tratat practic de criminaistica, vol. I, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1976, p. 289.


Berchesan V., Ruiu M., Tratat de tehnica Criminalistica, Ed. Little Star, Bucuresti 2004, p.420

Pagina 42 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

inscriptionate, in afara seriei armei, si alte inscriptii cu diferite semnificatii, de exemplu


denumirea pistolului, calibrul, firma.
In a doua etapa, mai ales in situatia in care inscriptiile mentionate mai sus lipsesc, se
trece la stabilirea datelor tehnice si a particularitatilor constructive ale armei prezentate.
Datele tehnice ale oricarei arme de foc consta in:
Lungimea totala;
Greutatea armei, atat cu cartuse, cat si fara cartuse;
Lungimea canalului tevii;
Grosimea peretelui tevii;
Numarul, directia si latimea ghinturilor.
Particularitatile de constructie a armei se concretizeaza in:
Constructia tevii;
Sistemul de dare a focului;
Modul schema de montare a tevii si a inchizatorului;
Felul piedicii de siguranta;
Directia de aruncare a tuburilor.
Atat datele de ordin tehnic, cat si cele de constructie sunt comparate cu alte arme de
foc asemanatoare si cu datele existente in cataloagele de specialitate. Astfel, masuratorile
fizice trebuie facute cu cea mai mare exactitate, orice abatere putand conduce la erori de
identificare. Este important faptul ca particularitatile de constructie si datele tehnice pot
conduce la o identificare generala a armei.
Se poate concluziona ca, atat constructia pieselor armei care lasa urme pe tubul
cartusului, cat si dimensiunile acestora, inclusiv amplasarea se constituie intr-o caracteristica
ce poate conduce in majoritatea cazurilor la stabilirea cu precizie a modelului armei.
4.3 Starea de functionare a armei
Stabilirea starii de functionare a armei se pune in cazul in care persoana care a
executat tragerea invoca anumite defecte ale armei. Tinand cont de faptul ca expertizele de
acest gen sunt foarte dificile, practica criminalistica recomanda ca examinarea armei sa se
faca intr-o anumita ordine, folosindu-se instructiunile fiecarei arme trimise spre examinare.
Arma se examineaza atat montata cat si demontata.
Examinarea armei montate. Se face cu scopul de a stabili starea de pstrare a pieselor
i modul lor de funcionare. Se recomand ca nainte de a demonta arma s se fac
Pagina 43 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

roentgenografia sau gammagrafia acesteia pentru evitarea unor accidente, n cazul cnd este
blocat sau ncrcat. Fotografia obinut indic starea i modul n care se mbin piesele
armei. este necesar s se stabileasc gradul de efort ce trebuie aplicat pe trgaci pentru a
determina declanarea nchiztorului. Acesta se stabilete cu ajutorul unui dinamometru sau
unei greuti atrnate pe trgaciul armei. gradul de efort cel mai mic obinut de la o arm n
stare de funcionare trebuie s nu fie sub valoarea minimal artat n tabele sau indicat de
constructor. Examinarea armei montate vizeaza, in principal, urmatoarele :
Gradul de efort ce trebuie aplicat pe tragaci pentru declansarea inchizatorului ;
Daca pe suprafata armei exista rugina sau zgarieturi ;
Existenta sau inexistenta crapaturilor la piesele componente ;
Daca splintul extractorului si capul percutoruluisunt sau nu deplasate ;
Daca dispozitivul de oprire retine sau nu inchizatorul in stare deschisa la introducerea
incarcatorului fara cartuse ;
Starea clamei de sustinere a incarcatorului, respectiv daca tine incarcatorul in manerul
armei, chiar in situatia in care acesta iese usor din locas ;1
Impingerea cartusului din incarcator in camera cartusului ;
Functionarea mecanismului de siguranta.
Pentru aceasta ncrctorul se ncarc cu cartue de exerciiu i se introduce n
mnerul pistolului, se trage nchiztorul napoi i i se d drumul. Se verific dac nchiztorul
a revenit n poziia anterioar i dac a fost mpins cartuul n camera sa.
Cnd cocoul este blocat cu piedica de siguran i se apas pe trgaci, trebuie ca
trgaciul s nu se mite napoi i nici nchiztorul s nu se deplaseze.
Se verific dac cocoul pus n poziia armat este inut bine n aceast poziie. La
pistolul n bun stare de funcionare cocoul pus n poziia armat nu se va declana la o
uoar apsare din spate.
Ultima verificare urmrete s stabileasc dac mecanismele de tragere funcioneaz
bine. n acest scop se verific dac, la apsarea pe trgaci, cocoul scap uor de pe poziia
armat. La ncetarea apsrii pe trgaci mecanismul de tragere revine n poziia anterioar.
Examinarea armei demonate. Se va examina separat fiecare piesa componenta. In
primul rand, se verifica daca piesele respective poarta sau nu aceeasi serie. Examinarea tevii
dupa ce a fost stearsa cu calti ori carpe uscate vizeaza stabilirea eventualelor defecte ale
canalului, respectiv:
tirbituri, pori, ciocnituri mai mari sau mai mici, coroziuni ale metalului;
1

Sub presiunea servantului si greutatea sa de apasare pe butonul clamei.

Pagina 44 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

rotunjiri ale colurilor cmpurilor ghinturilor, vizibile n special pe muchiile acestora;


dilatri transversale de culoare nchis, observate sub forma unui inel continuu sau cu
ntreruperi.
pete mici, formate de oxizi ferici, care au aspectul unor puncte mici situate pe canalul
evii;
urme de oxizi ferici - pete de culoare nchis - superficiale, rmase dup scoaterea
ruginii1;
zgrieturi cu aspect de liniue, avnd, uneori, metalul atacat pe margini;
La verificarea nchiztorului se va constata: dac plinturile nchiztorului i ale
capacului percutorului sunt sau nu micate din loc; uzura dispozitivului de blocare a
nchiztorului; uurina cu care percutorul se mic n canalul nchiztorului, uzura vrfului
percutorului i proeminena lui n canalul de ghidaj (vrful percutorului va iei din canal cu
1,3 - 1,7 mm.), dac vrful percutorului este mpins de ctre arc spre napoi i intr dup
peretele anterior al nchiztorului; dac captul exterior al extractorului este mpins de ctre
arc spre centru.
La examinarea blocului armei i amecanismului de percuie se verific: starea
arcurilor, dac proeminena ejectorului nu este uzat, uzura orificiilor pentru axul cocoului i
pintenul opritor, precum i cea a plintului de sprijin al arcului pragului de armare. La coco
se caut uzura orificiului pentru axul su, eventuala turtire a metalului i rotunjirea
crestturilor piedicii de siguran.
La cercetarea dintelui opritor se va constata uzura muchiilor proeminenei sale, a
vrfului i arcului su, dac acesta se menine strns n locaul su.
Trebuie avuta in vedere o problema importanta cu care se confrunta expertii
criminalisti din domeniul balisticii judiciare si anume aceea de a se pronunta cu privire la
posibilitatea de tragere cu o arma defecta.
mpucturile fr apsare pe trgaci au loc, de obicei, datorit uzurii unei piese, i
anume:
uzura general a suprafeei exterioare a nchiztorului i cea concomitent a suprafeei
interioare a lcaului su;
curbarea si slabirea arcului susintor al trgaciului;
uzura pieselor care menin percutorul n poziia armat;
slbirea arcului percutorului;

V. Macelaru Balistica judiciara, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1972, p.111.

Pagina 45 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

o oarecare lrgire a lcaului nchiztorului fa de detuntor, tiut faptul c


dimensiunile cutiei evii trebuie s fie aceleai pe toat ntinderea ei.
Posibilitatea degradrii armei se mrete odat cu uzura suprafeelor nchiztorului i
a lcaului su, care duce la mrirea jocului dintre ele, ceea ce creaz posibilitatea
nchiztorului, sub presiunea pintenului opritor, s se ridice puin n sus.
Slbirea arcului de armare a percutorului ca i existena unsorii, micoreaz fora de
frecare ntre pragul de armare i pintenul opritor i prin aceasta, uureaz decalnarea lui.
mpucturile accidentale se produc n majoritatea cazurilor n care exist mai multe
defecte, aprute dup o ndelungat i neglijent folosire a armei.
n cazul defectrii armei, fapt ce se poate constata cnd nchiztorul cu cocoul lsat
n jos are posibilitatea de a se deplasa cu cutia evii 1,6 - 2 mm., mpuctura este posibil n
urma unor lovituri puternice n patul sau mnerul armei.
n cazul loviturilor n capul patului armei, cartuul, n baza ineriei, se deplaseaz din
detuntor spre vrful percutorului. Sistemul percutor - coco tinde, de asemenea, s se
deplaseze prin aciunea forei de inerie, la care se opune arcul de armare, care deplaseaz
percutorul n poziia iniial, ajunge la caps i, dac fora de lovire este suficient, produce
mpuctura.
La declanarea mpucturii fr apsare pe trgaci poate s se produc i o montare
greit a nchiztorului armei (cocoul nu este suficient nurubat pe percutor).
De multe ori exista posibilitatea producerii unei impuscaturi din intamplare, cu o arma
in stare de buna functionare.
mpucturile din ntmplare, cu o arm n bun stare de funcionare, se produc, n
general, ca urmare a folosirii imprudente sau neglijente a acesteia.
Expertiza balistic trebuie s evidenieze particularitile de construcie ale armei,
care permit posibilitatea unei mpucri din ntmplare. De exemplu, atunci cnd automatul
ncrcat nu are sigurana pus i este lovit cu capul de pmnt, nchiztorul alunec napoi, n
virtutea greutii sale, pn la peretele din spate al lcaului i introduce cartuul n detuntor,
revine i lovete capsa, producnd mpusctura.
O mpuctur accidental se poate produce fr a apsa degetul minii pe trgaci,
prin agarea trgaciului de proeminena unui obiect oarecare, de exemplu, la vntoare, prin
agarea trgaciului de o crengu din pdure.
Unele pistoale, dac nu au sigurana pus, iar cartuul se gsete n detuntor, se pot
declana prin lovirea cocoului. La alte pistoale, printr-o lovitur puternic, poate sri

Pagina 46 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sigurana, din care cauz se elibereaz percutorul, iar dac sunt ncrcate, se produce
mpuctura.
O alt situaie o constituie aceea n care apsarea asupra trgaciului se face n mod
intenionat, dar exist convingerea c mpuctura nu se va produce ntruct trgtorul este
convins c arma nu este ncrcat, acest lucru impunnd controlul armamentului dup fiecare
tragere. Rolul expertului n asemenea cazuri se reduce la stabilirea mprejurrilor n care a
fost introdus cartuul n detuntor i dac acest lucru se poate produce n condiiile relatate de
persoana care a efectuat mpuctura.
Stabilirea posibilitii unei mpucturi din ntmplare, cu o arm n stare de bun
funcionare, se face prin efectuarea de trageri experimentale.
Formularea concluziei
Specialistul poate formula una din urmtoarele concluzii:
a) cert pozitiv, respectiv: Arma litigiu este un pistol., model .., calibru
i este n stare de funcionare ;
b) cert - negativ cum ar fi: Arma n litigiu este un pistol , model.,
calibru .i nu este n stare de funcionare ;
c) de probabilitate de exemplu: Arma n litigiu este un pistol., calibru i
se afl, probabil, n stare de funcionare ;
d) de imposibilitate de genul: Nu se poate stabili modelul i tipul pistolului n
litigiu.

4.4 Starea de functionare a munitiei


Investigarea criminalistic a muniiei are rolul de a stabili tipul, modelul i anul de
fabricaie al cartuelor pe baza caracteristicilor, a inscripiilor fabricilor productoare,
existente pe rozeta tubului.
Examenul tehnic de laborator al muniiei.
Examenul tehnic de laborator al munitiei are drept scop stabilirea urmatoarelor :
starea cartuelor i dac pot fi utilizate pentru tragere;
modelul cartuului cruia i aparine glonul;
seria de fabricatie si daca toate cartusele fac parte din aceeasi serie ;
Pagina 47 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dac bucata de metal este un glon deformat sau o parte din el; dac metalul prezentat
este un glon se va preciza felul i modelul glonului;
cauza deformrii glonului; felul i modelul glonului ;
dac anumite cartue sau alice se aseamn cu cele prezentate pentru comparaie;
dac materialele folosite pentru ncrcarea anumitor cartue de vntoare (tuburi,
capse, alice, bure, pulberi), se aseamn cu cele prezentate pentru comparaie;
dac pentru fixarea capsei ntr-un anumit tub a fost folosit un aparat special;
dac bucile de plumb sunt confecionate manual;
dac alicele artizanale au fost confecionate de un anumit instrument;
dac anumite alice, modelul de fabricaie i compoziia chimic a celor pentru
comparaie sunt asemntoare;
caracteristicile burelor extrase dintr-o plag, n timpul operaiei chirurgicale sau la
autopsia medico-legal a cadavrului, ori gsite la locul svririi infraciunii;
rondelele (discurile de carton) destinate s in alicele n cartue pn la producerea
mpucturii (de regul, n timpul mpucturii sunt frmiate de alice i, rareori, constituie
obiectul unei expertize);
mecanismul folosirii urmelor pieselor armei pe tuburile arse, caracteristicile i
semnificaia lor;
modelul i tipul armei din care s-a tras;
dac cartuul n litigiu a fost tras din arma examinat;
mecanismul formrii pe glon a urmelor canalului evii;
dac un glon tras i un tub ars au format acelai cartu, necesitatea acestui gen de
expertiz se ivete ndeosebi atunci cnd glonul gsit nu are pe el urmele canalului evii
pentru a se putea identifica arma cu care s-a tras;
care din tuburi sau gloane a fost tras primul;
dac tuburile sau gloanele sunt standardizate sau nlocuitoare pentru arma respectiv.
Examinarea fizico-chimica
La examinarea fizico-chimica, dupa cercetarea urmelor lasate de incarcatura de
pulbere din munitia trasa se procedeaza la recoltarea tuturor particulelor gasite atat pe canalul
tevii armei cu care s-a tras, cat si pe obiectele in care s-a tras. Trebuie rezolvate urmatoarele
aspecte :
crui fel de pulbere i aparine cea prezentat pentru expertiz (pulberi negre - cu fum
- i pulberi coloidale - fr fum);
dac din eava armei respective s-a tras vreun foc;
Pagina 48 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

felul i compoziia pulberii cu care s-a efectuat tragerea cu arma respectiv; acest
lucru se poate stabili dup resturile pulberii nearse din canalul evii, dup resturile de ardere
ale pulberii explozive depuse pe canalul evii, pe gloane, pe bure i obstacole aflate n
apropierea armei;1
dac ncrctura de pulbere din cartuele de alicele respective nu este excesiv, dac
acestea sunt ncrcate regulamentar i dac se poate trage cu ele, fr teama c eava armei va
fi deteriorat. Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar a se stabili marca pulberii i
cantitatea ce o conine fiecare cartu, de asemenea, corelaia dintre greutatea pulberii i a
alicelor, iar dac ncrctura este fcut cu pulbere fr fum, se va stabili i gradul de apsare
a pulberii de ctre bur;
ct timp a trecut de la efectuarea mpucturii prin eava armei respective.

Capitolul V
Identificarea armelor de foc dupa urmele principale ale tragerii

Urmele formate in cazul folosirii armelor de foc sunt definite ca urmele create de
arma pe cartusul tras si urmele impuscaturii formate pe corpul victimei sau pe obiectele
asupra carora si-a exercitat actiunea proiectilul si ceilalti factori suplimentari ai tragerii sau
acele elemente materiale care apar pe corpul omenesc sau pe diferite obiecte componente ale
mediului, rezultate in urma producerii impuscaturii cu ocazia savarsirii unei infractiuni.
In cazul folosirii armelor de foc la comiterea unei infractiuni, se produc doua mari
categorii de urme, cunoscute sub denumirea generica urme ale armelor de foc, care sunt
clasificate ca:
Urme principale;
Urme secundare.
Urmele principale rezultate in urma tragerii cu arme de foc (uneori denumite si factori
principali ai tragerii) sunt constituite din:
Arma de foc propriu-zisa, care poate fi prezenta sau nu la locul faptei in momentul
cercetarii;

Pagina 49 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Elementele de munitie (proiectile, tuburi, capse, bure) si urmele create de arma pe


acestea;
Urmele de intrare si iesire ale proiectilului (perforari sau canale oarbe cu retentia
proiectilului);
Urmele de ricoseu;
Urmele sonore (ale armarii, percutiei, detonatiei) si urmele luminoase 1 (flacara de la
gura tevii, efectul luminos al proiectilului), daca acestea au fost fixate printr-un procedeu de
inregistrare.
Urmele secundare (denumite si factori secundari ai tragerii) sunt constituite din:
Urmele rezultate din actiunea flacarii;
Urmele rezultate din actiunea gazelor;
Urmele de pulbere arsa (funingine);
Urmele de pulbere nearsa;
Inelul de stergere;
Inelul de metalizare.
5.1. Identificarea armelor dupa urmele formate pe glont si pe tubul cartusului
Identificarea armei cu care s-a savarsit o infractiune reprezinta scopul final al oricarei
expertize balistice judiciare. Procesul de identificare consta in examinarea comparativa a
gloantelor, a tuburilor descoperite, in corpul victimei sau la fata locului, cu gloantele sau
tuburile trase experimental cu arma gasita in campul infractional ori ridicate de la o persoana
suspecta.
Procesul de identificare a unei arme de foc parcurge doua faze:
In prima faza se determina grupul sau categoria careia ii apartine
arma, in baza caracteristicilor generale reflectate de urmele formate pe proiectil si pe
tub, referitoare la modelul, tipul, calibrul armei etc.
In a doua faza are loc identificarea propriu-zisa prin examenul
comparativ al caracteristicilor individuale, specifice fiecarei tevi ghintuite si fiecarui
ansamblu al mecanismelor de tragere.

I. Cora, C. Dumitrescu, I. Vochescu, D.Ionete Curs de criminalistica, vol I, Tehnica criminalistica, Partea a
II-a, Academia de Politie Al. I. Cuza, Bucuresti, 1975, p.7

Pagina 50 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

litigiu comparare
striatii

Continuitatea striatiilor, care


atesta identificarea armelor
Identificarea general a armei de foc cu eav ghintuit
Necesitatea de a stabili tipul i sistemul unei arme de foc pe baza unui glon tras, a
unui tub ars sau a altor urme balistice se impune n cazul comiterii unei infraciuni la care
infractorul a folosit o arm de foc, acestea constituind un indiciu deosebit de valoros pentru
formarea cercului de bnuii. Dac infraciunea a fost comis cu o arm cu eav

Pagina 51 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ghintuitntele de identificare generale se bazeaz n principal pe studierea macroscopic a


glonului i a tuburilor arse.
Studierea glonului indic tipul i sistemul armei din care a fost tras, innd cont de
forma, dimensiunea i greutatea glonului care pot indica felul armei: puc, pistol sau
revolver.
Forma alungit, ascuit la capt a glonului n greutate de cca. 30 g. i i lungimea 28
mm. indic o arm cu eava lung. Glonul de revolver este cilindric i are vrful bont, iar cel
de pistol are vrful rotunjit.
Diametrul (calibrul) glonului msurat cu micrometrul n partea cea mai groas indic,
n general, calibrul armei. glonul destinat pentru o anumit arm nu poate fi ns introdus
nici nainte, nici dup tragere, ntr-o arm prin gura evii, deoarece, n primul caz, calibrul
propriu-zis al glonului este cu 0,2 - 0,5 mm. mai mare dect calibrul evii, iar dup tragere
prsind eava, revine la dimensiunile iniiale sau capt unele deformri longitudinale.
Urmele ghinturilor i ale plinurilor pe glonul tras indic cu precizie construcia
interioar a evii armei cu care a fost tras. Glonul trecnd prin eav este supus aciunii
acesteia i reprezint negativul suprafeei interioare a evii. Suprafeele proeminente dintre
ghinturile evii apar pe lng cmaa glonului sub form de anuri, iar ghinturile sub form
de proeminene.
Sensul ghinturilor este de obicei dextrogir, iar unele arme au ghinturile sinistrogire.
Limea urmelor cmpurilor de pe glon este egal cu limea cmpurilor din eava
armei cu care s-a tras. Limea cmpului se msoar, de obicei, ntre marginile de jos ale
acestuia.
Lungimea pasului care este unghiul de rsucire a ghinturilor n raport cu axa
longitudinal, indic tipul armei.
Cnd nu se gsesc pe glon striaiunile oblice produse de plinurile dintre ghinturi,
toat cmaa fiind acoperit cu striaii longitudinale, criminalistul trebuie s se gndeasc la
dou posibiliti:
a) Glonul a fost tras dintr-o arm a crei eav a fost puternic atacat de oxizi, iar
datorit acestui fapt glonul nu are imprimat micarea helicoidal, caracteristic armelor cu
eav ghintuit, glonul trecnd prin eav fr a mai fi nurubat ntre ghinturi;
b) La comiterea infraciunii autorul s-a folosit de cartue care nu au fost destinate
pentru sistemul sau chiar tipul de arm respectiv.

Pagina 52 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Un alt element care poate ajuta la identificarea general a armei de foc este semnul
fabricii din care se poate deduce proveniena muniiei. Acest semn se afl pe partea
posterioar a glonului.
Tubul ars gsit la cercetarea locului infraciunii va fi studiat din urmtoarele puncte de
vedere:
a) Mrimea, forma i greutatea lui, care indic tipul armei cu care s-a tras: puc,
pistol sau revolver. Forma tubului i particularitile formei lui limiteaz mult posibilitile de
a se folosi un cartu de un anumit calibru la diferite alte sisteme de arme, care au acelai
calibru i aceasta datorit construciei camerei de explozie a armelor;
b) Modul de sertizare: glonul este fixat n partea de sus, ngustat a tubului, numit
gtul tubului. Modul de sertizare poate indica locul de fabricaie a muniiei.
Inscripiile de pe fundul tubului indic proveniena i locul fabricaiei muniiei.
Dac la cercetarea la faa locului infraciunii, pe baza direciei tragerii s-a stabilit locul
de unde s-a tras i dac n acel loc s-au descoperit tuburi arse, se poate deduce sistemul armei.
de exemplu: T.T. cal.7,62 mm. BROWNING cal.7,65 mm. arunc tubul la dreapta;
PARABELLUM mod. 1908 cal. 9 mm. i BERETTA mod. 1941 cal. 9 mm. arunc tubul n
spate pe direcia tragerii; WALTHER mod. 1938 cal. 9 mm. arunc tubul la stnga.
Cnd se cunoate sistemul de arm cu care s-a comis infraciunea, n cazul unei
sinucideri cu aspect de omor, sau omor cu aspect de sinucidere, locul unde se afl tubul ars,
face posibil stabilirea locului de unde s-a tras, fapt ce permite tragerea unor concluzii juste
n ceea ce privete calificarea faptei.
Cnd la locul infraciunii nu se gsesc tuburi arse, acest lucru indic urmtoarele
aspecte:
infraciunea a fost comis cu o arm care nu arunc tuburile arse (revolverul);
infractorul, foarte precaut, dup comiterea infraciunii a adunat corpurile delicte,
cunoscnd importana acestora n identificarea armelor de foc.
Identificarea individual a armelor de foc cu eava ghintuit.
Identificarea pe baza gloanelor.
Canalul evii armei de foc cu eava ghintuit, poart ntodeauna urmele uneltei cu care
a fost lucrat, urma ce apar sub form de striaii fine, microscopice, caracteristice pentru
fiecare lot de fabriacie i care se reproduc cu fidelitate pe cmaa glonului tras. Aceste
Pagina 53 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

striaii, la nceput sunt asemntoare la lotul de arme fabricate ntr-un anumit timp, dar cu ct
arma este folosit mai mult, fiind supus i agenilor atmosferici i aciunii gloanelor, canalul
evii se individualizeaz, fapt ce determin crearea de ctre plinurile dintre ghinturi a unor
caracteristice ce nu se gsesc la alt arm. Identificarea individual a armei dup glon se face
pe baza acestor striaii create de canalul evii i reproduse perfect pe cmaa glonului.
Examinarea la microscopul comparator
Microscopul comparator dispune de dou obiective i de un singur ocular, n cmpul
cruia vor fi reunite, n perfect continuitate cele dou imagini ale obiectivelor. Compararea
gloanelor se face pe poriuni, de aceea suporturile de susinere pe care sunt aezate
proiectilele vor fi micate sincronizat, pentru ca acestea s prezinte, n succesiune, aceleai
faete.
Deosebit nsemntate o are iluminarea incident, cu aceeai intensitate i din acelai
unghi. Iluminarea difuz, obinut natural sau artificial este indicat la examinarea cmpului
de striaii mai mari i clare. Iluminarea laeral, sub un unghi de 30-45 fa de planul
obiectului examinat reliefeaz n mod satisfctor detaliile urmelor, fr a le denatura.
Aceast metod permite observarea direct a continuitii sau discontinuitii liniare a
striaiilor formate pe glon de particularitile microreliefului evii.

a) b) a) b)
Striatii create de ghinturi pe camasa glontului observate si fotografiate cu ajutorul
microscopului comparator
a) litigiu
b) model de comparare

Pagina 54 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Metoda comparrii mulajelor


Mulajul se poate obine prin desfurarea unui strat gelatinos sau metalic, care,
desprin de pe glon i ndreptat n plan, reflect urmele caracteristice interiorului evii armei.
Sunt cunoscute dou metode de redare a suprafee glonului prin contact static:
1. Mulaje transparente, pelicule formndu-se prin introducerea gloanelor n diferite
soluii gelatinoase;
2. Mulaje opace, pelicula obinndu-se prin galvanoplastie.
La prima metod pelicula (mulajul) obinut se taie pe axa longitudinal, ntre urmele
formate de cmpurile dintre ghinturi, dup ce a fost tiat la baz i la vrful glonului. Apoi
se desprinde de pe glon i se lipete ntre dou plci de sticl cu balsam de Canada.
Pentru colorarea peliculei se poate folosi fucsin, rou de Sudan sau un alt colorant
care se dizolv uor n aceton i acetat de amil, dar nu i n dicloretan. Acest mulaj red
exact detaliile i poate fi folosit direct la scoaterea pozitivelor fotografice.
La a doua metod copia reliefului glonului se obine prin depunerea unui strat metalic
pe suprafaa cilindric a acestuia, cu ajutorul curentului continuu, ntr-o baie electrolitic.
Dup nichelare glonul se spal bine, apoi stratul de nichel - cupru se taie pe axa
longitudinal, se ndreapt i se fotografiaz (se compar). Fotografierea este necesar s se
fac concomitent la glonul de la faa locului i la cel de comparat pentru a asigura o
iluminare constant. Aceast metod prezint dezavantajul de a nu reda ntodeauna detaliile
mici ale urmelor.

Tehnica de rulare a proiectilului.


Aceast metod const n rularea proiectilelor pe mase ceroase, aliaje metalice moi,
celuloid sau alte materiale plastice care pot reduce microrelieful de pe ele.
n unele cazuri copiile se obin perin aciunea mecanic (apsarea proiectilului pe
suportul folosit pentru rulare), iar n altele, prin aciunea termic, glonul nclzindu-se pn
la o anumit temperatur spre a se putea imprima pe suport.
Rularea se poate efectua normal, cu ajutorul unei rigle sau a unui dispozitiv, n care
glonul se fixeaz la capete, pe axa sa longitudinal. nainte de rulare, glonul se cur,
pentru ca microrelieful s nu conin impuriti care s denatureze urma.

Pagina 55 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rezultatele rulrii se fixeaz fotografic. Examinarea comparativ se face att pe


fotografii ct i direct, pe copiile obinute la microscop.
Prezint avantajul pstrrii intacte a proiectilelor corpuri delicte, pentru reluarea
ulterioar a examinrilor, a transpunerii n suprafaa plan, dar n acelai timp, prezint n
numeroase cazuri dezavantajul unei reproduceri incomplete a detaliilor mici.
Tehnica fotografic
Procedeele fotografice se folosesc nu numai ca mijloc de fixare a ceea ce s-a obinut
printr-una din metodele de comparare, dar i ca metod independent de comparare,
fotocopiile constituind obiecte de comparare.
Se cunosc dou metode fotografice: fotografia panoramic i aa numita desfurare
optic a proiectilului.
Prima metod de comparare const n fotografierea pe seciuni longitudinale a
suprafeei glonului, care apoi se asambleaz tindu-se prile care se repet.
Pentru a doua metod se folosete conversograful, care permite reproducerea pe
pelicul a ntregii suprafee a proiectilului, datorit micrii sincronizate a platanului care
susine proiectilul i peliculei din aparatul fotografic (micarea platanului i a peliculei se
face n sens invers). Compararea fotografiilor reprezentnd suprafaa cilindric a dou
gloane se face prin metoda continuitii liniare (mbucare) sau prin cea a suprapunerii. n
acest din urm caz fotografiile se execut pe materiale transparente, colorndu-se n culori
diferite (folosindu-se metoda virrii) pentru a se putea urmri mai uor detaliile respective.

Tehnica profilografic
Unul din aparatele cele mai utilizate la analizarea suprafeelor i care corespunde cel
mai bine problemelor criminalisticii, respectiv, traseologiei i implicit balisticii este
profilograful (striagraful).
Adaptat nevoilor criminalisticii, n scopul examinrii profunzimii unor striaii
materializate pe diagrame, striagraful este indicat pentru analizarea suprafeelor plane sau la
trasarea longitudinal a obiectivelor cilindrice.
Identificarea generala a armelor de foc cu teva lisa
Pagina 56 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Focul tras dintr-o arm cu eav lis, de vntoare, pornete din gura evii ca o mas
compact cu rondel i bur.
Elementele generale de identificare pe baza burelor sunt:
a) Diametrul burelor indic cu aproximaie calibrul armei. O concluzie asupra
calibrului armei se poate trage de ctre expert, numai dup ce s-a consultat un specialist n
aceast materie;
b) Materialul din care sunt confecionate burele arat dac cartuul a fost procurat din
comer sau infractorul s-a folosit de un tub vechi pe care l-a ncrcat singur.
Numrul i greutatea alicelor permit stabilirea calibrului armei numai n cazul cnd
acestea au fost gsite grupate. Modul de confecionare i felul materialului indic dac alicele
provin din cartue cumprate din comer sau sunt de construcie proprie.
La armele cu eav lis dup fiecare tragere tuburile se extrag manual din camera de
ardere, motiv pentru care tuburile arse se gsesc foarte rar la faa locului.
Tubul ars, folosit de o arm cu eav lis, prezint urmtoarele elemente de
identificare general:
a) Dimensiunea care indic calibrul armei este stabilit convenional;
b) Inscripiile imprimate pe corpul tubului, care este confecionat din carton presat i
pe raza lui indic proveniena i locul de fabricaie;
c) Gradul de uzur indic dac cartuul este nou sau a mai fost folosit i rencrcat.
Identificarea individuala a armelor de foc cu teava lisa
Stabilirea calibrului armei cu alice
Calibrul armei cu alice se stabileste pe baza marcii fabricii de pe tevile armei, unde
deseori se mentioneaza si lungimea camerei cartusului. De asemenea, acesta se poate stabili
prin masurarea diametrului canalului tevii la distanta de 22 de centimetri de la detunator, cu
ajutorul unui instrument special, iar apoi prin compararea datelor obtinute cu datele din
tabele.
Cu o suficienta precizie se poate stabili calibrul si prin masurarea cu un subler a bazei
camerei cartusului fiecarei tevi. (Ex. : calibrul 12 corespunde diametrului tevii de 18,2 mm ;
calibrul 16 18,8 mm ; calibrul 20 15,7 mm).

Pagina 57 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Datorit principiilor balistice n baza crora este construit o arm cu eav lis i a
muniiei folosite, identificarea individual cu ajutorul alicelor se poate face numai n mod
indirect i numai n cazul cnd alicele au fost confecionate de infractor cu mijloace proprii.
Descoperind la locul comiterii infraciunii alice din a cror form i material rezult
c nu sunt cumprate din comer, expertul va cuta s stabileasc cu ce instrumente au fost
confecionate. Astfel, se va putea deduce dac alicele au fost confecionate cu o dalt sau
clete de srm, cuie sau plumb. Prin analiza de laborator, difracia i fluorescena n raze X,
prin analiza spectral se pot stabili unele elemente constitutive ale aliajelor materialelor din
care s-au confecionat alicele comparativ cu materialele ridicate de la bnuii.
Singura urm a mecanismului armei cu eav lis ce rmne pe tub este cea lsat de
percutor pe caps, care permite stabilirea n mod sigur, pe baza caracteristicilor armei cu care
s-a tras. Cu toate c tubul poate fi folosite de mai multe ori, capsa trebuie schimbat dup
fiecare tragere i n acest fel, urma percutorului pe caps reprezint ntodeauna rezultatul
ultimei trageri. n asemenea cazuri, elementele de identificare individual sunt: forma,
profunzimea i plasamentul percuiei precum i unele caracteristici microscopice ale vrfului
percutorului.
Burele au valoare numai atunci cnd sunt confecionate de deintorul armei din
hrtie, pnz, cli sau ln. n asemenea situaii burele descoperite la faa locului vor fi
trimise expertului i vor putea fi folosite ca material comparativ n cazul cnd la domiciliul
bnuitorului se descoper materiale similare.

Obtinerea modelelor tip de comparatie


Obinerea modelelor tip de comparaie se impune expertului balistician, atunci cnd i
se cere s constate dac tuburile arse descoperite la locul faptei i glonul extras cu ocazia
autopsiei din cadavrul victimei, au fost sau nu trase cu arma care este supus expertizei.
Pentru ca modelele tip s fie bune pentru comparaie, tuburile trebuie s ndeplineasc
dou condiii principale:
sigurana c ele provin de la obiectul care se identific;
aptitudinea lor de a fi comparate cu celelalte obiecte cu care se identific.
Obinerea modelelor tip de comparaie se face prin trageri experimentale. n vederea
efecturii acestor trageri, expertul trebuie s pregteasc materialul i arma cu care se execut
tragerea. Prin pregtirea materialului se nelege activitatea expertului balistician de a asigura
Pagina 58 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cartuele necesare tragerilor experimentale, n raport cu tipul i modelul armei corp delict, ct
i celelalte materiale necesare.
n acest scop, este necesar ca expertul s procure, s aleag cartue de acelai calibru,
de aceeasi fabricaie, care au acelai marcaj pe rozet, acelai fel de caps, iar tuburile i
gloanele s fie confecionate din acelai material din care sunt fcute tuburile arse i
gloanele trase, care urmeaz a fi comparate.
nainte de fiecare tragere experimental proiectilul i tubul sunt examinate pentru a nu
avea zgrieturi sau urme de lovire, iar dac acestea exist, vor fi descrise sau fotografiate,
nainte de a le folosi la tragere.
Pentru buna reuit a examenului comparativ, expertul trebuie s aibe la dispoziie
mai multe modele tip de comparaie. n acest scop el va procura pentru fiecare arm
examinat 3-5 cartue, care vor fi folosite la tragerile experimentale. Exist dou opinii n
legtur cu un numr mare de cartue pentru tragerea experimental:
a) Se pot stabili precis urmele produse de mecanismul i interiorul evii armei corp
delict, ceea ce necesit un numr mare de tuburi arse i de gloane trase;
b) Repetarea tragerii cu aceeai arm, cu un numr mai mare de cartue, poate duce la
diminuarea sau alterarea proeminenelor care creaz urmele caracteristice existente pe
tuburile i gloanele incriminate, fcnd posibil crearea unor alte urme suplimentare ce pot
deruta expertul.
Dup ce au fost efectuate examinrile preliminare, stabilindu-se eventualele defeciuni
ale armei incriminate (prin gammagrafiere), dac se poate trage cu ea, dac nu se descarc
accidental etc., dup ce s-au colectat reziduuri, n vederea analizelor chimice, n scopul de a
se stabili dac s-a tras sau nu cu acea arm, criminalistul va proceda la pregtirea armei n
vederea tragerilor experimentale.
n acest scop expertul va executa urmtoarele:
eava armei va fi curat de rugin i reziduurile depuse cu ocazia ultimei
mpucturi, va ndeprta unsoarea i toate impuritile existente pe eav;
va cura mecanismul de dare a focului, astfe ca arma s fie n condiii optime de
tragere.
Dup aceste pregtiri expertul va proceda la efectuarea tragerilor experimentale.
n toate cazurile, n mod obligatoriu, atunci cnd organul de poliie nu are o camer de
experien cu poligon redus autorizat, tragerea experimental se va efectua la poligonul
garnizoanei. Aceasta pentru a se evita unele accidente ce s-ar putea produce prin ricoarea sau
devierea gloanelor.
Pagina 59 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Obinerea tuburilor arse drept modele de comparaie pot fi captate ntr-un scule
aezat n dreptul orificiului de evacuare a tuburilor la armele automate sau semiautomate, sau
pot fi extrase cu grij cu ajutorul nchiztorului n cazul diferitelor puti, pentru ca tuburile s
fie ferite de lovituri ce pot crea urme suplimentare atunci cnd tubul ars ia contact cu
pmntul.
Gloanele modele tip de comparaie trebuie s ndeplineasc anumite condiii:
s poarte pe cmaa protectoare numai urmele provocate de interiorul evii armei din
care au fost trase;
s nu fie diforme (lovite sau turtite);
s fie ferite de formarea unor striaii suplimentare;
toate gloanele trase s intre n posesia expertului.
Pentru captarea gloanelor sunt ntrebuinate mai multe feluri de dispozitive.
Unul dintre dispozitive este format dintr-un tub de oel sau de beton de 2 m. avnd
diametrul de 20 cm. i fixat n poziie vertical. n tub se toarn ap, aproximativ 3/4din
volumul acestuia. n interiorul tubului, pe fund, se afl o plas de oel inoxidabil, ce servete
la scoaterea gloanelor din tub, care se poate ridica cu ajutorul unui cordon, fr a vrsa apa.
Tubul este ataat printr-un colier de un perete n poziie vertical, astfel nct se poate
detaa cu uurin. Deasupra tubului se gsete un dispozitiv de lemn care are o deschiztur
vertical care indic axul central al tubului i servete drept ghid pentru tragerea n ap.
Rezistena apei este suficient pentru a atenua fora glonului i poate opri un glon tras cu cea
mai puternic ncrctur. Dispozitivul, dei ofer captarea gloanelor n condiii suficient de
bune, fr striaii suplimentare, nu a fost rspndit datorit faptului c este incomod.
Captatorul de proiectile, n varianta folosit n ara noastr este format dintr-o cutie
lung de aprox. 3 m., cu o lime de cca. 40 cm.
Lada de captare umplut cu cli
n interiorul lzii, la distane egale, 20-25 cm., sunt aezate nite rame de lemn prinse
de perei cu ajutorul unor jgheaburi, care mpart lada n compartimente. Pe aceste rame se
prinde cte un carton alb, care are rolul de a marca dac glonul a trecu dintr-un compartiment
n altul. Spaiile ntre aceste compartimente sunt umplute cu vat sau cli, care au rolul de a
frna viteza glonului i, totodat, de a-l opri pentru a nu iei din lad. n primele
compartimente, de regul, se aeaz plci din cauciuc cu pnz, pentru a scade din fora de
ptrundere a glonului.

Pagina 60 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru a evita lovirea, deformarea i crearea de striaii suplimentare prin lovirea sau
prin presarea gloanelor ntre ele, se recomand ca dup fiecare tragere (foc), glonul s fie
cutat i scos din dispozitiv, orificiile de intrare n cartoane s fie nsemnate, iar dup
formarea a 20-30 de orificii de intrare s fie nlocuite. Gloanele astfel colectate se
mpacheteaz separat ntr-o bucat de hrtie sau vat i pe ambalaj se va scrie tipul i modelul
armei cu care s-a tras, numrul tragerilor, data tragerii i numele expertului care a efectuat
tragerea experimental.
Att gloanele ct i tuburile corp delict sau modelul tip de comparaie se vor conserva
n condiii optime (se vor unge cu ulei de oase), iar dup efectuarea i ntocmirea raportului
de constatare tehnico-tiinific balistic judiciar, vor fi ataate acestuia trimindu-se
organului de poliie care a solicitat efectuarea examenului comparative de laborator.
Se impune efectuarea unor trageri experimentale speciale n situaiile cnd expertului
i sunt date spre cercetare probleme ca:
dac se poate trage cu arma suspect, care este defect, improvizat sau de construcie
proprie;
care este puterea de ptrundere a glonului;
de la ce distan s-a tras, pentru stabilirea urmelor suplimentare ale mpucturii sau a
mptierii alicelor (n cazul armelor de vntoare).
Pentru efectuarea tragerilor experimentale cu unele arme defecte, de construcie
proprie sau improvizate, expertul se va deplasa la poligon i va instala arma n cauz n anul
de tragere, fixnd-o pe un stlp sau un trepied, iar percutarea se poate face la distan cu
ajutorul unei sfori legat de trgaci.
Pentru a stabili puterea de ptrundere a glonului, expertul va executa tragerea tot n
poligon, instalnd n direcia tragerii obiecte diferite, a cror natur i dimensiuni s fie ct
mai apropiate sau chiar similare cu acele ale obiectului cercetat. n acest scop, se pot efectua
trageri n buci de lemn, tabl, fier etc., lund ns toate msurile de precauie, pentru a se
evita toate accidentele ce s-ar putea produce n urma ricorii glonului.
Distanele de la care s-a tras se vor nota pe o etichet, ce se va ataa pe obiectul n
care s-a efectuat tragerea, separat pentru fiecare foc.
Pentru aprecierea distanei de la care s-a tras, n cazurile de mpuctur apropiat cu
arme cu glon, n scopul stabilirii urmelor suplimentare ale mpucturii, expertul care
execut tragerea experimental la poligon, va instala n direcia tragerii obiecte similare cu
cele cercetate, sau buci de carton alb prinse n rame i de dimensiuni corespunztoare.

Pagina 61 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Distanele de la care se pot efectua tragerile i care se noteaz pe obiect, separat


pentru fiecare foc n parte, pot fi de la eava lipit pn la 100 cm. distan pn la care pot
zbura particulele de pulbere n funcie de felul armei i a pulberii. n ceea ce privete
stabilirea nmptierii alicelor la armele de vntoare, tragerea se execut n panouri, n care
s-au prin buci de carton alb sau pnz alb cu dimensiuni de 50x50 cm. pn la 1x1 m., sau
i mai mare, deoarece alicele armei de vntoare se rspndesc ntr-un con ce se mrete
uniform, n raport cu distana de la care s-a tras.
5.2. Identificarea pe baza tuburilor arse
Tubul cartuului prezint mai multe variaiuni ale urmelor cauzate de piesele armei cu
care s-a tras, determinate de tipul i sistemul acesteia.
Elementele individuale de identificare ce se disting pe tubul ars sunt cauzate de:
a)Urmele percutorului. n momentul declanrii focului, percutorul lovete capsa
tubului, imprimnd o adncitur mai mult sau mai puin pronunat i caracteristic ca
profunzime, form i plasament. Seciunile transversale ale diferitelor percutoare pot fi:
rotunde, ovale, ptrate, rombice, dreptunghiulare. Seciunile longitudinale spre vrful
percutorului pot fi: plate, ascuite, bombate, trapezoidale. Neregularitile microscopice de pe
vrful percutorului produc urme corespunztoare n percuie, care se preteaz foarte bine la
identificarea acestuia.

Urma creata pe
fundul capsei de
cuiul percutor.

Pagina 62 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alte caracteristici individuale pentru identificare sunt formate n caps de unele


modificri, deteriorri sau chiar rupturi ale percutorului, ca urmare a uzurii acestuia.

Urma creata pe fundul


capsei de cuiul percutor.

b) Urmele peretelui frontal al nchiztorului. Peretele frontal al nchiztorului care n


mod normal poart urme de frez i unele urme produse de uzur apas cu for tubul, iar cu
ocazia reculului ce se produce n momentul exploziei ncrcturii, aceste neregulariti se
imprim mai mult pe caps i pe fundul tubului.
c) Urmele camerei de explozie. Camera de explozie prezint pe perete neregulariti
sau proeminene care se imprim pe latura tubului cartuului la introducerea acestuia, ct i
datorit dilatrii lui n momentul exploziei i a extragerii tubului din camera de explozie.
d) Urmele ghearei extractoare. Gheara extractoare produce o serie de striaii pe
gulerul tubului n momentul cnd tubul se lovete de pragul arunctorului i este aruncat
afar. Urmele redau conturul muchiei ghearei extractoare.

Pagina 63 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Urma creata de gheara extractoare pe fundul tubului de cartus

Urme creata de gheara extractoare si cuiul percutor pe fundul tubului de cartus


e) Urmele pragului arunctor (dintele opritor). La extragerea tubului ars, n momentul
cnd nchiztorul ajunge la captul camerei de explozie, bara cartuului se lovete de dintele
opritor care face ca tubul s fie aruncat n afar. Datorit acestei lovituri pe gulerul tubului se
creaz urma dintelui, care apare pe partea opus striaiilor produse de gheara extractoare.
Discurile lui METZGER sunt transparente, gradate n cercuri concentrice i linii
perpendiculare ntretiate. Cu ajutorul lor se poate calcula cu exactitate deschiderea
unghiurilor formate de ejector i gheara extractoare, n raport cu urma percutorului.
Microscopul stereoscopic se utilizeaz la examinare separat a urmelor formate pe
tubul incriminat i pe cel de comparaie. Stereomicroscopul permite analiza n relief a
striaiilor produse att pe rozeta tubului, ct i pe pereii laterali ai acestuia. Cu ajutorul lui se
observ imaginea de ansamblu, forma i plasamentul striaiilor, precum i ale craterului
tormat de percutor pe caps n urma tragerii. Stereomicroscopul este dotat cu dispozitive de

Pagina 64 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

iluminat i fotografiere, permind, n lipsa microscopului comparator, procedeul secundar de


examinare comparativ a fotografiilor.
Microscopul comparator are dou obiective i un singur ocular. Cu ajutorul acestuia
se poate urmri continuitatea liniar a striaiilor existente pe tuburile comparate. n afar de
dispozitivele de iluminat i fotografiat, microscopul comparator este prevzut i cu suporturi
speciale pentru susinerea i rotirea pieselor examinate.
Striagraful este un aparat de palpare a suprafeelor, fiind dotat cu analizoare mecanooptice, prin intermediul crora se poate urmri i nregistra continuu orice diferen de relief
survenit pe cmaa tubului - cartu. Rezultatele obinute ca urmare a palprii, cu ajutorul
unui vrf de diamant sunt nregistrate pe o profilogram, iar cotele acestora sunt indicate
cifric, examenul comparativ putndu-se efectua prin confruntarea att a profilorgamelor
obinute, ct i a cotelor espective.
Dispozitivul DOLEGAL - CECCALDI permite fotografierea rapid a rezetei tuburilor
- cartu, putndu-se reproduce pe un singur clieu 12 rozete introduse ntr-un dizpozitiv
special. Sursa de lumin este o lamp de cuar cu iod se 12V./100w.
5.3 Identificarea armei dupa piesa prezentata
Necesitatea de a stabili modelul si exemplarul de arma pe baza pieselor ei prezentate
separat se impune in cazul cand la locul comiterii faptei se gasesc acestea din urma
(incarcator cu sau fara cartuse; plasele de la manerul pistolului; incarcatorul; baioneta;
capacul magaziei de cartuse;)
Stabilirea carui model de arma ii apartine o piesa intreaga, in majoritatea cazurilor, nu
prezinta greutati. Expertiza se reduce la confruntarea piesei prezentate cu piesele
corespunzatoare ale diferitelor modele de arme de foc. In mai multe cazuri s-a reusit sa se
stabileasca pe baza pieselor prezentate nu numai modelul armei, ci si exemplarul careia ii
apartinea piesa (atunci cand pe acea piesa exista numarul seriei).
Cand expertul dispune de exemplarul de arma de la care lipseste piesa gasita la locul
faptei, este posibil sa se constate ca acea piesa ii apartine pe baza urmelor lasate de arma sau
invers.
Exista cazuri cand infractorii distrug intentionat numele si inscriptiile de pe arme prin
pilirea partii de metal pe care sunt stantate acestea, sau prin chernuirea lor. Pentru restabilirea
numerelor de pe otelul din care sunt fabricate armele de foc pot fi folosite metode chimice si
electro-chimice.
Pagina 65 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Actiunea metodelor chimice se bazeaza pe faptul ca partile metalului pe care au fost


stantate cifre si litere au o densitate mai mare decat restul metalului. Diferenta de densitate se
observa cu ochiul liber la tratarea cu acizi a metalului cercetat.
Suprafata de cercetat a metalului se lustruieste pana la luciu cu glaspapir, se
degreseaza cu un tampon cu vata muiat in eter, dupa care in jurul ei se construieste un digulet
din parafina de cca. 3-5 mm. Inaltime. In aceasta baita improvizata se toarna reactivul ce are
urmatoarea compozitie:
acid azotic 25%
acid acetic glacial 25%
alcool etilic de 96 grade 59%
Daca in timp de 1-2 ore pe fundul baitei nu apar cifre sau litere, atunci, cu coltul unei
hartii de filtru , se scoate cu atentie reactivul utilizat, in asa fel incat sa nu se distruga aparitia
imaginii, iar apoi se adauga reactivul proaspat. Reactivul se schimba de cateva ori pana la
aparitia imaginii, cand este necesar ca aceasta sa se fotografieze imediat, intrucat este
instabila.
Metoda electrocoroziunii se bazeaza pe solubilitatea mai mica a otelului in partile in
care, in urma marcajelor, au o densitate mai mare decat restul metalului, prin aplicarea
electrolizei. Ca electrolit se va folosi o solutie de clorura de sodiu de 2%, iar ca sursa de
curent poate fi folosita o baterie de 4,6 V. Anodul va fi piesa cu semnele pilite, iar catodul
placa de plumb.
Inainte de a se aseza piesa in vasul cu electrolit se lustruieste partea piesei pe care se
vad urmele semnelor pilite. Dupa aceea, toata suprafata piesei se degreseaza prin frecare cu
vata muiata in eter sau prin spalare cu benzina si se acopera cu o pojghita de protectie din
colodiu (sau solutie de plexiglas cu dicloretan). Dupa uscarea peliculei se decupeaza din ea
bucata ce corespunde suprafetei de pe care au fost pilite semnele.
Procesul decurge normal daca se constata degajarea intensa de bule de gaze pe catodul
de plumb, si daca se formeaza in electrolit niste fulgi brun verzui.
Inainte de verificarea partii de metal cu semnele in curs de restabilire, metalul se va
sterge cu vata. Dupa 10-15 minute de la inceperea procesului chimic se pot citi cifrele si
liteerele ce apar pe metal.
4.4 Mijloace tehnice moderne utilizate in expertiza balistica sisteme automate

Pagina 66 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pe langa mijloacele clasice de examinare (separata si comparativa) utilizate in


expertiza balistica, de un real ajutor ar fi utilizarea unor sisteme automate, in vederea
identificarii criminalistice.1 Se impune mentiunea ca aceste sisteme informatice nu substituie
activitatea de expertiza realizata de expertul criminalist specializat in domeniul balisticii
judiciare, ci o sprijina prin restrangerea ariei cautarilor si compararilor in evidentele manuale.
Totodata, constituie cea mai insemnata inovatie in domeniul criminalisticii, privind
identificarea armelor de foc, de la descoperirea microscopului de comparare balistic acum
aproape 80 de ani.2
Legislatia nationala in materie deschide drumul pentru astfel de sisteme prin
instituirea Registrului National al Armelor, in cadrul Inspectoratului General al Politiei
Romane, ca sistem complex de prelucrare a datelor cu privire la evidenta armelor, a
detinatorilor de arme, precum si a operatiunilor cu arme si munitii. In realizarea atributiilor
sale, Registrul National al Armelor beneficiaza de datele inscrise in registrele de evidenta,
tinute de armurierii care produc arme si munitii, precum si de cele din certificatele de
omologare, pentru armele fabricate in Romania; evidenta armelor militare, a armelor de
aparare si paza, precum si a munitiilor corespunzatoare, constituie informatii secrete de stat si
se tine in registre separate. Pentru armele produse in strainatate se au in vedere datele din
documentele de procurare, elementele de marcare aplicate pe arme, precum si certificatele de
atestare a indeplinirii conditiilor de omologare.
In ultima perioada de timp sunt testate sau utilizate sisteme complexe opticomecanice computerizate, printre care se evidentiaza:
sistemul Drugfire produs de firma americana
Mnemonic Systems Incorporated; aceasta consta dintr-un microscop optic prevazut
cu sursa de iluminare prin obiectiv (episcopica) si camera video care preia si transmite
imaginea tubului sau a proiectilului unui computer. Acesta executa comparatii bazate pe
analizarea analoga a minutiilor existente (urme striatii) intr-o singura platforma computer.
Sistemul IBIS produs de firma americana Forensic Technology Incorporated;
bazat si compus in principal pe aceleasi principii ca cel anterior, executa comparatiile bazate
pe imagini preluate separat ale percutiei in sine cat si a capsei de initiere in ansamblu, ca si
ale urmelor lasate de ghinturile tevii. Codificarea minutiilor se face matematic dupa metoda
vectoriala, ceea ce ii ofera posibilitati de stocare si comparare a informatiilor sensibil
1

Ca si in cazul amprentelor digitale prin sistemul AFIS.


Philipp O. Gravelle, de profesie chemist, dar pasionat de microscopie, microfotografie si arme, a creat, la
inceputul anului 1925, microscopul comparator.
2

Pagina 67 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

superioare sistemului Drugfire. Are doua module: Bulletproof pentru gloante si


Brasscatcher pentru tuburile trase.
Sistemul NIBIN (National Integrated Ballistic Information Network), rezultat prin
unificarea celor doua. In vara anului 2001, echipamentul NIBIN era localizat in peste 250 de
laboratoare ale fortelor de ordine federale americane, executand peste 10.000 de corelari, ce
au facut legatura intre peste 20.000 de infractiuni. In acest sistem, sunt utilizate date digitale,
rezultate din procesarea imaginilor bidimensionale, preluate de la glont sau de la tubul ars. Au
fost realizate si sisteme informatice care utilizeaza date digitale rezultate din procesarea
imaginilor tridimensionale (se inregistreaza adancimea urmelor specifice), cu rezultate mai
bune decat ale sistemelor care utilizeaza date 2D, in cazul examinarii gloantelor.
Intr-o prezentare sintetica, un sistem automat utilizat in identificarea criminalistica a
armelor este constituit din:
1. Componenta de receptie, care este responsabila de prelucrarea datelor de la glont
sau de la tubul ars si de pregatirea lor pentru analiza. In general, componentele includ
elemente hardware si software necesare pentru:
a) preluarea datelor de la specimen (captured data) informatii cu termenul de date
captate. Acestea sunt asociate cu fenomenul fizic ce serveste la inregistrarea trasaturilor
suprafetelor probei. In cazul unei fotografii, de exemplu, fenomenul fizic fundamental este
reflexia luminii de catre suprafata obiectului, astfel incat datele captate corespund diferitelor
intensitati ale luminii din diferite puncte de pe suprafata probei. Acest proces este executat de
componente hardware specifice (senzori);
b) codificarea datelor intr-un format ce poate fi stocat si prelucrat de un computer.
Aceste informatii sunt cunoscute ca date digitale (digitized data). De asemenea, acest proces
este executat de un hardware specializat;
c) procesarea datelor digitale, in scopul analizarii si compararii. Acest proces, in mod
normal, presupune anumite etape intermediare. Aceste date finale rezultate din procesare sunt
cunoscute ca date normalizate (normalized data). Intregul proces se va numi normalizare a
datelor si are la baza algoritmi de normalizare.
2. Componenta de corelare este responsabila de compararea seturilor de date
normalizate si de organizarea rezultatelor pentru examinarea lor de catre utilizator. Termenul
de componenta de corelare provine din aceea ca algoritmii de corelare sunt utilizati pentru
compararea seturilor de date normalizate. In general aceasta componenta include elemente
software necesare pentru:

Pagina 68 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a) evaluarea gradului de asemanare dintre doua seturi de date normalizate. De baza


sunt algoritmii de corelare;
b) Organizarea rezultatelor compararii, daca sunt comparate mai mult de doua gloante
(de exemplu in ordine descrescatoare a gradului de asemanare);
c) furnizarea de instrumente utilizatorului pentru verificarea rezultatelor obtinute prin
algoritmii de corelare. Aceasta sarcina este indeplinita de G.U.I. (Graphic User Intreface).
Aditional cautarii automate in baza de date care se constituie din imaginea tubului
sau glontului vazuta prin microscopul comparator balistic si captata cu ajutorul unei camere
video compararea se realizeaza si in functie de atribute cum ar fi calibrul armei,
impresiunea

ghinturilor,

directia

rasucirii,

adancimea

ghintului,

particularitatile

inchizatorului, forma cuiului percutor, pozitia extractorului si particularitatile de expulzare a


tubului.
Fiabilitatea bazei de date si a operatiunilor executate depinde de puterea retelei
informative si de calitatile acesteia. Conectarea la server a fiecarui laborator participant in
retea se realizeaza printr-o linie de comunicatii digitale de mare viteza. In plus fata de
optiunile pe care le ofera microscopul comparator, expertul are la dispozitie o baza de
comparare mare, deoarece imaginile stocate de toate laboratoarele sunt disponibile in sistem;
mai mult, comparari simultane pot fi efectuate de mai multe laboratoare pe aceeasi imagine.
Cand asemanarile apar, expertul solicita mijlocul material de proba original pentru a face
comparare finala, folosind microscopul balistic, deoarece ca proba in instanta este acceptata
numai metoda standard a compararii balistice cu microscopul.

Concluzii

Balistica reprezinta o ramura a mecanicii teoretice care studiaza fenomenele ce se


produc n urma folosirii armelor de foc. Datorit rolului important, balistica a ajuns s fie
ridicat la rangul de tiin, avnd un obiect de cercetare bine definit, metode proprii de
cercetare tiinific, principii i legiti proprii.
O parte din datele stiintifice ale balisticii sunt folosite si aplicate de catre organele de
urmarire penala, de catre criminalistica, in cercetarea diferitelor infractiuni la a caror
savarsire s-au folosit arme de foc, ori legat de acestea s-au comis alte fapte incriminate de
lege. Odata cu cresterea numarului infractiunilor savarsite cu ajutorul armelor de foc, si-a
Pagina 69 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

facut loc in cadrul tehnicii criminalistice o noua ramura : Balistica judiciara. Este o ramura
relativ tanara a tehnicii criminalistice, ce trebuie sa tina pasul cu dezvoltarea balisticii
generale, precum si cu dezvoltarea tehnicii militare in ceea ce priveste constructia armelor de
foc portative si a munitiei folosite la acestea.
Punctul de plecare in constituirea balisticii judiciare ca ramura a tehnicii
criminalistice este legat, in principal, de descoperirea metodelor de identificare individuala a
armei de foc dupa gloantele si tuburile arse. Dac studiem diferitele lucrri de specialitate
aprute de-a lungul timpului, vom constata c, n afara elementelor de noutate i a diferitelor
interpretri ale fiecrui ajutor, n toate aceste lucrri descoperim aceleai principii de baz ale
balisticii i aceleai reguli generale cu privire la identificarea criminalistic. Acest fapt se
datoreaz neschimbrii caracterelor generale ale fenomenelor balistice, care au rmas la fel,
chiar dac s-au produs unele modificri produse de procesul tiinei i tehnicii.
Prezenta lucrare abordeaz un mic segment al balisticii judiciare, acela al examinrii
i identificrii armelor de foc, privit prin prisma necesitii acestor cunotine n cadrul
probaiunii din procesul penal.
n situaia actual, a ascensiunii fenomenului infracional i implicit a creterii
numrului infraciunilor comise cu arme de foc, este de necontestat rolul deosebit de
important deinut de expertiza criminalistic n general i expertiza balistico-judiciar n
particular, pentru soluionarea cauzelor penale i svrirea actelor de justiie.
La baza acestei lucrri se afl n primul rnd literatura de specialitate aprut n ara
noastr printre care menionez: Emilian Stancu - Criminalistica; Camil Suciu Criminalistica; Vasile Mcelaru - Balistica judiciar; Ion Angelescu - Expertiza
fonobalistic judiciar. Pe linie de teorie a dreptului procesual penal, un rol foarte important
n realizarea lucrrii de fa l-au avut: Tratat de procedur penal de N.Volonciu,
Explicaii teoretice ale Codului de procedur penal romn de V.Dorogoz i colectiv,
precum i Expertiza judiciar de E.Mihuleac.
O importanta contributie pentru realizarea acestei lucrri au avut-o i lucrrile de
specialitate strine, revistele i publicaiile care au ca obiect armamentul de foc, precum i
sprijinul experilor de Balistic judiciar din cadrul Institutului de Criminalistic.
Dei, dup cum am menionat anterior, balistica nu a nregistrat progrese deosebite n
ultimii 20 de ani, totui se poate remarca creterea profesionalismului experilor din domeniu,
apariia de metode de cercetare noi i ceea ce cred c este foarte important, dobndirea de
ctre expertiza ballistico- judiciar a unui loc bine determinat n cadrul procesului penal.

Pagina 70 din 71

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pe aceast tem, a balisticii judiciare, se pot scrie multe pagini fr a epuiza n


ntregime subiectul, prezenta lucrare fiind o ncercare de a trata n linii generale problemele la
care sunt chemai s rsupund att experii balisticieni ct i organele de urmrire penal.
Cele cinci capitole pe care este structurat lucrarea fac referire la principalele aspecte ale
cunoaterii armelor de foc accentund problema expertizei i a identificrii armelor de foc
dup urmele lsate de acestea.

Pagina 71 din 71