CUPRINS

MOTIVATIA LUCRARII
SCURT ISTORIC AL AFECTIUNII
CAPITOLUL I Notiuni de anatomie si fiziologie
CAPITOLUL II Infarctul Miocardic Acut

Definitie

Etiologie

Fiziopatologie

Anatomie patologica

Tablou clinic

Forme clinice

Investigatii

Diagnostic

Diagnosticul diferential

Tratament

Tratament profilactic: igieno-dietetic, medicamentos,chirurgical

Evolutia si prognostic

Complicatii

CAPITOLUL III
1. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu IMA
2. Rolul propriu- asigura conditiile de specializare
3. Rolul asistentei medicale in examinarea clinica a pacientului
4. Supravegherea pacientului
5. Rolul asistentei medicale in alimentatia pacientului
6. Rolul asistentei medicale in aducarea sanitara a pacientului
7. Rolul delegat- rolul asistentei medicale in examinarea paraclinica
8. Rolul asistentei medicale in administrarea tratamentului

9. Descrierea a doua tehnici in functie de afectiune

CAPITOLUL IV
Studiu de caz I ( plan de ingrijire , foaia de temperatura si epicriza)
Studiu de caz II
Studiu de caz III
CONCLUZII
PROPUNERI SI NOUTATI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

Motto:
Fiecare are vrsta arterelor sale
(Cazali)

MOTIVATIA LUCRARII

Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul anilor de

practica si din literatura de specialitate.In perioada acestor ani am reusit sa acumulez
cunostintele necesare despre aceasta afectiune astfel fiind pus in situatia de a acorda
ingrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile infarctului miocardic
sa nu intalnesc piedici in scopul redarii acestuia in cel mai scurt timp familiei si societatii.
Astfel sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare ajutor in profesia de asistent medical
pentru a fi apt in orice situatie de a preveni o recidiva a bolii si daca este posibil, chiar sa
ii dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice pentru ca riscul de recidiva a bolii sa fie
cat
mai
scazut.
Am ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa datorita conditiilor
sociale,factorilor de stres ,factorilor favorizanti si pune probleme grave asupra sanatatii
individului
Lucrarea de fata este structurata in patru capitole, primele trei teoretice, iar ultimul
capitol a luat in considerare trei studii clinice.
S-a pornit de la anatomia arborelui coronarian normal, morfopatologia si fiziopatologia
modificarilor coronariene si a miocardului in I.M.A., realizandu-se totodata si o
clasificare a tipurilor de infarct miocardic. Partea a doua a urmarit in detaliu elementele
legate de ingrijirea pacientilor cu I.M.A. In acest demers, s-a avut in vedere o serie de
aspecte privind diagnosticul clinic si diferential, simptomatologia, examenul general
precum si investigatiile, tratamentul si ingrijirile in I.M.A.
3

Ultimul capitol al lucrarii, cel mai extins, a avut in vedere analiza a trei studii de caz
reprezentative ale unor pacienti internati la Spitalul judetean Sfantul Ioan Cel Nou de la
Suceava in Sectia de cardiologie, avand varste si medii socio-profesionale diferite,
respectiv o tipologie si manifestare diferita a infarctului miocardic, fapt ce a necesitat
alegerea anumitor tratamente si ingrijiri specifice.

ISTORICUL I IMPORTANA BOLII

Ultimele secole de civilizatie - al XIX-lea si al XX-lea - au determinat, o dat cu
destinul politic si social al planetei, si destinul genetic al omenirii. Industrializarea, aparitia
automobilului, razboiul modern, dezvoltarea societatilor capitaliste sunt doar cateva date
care aparent tin numai de istorie. Toate aceste 'evenimente' au influentat sanatatea, viata,
moartea. Cu alte cuvinte, indicii traditionali ai epidemiologiei - natalitatea, mortalitatea,
incidenta, prevalenta - reprezinta efectul a cel putin doua secole de progres.
Infarctul miocardic acut reprezint cea mai important cauz de deces. n diferite
statistici decesul prin infarct reprezint 15-20% din totalitatea deceselor.
n Romnia, in anul 2005 , din 100 de decese, 48 s-au datorat bolilor
cardiovasculare , din care 25 au fost ca urmare a unui infarct miocardic. n aceeasi perioad
, rata standardizat a mortalitatii prin boli cardiovasculare a fost, pentru Romania de peste
120 la 100.000 locuitori, faa de o medie de 80 pentru Europa.
n ultimii 20 ani incidenta complicatiilor aterosclerozei a sczut constant in Europa
de vest datorit eficacitii masurilor de preventie primar si secundar. Aceste msuri sunt
aplicate incomplet sau partial in Europa de est, inclusiv Romania i ca urmare incidenta
bolilor cardiovasculare crete continuu.
Mortalitatea acut in infarct miocardic s-a redus spectaculos in ultimii 30 ani
datorit progreselor n terapia de urgent. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronarian a
redus n ultimii 10 ani mortalitatea acut n spital a infarctului de miocard sub pragul de 10
%.
Infarctul miocardic este unul din cele mai frecvente diagnostice la pacienii spitalizai n
rile industrializate, n Statele Unite se produc n fiecare an aproximativ 1,5 milioane de
infarcte miocardice. Rata mortalitii prin infarct acut este de aproximativ 30%, mai mult de
jumtate din decese producndu-se nainte ca individul afectat s ajung la spital. Dei rata
mortalitii dup spitalizare pentru infarct miocardic a sczut cu aproximativ 30 de procente de-a
lungul ultimelor dou decade, aproximativ l din fiecare 25 de pacieni care supravieuiesc la
spitalizarea iniial moare n primul an dup infarctul miocardic. Supravieuirea este marcat

redus la pacienii vrstnici (peste vrsta de 65 de ani), a cror rat de mortalitate este de
20% la l lun i de 35% la l an dup infarct.
Mai frecvente la brbai, aceste afeciuni se transmit adesea din tat n fiu. Dac,
n parte, aceasta se poate explica prin factori de risc comuni (regim bogat n grsimi,
sedentarism), medicina a constatat i importana factorilor genetici.
Pronosticul pacienilor cu boal coronarian a fost mbuntit de progresele
nregistrate n tratamentele cardiovasculare, totui aceasta rmne prima cauza de
mortalitate, n Romnia decednd zilnic prin infarct miocardic 40 de oameni, potrivit
studiilor prezentate la congresul de cardiologie.
Previziunile Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) arat c boala coronarian
v rmne tot principala cauz de deces pentru urmtorii 20 de ani, reprezentnd 12,2 la
sut din mortatitalitea general, naintea celor provocate de cancer, accidente rutiere,
HIV/SIDA i bolile hepatice. n 2010, aproape 30 la sut dintre pacienii cu insuficien
coronarian prezint risc de mortalitate de trei ori mai mare dect la cancer. Jumtate
dintre bolnavi mor la patru ani de la depistarea bolii, iar unu din patru se reinterneaz la
trei luni de la primul episod. Numai n Statele Unite ale Americii, la fiecare 26 de
secunde cineva sufer de un eveniment coronarian, de exemplu infarct miocardic i la
fiecare minut cineva moare din aceast cauz. n Romnia, datele statistice arat c la
sfritul anului 2006 erau nregistrai aproape un milion de pacieni cu boal coronarian
ischemic. n Statele Unite se produc n fiecare an aproximativ 1,5 milioane de infarcte
miocardice. n Romnia, bolile cardiovasculare stau la baza a 63% din totalul deceselor
din ara noastr, n timp ce n Europa procentul este de 37%.
Rata mortalitii prin infarct acut este de aproximativ 30%, mai mult de jumtate
din decese producndu-se nainte ca individul afectat s ajung la spital. Dei rata
mortalitii dup spitalizare pentru infarct miocardic a sczut cu
aproximativ 30 de procente de-a lungul ultimelor dou decenii, aproximativ l din fiecare
25 de pacieni care supravieuiesc la spitalizarea iniial moare n primul an dup
infarctul miocardic. Supravieuirea este marcat redus la pacienii vrstnici (peste vrsta
de 65 de ani), a cror rat de mortalitate este de 20% la o lun i de 35% la l an dup
infarct.
Tromboliza este cea mai la ndemn metod de reperfuzie miocardic n multe
centre medicale unde angiografia nu este la ndemn i se iniiaz n termen optim de 6
ore (maxim 12 ore) de la debutul durerii. Se poate ncepe chiar i din faza pre-spital, dar
este preferat administrarea n spital, unde sunt la ndemn metode de intervenie de
urgen.
Angioplastia este o metod de tratament n cazul infarctului, fiind n proporie de
95% eficient. Romnia beneficiaz doar de un sfert de angiografe pe cap de locuitor.
Anual, 13.000 de ceteni romni sufer un infarct, rata mortalitii atingnd cote
ngrijortoare.

CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie a
aparatului
Cardiovascular

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Inima este un organ situat n mediastin, orientat cu vrful la stnga n jos i
nainte, cu baza n sus la dreapta i napoi. Din punct de vedere anatomic i fiziologic se
deosebete inima dreapt (atriul i ventricul drept) i inima stng (atriul i ventricul
stng).
Inima stng este alctuit din atriul i ventriculul stng, separate prin orificiul
atrioventricular. Atriul stng primete snge arterial, care vine din plmn prin cele patru
vene pulmonare. Orificiul atrioventricular stng sau mitral este prevzut cu doua valve
care l nchid n timpul sistolei i l las deschis n timpul diastolei. Vetriculul stng
primete n diastol sngele care vine din atriul stng iar n sistol l evacueaz n artera
aort prin orificiul aortic, prevzut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoid
aortic). Orificiul mitral i cel aortic constituie sediul de elecie al cardiopatiilor
reumatismale (stenoza mitral i insuficiena aortic).

Inima dreapt este alctuit din atriul i ventriculul drept, separate prin orificiul
atrioventricular drept.
Atriul drept primete snge venos din marea circulaie, prin orificiile venei cave

superioare i ale venei cave inferioare.

Artera

pulmonara
Acest trunchi arterial voluminos conduce sangele de la inima la plaman. Artera

pulmonara porneste din ventriculul drept, de care este separata prin valvula pulmonara.
Ea se indreapta in sus, apoi se separa sub arcul aortic in doua ramuri: artera pulmonara
dreapta, mai lunga e mai mare (are trei ramuri lobare), si artera pulmonara stanga (cu
doua

ramuri

lobare).

Vena

pulmonara
In numar de 4 (cate doua de fiecare parte), venele pulmonare se deschid in

auriculul

stang,

in

care

aduc

Camerele

sangele

oxigenat

in

plaman.

inimii

Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul)
drept si stang, sunt camerele de primire a sangelui.Acestea colecteaza sangele adus de
vene. Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe
puternice.

Atriul

Ele

imping

sangele

prin

artere,

de

la

inima

catre

corp.

drept

Primeste singe neoxigenat din organism de la cele doua vene cave; acest singe ,
trece prin atriul drept si prin valva tricuspida in ventriculul drept si pe urma prin artera
pulmonara

ajunge

la

plamini

unde

Ventriculul

va

fi

oxigenat;

drept

Are o structura mai trabeculata , comparativ cu cel sting si nu are acceaiasi forta de
contractie;

de

la

Atriul

nivelul

sau

pleaca

artera

pulmonara;

stang
In el se varsa cele patru vene pulmonare si este despartit de ventriculul sting prin

valva mitrala; singele oxigenat care vine de la plamin, trece prin atriul sting si valva
mitrala

in

ventriculul

sting;

10

Ventriculul

stang

Este cea mai importanta structura din punct de vedere al functiei de pompa a
inimii; miocardul sau muschiul inimii, este cel care prin forta sa de contractie expulzeaza
singele

din

ventriculul

in

aorta

Muschii

in

timpul

sitolei;
papilari

Sunt muschii de la nivelul valvelor cardiace; au rol in inchiderea si deschiderea

valvulara.
Cordaje

tendinoase

Pe marginile si suprafetele inferioare ale valvelor tricuspida si mitrala se insereaza

numeroase structuri tendinoase subtiri de colagen cordajele tendinoase - care au traseu
descendent catre muschii papilari, care se proiecteaza de pe peretii musculari in
cavitatea

ventriculara.

Aceste cordaje actioneaza ca niste cabluri de ancorare a valvelor si impiedica

11

cuspidele sa se deschida sau sa bombeze in interior ca o umbrela, din cauza presiunii

crescute pe care o are sangele in cursul contractiei ventriculare. Cordajele atasate pe
cuspide invecinate actioneaza si in scopul mentinerii acestor cuspide strans legate una
de alta in cursul contractiei ventriculare, astfel incat sangele sa nu poata regurgita
printre

ele,

cand

sunt

inchise.

Valvele

Valva

tricuspida

12

Face legatura intre atriul drept si ventriculul drept; este formata dintr-o foita
septala, anterioara si posterioara . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectat
in atriul drept sa curga in ventriculul drept. fortandu-l pentru a iesi prin valva pulmonara
in

artera

pulmonara.

Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian si

inelul sau fibros, foitele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoase si muschii papilari.
Inelul
a)

linie

b)

latura

arcuita
dinspre

in
valva

valvular

dreptul

partii

tricuspida

tricuspidian

include:

membranoase

trigonului

septului,

fibros

drept,

c) cele doua fila coronaria, care reprezinta doua extensii fibroase, una anterioara si una
posterioara,

ce

pornesc

de

la

trigonul

fibros

drept,

si

d) o banda de tesut conjuncticare completeaza circumferinta inelului valvular intre

varfurile

celor

doua

fila.

Trebuie mentionat aici ca endocardul valvular se desprinde uneori la distanta de

acest inel fibros valvular de pe stratul colagenos central al foitelor valvulare. Astfel,
inelul fibros nu va corespunde pe de-a intregul cu linia de inflexiune endocard atrial endocard

valvular.

Foitele valvulare tricuspidiene, de regula trei la numar, sunt: septala, anterioara si

posterioara, corespunzand celor trei laturi ale orificiului atrioven-tricular. Fiecare foita
este o dedublare de endoteliu care cuprinde in interior o lamina fibrosa colage-noasa care
se continua la baza cu inelul fibros iar catre marginea libera cu fascicule divergente din
cordajele
Valva

tendinoase
mitrala

Face legatura intre atriu si ventriculul sting; este formata din vala anterioara si
posterioara, cordaje tendinoase si muschii papilari prin care se insera la nivelul
miocardului . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectate in atriul stang sa
curga in ventriculul stang. fortandu-l sa iasa prin valva aortica in aorta.
Structura aparatului valvular mitral este in multe privinte similara cu cea
tricuspidiana. Descriem si la acest nivel orificiul atrioventricular mitral cu inelul sau
fibros, foitele (cuspele), cordajele tendinoase si muschii papilari. Inelul fibros mitral este

13

format din elemente conjunctive dense de consistenta diferita care sunt in continuitate cu
laminae

fibrosae

ale

cuspelor

valvulare

mitrale.

Clasic valva mitrala este descrisa ca avand doua cuspe (anterioara si posterioara),
separate prin comisuri, in realitate este vorba despre o membrana continua atasata la
inelul fibros. Marginea sa libera prezinta numeroase indentatii, dintre care doua sunt mai
adanci si primesc cordaje tendinoase caracteristice, penate. Varfurile celor doi muschi
papilari indica aceste indentatii. Ele sunt comisurile antero-laterala si posteromediala ).
Cuspa anterioara este mai mare, semicirculara sau triunghiulara, cu indentatii
marginale putine sau deloc. Prin pozitia si mobilitatea sa, fiind situata in mod critic intre
conul de influx si cel de eflux al ventriculului stang aceasta cuspa a fost denumita si
"tamponul aortic\" . Astfel, in timpul umplerii ventriculare pasive si al sistolei atriale, fata
sa atriala neteda directioneaza fluxul sangvin spre varful trabeculat al ventriculului stang.
Dupa inceputul sistolei ventriculare si inchiderea valvei mitrale, partea clara (neteda) a
fetei ventriculare a cuspei anterioare se continua cu cortina subaortica. in acest mod,
aceasta cuspa formeaza impreauna cu restul de perete fibros al vestibulului subvalvu-lar
aortic

partea

terminala

conului

de

ejectie

ventriculului

stang.

Cuspa posterioara (ventriculara, murala sau postero-laterala) este mai mica, dar are
o insertie anulara mai intinsa (pe aproximatidoua treimi din inelul fibros).
Majoritatea cordajelor tendinoase ale valvei mitrale isi au originea pe cei doi
muschi papilari puternici ai ventriculului stang. Acestia sunt papilarul antero-lateral si cel
postero-medial. Fiecare cuspa primeste cordaje de la ambii muschi papilari.
Valva

pulmonara
Este originea arterei pulmonare, care duce singele neoxigenat la inima; se bifurca

in artera pulmonara stinga si dreapta, care se distrbuie celor doi plamini.

Valva pulmonara, valva de ejectie a ventriculului drept, continua infundibulul
ventricular. Ea este situata la oarecare distanta de celelalte trei valve cardiace si anterosuperior

de

ele.

ul

sau

priveste

superior,

spre

stanga

si

usor

posterior.

Are trei cuspe (sau valvule) semilunare care se insera prin baze convexe pe o
ingrosare fibroasa din peretele trunchiului pulmonar. Marginile libere ale cuspelor
proemina in lumenul vascular. Fiecare cuspa este o plica endocardica in interiorul careia

14

se gaseste o lamina fibrosa. Central la nivelul fiecarei margini libere se gaseste o

ingrosare cola-gena numita nodulus (Arantii). De-o parte si de alta a nodulului se gasesc
lunulele,

unde

stratul

de

colagen

este

mult

subtiat

La nivelul cuspelor semilunare peretele arterial pulmonar prezinta trei sinusuri

(Valsalva), al caror perete este mai subtire decat restul peretelui arterial pulmonar. Este
foarte important ca inchiderea si deschiderea valvei pulmonare sunt extrem de
asemanatoare

cu

cele

ale

Valva

valvei

aortice.

aortica

Se afla la nivelul ventriculului sting si reprezinta originea principalului vas de singe

al inimii, din care iau nastere toate celelalte vase importante din organism; este alcatuita
din

trei

cuspe:

dreapta,

stinga,

noncoronariana;

Valva aortica are in mod normal trei cuspe. Ea are o structura similara cu a valvei
pulmonare, dar o constructie mai solida. Cele trei componente esentiale sunt scheletul
fibros solid, cuspele (foitele) valvulare fine si sinusurile Valsalva. Aceste trei elemente
formeaza trei structuri cupuliforme care constituie intregul mecanism valvular. Cuspele
valvulare fine sunt plici de endocard care contin in interior laminae fibrosae cu o
rezistenta deosebita, data in special de distributia fibrelor colagene, in straturi circulare si
radiare alternative . Cuspele au o structura similara cu cele ale valvei pulmonare, dar mai
solida. Ocazional lunulele sunt fenestrate in apropierea comisurilor . Lunulele formeaza
aria

de

coaptatie

din

timpul

inchiderii

valvulare.
15

Sinusurile aortice (Valsalva) sunt mai proeminente decat cele pulmonare. Ele
reprezinta dilatatii ale peretelui arterial deasupra fiecarei cuspe. Limita superioara a
sinusurilor depaseste marginea libera a cuspelor valvulare. Dinspre lumen aceasta limita
formeaza proeminenta supravaivulara. Arterele coronare se deschid de regula din aorta in
apropierea acestei proeminente. La jumatatea sinusurilor aorti-ce grosimea peretelui
arterial este de aproximatidoua ori mai mica decat a peretelui aortic obisnuit, iar
diametrul vascular este de aproximatidoua ori mai mare.
Vascularizatia inimii

Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronariene, artera coronara stanga si
artera coronara dreapta.
Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a peretelui
inimii stangi, cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte din peretele
ventriculului drept.
Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mare parte a peretelui inimii drepte, o
parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang.
Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele in atriul
drept. Prin venele coronare, sinusul coronar corecteaza cea mai mare parte a sangelui care
circula prin inima.
16

Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.

17

CAPITOLUL II
Infarctul miocardic acut

Definitie

Infarctul miocardic acut este denumirea data necrozei zonale a muschiului cardiac
datorita inschemiei acute a teritoriului respectiv. In caz de supravietuire a episodului
acut, necroza este inlocuita in urmatoarele cateva saptamani de o cicatrice fribroasa.

Etiologie

A. Factori determinanti

In 90-95% din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza

coronariana.
18

5-6% din cauze noaterosclerotice multiple,cele mai frecvente amintim:

a) boli coronariene obstructive neaterosclerotice

-

arterite, lues, PAN colagenoze.

Ingrosare parietala: amiloidoza, mucopolozaharidoze, consum de iradiere.

Compresie extrinseca: tumori

b) Embolii coronariene: endocardita bacteriana subacuta, prolaps de valva
mitrala, embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.
c) Traumatisme : disectie de aorta, plagi penetrante, disectie in timpul
angioplastiei si coronarografiei.
d) Anomalii congenitale coronariene
e) Tromboze coronariene: trombocitoza, coagulare intravasculara diseminata
f) Spasme coronariene

Pactientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila, multiplii factori
cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.
B. Factori favorizanti
Factori care cresc alura ventruculara : stres, afrot fizic, efort digestiv, consum de
droguri.
Factori care cresc contractilitatea miocardica simpatomimetice
In timpul unor afectiuni acute severe: accident vascular cerebral, pneumonii severe la
varstnici, tromboembolii pulmonare.
In aproximativ 50% din cazuri nu se pot identifica factori precipitanti.
Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de
hipercatecolaminemie motivata.

Fiziopatologie

Necroza cardiaca reprezinta studiul final si cel mai grav al evolutiei unei ischemii
miocardic. Fiziopatologia infarctului miocardic cuprinde majoritatea elementelor
cascadei ischemice. Particularitatile rezultand din progresia ischemiei pana la
necroza apar in special in domeniul manifestarilor mecanice si hemodinamice si
al celor electrice.
Functia sistolica si functia diastolica a cordului

19

Disfunctia sistolica. Tipul si gradul disfunctiei sistolice sunt variabile in primele zile si
saptamani de la infarct, urmand etapele evolutiei histologice. Tipurile elementare de
disfunctie sistolica mecanica ischemica sunt :
a) dissincronia disocierea sincroniei de contractie intre segmentele miocardice
adiacente;
b) hipokinezia reducerea amplitudinii conntractiei;
c) akinezia lipsa contractiei;
d) diskinezia expansiunea sistolica paradoxala a conturului ventricular;
Fiziopatologia modificarilor coronariene in I.M.A.
Etapele care conduc de la formarea placii la accidentul trombotic si apoi la infarctul
miocardic acut sunt:
- modificarea reactiilor vasomotorii dependente de endoteliu, a carei importanta este
conditionata de nivelul de colesterol, fumat si severitatea leziunilor aterosclerotice
- fragilizarea placii de aterom prin incarcarea cu lipoproteine si celule inflamatorii:
- activarea etapelor initiale de coagulare devenite explozive prin disfunctia endoteliala
in timpul ruperii placilor:
- aparitia unui defect la nivelul fibrinolizei fiziologice care nu poate sa opreasca
aparitia trombului.

Fiziopatologia modificarilor miocardului in I.M.A.

Ocluzia coronariana determina diminuarea contractilitatii miocardice si cresterea
volumului telesistolic (disfunctie sistolica). De asemenea, este afectata complianta
venticulara cu deplasare spre stanga a curbei diastolice presiune-volum (disfunctie
diastolica). Aceste doua disfunctii determina cresterea presiunii de umplere ventriculara
cu aparitia simptomelor de insuficienta ventriculara stanga (I.V.S.).
Ocluzia coronariana asociaza unele forme de miocard: ischemic, necrozat, reperfuzat,
siderat, hibernant, preconditionat si miocard remodelat.

20

Infarctul miocardic poate fi descris pe baza mai multor criterii:

-

clinice

electrocardiograma (ECG)

biochimice

morfopatologice

OMS recomanda anterior definirea I.M. prin intrunirea a doua din urmatoarele criterii:
-

clinic: durere toracica tipica de I.M.

crestere enzimatica semnificativa

ECG cu aspect tipic de I.M.

In ultima perioada, progresele in practica clinica, studiile epidemiologice,

identificarea unor noi markeri biochimici senzitivi si specifici, dezvoltarea tehnicilor
imagistice au permis cunoasterea precisa a I.M. Prin metodele actuale de explorare se
poate identifica la pacientii cu angina pectorala severa stabila sau instabila ca avand un
mic I.M.

Documentul de redefinire a I.M. elaborat in 1999 la conferinta expertilor ESC

(European Society of Cardiology) si ACC (American College of Cardiology), stipuleaza
ca termenul de infarct miocardic trebuie folosit impreuna cu aprecieri ale caracteristicilor
acestuia care se refera la:
-

marimea infarctului (cantitatea de miocard pierdut)

circumstantele de aparitie (spontan sau provocat)

intervalul de timp intre debutul necrozei si diagnostic

Tipuri de infarct miocardic

-

IMA anterior

IMA anterolateral

21

IMA inferior

IMA posterior

IMA anterior

IMA anterolateral

22

IMA inferior

IMA posterior

23

Anatomie patologica

Aspectele anatomopatologice ale IMA cuprind doua domenii:

1) Obstructia coronariana si toate problemele conexe ce duc la oprirea fluxului
coronarian
2) Modificari propriu-zise morfopatologice miocardice, macroscopice si histologice.
A.D.A. prezinta trei segmente principale:
- proximal, de la bifurcatia T.C.S. pana la originea primei perforante septale;
- mijlociu, distal de prima perforanta septala si apexul cardiac;
- distal, dincolo de segmentul mijlociu pana la apex, pe care uneori in si inconjoara.
Artera coronara circumflexa (A.Cx.) incepe de la nivelul bifurcatiei sau trifucatiei
trunchiului coronarei stangi si trece prin santul atrioventricular stang. Are o lungime
medie de 90 mm si un diametru in prima treime de 3 mm.
24

Circulatia coronariana dreapta

Artera coronara dreapta (A.C.D.) are ostiumul in sinusul coronar drept, deasupra
cuspei aortice coronariene drepte si urmeaza un traiect de aproximativ 3 mm in directia
santului atrioventricular drept. A.C.D. masoara
in traiectul ei aproximativ 110 mm lungime si un diametru de 4 mm in treimea
superioara. A.C.D. prezinta trei segmente:
- orizontal-proximal, intre ostiumul coronarian drept si jumatatea distantei intre ostium
si marginala cordului;
- vertical-mijlociu, pana la marginea acuta a cordului;
- orizontal-distal, in santul atrioventricular drept posterior, de la marginala acuta a
cordului pana la originea descendentei posterioare.

Irigarea structurilor anatomice ale inimii

Artera coronara dreapta asigura vascularizatia exclusiva a atriului drept si iriga
aproape integral peretele anterior al ventriculului drept.

Artera coronara stanga iriga atriul stang atat prin ramurile sale atriale si prin cele ale
arterei circumflexe, cat si prin artera coronara dreapta.
Morfopatologia arterelor coronare in I.M.A.
Leziunile aterosclerotice complicate sunt substatul morfologic obisnuit al I.M.A. in
marea majoritate a cazurilor. U neori, I.M.A. are etiologie nonaterosclerotica. Orice
stadiu al leziunilor aterosclerotice poate evolua rapid si se poate complica. Obstructia
coronariana care conduce la I.M.A. se produce cel mai frecvent la nivelul stenozelor
coronariene subcritice decat la nivelul stenozelor semnificative.
La 40% din pacientii cu ocluzie coronariana acuta se evidentiaza existenta circulatiei
colaterale, care variaza considerabil la 1-2 saptamani dupa I.M.A
.
Morfopatologia miocardului in I.M.A.
Leziunea de infarct devine vizibil macrosopic dup 8-12 ore de la instalarea
ischemiei miocardice acute. Evoluia necrozei are loc n mod progresiv, n timpul
25

primelor 6-12 ore de la debutul ocluziei coronare, expresia sa clinic fiind durerea
persistent sau recurent. Cam dup o sptmn de la debut infarctul apare net conturat.
Faza de cicatrizare ncepe din sptmna a treia si se perfecteaz n circa 6 sptmni, n
locul zonei de necroz fiind acum cicatricea fibroas i retractil.
ANATOMIE PATOLOGIC
Leziunea specific este necroza miocardului, care apare fie n urma ocluziei acute i
complete a unei artere coronare prin tromboz, fie mai rar, datorit hemoragiei peretelui
arterei coronare sau ramolirii unei plci de aterom.
Tromboza coronarian d natere la o form de necroz de 1-2cm n diametru a
crei localizare frecvent reprezint ventriculul stng i septul interventricular.
Scderea brusc a oxigenrii miocardice determin alterri progresive ale tuturor
structurilor miocardice concomitent cu:
suprimarea metabolismului aerob
activarea metabolismului anaerob
apariia acidozei
scderea cantitii de ATP (adenozin trifosfat)
alterarea contraciei miocardice.
Un interval variabil de timp (cteva zeci de minute, mai rar ore) de la instalarea
ischemiei acute severe modificrile sunt, cel puin parial, reversibile.
Dac ischemia sever se prelungete, modificrile devin ireversibile i apre necroza
miocardic.
Nu tot esutul miocardic este lezat uniform. Unele zone sunt mai puin lezate, n
timp ce altele sunt deja necrozate.
Exist posibilitatea ca zonele miocardice mai puin lezate s nu ajung la necroz,
mai ales dac se intervine activ. Zona subendocardic, mai predispus i mai vulnerabil la
ischemiere este prima care se necrozeaz. Zona subepicardic, mai bine irigat, este mai
susceptibil de a fi salvat de necroza ischemic.
TOPOGRAFIE
Infarctul miocardic acut poate fi localizat:
anteroseptal
anteroapical
anterolateral
anterior ntins
poateroinferior
poaterolateral
septal profund

Tablou clinic

n evoluia infactului miocardic acut se deosebesc mai multe perioade i anume:

26

 perioada prodromal
perioada de debut
perioada de stare
perioada de convalescent
1.Perioada prodromal
Preced cu cteva zile instalarea infactului miocardic i se caracterizeaz prin
accentuarea duratei i frecvenei acceselor dureroase la un vechi anginos sau prin apariia la
un bolnav fr antecedente anginoase a unor accese de angin pectoral de efort de mare
intensitate. De cele mai multe ori perioada prodromal lipsete, debutul fiind brusc, brutal,
adeseori n repaos sau somn.
2. Perioda de debut
n 50% din cazuri durerea apare brusc i brutal, n plin sntate, fr nici o cauz
aparent.
n 40% din cazuri apare la vechi anginoi , durerile preexistente crescnd n
intensitate, frecvent u durat.
n 10% din cazuri apare datorit diverilor factori stresani declanatori: efort fizic,
emoie puternic, mas copioas, hemoragie sever, tahicardie paroxistic.
Semne clinice
Durerea: n peste 95% din cazuri, instalarea infarctului miocardic acut
necomplicat este dominat de o durere de o intensitate variabil. n rest instalarea
acestuia se face fr durere, prin simptome necaracteristice sau chiar n mod
silenios, fr nici un simptom sesizabil de catre bolnavi.

Caracterul i intensitatea: Spre deosebire de durerea de angin pectoral, cea din

infarctul miocardic acut este de intensitate mult mai mare. Caracterul ei variaz de
la bolnav la bolnav. Unii o descriu ca o senzaie de constricie sau de ghear care le
strnge inima; alii, ca o senzaie de presiune, de strivire sau ca un corset de fier
care-i mpiedic s respire. n alte cazuri, durerea este comparat cu o lovitur de
pumnal.
n alte cazuri, instalarea infarctului miocardic poate fi marcat numai printr-o
simpl jen retrosternal, o senzaie de arsur, de greutate, de apsare sau de
amoreli n regiunea precordial i retrosternal. Uneori, durerea are caracterul unui
junghi care se intensific cu respiraia sau caracter de disconfort toracic.
Localizarea i iradierea durerii: Durerea sau senzaia de disconfort este

27

localizat, n majoritatea cazurilor, n regiunea retrosternal sau precordial

cuprinznd o zon mai difuz din regiunea retrosternal. n unele cazuri ea este mai
intens n regiunea epigastric sau n abdomenul superior, existnd posibilitatea
unor confuzii ntre infarctul miocardic i afeciunile dureroase abdominale acute. Ca
i n angina pectoral, durerea poate iradia n orice regiune a toracelui, depind n
sus gtul i ajungnd pn la vertex (cretetul capului), iar n jos invadnd
epigastrul, hipocondrul drept sau pe cel stng.
n infarctul miocardic acut sunt de reinut urmtoarele zone de iradiere a durerii;
umrul i braul stng, ambii umeri, regiunea interscapulovertebral stng, umrul
i braul drept, baza gtului (senzaia de strangulare), mandibula, maxilarul,
regiunea nucal (ceafa) i chiar vertexul.
Durata atacului dureros: Durerea, odat instalat, dureaz, n majoritatea
cazurilor, de la 30 min. pn la cteva ore, dup care dispare spontan sau n urma
administrarii de morfin sau mialgin. n unele cazuri, durerea este intens numai
timp de 1 2 ore, dup care dispare complet, iar bolnavii se simt perfect sntoi.
Condiii de apariie: n mod obinuit, durerea nu cedeaz dup administrarea de
nitroglicerin, dar se calmeaz dup administrarea unor doze adecvate de opiacee:
mialgin, morfin, hidromorfon, droperidol etc.Cnd durerea este de lung durat i
reapare dup prima doz de analgezic administrat, este nevoie de a repeta doza
iniial la intervale variabile, de la bolnav la bolnav.
Simptome asociate durerii: Durerea este nsoit, de regul, de anxietate extrem
i de senzaia de moarte iminent. La aceste simptome se adaug grea i vrsturi
(care pot fi provocate i de opiaceele administrate in scop analgezic), constipaie,
eructaii, balonri. Deseori, durerea intens este nsoit de transpiraii reci, ameeli,
adinamie i astenie.,
Febra apare n primele 24 48 de ore dup debut, curba termic atinge maximum
n a patra sau a cincea zi de evoluie i se menine aproximativ 8 10 zile. n
majoritatea cazurilor temperatura axilar oscileaz ntre 37,2-37,5C i numai
excepional de rar atinge 38C. n majoritatea cazurilor, febra lipsete.
Hipotensiunea arterial constitue unul din semnele caracteristice ale infarctului,
instalndu-se n 80-85% din cazuri. n perioada de instalare a infarctului miocardic,
tensiunea arterial poate chiar crete, datorit aciunii stresante a durerii. Aceast
cretere a tensiunii arteriale este de obicei de scurt durat, dup care revine la
normal sau scade la valori de pn la 80-90 mmHg pentru valoarea sistolic.
Tahicardia: Creterea frecvenei cardiace pn la 100-110min. Apare n
aproximativ 33% din cazuri i este legat de obicei de anxietate sau de o
insuficien ventricular stng incipient.
Examenul fizic al cordului evideniaz uneori zgomote cardiace surde, ritm de
galop i frectur paricardiac.
Asurzirea zgomotelor cardiace se ntlnete ndeosebi n infarctele mari, ntinse.
Primul zgomot este mai asurzit dect al doilea, la hipertensivi. Alteori, se realizeaz
un ritm pendular, n care intensitatea i distana dintre cele dou zgomote sunt
egale.
Ritmul de galop este prezent n 40-50% din cazuri, n primele zile de la instalarea
infarctului. Cnd ritmul de galop persist n perioada de stare i convalescen, el
are semnificaia instlrii insuficienei ventriculare stngi cronice.

28

Frectura pericardic este prezent n aproximativ 20% din cazuri. Ea poate fi

perceput n primele ore de la instalarea infarctului i persist cteva zile.
Testele de laborator.
n majoritatea cazurilor de infarct miocardic acut, modificarile de laborator se
instaleaz n perioada de debut acesteia, respectiv n prima sptmn de evoluie i
au valoare de diagnostic. Testele de laborator nespecifice folosite n diagnosticul
infarctului miocardic acut sunt: leucograma, VSH-ul, fibrinemia (fibrinemia) i
enzimele serice.
Leucograma evideniaz hiperleucocitoz (creterea numrului de leucocite) care
variaz ntre 12,000-15,000mm, atingnd uneori cifra de 20,000mm. Formula
leucocitar arata o cretere predominant a polinuclearelor neutrofile, care pot
atinge valoarea relativ de 80-90% (normal 145-75%). Hiperleucocitoza se
instaleaz n primele ore de la debut, crete progresiv n urmtoarele 24-48 de ore i
revine la normal la sfritul primei sptmni de evoluie a infarctului.
VSH-ul: Creterea vitezei de sedimentare a hematiilor apare mai trziu dect
febra i leucocitoza, respectiv la doua trei zile de la debutul infarctului, atinge
valoarea maxim dup 10-12 zile, dup care revine treptat la normal, iar la bolnavii
vrstnici, creterea VSH-ului poate persista i dupa cicatrizarea infarctului. Valorile
normale ale VSH-ului sunt: 1-10 mm/1h ; 7-15 mm/2h i 2-13 mm/1h; 12-17
mm/2h la femei. Fibrinemia (Fibrinogemia): Creterea concentraiei fibrinogenului
seric apare n primele 2-3 zile de la debutul infarctului, atinge valori maxime ntre a
treia i a cincea zi, dup care revine la normal n decurs de 2-4 sptmni.
Hiperfibrinogemia se coreleaz n mare msur cu creterea VSH-ului i cu
creterea alfa-2-globulinelor, determinate prin eletroforez. Valorile normale ale
fibrinogenului sunt de 200-400 mg%.
Enzimele serice: Necroza miocardic se nsoete de eliberarea enzimelor din
fibrele miocardice mortificate i, ca urmare, de creterea concentraiei acestora n
snge. Dintre numeroasele enzime care se gsesc n muchii inimii i care trecnd
n snge, cresc n mod sensibil activitatea enzimatic a serului, sunt: transaminaza
glutamic-oxalacetic (GOT), lactatdehidrogenaza (LDH), creatinfosfokinaza (CPK)
i hidroxibutirildehidrogenaza (HBD). Pentru ca valoarea diagnostic a testelor
enzimatice s fie ct mai mare, este necesar determinarea activitii a cel puin
dou enzime din cele enumerate.
Transaminaza glutamic-oxalacetic (GOT): Concentraia GOT n snge crete n
primele 6-8 ore de la debutul infarctului miocardic, atinge valori maxime n 24-48
ore i revine la normal (2-20u.i.) n 4-7 zile.
Lactatdehidrogenaza (LDH): Creterea LDH se ntlnete n 85% din cazurile de
infarct miocardic. Se instaleaz n primele 24-48 de ore, atinge valori maxime
(duble sau triple fa de normal) ntre a treia i a asea zi, persist pentru o perioad
mai lung de timp dect cretera activitaii GOT i revine la normal n 8-12 zile de
la debut. Valorile normale ale LDH, n unitai spectrofometrice, sunt situate ntre
150-300u/mm ser, limita superioar fiind 500u/mm ser. Dup alt tehnici, valorile
normale sunt: 60-90u/mm ser.
Creatinfosfokinaza (CPK): Creterea activitii CPK din ser apare la 2-4 ore de la
debutul infarctului miocardic acut, atinge maximum la 24-36 ore i revine la normal
n aproximativ 3 zile. Valorile normale sunt cuprinse ntre 0-4u, iar creterile CPK

29

pot atinge cifre de 10 ori mai mari.

Alfahidroxibutirildehidrogenaza (HBD): Crete n primele 12 ore de la debutul
infarctului miocardic, atinge valorile maxime ntre 48-72 de ore i rmne crescut
timp de 14-21 zile. Valorile normale ale acesteia sunt cuprinse ntre 50-250u/mm
ser, avnd limita superioar de 300u/mmser.
Modificrile electrocardiogramei: n peste 90% din cazuri, electrocardiograma
prezint modificri caracteristice care precizeaz nu numai diagnosticul de infarct
miocardic acut, dar i localizarea acestuia i chiar faza evolutiv.
Perioada de stare: cuprinde manifestrile clinice ale infarctului miocardic din
sptmnile 2-5 de evoluie a bolii. i n aceast perioad ca i n perioada de debut
a infarctului, pot s apar diferite complicaii, unele destul de grave. n infarctul
miocardic acut necomplicat, manifestrile clinice, tulburrile hemodinamice,
modificarile electrocardiografice i de laborator se altereaz treptat. Astfel,
ncepnd cu a doua sptmn de boal, starea general a bolnavului se amelioreaz
progresiv, febra i starea de astenie disprnd n circa 8-10 zile de la debut.,
Tahicardia sinusal se reduce, iar ritmul de galop, decelabil n primele zile, dispare.
Tensiunea arterial, sczut n perioada de debut, ncepe s se redreseze, fr s
ating valorile premergtoare infarctului, mai ales la bolnavii foti hipertensivi, la
vrstnici i la cei cu infarcte de dimensiuni mari sau repetate. Sindromul dureros
dispare complet la majoritatea bolnavilor.
Rareori, bolnavul prezint crize anginoase odat cu reluarea micrilor active n
timpul repausului la pat sau odat cu mobilizarea precoce. Tulburrile
gastrointestinale ntlnite n perioada de debut dispar n perioada de stare. Persist
ns balonarea i constipaia produse de imobilizarea la pat, de reducerea aportului
celulozic n alimentaie i de medicaia sedativ i analgezic administrat
bolnavului. Tot n perioada de stare, majoritatea testelor biologice se normalizeaz.
Modificrile electrocardiografice retrocedeaz treptat, ns nu n toate cazurile revin
la normal. Uneori ele pot rmne pentru o perioad mai scurt sau mai lung de
timp sau chiar nedefinit, prezentnd aa numitul aspect ngheat al
electrocardiogramei.
Perioada de convalescen: n infarctul miocardic acut necomplicat perioada de
convalescen incepe dup 5-6 sptmni de la debut i durez aproximativ 2 luni.
Dac se ia n considerare capacitatea de munc, perioada de convalescen ncepe n
momentul n care bolnavul poate sta n picioare, poate umbla i urca scrile unui
etaj i se termin cnd bolnavul este capabil s-i reia munca sau activitatea
anterioar. Sub raportul anatomic, perioada de convalescen este marcat de
cicatricea fibroas a zonei de necroz, cicatricea constituindu-se la sfritul celei
de-a patra sau a cincea sptmn de la debutul infarctului miocardic. Din punct de
vedere al manifestrilor clinice, n perioada de convalescen a infarctului
miocardic acut necomplicat, simptomele i semnele sunt determinate mai mult de
repausul prelungit la pat i mai puin de afeciunea cardiac. Astfel, pacienii pot
prezenta hipotensiune ortostatic slbiciune muscular, instabilitate n mers.
Cnd n perioada de convalescen, bolnavul prezint dispnee la eforturi mici i
moderate, dispnee vesperal, ortopnee paroxistic nocturn, este vorba de instalarea
insuficienei ventriculare stngi.
La o parte din bolnavi apar sau reapar accese de angin pectoral, precipitate de

30

eforturi fizice, emoii sau de mese copioase, n poerioada de convalescen pot s

apar, ca i n celelalte perioade ale evoluiei bolii, numeroase complicaii.
.

Investigatii
In infarctul miocardic acut pot fi folosite diverse terhnici imagistice, ecografice,
radiologice, comventionale, radioizotopice, si prin rezonanta nucleara.
Electrocardiograma in infarct miocardic ECG
In cazul suspiciunii de infarct miocardic acut este esentiala efectuarea unei
electrocardiograme cat mai rapid. Diagnosticul se pune cand exista supradenivelare de
segment ST in cel putin doua derivatii concordante de cel putin 1 mm. In derivatiile
controlaterale pot apare subdenivelarile in oglinda. Modificarile segmentului ST le puteti
observa in imaginea de mai jos:

Markerii serici

31

Dupa un anumit interval de timp de la debutul ischemiei miocardice pot fi detectati in

sange markerii serici. Cei mai utilizati sunt troponinele cardiaca T si I si CK-MB
(izoenzima MB a creatin-kinazei).

Alte investigaii paraclinice

Ecocardiografia a devenit o metod curent de evaluare a bolnavilor cu IMA. Este
util pentru diagnosticul pozitiv, diagnosticul complicaiilor mecanice i pentru aprecierea
funciei ventriculare stngi. Cele mai valoroase informaii se obin prin tehnicile Eco-2D i
Eco-Doppler.
Fonocardiografia este o metod care nregistreaz grafic zgomotele i suflurile
produse de inim cu ajutorul unui microfon aezat n diferite focare de ascultaie. Se
nregistreaz de obicei simultan cu electrocardiograma. Fonograma normal prezint
grupuri de vibraii care reprezint zgomotele 1 i 2, uneori chiar i zgomotele 3 i 4.
Sfigmografia const n nscrierea grafic a pulsului arterial, n special a celui radial.
Se poate nregistra i pulsul carotidian.
Flebografia nregistreaz pulsaiile venei jugulare.
Cateterismul inimii este o metod de explorare a cordului care const n
introducerea unei sonde radioopace speciale prin sistemul vascular periferic, permind
recoltri de snge i nregistrri de presiuni n cavitile inimii.

Diagnosticul infarctului miocardic acut

Diagnosticul pozitiv

Diagnosticarea infarctului miocardic se bazeaz pe trepiedul bine cunoscut: durere

retrosternal, modificri EKG, modificri enzimatice.
Diagnosticul clinic evideniaz:
durerea precodial sau retrosternal de origine ischemic
hipotensiunea arterial
Modificrile EKG evideniaz semne de leziune:
ischemie
necroz
Modificrile enzimatice:
enzime miocardice crescute.
Diagnosticul de infarct miocardic este sigur cnd dou din cele trei elemente sunt
prezente i cnd durerea este tipic. Chiar dac celelalte dou elemente sunt absente.
Diagnosticul diferenial
Exist o serie de afeciuni care au o simptomatologie asemntoare cu cea din
infarctul miocardic acut, uneori fiind greu de precizat diagnosticul cert.
Diagnosticul diferenial se face cu urmtoarele afectiuni:
angina pectoral
angor de tip Prinzmetal
32

pericardit acut
sindrom Dressler
embolia pulmonar
anevrismul disecant al aortei
ruptura spontan a esofagului
emfizemul mediastinal spontan
tahiaritmiile.

.
TRATAMENT
Infarctul miocardic acut reprezint o urgen medical, ce trebuie privit cu toat
seriozitatea, avnd n vedere mortalitatea important care o greveaz. Intervenia rapid
nc din primele momente ale debutului durerii precordiale permite limitarea zonei de
infarct i recuperarea unei cantiti ct mai mari de miocard.
Tratamentul iminenei de infarct
n cazul n care a fost depistat aceast stare de preinfarct, trebuie luate msuri
serioase, similare cu cele din tratamentul IMA, pentru a preveni apariia infarctului propriuzis. Pacientul este internat, de preferat ntr-o unitate de terapie intensiv coronarian i se
aplic urmtoarele msuri:
repaus la pat favorizeaz limitarea dimensiunilor IMA
vasodilatatoare coronariene:
Nitroglicerin sublingual
Papaverin i.m.
analgetice, la nevoie opiacee
anticoagulante
blocani adrenergici, cu rol n controlul durerii ischemice
oxigenoterapie
Tratamentul infarctului miocardic acut are dou etape:
1. etapa prespitaliceasc care const n acordarea primului
ajoutor i a asistenei medicale la domiciliu i n timpul
transportului la spital;
2. etapa spitaliceasc ce const n totalitatea metodelor de
tratament i ngrijire care se fac n spital, de obicei n unitatea
de terapie intensiv coronarian.
Obiectivele urmrite n etapa prespitaliceasc sunt n numr de 4:
sedarea bolnavului se folosete frecvent Diazepam.
combaterea durerii cu Morfin sau Mialgin s.c., evitndu-se dozele mari care pot
deprima respiraia i favorizeaz colapsul.

33

prevenirea morii subite prin aritmii sau blocuri. Pentru aceasta se administreaz:
Atropin s.c. dac bolnavul este bradicadic sau
Xilin i.m. dac bolnavul este tahicardic.
n caz de stop cardio-respirator se face resuscitare.
transportul ct mai urgent la spital, cu o ambulan dotat cu mijloace de
resuscitare.
Ca msuri generale, pacientul este aezat pe o targ n poziie semieznd; i se scot
hainele strmte care i-ar putea jena micrile respiratorii; i se instaleaz o cale intravenoas
de acces, iar pe timpul tranportului i se monitorizeaz traseul EKG, tensiunea arterial,
pulsul i respiraia de ctre medicul i asistentul de pe ambulan.
Obiectivele tratamentului intraspitalicesc sunt:
calmarea durerii i anxietii prin administrarea de analgetice i anxiolitice
prevenirea aritmiilor ventriculare severe prin administrare de Xilin
limitarea zonei de necroz prin administrare de nitrii, beta-blocante, oxigen, soluie
repolarizat GIK
prevenirea trombemboliilor prin administrare de anticoagulante
recanalizarea arterei trombozate prin trombolitice i angioplastie transluminal
mobilizarea precoce a pacientului.

Tratamentul medical
Unica terapie etiologica raional a infarctului miocardic acut este restabilirea
urgent a permeabilitii arterei coronare afecate, cu ajtorul trombolizei sau al angioplastiei
primare cu balon i n fereastra de timp a primelor 6-12 ore, perioad n care necroza
miocardului nu a devenit complet.
Tratamentul medical const n administrarea de antialgice, sedative, oxigen,
antiaritmice preventiv, anticoagulante, nitrii, beta-blocante, soluie repolorizant,
trombolitice. De asemenea se practic metode de cardiologie intervenional (angioplastie
transluminal) i metode chirurgicale de revascularizare (by-pass). Analgeticele folosite
sunt din clasa opiaceelor: morfina i.v., mialgin i.v. sau fortral i.m. pot da efecte adverse,
mai importante la morfin: depresie respiratorie, hipotensiune arterial, bradicardie, greuri
i vrsturi, constipaie. Sedative care se pot folosi sunt: diazepam i.v sau i.m. Bolnavii
trebuie sedai i au nevoie de suficiente ore de somn, aceasta influend favorabil evoluia
bolii.
Oxigenoterapia pe sond nazal sau pe masc este util n primele 24 ore. Se face
cu un debit de 6-8 litri/minut i ofer protecie antiischemic miocardic.

Tratamentul cu anticoagulante are ca obiective: s previn extinderea trobozei

coronariene i s evite formarea trombilor murali intraventriculari i a celor venoi
34

periferici. n urma acestui tratament scad mult complicaiile tromboembolitice ale

infarctului miocardic acut. Tratamentul cu anticoagulante se ncepe cu heparin, care se
administreaz intravenos timp de 2-3 zile. Dup 24 de ore de la nceputul tratamentului cu
heparin, ncepe administrarea de anticoagulante orale, cum ar fi Trombostop. Controlul
tratamentului cu heparin se face prin determinarea timpului de coagulare (care n cazul
unor doze eficace, dar nepericuloase, este dublu fa de timpul de coagulare normal), iar
tratamentul cu anticoagulantele orale prin determinarea constantei protrombinei. Durata
tratamentului anticoagulant este de 3-4 sptmni. n asociere cu anticoagulantele se
administreaza i antiagregante plachetare, cum ar fi de exemplu acidul acetil salicilic.
Tratamentul cu nitrai (nitroglicerin) este foarte eficient, protejnd miocardul, aflat
n ischemie acut. Dintre aceste preparate, nitroglicerina administrat n perfuzie
intravenoas, este cea mai activ. Se face timp de 48-72 ore, dup care se continu cu nitrii
administrai pe cale oral. Efectul benefic al nitriilor se bazeaz pe reducerea muncii
inimii, prin aceasta reducnd consumul miocardic de oxigen.
Betablocantele adrenergice reduc consumul de oxigen miocardic prin efectul lor
bradicardizant, de reducere a tensiunii arteriale i de deprimare a contractilitii. Cele mai
folosite sunt cele beta-1-selective. (metoprolol i.v., atenolol i.v.), precum i propanolol i.v..
Soluia repolarizat (GIK = glucoz, insulin, potasiu) poate reduce zona de
necroz i preveni aritmiile. Soluia conine 100g glucoz, 80mEq clorur de potasiu si
20ui insulin la 1000 ml ap i se administreaz prin perfuzie intravenoas.
Tratamentul cu trombolitice (fibrinolitice) produce liza trombusului coronarian i
repermeabilizarea arterei coronare afectate. Cele mai folosite substane sunt streptokinaza
(aciune trombolitic i anticoagulant cu efecte antiplachetare i diminu vscozitatea
sanguin) i urokinaza. Pentru prevenirea retrombozrii se practic angioplastia sau bypass-ul aorto-coronarian dup ce s-a efectuat coronarografia.
Tratamentul intervenional
Angioplastia coronarian transluminal percutan (ACTP) este o metod de
cardiologie intervenional introdus n 1982. Poate fi aplicat ca msur primar de
reperfuzie sau consecutiv trombolizei. Nu este o metod de rutin, fiind rezervat
pacienilor cu risc crescut (infarct ntinse, oc cardiogen, etc.).
Definiie: este o metod paleativ de dilatare a arterei coronare afectat de
ateromatoz, prin fisurarea plcii ateromatoase, cu ajutorul unui dispozitiv cateter introdus
percutanat prin artera brahial sau artera femural.
Este o metod mai eficient dect tromboliza, dar nu poate fi aplicat la toi
bolnavii datorit complexitii. Este ns mai simpl, mai ieftin i mai puin traumatizant
pentru bolnav dect intervenia chirurgical (operaia de by-pass). In IMA in 90-95% din
cazuri se obtine succes.
Avantaje:
Spitalizare pe timp scurt 2-4 zile;
Reluarea activitii profesionale la 2 sptmni dup intervenie.
Contraindicaii:
Obstrucia arterei coronare stangi
IRC sever
Pacient incapabil de a coopera;
Restenozri anterioare dup alt angioplastie.
By-pass-ul aorto-coronarian (BPAC)

35

Reperfuzia chirurgical prin by-pass aorto-coronarian se poate realiza cu caracter de

urgen sau dup o temporizare de 4-5 zile de la debutul IMA, cu bolnavul stabilizat
hemodinamic i fr durere precordial. Avantajul metodei este c asigur o revascularizare
miocardic aproape complet, iar dezavantajele in de faptul c se poate aplica unui numr
relativ limitat de bolnavi, necesitnd condiii tehnice deosebite i prezint riscul oricrei
intervenii chirurgicale.

Tratament igieno-dietetic
Msura terapeutic principal este repausul la pat asociat cu mobilizarea precoce.
Repausul la pat reduce la minimum a muncii inimii evitnd apariia unor complicaii. ns
repausul absolut la pat, timp de cteva sptmni, crete riscul tromboemboliilor, al
constipaiei, al insuficienei cardiace congestive i influeneaz defavorabil psihicul
bolnavului. Pacientul va sta n decubit dorsal semiezand, iar dac nu exist complicaii
importante poate ncepe s fac micari active nc din primele 24-48 ore, n special la
nivelul membrelor superioare, dar i la membrele inferioare. La sfritul primei sptmni
bolnavul trebuie s-i asigure singur poziia in pat prin micri active i de asemenea s
execute singur activiti precum: alimentaia, splatul pe fa i dini, etc. n urmtoarele 2
sptmni se poate ridica la marginea patului i poate ncepe s mearg prin camer.
Ulterior poate face exerciii de gimnastic ale membrelor superioare i inferioare, precum i
la nivelul gtului. Cnd evoluia este bun, bolnavul poate fi externat n a 4-a sptmn,
cu indicaia de a continua la domiciliu programul de exerciii fizice.
Un alt element important este dieta. n primele 2-3 zile sunt permise numai lichide
(dieta hidro-zaharat) cum ar fi: ceai indulcit, compoturi, sucuri de fructe, etc. mprite n
6 mese mici. Aportul hidric i caloric este constituit din alimente semilichide (supe, pireuri,
gri au orez cu lapte, oua fierte moi) ce se adaug treptat, n mese mici i frecvente, fr a
se depi raia caloric de 1200 calorii/zi, innd seama de eforturile minimale.
n cazul n care exist semne, chiar discrete, de insuficien cardiac, dieta va fi
hiposodat. Ulterior, pe msura relurii unei activitai fizice, alimentaia va fi variat i mai
consistent, dar sunt excluse alimentele greu digerabile sau cele care reprezint factori de
risc cardiovascular (prjeli, mezeluri, varz, carne afumat i brnzeturi grase).
36

De asemenea, importante sunt combaterea constipaiei i a reteniei de urin. Efortul

de defecaie este deseori periculos, putnd precipita edemul pulmonar acut, embolia
polmonar i chiar oprirea inimii. De aceea acest efort trebuie diminuat prin administrarea
de laxative, regim hidric, clisme i mobilizare precoce. Facilitatea miciunilor la bolnavii
vrstnici, prostatici se poate face prin aezarea bolnavului la marginea patului sau pe
plosc, lnga pat. n cazuri extreme, se plaseaz o sond vezical permanent.

Evolutie
Din punct de vedere clinic, n evoluia infarctului deosebim:
1. perioada prodromal
2. perioada de stare i
3. perioada de convalescen.
1. Perioada prodromal este prezent numai la o parte dintre bolnavi
(aproximativ 40-60%). Simptomele din acest perioad sunt ncadrate n
tabloul clinic denumit iminen de infarct sau stare de preinfarct. La un
vechi anginos ea se traduce prin crize anginoase mai frecvente i mai
intense, ce apar la eforturi mai mici, n repaus sau noaptea i care cedeaz
mai greu i incomplet la nitroglicerin. La un neanginos, perioada
prodromal const n apariia unor accese de intensitate mare, cu durere
prelungit, rezistente la terapia uzual, nsite uneori de extrasistole.
2. Perioada de debut este cea mai important i se desfoar n primele 3-5
zile. Modalitile de debut pot fi diferite:
debutul dureros (hiperalgic) este cea mai caracteristic form de debut i cel mai
des ntlnit;
debutul prin insuficien ventricular stng acut se manifest prin edem
pulmonar acut;
debutul prin stare de oc cardiogen;
debutul prin tulburri de ritm i conducere sau debut prin trombembolii;
debut fr dureri.
Manifestrile clinice cel mai frecvent ntlnite n debutul infarctului miocardic acut
sunt: durerea, scderea tensiunii arteriale i febra.
1. Perioda de convalescen ncepe dup 5-6 sptmni i se caracterizeaz,
din punct de vedere anatomic, prin formarea unei cicatrice fibroase, iar din
punct de vedere clinic prin restabilirea lent a capacitii de munc.

Prognosticul
Se poate vorbi despre un prognostic imediat i un prognostic ndeprtat.
Prognosticul imediat se rezum la primele 4-6 sptmni de evoluie. El este
agravat de prezena urmtorilor factori: oc cardiogen, insuficiena cardiac, aritmii grave,
embolie pulmonar, febr important, leucocitoz mare, durere foarte intens care cedeaz
doar la opiacee sau dureaz peste 24 ore, infarct miocardic acut anterior, hipertensiune
arterial, diabet zaharat, sedentarism.

37

Prognosticul ndeprtat se adreseaz bolnavilor care au supravieuit, depind 6

sptmni de la debutul bolii. El depinde de importana sechelelor i de riscul recidivelor.
Factorii care agraveaz prognosticul ndeprtat al infarctului miocardic sunt: hipertensiune
arterial, diabetul zaharat, ca i prezena semnelor de insuficien ventricular stng, a
crizelor de angin pectoral, a tulburrilor de ritm i de conducere.

Complicatii
Aritmiile: sunt cele mai frecvente complicaii i cauza major a morii la bolnavii
cu infarct miocardic acut. Aritmiile din infarctul miocardic pot fi: atriale,
joncionale i ventriculare, bradicardice i tahicardice. Majoritatea aritmiilor apar n
primele ore de la debutul infarctului miocardic acut, cnd miocardul are o
excitabilitate crescut. Aceast excitabilitate miocardic crescut se menine n toat
perioada de debut a infarctului miocardic acut.
Cele mai multe aritmii supraventriculare au o evoluie favorabil cu sau fr
tratament. n schimb, aproape toate aritmiile ventriculare au un mare potenial de
letalitate, deoarece pot evolua ctre fibrilaie ventricular i moarte subit.
Blocurile inimii: n infarctul miocardic acut se pot produce toate tulburrile de
conducere ale stimulilor prin sistemul excitoconductor, adic toate blocurile inimii:
blocul sinoatrial, atrioventricular i intraventricular. n funcie de tipul tulburrii de
conducere aprute, prognosticul e mai mult sau mai puin rezervat.
Insuficiena cardiac: n infarctul miocardic acut, insuficiena cardiac se poate
instala fie n perioada de debut, fie n perioada de stare, fie n perioada de
convalescen. Ea poate fi predominant stnga, predominant dreapta sau global,
acut, subacut i cronic.
Cel mai frecvent apare insuficiena ventricular stng, caracterizat prin
dispnee, edem pulmonar acut, galop, puls alternant, mrire a cordului, suflu sistolic
la vrful inimii. n majoritatea cazurilor insuficiena ventricular stng evolueaz
timp de sptmni, luni sau chiar ani, ducnd la insuficien congestiv cronic.
ocul cardiogen: este complicaia cea mai grav a infarctului miocardic acut i
cea mai important cauza de deces a bolnavilor internai cu infarct. El se instaleaz
n primele ore sau dup 1-4 zile de la debutul infarctului miocardic i const ntr-o
insuficien circulatorie acut care survine ca rezultat al prbuirii funciei de
pomp a inimii datorit necrozei miocardice.
La nceput, ocul este compensat, caracterizat clinic prin tahicardie, cianoz
unghial, oligurie, mai trziu este decompensat cu prbuirea tensiunii arteriale,
puls mic, apatie, anurie.
Ruptura zonei necrozate a miocardului poate avea loc ntre a doua i a
douazecea zi de la debutul infarctului miocardic. Ruptura zonei necrozate poate
interesa: pereii liberi ventriculari (n acest caz se mai numete i ruptura inimii sau
ruptura cardiac), septul interventricular sau muchii papilari. Prognosticul este
grav, cei mai muli bolnavi decednd. Totui ncercrile de protejare valvular
(implantate de valvul artifial) n cazul rupturii unui muchi papilar au dat
rezultate promitoare.
Emboliile pulmonare i sistemice: sunt complicaii care apar n aproximativ 15%
din cazurile de infarct miocardic acut. Prin embolie se nelege astuparea unei artere
de ctre un cheag de snge provenit din sistemul venelor cave sau din cavitile

38

inimii drepte sau stngi. Cnd cheagul sau embolusul pleac din sistemul cav sau
din cavitaile inimii drepte se produce embolia pulmonar cu sau fr infarct
pulmonar. Cnd cheagul pleac din cavitile inimii stngi (mai precis din
ventriculul stng) se produce embolia propriu zis sistemic. Embolii pot obstrua
arterele cerebrale (embolia cerebral), arterele renale (embolia renal) sau arterele
extremitilor (embolia membrelor superioare i inferioare).
Pericardita: este o complicaie care apare n 30-80% din cazurile de infarct
miocardic acut i const n inflamaia foiei pericarduliui visceral care acoper zona
infarctat. Sunt descrise dou tipuri de pericardit: precoce numit i
epistenocardic i tardiv numit i sindromul postinfarct sau sindromul Dressler.
Sindromul postinfarct este n esen o pericardit sau pleuro pericardit care apare
tardiv n evoluia infarctului miocardic. Simptomele i semnele clinice eseniale ale
sindromului Dressler sunt: febra, durerea toracic, frectura pericardic, uneori
semne de revrsat lichidian pericardic, nsoit sau nu de revrsat pleural, semne de
suferin pulmonar, semne articulare.
Anevrismul ventricular: const intr-o dilataie a peretelui liber ventricular sau a
septului interventricular. Se exteriorizeaz clinic prin existena de atacuri de angin
pectoral, instalarea insuficienei cardiace congestive, producerea complicaiilor
tromboembolice, diferite tulburri de ritm.

39

CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacientului cu infarct miocardic acut

Ingrijirea bolnavilor cu infarct miocardic cere din partea asistentelor medicale un volum
mare de cunostinte profesionale, aptitudini tehnice si un nivel inalt de constiinciozitate.
Viata bolnavilor cu infarct miocardic este in pericol pentru o durata
relativ lunga de timp, cu posibilitatea instalarii unui numar mare de complicatii, foarte
grave. De aceea operativitatea asistentelor medicale bazata pe cunostinte profesionale
temeinice poate contribui in mare masura la recuperarea acestor bolnavi.
Urgenta deosebita a infarctului cere de la asistenta daca nu chiar
recunoasterea dar suspectarea infarctului in cazurile corespunzatoare si anuntarea
imediata a medicului.
Asistenta va avea grija ca alimentatia sa fie fractionata in
cantitati mici, repetate. In primele zile va administra bolnavului lichide si pireuri, date cu
lingura, cat mai incet, ceaiuri,compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi, pireuri de

40

cartofi. Mai tarziu, cand se largeste regimul alimentar, se vor evita alimentele
meteorizante sau care intarzie tranzitul intestinal.
Componentele ingrijirilor de baza
1.Respiratie
Fiecare asistenta medicala trebuie sa stie sa acorde respiratie
artificiala, sa manipuleze aspiratoarele si sa faca resuscitarea functiei
cardiace pentru salvarea vietii. Ca parte integranta a functiei mentionate,
ea trebuie sa fie capabila sa explice pacientului constructia respiratorului,
partile sale componente, principiile sale de functionare.
2.Alimentatia- ajutarea bolnavului sa manance si sa bea. Asistentele
trebuie sa fie capabile sa dea sfaturi privind greutatea unui individ in
functie de inaltime sau cerinte in privinta nevoilor alimentare si al
pregatitirii mancarii.
3. Eliminare. Asistenta medicala trebuie sa cunoasca toate caile de
eliminare, variatiile considerate normale in ceea ce priveste frecventa si
cantitatea eliminatorilor pe cale renala sau pe cale digestiva, ea trebuie sa
stie ce este normal in ceea ce priveste transpiratia si sudatia prin
eliminare pe cale pulmonara cat si menstruatia normala. In plus, este
important ca ea sa fie capabila sa judece functia de eliminare prin
caracterele produselor de excretie.
4.Functia sistemului motoric ajutarea bolnavului de a-si pastra o
postura dezirabila in mers, sezut, culcat si sa-si modifice pozitia.
Importanta mecanicii corpului omenesc in ingrijirile de baza
(nursing) a fost recent stabilita in diverse moduri. Asistentele medicale
specializate au accentuat importanta pastrarii pozitiei prin utilizarea
metodelor propice de lucru pentru schimbarea sau ridicarea pacientului, ca
si prevenirea deformarilor la bolnavi si proasta functionare a organelor in

41

timpul bolii. Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati se va face prin

modificarea frecventa a pozitiei si prin curatenie.
5. Odihna si somnul ajutarea bolnavului sa se odihneasca si sa
doarma.
Somnul reprezinta unul din misterele vitii. Asistenta medicala poate din
propria sa initiativa sa reduca nevoia de hipnotice si narcotice. Tot ceea ce
ea poate face este sa-i faca bolnavului ziua cat mai placuta, sa-i creasca
senzatia de bine, sa-i ajute sa se gandeasca la faptul ca ziua a decurs
normal.
6.Imbracamintea ajutarea bolnavului in alegerea hainelor la
imbracare, dezbracare.
Ingrijirile de baza includ ajutorul dat pacientului pentru a-si alege
imbracamintea pacientului reprezinta o prelungire a personalizarii
acestuia. Sa invete bolnavul sa-si recapete independenta in aceasta
activitate cotidiana, aceasta reprezentand o secventa din planul de
recuperare.
7.Temperatura corpului ajutarea bolnavului in pastrarea temperaturii in
limite normale Scopul msurrii temperaturii este de evaluare a funciei de termoreglare
i termogenez. Msurarea se poate face la nivelul axilei, plicii inghinale, cavitii bucale,
rectului, vaginului, folosind un termometru maximal. Deasemenea mai sunt necesare
urmtoarele materiale: casolet cu tampoane de vat i comprese sterile, recipient cu
soluie dezinfectant, tav medical, lubrifiant, alcool medicinal, ceas.
Asistenta va pregti psihic pacientul, se va spla pe mini, va scoate termometrul din
soluia dezinfectant, l va clti i terge cu o compres. Termometrul se scutur,
verificnd dac este n rezervor mercurul.
Pentru msurarea n axil:
se aeaz pacientul n decubit dorsal sau n poziia eznd
se ridic braul pacientului
se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centru axilei, paralel cu toracele
se apropie braul de trunchi, cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui
dac pacientul este slbit, agitat, precum i la copii, braul va fi meninut n acest poziie
de ctre asistent

42

termometrul se menine timp de 10 minute

Pentru msurarea n cavitatea bucal:
se introduce termometrul n cavitatea bucal sub limb sau pe latura extern a arcadei
dentare
pacientul este rugat s nchid gura i s respire pe nas
se menine termometrul timp de 5 minute
Dup terminarea timpului de meninere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o
compres, se citete gradaia la care a ajuns mercurul, se spal, se scutur i se introduce
n recipientul cu soluie dezinfectant (soluie cloramin 1%). Se noteaz valoare obinut
pe foaia de temperatur printr-un punct pe vertical, corespunztor datei i timpului zilei,
socotind, pentru fiecare linir orizontal a foii dou diviziuni de grad. Se unete valoarea
prezent cu cea anterioar, pentru obinerea curbei termice.
Msurarea tensiunii arteriale
Are drept scop evaluarea funciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena
determinat de elesticitatea i calibrul vaselor). Elementele de evaluat sunt: tensiune
arterial sistolic (maxima) i tensiune arterial diastolic (minima).
Materiale necesare: aparat pentru msurarea tensiunii arteriale (cu mercur Riva-Rocci, cu
manometru), stetoscop biauricular, tampon de vat, alcool, creion rou.
Metoda de determinare poate fi ascultatorie sau palpatorie.
Interveniile asistentei pentru metoda ascultatorie sunt:
pregtirea psihic a pacientului
asigurarea repausului fizic i psihic timp de 15 minute
splarea pe mini
se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, sprijinit i n extensie
se fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a
manetei
se introduc olivele stetoscopului n urechi
se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc, pn la dispariia
ygomotelor pulsatile
se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei, pn cnd se
percepe primul zgomot arterial (care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime)
se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi
consemnat
se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului, n momentul
n care zgomotele dispar, aceasta reprezentnd tensiune arteriala minim
se noteaz n foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare roie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur
se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat; n alte
documente medicale se nregistreaz cifric
se dezinfecteaz olivele stetoscopului i membrana cu alcool.
La indicaia medicului, se pot face msurtori comparative la ambele brae.
.

43

Asistentele trebuie sa cunoasca principiile fiziologice privind

producerea si pierderea de caldura si sa fie capabila sa recurga la unul
dintre acestea, atat prin modificarea temperaturii, gradului de umiditate si
a circulatiei aerului, cat si prin sfatul ce le da sensul sporirii sau diminuarii
activitatilor bolnavului, pentru modificarea alimentatiei sau acoperirea in
functie de temperatura. Asistenta trebuie sa fie capabila sa sugereze sau sa
recurga la diferite sisteme de imbaiere,impachetare sau alte aplicatii din
care rezulta cresterea sau reducerea temperaturii corpului .
8.Igiena corporala ajutarea bolnavului in pastrarea igienei corporale si
sa-si protejeze tegumentele.
Modul in care se prezinta o persoana reprezinta manifestarea starii sale
generale, ca si tinuta sa de altfel. Acordand imbaierea, spalat pe dinti,
periat parul, curatenia unghiilor si terminand toaleta unui bolnav, asistenta
medicala, ca si pacientul,este satisfacuta atat de aparenta modificare in
bine cat si de reducerea unor disconforturi minore. Frecventa toaletei
generale este stabilita in functie de nevoile somatice si de dorintele
bolnavului. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa-i
asigure bolnavului o infatisare curata.
9. Masuri de protectie ajutarea bolnavului in a evita pericolele in
mediul inconjurator si a proteja alte persoane de orice pericol potential din
partea pacientului, cum ar fi infectia sau violenta.
Asistentele medicale vad in aprovizonarea, pastrarea medicamentelor si
cooperarea cu alti membri ai echipei din care face parte, modul de a
controla stapani infectiile, spalarea mainilor, utilizarea manusilor, a
halatului, a materialelor dezinfectante sau sterile, aspecte ale protectiei
pacientului.
10. Comunicarea ajutarea bolnavului in a comunica cu alte persoane,
in a-si exprima sentimente si nevoi.
44

Un rol mai dificil de interpretare pentru asistenta medicala este acela de a

ajuta bolnavul sa inteleaga, sa modifice conditiile care l-au facut sa se
imbolnaveasca si sa le accepte pe cele care nu pot fi schimbate. Cu cat
asistenta intelege in mai mare masura aceasta cu atat este mai capabila sa
ajute bolnavul, sa depaseasca unele defecte psihologice ale imbolnavirii
respective.
11.Religia ajutarea bolnavului in practicarea religiei sale conform
conceptiei sale a ceea ce este drept si nedrept.
Cu cat asistenta medicala este mai informata asupra diverselor religii,
cu atat credinta este mai mare in ceea ce priveste puterea de vindecare a
acestora, cu cat viata sa spirituala este mai intensa si are o mai mare
toleranta religioasa, cu atat va fi mai sa aduca bolnavilor ajutorul si
incurajarea pe care bolnavii le asteapta de la ea.
12. Ocupatie, recuperare ajutarea bolnavului in munca si activitati
productive. Asistenta medicala care ajuta bolnavul sa-si planifice ziua,
poate incuraja orice activitate care il intereseaza prin a-i crea conditii care
sa-l invite la o activitate productiva. Recuperarea cuprinde in definitiv
reintoarcerea bolnavului la o slujba productiva si cat perioada de
inactivitate va fi mai scurta, cu atat recuperarea va fi mai facila.
13. Activitati recreative ajutarea bolnavului in activitati recreative.
Asistele sunt pregatite pentru a organiza pacientului programare
recreative, dar de cele mai multe ori contribuie la acest program sesizand
ceea ce ii pace bolnavului astfel incat acesta isi petrece in fiecare zi o parte
din timp cu activitati recreative.
14. Informare, educare ajutarea bolnavului sa invete.
Responsabilitatea asistentei medicale de a da sfaturi in domeniul sanatatii
este incontestat. Ea educa prin propriul sau exemplu si prin raspunsurile ce le da

45

intrebarilor. Este obligatia sa de a educa. Ea o poate face constient sau inconstient poate
planifica aceasta activitate sau o poate face.
III.2. Rolul propriu asigura conditiile de specializare
Asistentul medical are un rol foarte important n asigurarea unui regim de via echilibrat i
susinerea psihic care este extrem de important pentru pacient.
Pentru a putea crea aceste condiii , asistentul medical i poate oferi un confort special
att din punct de vedere psihic ct i fizic .Pacientul internat n cadrul unui spital trebuie s
beneficieze de un climat ct se poate de prielnic.Pentru aceasta trebuie s evite glgia i vorbitul
pe un ton ridicat pe coridoare i n saloane .
De asemenea, salonul in care este internat pacientul trebuie sa fie spatios, luminos, cu o
temperatur medie de 20 -20 grade C, cu posibilitatea de a se efectua o aerisire .
Salonul trebuie sa fie prevazut cu un pat comod, cu somiera mobil , usor transformabil
in tip fotolui , care s poata asigura pacientului o pozitie favorizanta pentru respiratie in timpul
crizelor de dispnee. Pozitia pacientului in pat trebuie lasat la alegerea acestuia, asistentul
medical explicadu-i care poziii ar fi mai indicate pentru starea in care se afla. Mobilizarea
pacientului la pat se va efectua numai la indicatia medicului, pacientul putand efectua miscari
simple de flexie si extensie a membrelor, de indata ce starea de sanatate permite acest lucru.
O imobilizare prelungit pe o perioad mai mare de timp poate determina complicaii
vasculare care pot genera emboli care se pot deplasa in circulatie. De aceea , pentru mobilizere
sunt premise miscari usoare, iar daca fenomenul trombotic s-a constituit mobilizarea se opreste
deoaece miscarile active sau passive pot active emboli la distan.
Igiena pacientului se va realize prin baie partiala sau total, la pat, cu o apa incalzita la o
temperatura de 36 - 37 oC
Regimul igieno dietetic
Organismul uman are nevoie de hran n cantitate suficient i de bun calitate, pentru a-i
asigura creterea, a tri, a-i menine starea de sntate i homeostazie. Cantitatea i natura
alimentelor nutritive sunt n funcie de: sex, vrst, greutate nlime, activitatea depus, starea
de sntate sau de boal.
O alimentaie sntoas trebuie s conin trei factori necesari meninerii vieii i asigurrii
tuturor funciilor organismului n condiii normale i patologice:
1. Lipide- au un rol energetic dar pe lng acest rol ele intr n compoziia esutului
nervos i a stomei eritrocitare, ca form de deposit, ele dein rezerve de energie a organismului i
esuturilor prntru organele interne. Necesarul este de 1-2 grame pe kilogram/corp n 24 de ore.
2. Glucide- sunt principala surs energetic.
-necesarul este de 4-6 grame pe kilogram corp n 24 de ore.
3. Proteine- reprezint materia prim pentru hormoni i fermeni.
- necesarul este de 4-6 grame pe kilogram corp n 24 de ore.
4. Vitaminele- sunt importante i necesare pentru meninerea metabolismului normal al
organismului.Vitamina C-necesar 150 mg; Vitamina B1-necesar 25 mg; Vitamina B6-necesar 6
mg; Viamina PP-necesar 8 mg; Vitamina K-necesar 20 mg
5. Apa i srurile minerale
-necesarul de ap 2500-3000 ml pe zi
-necesarul de sruri minerale n 24 de ore: Na:4 grame; K:3-4 grame; Ca-2 grame; Mg:0,15
grame; Fe:18 grame; Cl:6 grame.

46

Pentru a nu se ajunge la un dezechilibru hidromineral satisfacerea nevoii de ap i sruri

minerale trebuie s se fac n mod echilibrat.Asistentul medical are rolul de a calcula necesarul
de calorii pe 24 de ore n funcie de vrst:
- plus 20-30 % pentru copii ; - minus 10-15 % pentru vrstnici n funcie de activitate:
n repaus 25 calorii pe kg corp n 24 de ore;
n activitate uoar 35-40 calorii pe kg corp n 24 de ore
n activitate medie 40-45 calorii pe kg corp n 24 de ore
n activitate mare 45-60 calorii pe kg corp n 24 de ore.
Asistentul medical calculeaz raia alimentar echilibrat:
asigur echilibrul ntre elementele energetice i cele neenergetice;
n funcie de vrst i activitate;
asigur echilibrul ntre produsele de origine animal i vegetal: 60% proteine de origine
vegetal, 40 % de origine animal; 65 % lipide de origine vegetal, 35 % de origine anoimal.
n cazul unui pacient care a suferit un infarct miocardic trebuie sa se urmeze o dieta
hipocaloric, hiposodat.
Mesele vor fi fracionate , masa de seara fiind sarac n lichide i va fi servit cu 2-3 ore nainte
ca pacientul sa se culce.
Asistentul are rolul de a se informa despre gusturile pacientului i deprinderile alimentare.Dac
pacientul nu suport un aliment nu se va insista pe acela, el fiind nlocuit cu un altul care s
acopere cantitatea de elemeni nutritivi pe care i deine, tinand cont insa de recomadarile
medicului privind alimentele premise .
Se va supraveghea tranzitul intestinal , la nevoie efectundu-se clisme evacuatorii.
.

III.3. Rolul asistentei medicale in examinarea clinica a pacientului cu infarct

miocardic acut.
Electrocardiograma (EKG) reprezint nregistrarea grafic a rezultantei
manifestrilor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac, cu ajutorul unor aparate foarte
sensibile numite electrocardiografe. Acestea au rolul de a amplifica manifestrile electrice
de un potential redus ale miocardului i de a le nregistra. De fapt electrocardiograma
reprezint nregistrarea grafic a diferenelor de potential electric care se stabilesc ntre
dou regiuni unde s-au aplicat electrozii. Electrocardiografele au rolul de a capta
biocurenii cu doi electrozi plasai n dou puncte diferite i ai amplifica. Ele pot funciona
cu 1-2-3-6-8 i 12 canale ceea ce permite nregistrarea a tot attea conduceri n acelai
timp. Aparatele moderne permit nregistrarea i a altor curbe: pulsul arterial venos i
fonocardiograma.
Legatura dintre aparat i pacient se face cu ajutorul unui cablu de pacient i a
electrozilor care se fixeaz pe suprafaa corpului la oarecare distan de miocard.
Tehnica inregistrarii E.K.G.
nregistrarea EKG se face n laboratorul de electrocardiografie:

47

bolnavul trebuie s fie n repaus fizic i psihic absolut; pentru EKG trebuie s se
odihneasc 10-15 minute nainte, temperatura optim a camerei 20-21C.
poziia n decubit dorsal comod pe canapeaua de examinare; bolnavul trebuie s fie
relaxat fr s-i ncordeze musculatura;
Cablul de pacient are conducte prevzute special pentru fiecare membru marcate n
culori diferite. Astfel pentru:
braul drept cablul de culoare roie
braul stng cablul de culoare galben
gamba stng cablul de culoare verde
gamba dreapt cablul de culoare albastr sau neagr
pentru torace cablul de culoare alb marcat la extremiti n culori diferite (rou
V1, galben V2, verde V3, maro V4, negru V5, violet V6) pentru derivaiile
precordiale.

Electrozii sunt nite plcue metalice inoxidabile de form rotund sau

dreptunghiular care se fixeaz pe extremitile pacientului n regiuni fr pilozitate
desupra musculaturii, iar locul se va degresa cu alcool. Electrozii se vor nveli ntr-un strat
de tifon mbibat ntr-o soluie electrolitic (o lingur de sare la un pahar de ap sau ser
fiziologic).
Derivaiile standard sunt:
derivaia I (DI) conducerea n braul drept la polul negativ al galvanometrului i n
cel stng la polul pozitiv;
derivaia II (D II) conducerea n braul drept (pol negativ) i piciorul stng (pol
pozitiv);
derivaia III (D III)- conducerea n braul stng (pol negativ) i piciorul stng (pol
pozitiv);
Derivaiile unipolare ale membrelor se conecteaz la polul pozitiv al
galvanometrului din aparat pe rnd.

48

Se deosebesc trei derivaii unipolare:

conducerea unipolar a braului drept aVR (R - right)
conducerea unipolar a braului stng aVL (L - left)
conducerea unipolar a piciorului stng aVF (F - foot)
nregistrrile electrozilor precordiali sunt derivaii unipolare avnd electrozi aezai
n apropierea cordului. Convenional fiind notate V1-V6 sau marcate n culorile spectrului.
Montarea se face astfel:
V1 n spaiul 4 intercostal la marginea dreapt a sternului
V2 n spaiul 4 intercostal la marginea stng a sternului
V3 la mijlocul distanei V2-V4
V4 n spaiul 5 intercostal pe linia medioclavicular
V5 n spatiul 5 intercostal pe linia axilar anterioar
V6 n spatiul 5 intercostal pe linia axilar medie.
Se mai pot nregistra derivaiile V7 n spaiul 5 intercostal pe linia axilar
posteroar si V8 n spaiul 5 intercostal n dreptul vrfului scapulei stngi.
Conducerile:
V1-V2 exploreaz ventriculul drept
V3-V4 septul interventricular
V5-V6 ventriculul stng.
Electrocardiograma se nscrie grafic pe o band de hrtie sub forma unor succesiuni
de unde care corespund fazelor unui ciclu cardiac. Undele sunt notate convenional cu
litere: P, Q, R, S, T. ntre dou cicluri cardiace se nscrie linia de zero potenial. Undele de
deasupra acestei linii sunt pozitive iar cel dedesubt sunt negative.

49

Unda P i segmentul PQ reprezint activitatea electric atrial. Undele Q, R, S

(complexul QRS), segmentul ST i unda T reprezint rezultanta electric a activitii
ventriculare. Unda R reprezint sistola ventricular, corespunde zgomotului I sistolic, iar
unda T diastola i zgomotul II.
Analiza sensului, amplitudinii, formei, duratei precum i a intervalelor dintre ele
furnizeaz date importante pentru diagnostic i pentru stabilirea tratamentului.

III.4. Supravecherea pacientului cu infarct miocardic acut

Asistenta medicala trebuie sa supravegheze bolnavul cu o atentie deosebita,
deoarece in cursul infarctului miocardic pot sa apara numeroase complicatii. Ea va urmari
frecventa si ritmicitatea pulsului, T.A., culoarea fetei si a tegumentelor, starea generala a
bolnavului.
Sistemul de alarma al aparaturii de monitorizare nu scade
obligatiile asistentei de a sesiza din timp prodromul sau instalarea complicatiilor: socul
cardiogen, insuficienta cardiaca globala, edemul pulmonar acut,tulburarile de ritm si de
conducere, sau oprirea inimii. La cea mai mica suspiciune, asistenta instiinteaza medicul si
indeplineste dispozitiile directe si momentane ale acestuia cu tehnicile obisnuite cunoscute.
Asistenta medicala are un rol principal in crearea pentru
bolnav a unui mediu psihologic favorabil. Ea trebuie sa inspire bolnavului incredere in
tratament si insanatosire. Trebuie evitate vizitele lungi si obositoare din partea
apartinatorilor precum si incarcarea bolnavului cu grijile familiale si ale locului de munca.
III.5. Rolul asistentei medicale in alimentatia pacientului cu infarct miocardic
acut
III.6. Rolul asistentei medicale in educatia sanitara a pacientului cu infarct
miocardic acut
Sntatea este definit de O.M.S. ca o complet bunstare fizic,
mental i social, care nu const n absena bolii sau a infirmitii i presupune o
interaciune dinamic i o interdependen ntre condiia fizic a individului, manifestrile
sale mintale, reaciile emoionale i ambiana social n care triete.
Educaia pentru sntate cuprinde dou funcii: funcia sanogenic si funcia
profilactic. Funcia sanogenic vizeaz optimizarea sntii personale si comunitare,
mplinirea idealului de sntate. Funcia profilactic vizeaz profilaxia primar, secundar
si teriar.

50

Prevenirea apariiei IMA (profilaxia primar) i prevenirea recidivelor (profilaxia

secundar) se face prin combaterea factorilor de risc.
Suprimarea fumatului i a hipertrigliceridemiei reprezint o alt msur de
profilaxie, confirmat i prin studii de angiografie. Ea se realizeaz prin normalizarea
ponderal i regim alimentar srac n grsimi saturate i dulciuri. n cazurile n care nivelul
colesterolului nu scade dup aceste msuri, se asociaz i medicamente
hipocolesterolemiante.
Tratarea corect a diabetului zaharat, cnd acesta este prezent, deoarece el are rol
aterogen prin hiperlipidemia asociat.
Tratamentul hipertensiunii arteriale are rol major att n prevenirea IMA, ct i a
recidivelor.
Exerciiul i antrenamentul fizic, efectuate cu regularitate prin micare, gimnastic
i sporturi uoare care combat sedentarismul, au rol nsemnat n profilaxia secundar i
amelioreaz evident prognosticul.
Alte msuri cu efecte n prolilaxia secundar a IMA sunt administrarea de betablocante, nitrai, antagoniti ai calciului i antiagregante plachetare.
Internarea n spital este un prilej de a reduce ritmul i felul de via al bolnavului i
de anumite deprinderi duntoare. Regimul de via intraspitalicesc trebuie s fie
individualizat dup natura bolii i starea bolnavului; el este hotrt ntotdeauna de ctre
medic i aplicat i supravegheat de ctre asistent. Asistenta va ajuta bolnavul s-i exprime
sentimentele propri i s discute despre ele: imaginea de sine, relaii familiale, probleme
sexuale, fric, depresie, gnduri suicidare, etc.
Bolnavul va fi informat n legatur cu boala sa, complicaiile i tratamentul acesteia.
La externare i se va exlica clar modul de administrare a medicamentelor ct i regimul de
via i alimentaia care trebuie repetate. Pacientul va intra ntr-un program de supaveghere
medical care const n efectuarea unor examene clinice i paraclinice la diferite intervale.
Reinseria familial i profesional a pacienilor post-infarct este foarte important att
pentru pacient ct i pentru apropiai, un rol important n acest reinserie avnd sfaturile acordate
de medic i asistenta medical.

III.7. Rolul delegat rolul asistentei medicale in examinarea paraclinica a

pacientului cu infarct miocardic acut
Scopul reabilitrii unui bolnav cu IMA este de a-l readuce la capacitatea sa fizic i
psihic anterioar mbolnvirii. Reabilitarea presupune rectigarea autoncrederii
bolnavului n posibilitile sale fizice i psihice n vederea realizrii activitilor avute
anterior sau cu program redus.
Obiectivele reabilitrii:
Medicale:
prevenirea morii subite;
scderea mortalitii prin infarct de miocard;
ameliorarea simptomelor: angin, dispnee;
creterea capacitii de efort.
Psihologice:
restaurarea ncrederii n sine;
51

 ameliorarea depresiei i anxietii;

adaptarea la stress;
revenirea la viaa sexual normal;
ameliorarea anxietii la partener i anturaj.
Sociale:
revenirea la lucru;
independena n activitile zilnice la vrstnici.
Serviciilor de sntate:
reducerea costurilor medicale;
externare precoce i reabilitare precoce;
scderea medicaiei
diminuarea internarilor.
Reabilitarea bolnavului cu infarct miocardic acut se mparte n 3 perioade:
Faza acut: este perioada de spitalizare care dureaza 3-4 sptmni.
dup primele 3-4 zile la bolnavii fr complicaii se ncep micri gradate care
constau n micri pasive i active ale membrelor, schimbri de postur, repaus n fotoliu i
autongrijire;
dupa prima sptmn bolnavul se va plimba n camer i va merge la toalet;
se vor urmri n acest timp: frecvena cardiac i tulburrile de ritm.
Perioada a-II-a: dureaz pn la 3 luni de la debut. Programul de reabilitare se face
la domiciliu:
se recomand mrirea progresiv a ritmului de mers i se recomand bolnavului s
ncetineasc efortul dac frecvena pulsului ajunge 120/minut.
Perioada a-III-a: ncepe la 3 luni de la debutul infarctului miocardic i se
urmarete creterea capacitii de efort. n acest perioad bolnavul se poate interna n
servicii de recuperare specializate unde supravegherea trebuie fcut sistematic la 3 luni n
primii 3-4 ani. n mediul rural bolnavul este sftuit s-i mreasc distana de mers pe jos la
2-3 km de 2 ori/zi i prezentarea la control.

52

CAPITOLUL IV
CAZURI PRACTICE

53

Procesul de nursing prezentare general.

Procesul de nursing sau demersul de ngrijire general este o metod organizat i
sistematic, care permite acordarea de ngrijiri individualizate. Demersul de
ngrijire este centrat pe reaciile particulare ale fiecrui individ (sau grup de
indivizi) la o modificare real sau potenial de sntate.
Dup Genevieve Dechanoz, procesul de ngrijire reprezint aplicarea modului
tiinific de rezolvare a problemelor, a analizei situaiei, a ngrijirilor, pentru a
rspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei, pentru a renuna la
administrarea ngrijirilor stereotipe i de rutin, bazate pe necesiti presupuse, n
favoarea unor ngrijiri individualizate, adaptate fiecrui pacient. Este un mod de a
gndi logic, care permite o intervenie contient, planificat a ngrijirilor, n scopul
protejrii i promovrii sntii individului.
Procesul de ngrijire are la baz o imagine mental, un model conceptual a ceea ce
ar putea sau ar trebui s fie. Acest model a fost elaborat de Virginia Henderson i
cuprinde cteva concepte cheie:
1 Individul bolnav sau sntos este vzut ca un tot complet, prezentnd 14
nevoi fundamentale pe care trebuie s i le satisfac;
2 Scopul ingrijirilor este de a pstra sau de a restabili independena individului
n satisfacerea acestor nevoi;
3 Rolul esential al asistentei medicale este de a ajuta individul bolnav sau
sntos s-i menin sau s-i recapete sntatea (sau s-l asiste n ultimile
sale clipe) prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar ndeplinit singur dac ar
fi avut fora, voina sau cunotinele necesare. Asistenta medical trebuie s
ndeplineasc aceste funcii astfel nct pacientul sa-i rectige
independena ct mai repede posibil.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson n procesul de ngrijire
uureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural i
spiritual i gsirea surselor de dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor. De
asemenea, permite stabilirea interveniilor capabile s reduc influena acestor surse
de dificultate, n scopul de a ajuta persoana s-i recapete autonomia (pe ct
posibil).

54

Etapele procesului de ingrijire.

Procesul de ngrijire comport 5 etape: culegerea de date, analiza i interpretarea
lor (probleme, diagnostic de ngrijire), planificarea ngrijirilor (obiective), realizarea
interveniilor (aplicarea lor) i evaluarea.
1. Culegerea de date: Ne permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor
privind pacientul n globalitatea sa. Datele culese ne informeaz asupra
ceea ce este pacientul, asupra suferinei, asupra obicieiurilor sale de viat
i asupra strii de satisfacere a nevoilor fundamentale
2. Analiza i interpretarea datelor: ne permit s punem n lumin
problemele specifice de dependen i sursa de dificultate care le-a
generat, adic elaborarea diagnosticului de ngrijire.
3. Planificarea ngrijirilor ne permite:
determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmrite mai
precis derminarea obiectivelor de atins (rezultatul ateptat);
stebilirea mijloacelor pentru realizarea obiectivelor (pentru
atingerea rezultatelor).
4. Executarea, aplicarea interveniilor: const n utilizarea planului de
intervenii elaborat (precizarea concret a interveniilor)
5. Evaluarea: const n analiza rezultatului obinut (dac interveniile au fost
adecvate, dac s-a obinut rezultatul dorit sau nu) i dac au aprut noi
date n evoluia starii pacientului (care trebuie notate) i, eventual, dac
este necesar reajustarea interveniilor i a obiectivelor (proces clinic).
Din punct de vedere al calitii ngrijirilor, demersul tiinific constitue un
instrument de individualizare i de personalizare a ngrijirilor, concurnd la
umanizare. Deoarece se sprijin pe datele furnizate de pacient sau luate din alte
surse sigure, demersul pune la dispoziia ntregii echipe de ngrijire detaliile
planificrii ngrijirilor, fcnd posibil raionalizarea acestora, coordonarea i
stabilirea prioritilor.
Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale ale fiinei umane n cadrul
procesului de ngrijire a pacientului cu infarct miocardic acut.
1. Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie.
n satisfacerea nevoii de a respira, datorit durerii toracice, a anxietii i a senzaiei
de moarte iminent, pacientul poate prezenta dificultate n a respira. Asistenta
medical are rolul de a asigura o cantitate corespunztoare de oxigen la nivel tisular,
n special la nivel miocardic, administrnd prin sond nazal, cateter, masc de
oxigen sau cort, n funcie de metoda aleas. De asemenea, asistenta medical
umezete aerul din ncpere i asigur pacientului o poziie antalgic, semieznd,
vndu-l s utilizeze tehnici de relaxare.
La un bolnav cu I.M.A. nevoia de a avea o circulaie adecvat este profund
alterat. Valorile sczute ale T.A. pn la 80-90 mmHg, valorile crescute ale
frecvenei cardiace pn la 100-110/min i durerea toracic vor fi combtute prin
administrarea medicaiei prescrise de medic: coronarodilatatoare, anticoagulante,

55

tonice cardiace, antiritmice, antianginoase. Asistenta medical urmrete permanent

efectul medicamentelor, msurnd i notnd in FO pulsul i T.A. i informeaz
pacientul asupra gradului de efort pe care poate s-l depun.
2. Nevoia de a bea i de a mnca.
Dei, n majoritatea cazurilor, un bolnav cu I.M.A. i poate satisface singur aceast
nevoie, asistenta medical trebuie s intervin permanent pentru meninerea
independenei acestuia, observnd dac bolnavul urmeaz regimul
hipocolesterolemiant, hipolipemiant i hiposodat n fiecare zi, dac respect
interdicia de a nu fuma. Eventualele probleme de dependen care pot apare sunt
grea i vrsturi datorate opiacelor administrate n scopul analgezic, care vor fi
combtute prin administrarea de antiemetice.
3. Nevoia de a elimina.
n general, un bolnav cu I.M.A. si poate manifesta independena n satisfacerea
nevoii. Uneori, ns, datorit imobilizrii prelungite la pat, bolnavul prezint
constipaia manifestat prin absena scaunului timp de mai multe zile. Pentru ca
pacientul s aib un tranzit intestinal n limitele fiziologice, asistenta medical
determin pacientul s ingere o cantitate suficient de lichide, la nevoie, o clism
evacuatoare simpl sau uleioas, administreaz la indicaie laxative, urmrete i
noteaz n foaia de observaie consistena i frecvena scaunelor.
Alteori, durerea intens a bolnavului este nsoit de transpiraii reci. Pentru ca
pacientul s aib o stare de confort fizic, asistenta medical menine tegumentele
acestuia curate i uscate i schimb lenjeria de pe pat i corp ori de cte ori este
necesar.
4. Nevoia de a se mica i a avea bun postur.
n I.M.A. o important problem de dependen o constituie imobilitatea care
const ntr-o diminuare sau restricie a micrii, fiind recomandat ca metod
terapeutic. n perioada de imobilizare, pacientul trebuie s-si pastreze tonusul
muscular i fora muscular, s-i menin integritatea tegumentelor i a activitii
articulare. Pentru aceasta, asistenta medical planific un program de exerciii,
schimb poziia pacientului la fiecare 2 ore i maseaz regiunile predispuse, le
pudreaz cu talc.
Ulterior, se planific un program de exerciii moderate, adaptat capacitii fizice a
pacientului,
astfel nct pn la externare acesta s-i recapete complet
independena micrii.
5. Nevoia de a dormi i a se odihni.
Bolnavul cu I.M.A., datorit durerii i anxietii, prezint dificultate de a se odihni,
manifestat prin nelinite, slbiciune, oboseal, ochi ncercnai. Pentru ca pacientul
s beneficieze de un somn corespunztor cantitativ i calitativ, se administreaz
medicaia indicat de medic, se observ i se noteaz calitatea i orarul somnului,
precum i efectul medicaiei asupra organismului.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca.
Datorit imobilizarii obligatorii, a durerii, anxietii, pacientul cu I.M.A. prezint
dificultate de a se mbrca i dezbrca singur, asistenta medical identific
capacitatea i limitele fizice ale persoanei ngrijite i face zilnic exerciii de
motricitate fin cu pacientul, descriindu-i gestica necesar mbrcrii, pentru ca
acesta s evite micrile inutile.

56

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale.

De cele mai multe ori, bolnavul cu I.M.A. i manifesta independena n satisfacerea
nevoii. Pentru meninerea acestei independene, asistenta medical va nva
pacientul s consume lichide i alimente reci i s aib nbrcminte lejer cnd
temperatura mediului ambiant este crescut, s ingere alimente i lichide calde i s
poarte nbrcminte clduroas cnd temperatura mediului ambiant este sczut. De
asemenea, asistenta medical va asigura o bun ventilaie n ncpere i o
temperatur de 18-25C, va msura i va nota zilnic n foaia de observaie
temperatura corporal a pacientului, alturi de celelalte funcii vitale: puls, T.A.,
scaun, diurez.
8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele.
Deoarece bolnavul cu I.M.A. este imobilizat la pat, el este incapabil de a-i efectua
singur ngrijiri de igien. Pentru ca pacientul s prezinte tegumentele i mucoasele
curate, asistenta medical efectueaz toaleta pe regiuni a bolnavului imobilizat i
contientizeaz pacientul n legtur
cu importana meninerii curate a
tegumentelor, pentru prevenirea nbolnvirilor.
9. Nevoia de a evita pericolele.
Durerea, simptomul esenial n I.M.A., reprezint principala problem de
dependen a pacientului, att n satisfacerea nevoii de a evita pericolele, ct i n
satisfacerea celorlalte nevoi fundamentale ale fiinei umane: nevoia de a respira i a
avea o bun circulaie, nevoia de a se mica i a avea o bun postur, nevoia de a
dormi i a se odihni, nevoia de a comunica i de a fi preocupat n vederea realizrii,
de a se recreea etc. Pentru ca pacientul s resimt o reducere a intensitii durerii,
asistenta medical administreaz medicaia analgezic prescris de medic ori de
cte ori este nevoie, ajut pacientul s descrie corect durerea i s sesizeze
momentele de remisie sau exacerbare, promoveaz un concept de sine pozitiv,
ncurajnd pacientul
Datorit ameninrii integritii sale fizice si psihice, bolnavul cu I.M.A. poate
prezenta i alte probleme de dependen, cum ar fi: anxietate, fric, perturbarea
imaginii i a stimei de sine. Pentru ca pacientul s beneficieze de siguran
psihologic, pentru nlturarea strii de anxietate, asistenta medical i va asigura
acestuia un mediu de protecie psihic, prin nlturarea agenilor stresani. De
asemenea, va ajuta pacientul s identifice agenii stresani, s-i evalueze i s se
adapteze la situaiile de stres ivite, prin crearea de obinuine noi, care vor folosi la
conservarea energiei.
10. Nevoia de a comunica.
Un pacient I.M.A. poate prezenta o comunicare ineficient la nivelul afectiv
datorit anxietii, manifestat prin dificultatea de a se afirma, de a-i exprima
sentimentele, ideile, dificultatea de a stabili legturi semnificative cu semenii.
Pentru ca pacientul s se poat afirma i s aib o percepie pozitiv de sine,
asistenta medical i d posibilitate acestuia s-i exprime nevoile, sentimentele
ideile i dorinele sale, l ncurajeaz s dezvolte contacte sociale, s schimbe idei
cu ali bolnavi, faciliteaz vizitele familiei, a prietenilor.
Pentru ca pacientul s fie ferit de pericole interne sau externe, asistenta medical
va supraveghea n permanen bolnavul i va administra medicaia prescris de

57

catre medic:antidepresive anxiolitice, tranchilizante.

11. Nevoia de a aciona conform propriilor credine i valori.
Datorit bolii, a pierderii stimei i a respectului, a anxietii sau a conflictelor
sociale, un pacient cu I.M.A. poate avea un sentiment de culpabilitate manifestat
prin tahicardie, tegumente reci, umede, hiperventilaie. Pentru ca pacientul s-i
pstreze imaginea pozitiv de sine, asistenta medical va facilita satisfacerea
convingerilor sale fie permind vizita preotului, fie permind pacientului citirea
crilor religioase, fie informndu-l asupa posibilitii de participare la serviciul
religios din cadrul unitii spitaliceti. La nevoie, asistenta medical va administra
medicaia antidepresiv sau tranchilizant indicat de ctre medic.
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii.
Datorit durerii, anxietii sau a stresului, un pacient cu I.M.A. poate avea un
sentiment de devalorizare, de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. Pentru
ca pacientul s-i recapete interesul de sine i fa de alii, asistenta medical va
ajuta pacientul ca acesta s se adapteze n rolul de bolnav i s realizeze o percepere
just a realitii.
Pentru ca pacientul s fie readus la capacitatea sa de munc anterioar
mbolnvirii i chiar s-i optimizeze funciile fizice i psihice, asistenta medical
va planifica i va efectua cu acesta un program de eforturi fizice dozate i
progresive, astfel ca, ntr-un interval care variaz de la 6-8 sptmni pn la 2-4
luni s se realizeze integrarea socio-profesional.
13. Nevoia de a se recrea.
Datorit imobilizrii la pat a bolnavului, a durerii toracice, anxietii, pacientul cu
I.M.A. va prezenta dificultate n ndeplinirea activitilor recreative. Pentru ca
pacientul s fie capabil de a efectua activiti recreative, asistenta medical va
interveni astfel ca pacientul s beneficieze de un somn odihnitor, s-i recapete
ncrederea n forele proprii, s prezinte o stare de bun dispoziie i s-i
amelioreze condiiile fizice. Astfel, asistenta medical va interveni planificnd
activiti recreative mpreun cu pacientul, activiti care i vor crea o stare de bun
dispoziie, fr ns s-l suprasolicite sau obosi. n msura posibilitilor se vor
amenaja camere de recreere, pentru audiii muzicale, vizionri de filme, T.V. sau va
fi adus aparatura necesr n saloanele respective, notndu-se reaciile i
manifestrile pacientului.
14. Nevoia de a nva cum s-i pstrezi sntatea.
Pacientul cu I.M.A. poate prezenta probleme de dependen generate de ignoran
(lipsa de cunotine, priceperi, deprinderi pentru meninerea sau recuperarea
sntii).
Pentru ca pacientul s acumuleze noi cunotine, asistenta medical va explora
nivelul de cunotine al acestuia privind infarctul miocardic acut, modul de
manifestare, msurile preventive i curative, modul de participare la intervenii i la
procesul de recuperare.
Pentru ca pacientul s dobndeasc atitudini, obiceiuri i deprinderi noi, asistenta
medical va corecta deprinderile duntoare sntii i i va expune acestuia modul
de via echilibrat pe care trebuie s-l urmeze, utilizarea eficient a timpului liber,
practicarea exerciiilor fizice, folosirea unui regim alimentar raional
(hipocolesterolemiant, hipolipemiant, desodat) evitarea situaiilor stresante sau

58

ameliorarea reaciilor emoionale i comportamentale la stres. Asistenta medical va

ncuraja i va ajuta pacientul la dobndirea noilor deprinderi i ulterior, va verifica
dac acesta i-a nsuit corect noile cunotine.

Pacient A.I.
Interviu A
Nume i prenume: A.I
Data internrii: 30.03.2007
Identificare
Vrst: 35 ani
a persoanei
Sex: masculin
Greutate: 65 kg
nlime: 1.74
Starea civil: cstorit
Copii: doi
Relaia cu copiii: bun
Mediul
Frai, surori: apte
familial
Relaia cu fraii, surorile: bun
Persoane care pot fi anunate: soia
Adresa, telefon: jud. Suceava
Mediu
Profesie: X
profesional
Loc de munc: X
Naionalitate: romn
Mediul
Religie: ortodox
social
Relaii cu exteriorul: a primit vizite din parte familiei, rudelor
Motivele internrii: durere retrosternal cu iradiere n ambele membre
superioare, atroce cu debut la ora 2.00
Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative
Istoricul bolii: pacientul relateaz apariia n urm cu 2 luni a durerilor
anginoase cu durat de 5-10 minute survenite iniial la efort, iar n ultima
Starea de
sptmn inclusiv n repaus,simptomatologie ce a culminat cu instalarea marii
sntate
crize anginoase n cursul nopii la ora 2.00.
Diagnostic: INFARCT MIOCARDIC ANTERO-EXTENSIV ACUT
Alte probleme cu sntatea:
Tratament n curs: nu urmeaz
Alergii cunoscute: nu are
Obiceiuri
Alcool: consumator ocazional
Tutun: mare fumtor (2 pachete igri/zi)
Repaos: somn 10-11h/zi
Obinuine alimentare: normale

59

Psihologia
n raport cu boala

Exprimare: greoaie
Grad de informare: nu este interesat de boal ci doar de vindecarea ei.
Gradul de informare al anturajului: din relatrile medicului
Convorbire cu medicul: termeni obinuii.

Nevoi fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei

Henderson
Nr.
Crt

3
4
5
6

MANIFESTRI DE
DEPENDEN
Dispnee de repaos cu
A respira i a ortopnee
instalat
avea o bun brusc
circulaie
Necesit
oxigenoterapie
Alimentarea
i
hidratatarea
prin
A se alimenta i
perfuzie.
a se hidrata
Se impune regim
desodat
Miciuni fiziologice
A elimina
Tranzit
intestinal
fiziologic
A se mica i a
Imobilitate
menine
o
Poziie inadecvat
postur corect
Insomnie
A dormi i a se
Stare de disconfort
odihni
Oboseal
Imposibilitatea de a
A se mbrca i
se mbrca i a se
a se dezbrca
dezbraca
A
menine
temperatura
corpului
n
limite normale
Se realizeaz toaleta
A fi
curat,
zilnic, ct bolnavul
ngrijit i a avea
este imobilizat, de
tegumentele
ctre
asistenta
protejate
medical
NEVOIA

MANIFESTRI DE SURSA
INDEPENDEN
DIFICULTATE

DE

Afeciunea:
infarct
miocardic
acut
antero-extensiv

Consum de lichide n
Durere
funcie de nevoi
Diureza
ore

1200ml/24

Micri active i Piedici n micare

pasive ale membrelor Durere
Poziie incomod
Somn 6-7 ore
Afeciunea
Anxietatea
Durerea ca o senzaie
Vestimentaia curat
de arsur, ghear
i adaptat situaiei
Imobilizare la pat
Afebril 36,6C
Are
cunotine
igienice, este ngrijit
i cu tegumentele
curate

Afeciunea
nu
permite
efectuarea
toaletei de ctre
pacient

60

9
10
11

12
13

14

Cunoate modul de
A
evita
prevenire
a
pericolele
accidentelor
Comunicare eficient
A comunica
la internare
A
aciona Imposibilitatea de a
conform
practica, realiza i de
credinelor
i a
participa
la
valorilor sale
practicele religioase
Sentiment
de
A fi preocupat
inferioritate
i
n
vederea
pierdere a imaginii de
realizrii
sine

Durere

Stare
alterat

Verbal, gesturi
Pacient cooperant

Durerea

Libertatea
de
a Situaia de criz
aciona
conform Durerea
propriilor credine
Imobilitatea
Prezint motivaie n
Constrngere fizic
cele ce face
Stare
afectat

A se recreea

Inactivitate

Destindere

A nva

Nesiguran i fric
de necunoscut.
Neobinuin
n
abordarea anumitor
aciuni
pentru
redobndirea sntii

Pacientul
prezint
interes
fa
de
problemele legate de Frica
sntate i acord Stresul
interes
educaiei
pentru sntate

Data
2015
14.02

T.A

Puls

Resp.

160/120

15.02

150/100

16.02

140/80

17.02

110/70

85
82
78
79
74
73
73
70
69
69

19
17
17
16
18
17
17
17
18
18

18.02

115/70

generala

TC
36,6
36,8
37,7
37
36,9
36,8
36,9
37
36,6
36,8

Diureza

Scaun

1250 ml
1300
ml
1350
ml
1450
ml
1400 ml

general

N
N
N
N
N

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

61

Diagnostic de ingrijire
1.Dificultate in a
respira datorita durerii
si anxietatii manifestat
prin dispnee,bradipnee si hipoventilatie.
2.Circulatie deficitara
datorita
alterarii
muschiului cardiac si
peretilor arteriali
manifestat
prin
bradicardie
si
tegumente
usor
cianotice.
3.Deficit de volum
lichidian
datorita
transpiratiilor
reci
manifestat
prin
adinamie,neliniste.
4.Dificultate in a se
odihni
datorita
anxietatii,durerii
si
dispneei manifestata
prin insomnie.
5.Alterarea integritatii
fizice
si
psihice
datorita efectului bolii
manifestata
prin
durere,limitarea miscarilor,
frica.

Obiective
Pacientul
sa
prezinte
o
respiratie
cu
frecventa normala.

Interventii
Pentru ca pacientul sa respire liber pe
nas voi umezi aerul din salon
administrez oxigen pe masca,bronhodilatatoare si antialgice la indicatia
medicului,a-sigur
pozitia
semisezanda
Pacientul
sa Masor si notez zilnic in foaia de
prezinte un ritm temperatura T.A.,pulsul,
cardiac in limite respiratia,
normale.
temperatura,diureza,scaunul.Efectuez
masaj si miscari pasive si active ale
membrelor.Administrez
medicatia
indicata de medic si urmaresc efectul
acesteia.

Evaluare
In
urma
interventiilor
pacientul respira mai
usor,dispneea
se
reduce.

Pacientul sa fie
echilibrat volemic
in decurs de 2-3
zile.

Pacintul
este
echilibrat
volemic,nu prezinta
semne
de
deshidratare.

Pacientul sa aiba
un somn odihnitor
din
punct
de
vedere calitativ si
cantitativ.
Pacientul
sa-si
recapete independenta
de
miscare,incredere
in
personalul
medical.Sa
nu

Supraveghez
pulsul,T.A.,apetitul,semnele
de
deshidratare,scaunul,greutatatea
corporala.Fac bilantul zilnic intre
lichidele
ingerate
si
cele
eliminate.Administrez
pe
cale
parenterala
solutii
perfuzabile
prescrise de medic.
Respect orele de somn ale
bolnavului,aerisesc salonul,asigur o
temperatura adecvata,administrez la indicatia medicului
somnifere.
Voi schimba pozitia bolnavului in pat
la fiecare 2 ore.Efectuez masaj pe
regiunile
predispuse
la
escare.Linistesc bonavul cu privire la
starea sa.

In
urma
interventiilor
pacientul prezinta u
ritm cardiac normal
si tegumente normal
colorate.

Pacientul prezinta un
somn odihnitor.

Pacientul prezinta o
stare
buna
si
colaboreaza activ.Nu
prezinta escare de
decubit,se
deplaseaza
fara
ajutor.
62

prezinte
escare de decubit.

Pacient B.A
Interviu B.A
Nume i prenume: B.A
Data internrii: 26.03.07
Identificarea
Vrst: 77 ani
persoanei
Sex: F
Greutate: 62 kg
nlime: 162cm
Starea civil: cstorit
Copii: nu are
Mediul
Frai, surori: nu are
familial
Persoane care pot fi anunate: soul
Adresa, telefon: jud. |Suceava
Mediu
Profesie: X
profesional
Loc de munc: pensionar
Naionalitate: romn
Mediul social Religie: ortodox
Relaii cu exteriorul: a primit vizite din parte familiei, rudelor
Starea
de Motivele internrii: durere precordial cu caracter constrictiv, cu iradiere
sntate
toracico-anterioar i n ambele brae, nsoit de tranpiraii i grea, cu debut
n urm cu 7 ore.
Antecedente heredo-colaterale: mama decedat la 84 ani afeciune cardiac;
tatl decedat 82 ani afeciune prostatic
Istoricul bolii: pacient 77 ani, veche hipertensiv cu valori maxime cunoscute
de 200/100mmHg, cu angin pectoral de efort de aproximativ 2 ani, descrie de
cteva zile crize anginoase care au culminat cu o mare criz anginoas cu debut
n jurul orei 14 nsoit de senzaii de grea i tranpiraii reci, fr ameliorare la
administrarea de NTG sl.
Diagnostic: INFARCT MIOCARDIC ACUT INFERO-LATERAL
Alte probleme cu sntatea: ulcer duodenal vechi, anemie feripriv
63

Tratament n curs: nu urmeaz

Alergii cunoscute: nu are
Alcool: nu consuma
Tutun: nefumtoare
Repaos: somn 6-7h/zi
Obiceiuri
Obinuine alimentare: normale
Exprimare: greoaie
Grad de informare: nu este interesat de boal ci doar de vindecarea ei.
Psihologia n Gradul de informare al anturajului: din relatrile medicului
raport cu boala Convorbire cu medicul: termeni obinuii.

1.1.1 Nevoi fundamentale dup modelul

conceptual al Virginiei Henderson
Nr.
crt

NEVOIA

A respira i a avea o bun

circulaie

MANIFESTRI
DE
INDEPENDEN

MANIFESTRI
DEPENDEN

DE

Necesit oxigenoterapie

Alimentarea
hidratatarea
perfuzie.

i
prin

A se alimenta i a se hidrata

Consum de lichide n
funcie de nevoi

A elimina

Diureza 900ml/24 ore

Miciuni fiziologice
Tranzit
intestinal
fiziologic

A se mica i a menine o
postur corect

Micri active i pasive

ale membrelor

Senzaia de neputin

A dormi i a se odihni

Somn 6-7 ore

Insomnie
Stare de disconfort

A se mbrca i a se dezbrca

Vestimentaia curat i
adaptat situaiei

Imposibilitatea de a se
mbrca i a se dezbraca

7
8

A menine temperatura corpului

n limite normale
A fi curat, ngrijit i a avea
tegumentele protejate

SURSA
DE
DIFICULTATE
Afeciunea: infarct
miocardic
acut
antero-extensiv
Dispnee de repaos cu
ortopnee
instalat
brusc
Durere

Piedici n micare
Durere
Poziie incomod
Afeciunea
Anxietatea
Durerea
ca
o
senzaie de arsur,
ghear
Imobilizare la pat

Afebril 36,6C
Are cunotine igienice,
este ngrijit i cu
tegumentele curate

Se realizeaz toaleta
zilnic, ct bolnavul
este imobilizat, de ctre

Afeciunea
nu
permite efectuarea
toaletei de ctre

64

Acuitate
vizual,
auditiv
Verbal, gesturi
Pacient cooperant

asistenta medical
Vulnerabilitate fa de
pericole
Comunicare ineficient
la internare
Imposibilitatea de a
practica, realiza i de a
participa la practicele
religioase
Sentiment
de
inferioritate i pierdere
a imaginii de sine

pacient
Stare
alterat

A evita pericolele

10

A comunica

11

A aciona conform credinelor i

valorilor sale

Libertatea de a aciona
conform
propriilor
credine

12

A fi preocupat
realizrii

Prezint motivaie n
cele ce face

13

A se recreea

Destindere

Inactivitate

Stare
afectat

A nva

Pacientul
prezint
interes
fa
de
problemele legate de
sntate
i
acord
interes educaiei pentru
sntate

Nesiguran i fric de
necunoscut.
Neobinuin
n
abordarea
anumitor
aciuni
pentru
redobndirea sntii

Frica
Stresul

14

Diagnostic de ingrijire
1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei
din
cauza
complicatiilor
bolii
manifestate prin dispnee,hipotensiune
arteriala,transpiratii reci.
2.Anxietate din cauza necunoasterii
prognosticului bolii manifestata prin
ingrijorare ,teama.
3.Disconfort
din
cauza
alterarii
muschiului cardiac manifestat
prin
dureri retrosternale fara cedare la NTG.
4.Alterarea mobilitatii fizice legate de
deficitul motor si senzorial manifestata
prin impotenta funcionala.

5.Dificultate in a dormi si a se odihni

datorita durerii,anxietatii,
sressului
manifestat
prin
insomnie,oboseala.

vederea

Obiective
Pacientul sa fie echilibrat
circulator si respirator.
Pacientul sa fie echilibrat
psihic,sa fie informat
asupra regimului de viata
si de alimentatie care
trebuie respectat.
Sa se amelioreze durerile
in 2-3 ore de la
admin.medicatiei
de
urgenta.
Pacientul sa-si recapete
independenta de miscare afectata
relativ.

Pacientul sa beneficieze
de confort fizic si psihic
pentru a se odihni.

generala

Durerea
Situaia de criz
Durerea
Imobilitatea
Constrngere fizic
general

Interventii
Supraveghez T.A.,repiratia,pulsul
temperatura din 2 in 2 ore.Asigur
pozitia semisezanda pt.favorizarea
respiratiei.ef-ectuez EKG.
Educ pacientul sa aiba o viata
ordonata,echilibrata,port discutii
linistitoare.

Evaluare
Pacientul
este
echil
circulator si respirator.Nu
aparut complicatii.

Asigur repaus fizic al bolnavului

in perioada dureroasa.Administrez
medicatia indicata de medic.

Durerile se amelioreaza
administrarea medicatiei,da
dispare in totalitate.

Asigur pozitia semisezanda in

repaus
absolut
la
pat
a
bolnavului.Mobilizez pacientul la
2
ore.Efectuez
masaj
al
membrelor
timp
de
10
min.Supraveghez miscrile active
ale bolnavului.
Se va favoriza odihna din timpul
zilei prin creearea unui climat de
liniste.Se vor administra sedative
la indicatia medicului.

Pacientul reuseste sa reali

obiectivele impuse devenind
optimist.

Pacientul este echilibrat psih

Pacientul prezinta
odihnitor.

un

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007
10.04
11.04

Puls
82
81
80

Resp
19
20
17

T.A.
145/95
130/80

T
36,6
36,4
37,5

Diu-reza
1000 ml

Scaun
N

1100ml

65

75
76
73
72
65
76
72
76
78

12.04
13.04
14.04
15.04

18
18
18
19
18
18
17
17
18

145/95
150/95
145/90
145/90

37,2
36,5
36,8
36,4
37
36.5
36,7
36.5
36.7

950 ml

1150ml

1100ml

1200ml

EXAMENE DE LABORATOR
Examen cerut
VSH
Leucocite
Hemoglobina
Trombocite
Hematocrit
Fibrinogen
Glicemie
Uree
Acid uric
Creatinina
Enzime

Mod de recoltare
0,4
ml
citrat
de
Na3,8%,1,6 ml sange
Inteparea
pulpei
degetului,2ml sange pe
cristale de EDTA
0,5ml citrat de Na
3,8%,4,5 ml sange
2ml sange pe 4 mg
florura de Na
5-10 ml sange prin
punctie venoasa
5-10 ml sange
punctie ven.

prin

Rezultate
VSH=10/23
L=8800
Hgb=14g%
T=220000
Htc=45%
F=180MG%

Valori normale
VSH=1-10/h
VSH=7-15/2h
L=4200-8000mmc
Hgb=14-16g/ml
T=150-400000mmc
Htc=40-45%
F=200-400mg%

G=110mg%

G=80-120 mg%

U=27mg%
A.U=2,67mg%
C=0,92mg%
GOT=52
GPT=31,3

U=20-40MG%
A.U.=2-6mg%
C=0,6-1.2mg%
GOT=2-20 UI
GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR
Perioada
Primele 24-48 ore

Alimente premise
Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml

Prima sapt.

Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de legume,iaurt,budinci,lapte

A doua sapt.

Regim normosau hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglucidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata fiarta,legume cu ulei

A treia sapt.

Regim practic care trebuie respectat

tot timpul,format din
55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu varsta,sexul,gradul de
activitate.

Alimente interzise
Alimente hipersodice s
hipercalorice
Fainoase
in
cantita
mari,NaCl
Vor fi evitate elimentele car
produv gaze sau intarzi
tranzitul intestinal
Grasimi,prajeli,varza

INVESTIGATII PARACLINICE
Data 2007
10.04

Examene curente
EKG
RTG toracic

Pregatirea pt.examen
Se explica bolnavului
modul de desfasurare a
examinarii.Se
cere

Ingrijiri dupa examen

Nu necesita ingrijiri
speciale.

66

bolnavului
sa
stea
relaxat,examinarea se face
in camere linistite
la
20C,bolnav in repaus 20
min.
11-15.04

EKG
RTGtoracic

TRATAMET MEDICAMENTOS
Data 2007
10.04

11.04

12.04
13.04

14.04

Medicamente
Glucoza 5%
Xilina
Heparina
Propranolol
Fortral
Aspirina
Diazepam
Propranolol
Trombostop
Acelasi tratament
Nifedipin
Propranolol
Aspirina
Dipiridamol
Acelasi tratament

Mod de administrare
500 ml iv
200mg iv
140u/h iv
1mg iv
30mg iv
1-1-2 0-1/2-0 tb
0-0-1 tb seara
1mg iv
-1/2-o tb
Aceeasi doza
0-1-1 Tb
1mg iv
3*1/zi
Aceeasi doza

67

Pacient C.D
Interviu C.D
Identificarea
persoanei

Mediul familial

Mediu profesional
Mediul social

Starea de sntate

Obiceiuri

Nume i prenume: C.D

Vrst: 46 ani
Data internrii: 18.04.07
Sex: M
Greutate: 81 kg
nlime: 1,72cm
Starea civil: cstori
Copii: doi
Relaia cu copiii: bun
Persoane care pot fi anunate: soia
Adresa, telefon: jud. Iai
Profesie: X
Loc de munc: X
Naionalitate: romn
Religie: ortodox
Relaii cu exteriorul: a primit vizite din parte familiei, rudelor
Motivele internrii: dureri retrosternale violente, fr iradiere aprute n jurul orei 1 care l-au
trezit pe pacient din somn, cu cretere n intensitate progresiv, nsoite de transpiraii profuze.
Antecedente personale: apendicectomie, hernie inghinal
Antecedente heredo-colaterale: mama, 73 ani, HTA; tata 75 ani, astm bronic;
Istoricul bolii: pacient cu factori de risc coronarieni )fost fumtor, sindrom dislipidemic,
oscilaii tensionale, prezint de aproximativ o lundureri cu caracter anginos, aprute n
condiii de efort i la temperaturi sczute cu durata de 10 minute ce au cedat spontan la
oprirea eforturlui.Nu a urmat nici un tratament ambulator pn pe 18,.04.07 ora 1 cnd o
durere retrosternal violent l-a trezit din somn, cu cretere progresiv n intensitate motiv
pentru care se prezint la spital unde se documenteaz IMA.
Diagnostic: INFARCT MIOCARDIC ANTERIOR ACUT
Alte probleme cu sntatea: sindrom dislipidemic
Tratament n curs: nu urmeaz
Alergii cunoscute: nu are
Alcool: consumator ocazional

68

Psihologia n raport
cu boala

Tutun: fost fumtor 30 igarete/zi

Repaos: somn 10-11h/zi
Obinuine alimentare: normale
Exprimare: greoaie
Grad de informare: este interesat de boal i de vindecarea ei.
Gradul de informare al anturajului: din relatrile medicului
Convorbire cu medicul: termeni obinuii.

Nevoi
fundamentale
dup
conceptual al Virginiei Henderson
Nr.
crt

NEVOIA

A respira i a avea o bun

circulaie

MANIFESTRI
DE
INDEPENDEN

modelul

MANIFESTRI DE
DEPENDEN
Necesit
oxigenoterapie
Alimentarea
hidratatarea
perfuzie.

i
prin

SURSA
DE
DIFICULTATE
Afeciunea: infarct
miocardic
acut
anterior

A se alimenta i a se hidrata

Consum de lichide n
funcie de nevoi

A elimina

Diureza normal

Miciuni fiziologice
Tranzit
intestinal
fiziologic

A se mica i a menine o
postur corect

Micri active i pasive

ale membrelor

Senzaia de neputin

Piedici n micare
Durere

A dormi i a se odihni

Somn 6-7 ore

Stare de disconfort

Afeciunea
Anxietatea

A se mbrca i a se dezbrca

Vestimentaia curat i
adaptat situaiei

Imposibilitatea de a se
mbrca i a se
dezbraca

Durerea
ca
o
senzaie de arsur,
ghear
Imobilizare la pat

A menine temperatura corpului

n limite normale

Afebril 36,6C

A fi curat, ngrijit i a avea

tegumentele protejate

Are cunotine igienice,

este ngrijit i cu
tegumentele curate

A evita pericolele

10

A comunica

11

A aciona conform credinelor i

Acuitate
vizual,
auditiv
Verbal, gesturi
Pacient cooperant
Libertatea de a aciona

Se realizeaz toaleta
zilnic, ct bolnavul
este imobilizat, de
ctre
asistenta
medical
Vulnerabilitate fa de
pericole
Imposibilitatea de a

Durere violent

Afeciunea
nu
permite efectuarea
toaletei de ctre
pacient
Stare
generala
alterat
Oboseal
Durerea
Situaia de criz

69

conform
credine

valorilor sale
vederea

Prezint motivaie n
cele ce face

practica, realiza i de
a
participa
la
practicele religioase
Sentiment
de
inferioritate
i
pierdere a imaginii de
sine

Durerea
Imobilitatea

12

A fi preocupat
realizrii

13

A se recreea

Destindere

Inactivitate

Stare
afectat

A nva

Pacientul
prezint
interes
fa
de
problemele legate de
sntate
i
acord
interes educaiei pentru
sntate

Nesiguran i fric
de necunoscut.
Neobinuin
n
abordarea anumitor
aciuni
pentru
redobndirea sntii

Frica
Stresul

14

propriilor

Diagnostic de ingrijire
1.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din
cauza complicatilor bolii manifestata prin
dispnee paroxistica,hipotensiune arteriala.

Obiective
Pacientul sa fie echilibrat
circulator si respirator.

2.Anxietate,senzatie de "moarte iminenta" din

cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata
prin agitatie si teama.

Pacientul sa prezinte o
stare generala buna.

3.Proces inflamator datorita focarului

necroza manifestat prin sufebrilitate.

4.Disconfort din cauza alterarii muschilui

cardiac manifestat prin dureri precordiale cu
caracter constrictiv.

Pacientul sa prezinte o
temperatura in parametri
normali.
Sa se amelioreze durerile
in 2-3 ore de la administrarea trat. de urgenta

5.Dificultatea in a se odihni
din cauza
durerii,anxietatii,manifestat prin ore de odihna
insuficiente.

Bolnavul sa declare ca
are un somn odihnitor
dupa 2-3 zile.

de

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007
T.A
Puls
05.04
130/90
70
75
06.04
130/95
60
65
07.04

140/95

08.04

145/95

60
68
65
73

Resp
20
18
18
19
17
17
17
18

Constrngere fizic
general

Interventii
Supraveghez temperatura,T.A.
respiratia,pulsul la intervale egale
de timp.Efectuez EKG,asigur
pozitia semisezanda pt favorizarea
respiratiei.
Port discutii linistitoare si
incurajatoare cu bolnavul.il educ
cu privire la mentinerea unui mod
de viata sanatos.
Administrez antipiretice:
paracetamol
Asigur repausul fizic si psihic al
pacientului
in
perioada
dureroasa.Administrez medicatia indicata de
medic.Efectuez EKG.
La indicatia medicului se vor
administra
sedative
si
somnifere,se
va
diminua
anxietatea
prin
discutii
incurajatoare.se
va
asigura
confortul de noapte.
T
36,6
36,8
36,9
37
3
36,9
37,1
37,2
37,4

Evaluare
Pacientul este echil
circulator si respirato

Starea
generala
bolnavului s-a imbun
tatit.

Pacientul nu pre
modifica-ri ale cu
termice.
Durerile se amelior
la administrarea medicaTiei.

Pacientul prezinta
somn
odihnitor,li
dupa 2 zile.

Diureza
1000

Scaun
N

1200

1400

1450

70

09.04

150/90

75
76

EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut
Mod de recoltare
VSH
0,4
ml
citrat
de
Na3,8%,pe 1,6 ml sange
Leucocite
Inteparea
pulpei
Hemoglobina
degetului.se recolteaza 2
Trombocite
ml sange pe cristale de
Hematocrit
EDTA
Fibrinogen
0,5
ml
citrat
de
Na3,8%,pe 4,5 ml sange
Glicemie
2ml sange pe 4 mg
florura de Na.
Uree
5-10 ml sange prin
Creatinina
punctie venoasa
Acid uric
Colesterol
5-10 ml sange punctie
venoasa
Sumar de urina
Recipient curat
Enzime
5-10 ml sange punctie
venoasa

18
19
Rezultate
6/14

36,9
37

1500

L=9700mmc
Hgb=13g%
T=200000
Htc=39,4%
F=170mg%

Valori normale
1/10mm/h
7-15mm/2h
L=4200-8000mmc
Hgb=14-16g%
T=150-400000mmc
Htc=40-45%
F=200-400mg%

G=115mg%

G=80-120mg%

U=26mg%
C=2,4mg%
A.U=7,94mg%
260mg%

U=20-40mg%
C=0,6-1,2mg%
A.U.=2-6mg%
C=180-280mg%

Densitate 1017
TGO=25U/L
TGO23,5U/L

Densitate 1015-1025
TGO=2-20 UI
TGP=2-16 UI

Perioada
05.04

Alimente premise
Alimente interzise
Ceaiuri,compoturi,supe
Alimente care contin NaCl,calorii
Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de castane.
ca consistenta
09-12.04
Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau acru,cascaval branza Grasimi,prajeli,varza,fainoase
in
topita,mezeluri
necondimentate:parizer,sunca,carne
slaba mare,alimente hipersodate si hiperc
pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
INVESTGATII PARACLINICE.
Data 2007
Examene curente
Pregatirea pt examen
Ingrijiri dupa ex.
O5.04
EKG
Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri
RTG toracica
modul de desfasurare a speciale.
examinarii.Se
cere
bolnavului
sa
stea
relaxat,examinarea se face
in camere linistite,la
20C,bolnav in repaus 20
min
O6-09.04
EKG
RTG toracica
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data 2007
Medicamente
Mod de administrare
05.04
Glucoza 5%
500 ml iv
Propanolol
1mg iv
Xilina
200 mg iv
Heparina
1400 u/h iv
Diazepam
1 tb seara
Mialgin
2 ml iv
06.04
Aspirina
3*1/zi
Dipiridamol
0-0-1 tb
Propanolol
1 mg iv

71

07.04
08.04
09.04

NTG
Trombostop
Acelasi tratament
Acelasi tratament fara Dipiridamol
Propanolol
Aspirina
Trombostop Nifedipin

0-1-1 S.L
1 tb/zi
Aceeasi doza
Aceeasi doza
1mg iv
3*1/zi
1tb/zi
0-1-1 SL

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII

Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a
muschiului cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze
cicatriciale.Deoarece este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul
spitalizarii dar in faza prespital deosebit de important in evolutia bolii.
Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca
simptomatologia,etiopatogenia,formele
clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile
paraclinice si de laborator,prognosticul.
Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu
IMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii conditiilor
de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientului in pat,urmarirea faciesului si a
functiilor vegetative,vitale,pregatirea si efectuarea tratamentelor,alimentatia,recoltarea
probelor de laborator si investigatii paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.
Capitolul 4 Pacienta A.I. in varsta de 35 ani se prezinta de urgenta la spital
acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior
stg,dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii examinarilor clinice si
paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In urma ingrijirilor specifice si a
tratamentului aplicat durerea si anxietatea se remit,parametrii functiilor vitale si culoarea
tegumentelor se normalizeaza,starea generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.
Pacienta B.I. in varsta de 77 ani,nefumatoare, prezinta tabloul clinic al
IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern se
reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si
nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.

72

Bolnavul C.D in varsta 46 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu

durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior stg,prelungita cu peste 30 min
care nu cedeaza la NTG sublingual.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune
diagnosticul de IMA anterior.

73

BIBLIOGRAFIE
1.

Borundel Corneliu Manual de medicin intern

pentru cadre medii, Editura All, Bucureti, 1995

2.

Georgescu I.M. Georgescu, Arsenescu Ctlina

Tratamentul raional al bolilor cardiovasculare majore Editura
Polirom, Iai, 2001

3.

Ionescu D.D., Macarie Cezar Urgene cardiace

diagnostic i tratament. Editura Militar, Bucureti, 1989

4.

Mogo Gheorghe Mic enciclopedie de boli

interne, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986

5.

Mogo Gheorghe Urgene n medicin intern,

Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1983

6.

Moze Carol Tehnica ngijirii bolnavului

Editura Medical, Bucureti, 1997

7.

Pun Radu Tratat de medicin intern bolile

cardiovasculare, partea I, Editura Medical, Bucureti, 1988

8.

Pun Radu Tratat de medicin intern bolile

cardiovasculare, partea III, Editura Medical, Bucureti, 1992

9.

ueanu tefan Diagnosticul i tratamentul

bolilor interne, volum I, Editura Medical, Bucureti, 1982

74

ANEXE
GHID PENTRU DIETA IN UNITATILE CORONARIENE

1. Kilocalorii si proteine: 30-35 kcal/kgc; dieta trebuie initial planificata sa

asigure kilocaloriile si proteinele adecvate pentru mentinerea greutatii
initiale a pacientilor. Reducerile calorice pot fi initiate daca este necesara
reducerea greutatii.
2.

Grasimi: alimentele bogate in colesterol si grasimi saturate trebuie

interzise. Pot fi administrate unul sau doua oua pe saptamana daca se
solicita si/sau sa asigure un aport proteic adecvat

3. Carbohidratii: trebuie sa reprezinte 50-55% din caloriile totale

4. Fibre: dieta trebuie sa contina fibre asociate cu o alimentatie diversificata,
incluzand fructe proaspete si legume, paine din faina integrala si cereale.
Alimentele ce pot determina intoleranta gastrointestinala trebuie eliminate
pe baze individuale
5. Este recomandata o dieta fara adaugare de sare
6.

Potasiu: consumul alimentar cu continut crescut de potasiu trebuie

incurajat, cu exceptia pacientilor cu insuficienta renala

7. Cantitatea: trebuie recomandate individual mese mici si dese

8. Lichide: nu trebuie interzis consumul obisnuit de cafea
9. Educatia: obtinerea si mentinerea unei greutati corporale ideale si aderarea
la modificarile dietei recomandate de catre medic
10. Repaos fizic si emotional, utilizarea unor sedative usoare si asigurarea
unei atmosfere linistite care pot reduce frecventa cardiaca, un determinant
major al consumului miocardic de oxigen
11. Oxigenarea arteriala trebuie adusa la normal la pacientii cu hipoxemie
12. Daca este necesar, se administreaza bronhodilatatoare si expectorante
13.

Anemia severa trebuie corectata prin administrarea atenta de masa

eritrocitara in asociere cu un diuretic, daca exista semne de IVS

75

14. Alte afectiuni asociate, in special infectiile asociate cu tahicardie, febra si

necesar crescut de oxigen necesita o rezolvare imediata
15. Nu trebuie permisa variatia tensiunii arteriale sistolice cu peste 25-30
mmHg fata de valorile uzuale ale pacientului in afara HTA severe inaintea
IMA
16. Bradicardia sinusala marcata (sub 50 b/min) trebuie tratata prin manevre
posturale (pozitia Tredelenburg), pentru a creste volumul sanguin central
si cu Atropina si pacing electric, dar nu cu izoproterenol
17. Toate formele de tahiaritmie necesita tratament promt, deoarece cresc
necesarul miocardic de oxigen

76