Tipologia submodelelor de economie n functie de criteriile

eficientei si echitatii
Aceasta analiza comparativa a celor trei obiective principale ale politicii sociale permite
gruparea celor patru submodele n functie de doua criterii: echitate sociala si
eficienta.Eficienta este efectul stimulentelor pentru cautarea unui loc de munca (ponderea
populatiei ocupate), iar echitatea se masoara prin reducerea riscului aparitiei saraciei
(ponderea populatiei peste limita de saracie, dupa redistribuire).Toate tarile nordice sunt peste
media UE-15 n privinta ratei ocuparii, n timp ce aproape toate tarile continentale (cu
exceptia Austriei), cele mediteraneene (fara Portugalia) si anglo-saxone (mai putin Irlanda) se
situeaza sub medie.Analizand corelatia dintre nivelurile ocuparii si ale protectiei impotriva
riscurilor de pe piata muncii, s-a estimat ca diminuarea gradului de strictete a legislatiei
impotriva concedierilor constituie factorul principal al cresterii ratei populatiei ocupate. In
ceea ce priveste asistenta sociala a somerilor, regresia efectuata pentru tarile UE-15 a aratat ca
reducerea acesteia are o influenta potential pozitiva asupra ocuparii.Toate tarile nordice si
continentale nregistreaza niveluri inferioare mediei europene n privinta ratei populatiei
sarace, iar unele din celelalte tari peste media UE-15. Explicatia nu consta doar n natura
sistemelor nationale de redistribuire, ci si n nivelul de pregatire profesionala a populatiei
ocupate.Astfel, cu cat ponderea populatiei ocupate cu studii medii si superioare este mai mare
cuatat riscul saraciei este mai scazut. Estimand la nivelul anului 2004 regresia ratei saraciei
nfunctie de nivelul de educatie s-a obtinut ca majorarea cu 10% a ponderii populatiei care
arestudii secundare si superioare reduce rata saraciei cu 1,8%.Aproximativ 58% din aceasta
regresie este explicata de gradul de calificare al fortei de munca. Rata somajului pe termen
lung are o influenta pozitiva, dar nesemnificativa statistic asupra ponderii populatiei sarace.
Tipologia submodelelor de economie n functie de criteriile eficientei si echitatii este
prezentata n figura urmatoare :

De departe, dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordieste
cel mai performant in realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a
generat atat eficienta macroeconomica, precum i echitate sociala.Modelul nordic are cel mai
eficient sistem de protectie sociala,ii sunt caracteristice atat un cuantum ridicat al sumelor
pentru asistenta somerilor, ct si o legislatie putin stricta pentru populatia ocupata.
Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate si
eficienta, insa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa
de eficienta, cat si de echitate.

rile mai puin dezvoltate (statele baltice, Romnia, Bulgaria) au cea mai redus rat a
srciei nainte de msurile sociale, chiar dac ponderea cheltuielilor sociale este de dou ori
mai redus
dect n rile continentale i nordice. Rezult c funcionarea economiei contribuie la
obinerea celui mai redus procent din populaie situat sub pragul srciei din UE, ns rolul
statului n sprijinirea acestora este sczut.
Pe baza indicatorilor privind ponderea persoanelor
sub pragul de srcie i a celor care msoar inegalitatea distribuiei veniturilor rezult c UE27 (ca medie) s-a ndeprtat n perioada 2000-2007 de la obiectivul asigurrii coeziunii
sociale. Motivaia acestei evoluii se refer la existena unor grupuri de indivizi afectate ntr-o
mai mare msur de riscul srciei,precum copiii,tinerii, femeile i persoanele n vrst.
"Care e viitorul capitalismului? Intr-un fel sau in altul, raspunsul este rezolvarea acestor
probleme, ceea ce modelul nordic face. Acestea sunt ingredientele. Modelul nordic are sansele
dea fi cel mai bun sistem", a declarat Jorma Ollila, Directorul Executiv al Nokia, intr-un
interviu acordat Financial Times.Strategia Europa 2020 isi propune sa elimine deficientele
modelului nostru de dezvoltare si sa creeze conditii favorabile pentru o crestere economica
mai inteligenta, mai durabila.
Uniunea European i-a fixat 5 obiective si 7 initiative majore. Europa 2020 va fi un succes
doar daca va face obiectul unui efort hotarat si concertat, atat la nivelul UE, cat i la nivel
national.