ME Masina Asincrona

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti
Departamentul Maini, Materiale i Acionri Electrice
V. Maina Asincron
Conf. Dr. Ing. Leonard Marius MELCESCU
2014 - Facultatea de Inginerie Electrica
V. 1. Noiuni Introductive
1885 Motorul Ferraris
1886 Motorul Tesla
1889 Dolivo-Dobrovolski
V. 1. Noiuni Introductive
Domeniul de utilizare:
Ca motor se folosete in industrie pentru acionarea pompelor, compresoarelor,
morilor, macaralelor, podurilor rulante.
Asociat cu un invertor se folosete in traciunea electrica: tramvai, troleu, transport
feroviar.
Ca generator se folosete in microhidrocentrale si in centralele eoliene.
Motoarele trifazate uzuale au puterile nominale cuprinse intre 0,125-1000 kW insa se
construiesc si motoare cu puteri de ordinul MW.
Majoritatea au tensiunea nominala sub 500 V, insa exista motoare asincrone trifazate
de nalta tensiune care se alimenteaz la 3kV, 6kV si 10 kV.
Avantajele mainilor asincrone: costurile de fabricaie reduse, simplitate constructiva,
sigurana in exploatare, performante tehnice ridicate (cuplu de pornire mare si
randament ridicat), stabilitate in funcionare, exploatare, manevrare si ntreinere
simple.
V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale
STATOR
carcas
miez magnetic tole
nfurare de Cu
scuturi port-lagr
ROTOR
arborele
miez magnetic tole
nfurre de Cu bobinat sau n colivie din Al sau Cu
li
inele de colectare
ventilator
bare
Masina cu rotorul in scurtcircuit

inele

Maina asincron cu rotorul bobinat
V. Maina Asincron
Mrimile nominale:
Puterea nominal
Tensiunea nominal de linie a statorului
Curentul nominal de linie al statorului
Conexiunea nfurrilor indusului
Factorul de putere nominal
Frecvena nominal
Turaia nominal
Pn [kW] (Puterea mecanic furnizat la ax)

Un [V]
In [A]
(Y sau )
cos(n)
fn [Hz]
nn [rot/min]
La maina cu rotorul bobinat:

T.E.M. de linie a rotorului
Curentul nominal de linie a rotorului
U20 [V]
I2n [A]
V. Maina Asincron
Simbolizare:
M
p
maina asincron cu
rotorul n colivie
maina asincron cu
rotorul bobinat
maina asincron cu rotorul

bobinat cu rezisten
suplimentar n rotor
8
V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric

Turaia rotorului:
Frecvena tensiunii de alimentare:
f1
Viteza cmpului magnetic al
statorului n raport cu statorul:
1 =
iu
1 2f1
=
p
p
Viteza rotorului:
2
=
n < 1
60
2
3
ik
im M
V
iv
il
L
iw
2
3

Deplasarea cmpului magnetic al statorului fa de rotor
statorului n raport cu rotorul:

statorului n raport cu statorul:
1 =
2f1
p
1 = 2
K
Cu s se va nota alunecarea rotorului fa

de cmpul magnetic nvrtitor al statorului:
2 1
s=
=
1
1
2 = s1
10

Cmpului magnetic al statorului, variabil n raport cu rotorul, induce tensiuni
electromotoare n nfurrile rotorului
Frecvena tensiunilor
induse n rotor:
Pulsaia tensiunilor
induse n rotor:
2 = p 2 = s1
p
p
f2 =
2 = s 1 = sf1
2
2
ek
em M
el
L
11

Tensiunile induse n nfurarea nchis a rotorului,
determin apariia unor cureni ai rotorului cu frecvena:
p
(1 )
f2 =
2
Curenii rotorici produc un

cmp magnetic nvrtitor:
K
ik
im M
il
L
2 2 f 2
=
= 2 = (1 )
Viteza cmpului magnetic nvrtitor rotoric fa de rotor:
p
p
12
Viteza cmpului magnetic

nvrtitor al rotorului fa de rotor:
Viteza cmpului magnetic

nvrtitor al rotorului fa de stator:
(1 )
(1 ) + = 1
iu
ik
im M
V
iv
Cmpului rotorului se
nvrte cu viteza de
sincronism:
2f1
1 =
p
il
L
iw
W
13

Cele dou cmpuri magnetice se nvrt cu aceeai vitez, cu viteza de sincronism:
iu
ik
im M
V
iv
il
L
iw
W
14
iU
1 2f1
1 =
=
p
p
U1
f1
2
=
n < 1
60
U2
2+=1
K
iM
M
2
V1
iV
f2
V2
2 1
s=
=
1
1
1=2
iK
iL
p
p
f2 =
2 = s 1 = sf1
2
2
W2
W1
iW
2 2 f 2
=
= 2 = (1 )
p
p
(1 ) + = 1
15
Cele dou cmpuri magnetice vor interaciona la nivelul ntrefierului i vor determina
apariia unui cuplul electromagnetic care va solicita cele dou armturi n sensuri opuse.
Relaii echivalente pentru alunecare:
1
s=
1
n1 n
s=
n1
2
s=
1
2
s=
1
f2
s=
f1
Turaia rotorului:
n = (1 s )n1
Frecvena mrimilor din rotor:
f 2 = sf1
16
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent

V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
Fundamentala cmpului nvrtitor produs de nfurarea statorului in raport cu statorul :
p1 = p 2 + = p 2 + t + 0
m1 2 w1k w1
b11 =
0
I1 2 sin (1t p1 )
2
p e
Fundamentala cmpului nvrtitor
produs de nfurarea statorului in
raport cu rotorul :
b12 =
m1 2
wk
0 1 w1 I1 2 sin ( 2t p 2 0 )
2
p e
axa spaial stator
axa spaial rotor
carcas
iu
armtur fix
armtur mobil
2 = 1 p
2
3p
ik
ax
im
iv
il
iw
2
3p
17

Fundamentala cmpului nvrtitor produs de nfurarea rotorului in raport cu rotorul :
p 2 = p1 = p1 t 0
m2 2
w2 k w2
b22 =
0
I 2 2 sin ( 2t p 2 )
2
p e
Fundamentala cmpului nvrtitor
produs de nfurarea rotorului in raport
cu statorul :
b21 =
axa spaial rotor
m2 2
wk
0 2 w 2 I 2 2 sin (1t p1 + 0 )
2
p e
axa spaial stator

carcas
iu
armtur fix
1 = 2 + p
armtur mobil
K
2
3p
ik
ax
im
iv
il
iw
2
3p
18

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunztor fundamentalei
cmpului produs de curenii din stator:
2
2
11 = 11m sin(1t )
11m
(
m1 2
w1k w1 )
I 1 2 li
=
0
2
p e
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunztor fundamentalei

2
cmpului produs de curenii din stator:
12 = 12 m sin( 2t 0 )
12 m =
(w k )(w k )
m1 2
0 1 w1 2 w 2 I1 2li
2
p e
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunztor fundamentalei

cmpului produs de curenii din rotor:
2
2
22 = 22 m sin( 2t )
22 m =
m2
2
(w2 k w2 ) I 2l
2
0
2
i
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunztor fundamentalei

cmpului produs de curenii din rotor:
2
21 = 21m sin(1t + 0 )
(
m2 2
w1k w1 )(w2 k w2 )
I 2 2 li
21m =
0
2 Electrica
p e
2014 - Facultatea de Inginerie
19

Fluxul magnetic al unei faze oarecare de pe rotor sau stator cuprinde fluxul dat de
fundamentala cmpului nvrtitor care nlnuie toate fazele nfurrilor din stator si
rotor si fluxul de dispersie care nlnuie numai spirele fazei respective.
Fluxul unei nfurri de pe stator:
1 = 1 + 11
Fluxul unei nfurri de pe rotor:
2 = 2 + 22
Inductivitatea nfurrii de faza a statorului in raport cu fluxul total produs de toate

nfurrile de faza din stator: L = L + L
L1 Inductivitatea de dispersie
1
1
11
L11 =
11m
I1 2
m 2
L11 = 0 1
2
(w1k w1 )2 l
p e
- Inductivitatea ciclica proprie a statorului
Inductivitatea nfurrii de faza a rotorului in raport cu fluxul total produs de toate

nfurrile de faza din rotor: L2 = L2 + L22
L 2 Inductivitatea de dispersie
L22 =
22 m
I2 2
m2
L22 = 0
2
2
(
)
2
w
k

2 w2
li - Inductivitatea ciclica proprie a rotorului

20
2014
Facultatea
de
p e Inginerie Electrica

Inductivitatea ciclica proprie a statorului
Inductivitatea ciclica proprie a rotorului
Inductivitatea ciclica mutuala a

statorului fata de rotor:
Inductivitatea ciclica mutuala a

rotorului fata de stator:
L21 =
L12 =
m 2
L11 = 0 1
2
m2
L22 = 0
2
21m
I2 2
12 m
I1 2
(w1k w1 )2 l
i
p e
(w2k w2 )2 l
i
p e
m 2
L21 = 0 2
2
m 2
L12 = 0 1
2
(w1k w1 )(w2 k w2 ) l
p e
(w1k w1 )(w2 k w2 ) l
p e
21

V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Ipoteze de lucru:
Maina este trifazat i are o construcie simetric;
nfurarea rotoric este trifazat i are acelai numr de poli ca i statorul;
Circuitele statorului reprezint inductorul;
Circuitele rotorului n scurtcircuit reprezint indusul;
Datorit simetriilor relaiile se vor scrie pentru o faz;
Curenii i tensiunile rotorice avnd pulsaie diferit se va utiliza reprezentarea
n complex nesimiplificat.
22

Dac u este fluxul pe pol al cmpului magnetic nvrtitor rezultant de la nivelul
ntrefierului, t.e.m. indus n nfurarea unei faze de pe stator va avea valoarea efectiv:
1
E1 =
w1k w1 u = 4,44 f1w1k w1 u
2
w1
Numrul de spire stator
k w1
Factorul de nfurare al statorului
Valoarea efectiv a t.e.m. induse n nfurarea unei faze de pe rotor:
w2
2
E2 s =
w2k w 2 u = 4,44 f 2 w2k w 2 u
kw2
2
La pornire:
n=0
Numrul de spire rotor

Factorul de nfurare al rotorului
n1 n n1 0
s=
=
=1
n1
n1
f 2 = sf1 = f1
Valoarea efectiv a t.e.m. induse n nfurarea unei faze de pe rotor la pornire:
1
E2 =
w2k w 2 u = 4,44 f1w2k w 2 u
E2 s = sE2
2
23

Fluxurile de dispersie ale celor dou nfurri:
1 = L1i1
L1
2 = L2i2
L2
Inductivitile de dispersie
ale celor dou nfurri
Fluxurile de dispersie induc n nfurrile crora le aparin, t.e.m. suplimentare

avnd frecvena curenilor respectivi i defazaje cu /2 n urma acestora. Valorile
efective ale tensiunilor induse sunt:
E1 = 1L1I1 = X 1I1
E2s = 2 L2 I 2 = s1L2 I 2 = sX 2 I 2
Reactanele de dispersie
X 1 i X 2 se definesc la frecvena din stator
24

Ecuaiile n instantaneu:
Schemele electrice echivalente:
u1 = R1i1 e 1 e1
0 = R2i2 e 2s e2s
Ecuaiile n complex nesimplificat:
U1e j1t
R1 I1e j1t
jX 1 I1e j1t
E1e j1t
0 = R2 I 2 e js1t + jsX 2 I 2 e js1t s E 2 e js1t
U1 = R1 I1 + jX 1 I1 E1
R2
0 = s I 2 + jX 2 I 2 E 2
Ecuaia circuitului rotoric corespunde unui circuit imobil n care se induce o t.e.m E2
definit la pulsaia 1, parcurs de curentul I2 de pulsaie 1 avnd X2 definit la 1 si
25
rezistena R2/s dependent de viteza de rotaie.

Fluxul total al nfurrii unei faze de pe stator corespunztor cmpului magnetic
nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului se poate exprima:
w1k w1
u = (L11 I 1 + L21 I 2 )
Fluxul total al nfurrii unei faze de pe rotor corespunztor cmpului magnetic

nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului se poate exprima:
w2 k w 2
2
u = (L22 I 2 + L12 I 1 )
Fluxul corespunztor cmpului magnetic nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului,
u =
3 4 w1k w1
0
2
3 4 w2 k w 2
li
2
I1 +
I 2
2 e
2 p
2 p
26

Fluxul corespunztor cmpului magnetic nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului,
3 4 w1k w1
3 4 w2 k w 2
2
0
u =
2
li
I 2
I1 +
2 p
2 e
2 p
Solenaia produsa de stator
Solenaia produsa de rotor
Solenaia de magnetizare rezultanta:
3 4 w1k w1
3 4 w1k w1
3 4 w2 k w 2
=
I 1 =
I1 +
I2
2 p
2 p
2 p
Curentul de magnetizare:
I 1
w2 k w 2
= I1 +
I2
w1k w1
27

Cmpul magnetic nvrtitor din ntrefierul mainii este creat de aciunea simultan a
curenilor din stator i rotor. Pentru a produce acest cmp este necesar existena unui
curent care s acopere i pierderile din miezul magnetic.
Se consider curentul I10, o component a curentului din stator care produce tensiunea
magnetomotoare de magnetizare. Solenaia produs de curentul (I1-I10) va fi compensat
la nivelul ntrefierului de solenaia curenilor din rotor. Aceast relaie de compensare se
menine la orice turaie.
Pentru o poziie particular a rotorului, n care axele fazelor
statorice i rotorice sunt antiparalele (s=1) se poate scrie:
V1
Relaia tensiunilor: Raportul tensiunilor:
V2
M1
K1
K2
M2
W1
U1
Relaia solenaiilor:
L1
W2
U2
w2 k w 2
E2 =
E1
w1k w1
L2
w1k w1 (I1 I10 ) = w2 k w 2 I 2
ke =
w1k w1
w2 k w 2
E2 =
E1
ke
Raportul curenilor:
w2 k w 2
ki =
w1k w1
(I1 I10 ) = ki I 2
Relaia de tensiuni stabilete legtura ntre fazele iniiale fiind

2014 - Facultatea
Inginerie i
Electrica
valabil
la oricedeturaie
permite scrierea relaiilor dintre 28
cureni.
V. 4.3. Raportarea mrimilor rotorului i diagrama de fazori
U1 = R1 I1 + jX 1 I1 E1
R2
0
I 2 + jX 2 I 2 E 2
=
w1k w1
= ke
w2 k w 2
R2 2 I 2
2 I2
0=
ke
+ j X 2 ke
E 2 ke
s
ke
ke
Notaii:
R2 = R2 ke2
I2
I2=
ke
E2 = E 2 ke = E1
X 2 = X 2 ke2
Ecuaia de tensiuni din rotor n mrimi raportate:
0=
R2'
s
'
I '2 + jX 2
I '2 E '2
0=
R 2'
s
'
'
'
I 2 + jX 2
I 2 + E1
29

V. 4.3. Raportarea mrimilor rotorului i diagrama de fazori
w1k w1 (I1 I10 ) = w2 k w 2 I 2
I2
w2 k w2
(I1 I10 ) =
I 2 = ki I 2 =
= I' 2
w1k w1
ke
1
w1k w1
U1 = R1 I1 + jX 1 I1 E1
R '2
I'2 + jX ' 2 I'2 + E1

0 =
s
I1 I'2 = I10
U1
E1
1
I1
'
I2
'
'
2 2
jX I
I10
I10a
I1
jX 1 I1
R1 I1
R2' '
I2
s
30

V. 4.4. Schemele echivalente ale mainii asincrone
Schemele echivalente in T
f1
f2
10
10a
f1
Fe
1
1
31

Schemele echivalente in T
f1
f2
10
10a
f1
1
1
Fe
Z 1 = R1 + jX 1
Zm =
R'2
Z '2s =
+ jX '2
s
jRFe X
RFe + jX
32

Schema echivalent in
f1
c1 = 1 +
2s
10
f2
f1
1 m
Z 1
Zm
La majoritatea mainilor
Re{c1 } >> Im{c1 } c1 = c1
33

Puterea necesar pentru a rotii armtura exterioar:
n1
Pext = M ext 1
M
M
Mext
Puterea la nivelul ntrefierului care acioneaz asupra

rotorului:
Pem = M1
Puterea electromagnetic
Puterea mecanic transmis de rotor:
P '2 = M = M (1 s )1 = (1 s ) Pem
Pierderile Joule din nfurarea rotoric:
PJ 2 = 3R2 I 2f 2 = Pem P '2 = Pem (1 s ) Pem = sPem

Puterea electromagnetic la nivelul ntrefierului
se poate obine absorbind o puterea electric:
P1 = PJ 1 + PFe + Pem
PJ 1 = 3R1 I 2f 1 - Pierderile Joule din nfurarea statoric

PFe - Pierderile n miezul statoric

34

Puterea absorbit:
P1 = 3U1 I1 cos(1 )
Pierderile din miezul rotoric 0,

pentru c f2<5Hz.
2
P
=
3
R
I
Pierderile Joule din nfurarea statoric: J 1
1 f1
Pierderile n miezul statoric:
PFe
2
P
=
3
R
I
2 f2
Pierderile Joule din nfurarea rotoric: J 2
Pierderile de frecare si ventilaie:
Pmv
Pierderile suplimentare:
Ps
Randamentul:
P2
P2
=
=
P1 P2014
+ PJ 2 Electrica
+ Pf ,v + Ps
2 +- P
J 1 + PFe
Facultatea
de Inginerie
35
V. 6. Regimuri limita de funcionare

V. 6. 1 Funcionarea in gol
GOL: M ax = 0
PJ 2 = 0
P2 = M ax
STATOR
P'10
P10 = 3U10 I10 cos(10 )
ROTOR
Pe = M1
NTREFIER
P10
Ps = 0
P2 = M 0
PJ10 = 3R1I f210
P'10 = P10 3R1I f210
PJ10
PFe
Pmv
36

Schema echivalent la gol:
i10 = 60%
Uf 1
jX 1 I f 10
R1 I f 10
E1
U f 1 = R1 I f 10 + jX 1 If 10 E1
w1k w1
E1 = j 2
I f 10
10
0
I1
'10
I10a
37

d1
Uf 1
jX 1 I f 10
R1 I f 10
E1
U f 1 = R1 I f 10 + jX 1 I f 10 E
d2
d1 : E1 cos( '10 ) + R1I f 10 = U f 1 cos(10 )

d 2 : E1 sin( '10 ) + X 1I f 10 = U f 1 sin(10 )
E1 =
I f 10
(U f 1 cos(10 ) R1I f 10 ) + (U f 1 sin(10 ) X 1I f 10 )

2
10
'10
I1
I10a
38

P'10
cos( '10 ) =
3E1 I f 10
E1
RFe =
I f 10 cos( '10 )
d1 : E1 cos( '10 ) + R1I f 10 = U f 1 cos(10 )
d 2 : E1 sin( '10 ) + X 1I f 10 = U f 1 sin(10 )
E1 =
E1
X =
I f 10 sin( '10 )
(U f 1 cos(10 ) R1I f 10 )2 + (U f 1 sin(10 ) X 1I f 10 )2
39

V. 6. 2 Regimul de scurtcircuit
SCURTCIRCUIT:
n=0
P2 = M ax Pmv = 0 Ps = 0
=0
ROTOR
STATOR
Pe = M1
NTREFIER
Psc
PJ1
PFe
PJ 2
40

Schema general:
Schema echivalent la scurtcircuit:
n=0
s =1
41

n=0
Schema echivalent la scurtcircuit:

f1
s =1
f2
f1
Pscn
Rsc = 2
3I f 1n
U fscn
Rsc2
X sc =
I f1n
R '2 = Rsc R1
X sc
X 1 = X ' 2 =
2
42
V. 7. Cuplul electromagnetic al mainii asincrone i regimurile de funcionare

Puterea electromagnetic transmis rotorului mainii asincrone :
Pem
Pj 2
3R2 I 22
=
=
= M 1
s
s
I' 2
U1
=
c1 c1 Z 1 + c 21 Z '2s
Cuplul electromagnetic:
3R2 I 22 3R' 2 I ' 22

M =
=
s1
s1
M (s ) =
3U 12
I '2 =
R '2
s
U1
2
R' 2
2
R1 + c1
+ ( X 1 + c1 X ' 2 )
s
2
1
R '2
2
(
)
'
R
+
c
+
X
+
c
X
1 1
1
1
2
s 2014
- Facultatea de Inginerie Electrica
Z 1 = R1 + jX 1
R'2
Z '2s =
+ jX '2
43
s

Cuplul electromagnetic:
R '2
s
3U12
M (s ) =
2
1
R '2
2
(
)
R
c
+
X
+
c
X
'
+
1 1
1
1
2
s
Valoarea maxim a cuplului electromagnetic:
M ( s )
=0
s
Mm =
3U 12
sm =
c1 R ' 2
R12 + ( X 1 + c1 X ' 2 )
1 2c R R 2 + ( X + c X ' )2
1 1
1
1
1
2
Observaii:
Mm nu depinde de valoarea lui R2;
Mm este proporional cu U12;
sm (alunecarea critic) este proporional cu R2.
44

Regimurile de funcionare:
s(0,1)
s<0
s>1
regim de motor;
regim de generator;
regim de frn.
Maina funcioneaz stabil n regim de

motor dac s(0,sm).
Caracteristica M=f(s) poate fi
aproximat analitic cu relaia lul KLOSS:
2M m
M=
s sm
+
sm
s
45
V. 8. Caracteristica mecanic a mainii asincrone
Definiie:
n = f (M )
Se obine din caracteristica M=f(s)

considernd relaia:
Generator
Motor
n1
n = n1 (1 s )
nm
Regimurile de funcionare:
Cadranul I regim de motor;

Cadranul II regim de generator;
Cadranul IV regim de frn.
-Mm
Mp
Mm
Frn
Maina funcioneaz stabil n regim de motor

pe poriunea cuprins ntre n1 i Mm.
46

Stabilitatea funcionarii in regim de motor
Ecuaia micri rotorului:
d
= M Mr
dt
In regim stabilizat:
2 dn
J
= M Mr
60 dt
dn
= 0 si
dt
nA
n1
2
B
M (n ) = M r (n )
Fie n o mica abatere a turaiei fata de punctul de

stabilitate caracterizat de turaia n.
Mm
Dezvoltarea in serie Taylor a funciilor M(n) si Mr(n) si

reinerea primilor doi termeni rezulta:
Ecuaia micri rotorului devine:
M (n + n ) = M (n ) +
M n
n 1!
M r (n + n ) = M r (n ) +
M r n
n 1!
2 d (n ) M M r
=
J
n
n
60
dt
n
47

Stabilitatea funcionarii in regim de motor
Ecuaia micri rotorului:
2 d (n ) M M r
J
=
60
dt
n
n
nA
n1
1
A
A B
Mm
Motorul funcioneaz stabil atunci cnd abaterea n

tinde sa se diminueze n 0 , adic d (n ) < 0
dt
Acest lucru se ntmpla pentru:
M M r
n
n
<0
Condiia de stabilitate pentru caracteristica M=M(s):
M M r
s
s
>0
48

Punctul de funcionare nominal:
n = f (M )
n
nA
M n (0, M m ) nn (nm , n1 )
A B
Mm
nm
M = f (s )
sn (0, sm )
n1
M n (0, M m )
M
- sn = 0,010,06
Capacitatea de suprasarcina:
km
Mm
=
Mn
- km = 1,83
49
V. 9. ncercrile motorului asincron

V. 9.1. ncercarea de mers n gol
Schema de ncercare:
Caracteristica curentului de mers in gol:
I10 = f (U10 ) | f = f n
M s =0
I10
I10n
Pentru U10 [0,5 1,05 ] U1n se
msoar:
P1=P10
I1=I10
0
Um
Un
U10
50

Caracteristica puterii la mersul in gol:
Caracteristica factorului de putere la

mersul in gol:
cos(10 ) = f (U10 ) | f = f n
P10 = f (U10 ) | f = f n
M s =0
M s =0
cos(10)
P10
P10n
cos(10n)
0
Um
Un
U10
Um
Un
U10
51

Separarea pierderilor:
Se reprezint:
( )
P '10 = P10 3R1 I f210
2
P10 = f U 10
| f = fn
P10 P10
M s =0
( )
'
2
P10
= f U 10
| f = fn
M s =0
P10 P10
P10n
P10n
PFen
Pf,v
PFen
Pf,v
Um
Un
U10
U2m
U2n
U210
52

Parametrii schemei electrice echivalente:
Pentru U10=U1n se determina:
E1 =
(U f 1 cos(10 ) R1I f 10 )2 + (U f 1 sin(10 ) X 1I f 10 )2
P'10
cos( '10 ) =
3E1 I f 10
RFe
E1
=
I f 10 cos( '10 )
E1
X =
I f 10 sin( '10 )
53

V. 9.2. ncercarea n scurtcircuit
Schema de ncercare:
Caracteristica curentului de scurtcircuit:
I sc = f (U sc ) | f = f n
n =0
Isc
IM
IL
Cu rotorul blocat pentru Usc [0 1 ] UM se
msoar:
P1=Psc
I1=Isc
0
Um
UL UM 54 U1

Caracteristica puterii la scurtcircuit:
Psc = f (U sc ) | f = f n
Caracteristica factorului de putere la

scurtcircuit: cos( ) = f (U ) |
sc
n =0
Psc
sc
f = fn
n =0
cos(sc)
cos(scL)
PM
PL
Um
UL UM
U1
Um
UL UM
U1
55

Curentul de pornire:
I p = I scn
Un Um
IL
=
UL Um
Cuplul de pornire:
2
M p = M scn
Ip
= M L
IL
Isc
60
2
ML =
( PL 3R1I fL
PFe,L )
2n1
Psc
IM
IL
PM
PL
Um
UL UM2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

0
Um
UL UM
U
561

V. 9.3 Caracteristicile de funcionare in sarcina
Se determina in urma ncercrii in sarcina pentru U1 =U1n si f1=fn :

Caracteristica curentului I = f(P2/P2n);
Caracteristica cuplului M = f(P2/P2n);
Caracteristica randamentului = f(P2/P2n);
Caracteristica factorului de putere cos() = f(P2/P2n);
Caracteristica turaiei n= f(P2/P2n);
Caracteristica alunecrii s= f(P2/P2n);
57

V. 9.3. Determinarea caracteristicilor de funcionare
Exemplu pentru un motor de 5,5kW cu p=2
I1 = f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n
M = f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n

f = fn
f = fn
58

= f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n

f = fn
cos( ) = f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n

f = fn
59

n = f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n
s = f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n

f = fn
f = fn
60
Pornirea motorului asincron se face considernd:

condiiile impuse de reeaua electric de alimentare;
condiiile impuse de mecanismul de acionat.
Cuplul electromagnetic la pornire trebuie sa fie suficient de mare pentru a se
realiza pornirea in gol sau in sarcina in funcie de condiiile de funcionare ale
mainii.
Curentul de pornire al motorului s nu depeasc valoarea limit admisibil
determinat de reeaua de alimentare, pentru a evita cderile mari de tensiune
din reea, care provoac deranjamente altor consumatori.
Durata procesului de pornire trebuie sa fie cat mai scurta pentru a nu se
produce nclziri nsemnate ale nfurrii statorului.
Problemele pornirii motoarelor asincrone se rezolv n funcie de tipul
constructiv al acestora (cu colivie sau cu rotor bobinat).
61
V. 10. Pornirea motorului asincron

V. 10.1 Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat
Relaia lui Kloss:
Cuplul de pornire:
s =1
uzual:
sm =
2M m
M=
s sm
+
sm
s
2M m
2 M m sm
MP =
=
2
1 sm
+
1
s
m
+
sm 1
s m [0,05 0,2]
c1 R ' 2
R1 + ( x 1 + c1 x 2 ' )
M P 2 M m sm
sm ~ R2
62

V. 10.1 Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat
Prin introducerea unei rezistene n serie cu nfurarea rotoric se modific valoarea
alunecrii critice, sm, i implicit a cuplului de pornire.
Schema electric a pornirii reostatice:
Rp3>Rp2>Rp1>0
Rp=Rp3
Mm
Rp=Rp2
Rp=Rp1
Rp=0
0
sm
sm1 sm2 sm3=1
Iniial Rp se pune pe valoare maxim i pe msur ce turaia

motorului crete se scade treptat valoarea acesteia;
Introducerea reostatului de pornire asigur valori reduse ale
curentului de pornire i creterea cuplului de pornire
63

V. 10.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
Motoarele asincrone cu colivie cu puteri pn n 10 kW se pornesc direct prin
conectare la reea.
Curentul de pornire: Ip = (58)In ;
Cuplul de pornire este suficient n comparaie cu cel nominal.
a. Pornirea directa
Variaia curenilor la pornirea direct n

sarcina a unui motor de 2,2 kW
Variaia cuplului la pornirea direct n

sarcina a unui motor de 2,2 kW
64

a. Pornirea directa
Traiectoria punctului de funcionare al mainii n timpul procesului de pornire in

cazul unui motor de motor de 5,5 kW cu 4 poli
65
La puteri mai mari cuplul de pornire este redus iar ocurile de curent devin
suprtoare pentru reea.
Pentru mrirea cuplului de pornire se iau msuri constructive speciale pentru a mri
rezistena rotoric la pornire. Acestea constau n construcia coliviei rotorice cu bare
nalte sau utilizarea unei duble colivii.
Jm
J
Cp
Cl
colivie cu bare nalte (Ip = (47)In)
e
s
Cp
Cl
colivie dubl Ip = (45)In
66

Pentru limitarea curentului absorbit la pornire se mai folosesc urmtoarele metode:
b. Pornirea Y/:
M ~ U 12
M m ~ U 12
Schema electric a pornirii Y/:

L1
L2
L3
Y
sm
K1
K2_Y
K3_
U1 V1 W1
U2 V2 W2
67

c. Pornirea prin creterea treptata a tensiunii de alimentare:
c1. Pornirea autotransformatorul:
c2. Pornirea cu variatorul de tensiune alternativa trifazat:
(0,5 0,7)U n U n
68

c. Pornirea prin creterea treptata a tensiunii de alimentare:
c3. Pornirea cu ajutorul unei impedane
n
n1
Zp
Mr
Mp MpUn
69
V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron
60 f1
(1 s )
n = n1 (1 s ) =
p
Turaia se poate modifica prin:

a. Modificarea numrului de perechi de poli,
b. Modificarea alunecrii.
c. Modificarea frecvenei,
V.11 1. Modificarea numrului de perechi de poli

Se poate face numai la maina cu rotorul n colivie prin combinarea diferit a bobinelor
nfurrii unei faze.
Metod economic, ins dezavantajoas pentru c reglajul se face n trepte.
Pe pia se gsesc in mod curent motoare cu 2 sau 3 turaii de sincronism.
70

V.11.1. Modificarea numrului de perechi de poli
p=1
p=2
generator
S
motor
n
n1
n1
C
N
Mr
n1 =
60 f1
p
La cupluri nominale egale raportul puterilor nominale este egal cu

cel al turaiilor de sincronism;
Se ncearc sa se menin in limite admisibile solicitrile
magnetice ale miezului, respectiv inducia magnetica in ntrefier si
solicitrile electrice ale nfurrii pentru ambele conexiuni.
71

actual paper winding 4-poles

well known winding [1] 4-poles
actual paper winding 6-poles
well known winding [1] 6-poles
1600
Exemplu motor cu doua turatii in raportul 1:1,5

Rotor Speed [rpm]
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
0.00
20.00
40.00
60.00
80.00
Electromagnetic Torque [Nm]
p=2
n1 = 1500 rot/min
p=3
n1 = 1000 rot/min
72

Exemplu motor cu doua turatii in raportul 1:4
n1 = 1500 rot/min
n1 = 375 rot/min
p=8
p=2
n[rpm]
400
1500
n[rpm]
350
1200
300
Experimental W=53 w=35

FEM W=53 w=35
FEM W=51 w=37
FEM W=59 w=28
900
600
Experimental W=53 w=35

FEM W=53 w=35
FEM W=51 w=37
FEM W=59 w=28
250
200
150
100
300
50
T[Nm]
T[Nm]
0
0
30
60
90
120
10
20
30
40
73
50

V.11.2. Modificarea alunecrii
a. modificarea tensiunii de alimentare;
Reglajul este eficient la cupluri de sarcina

ridicate, insa se face in limite restrnse;
Reducerea tensiunii de alimentare
diminueaz capacitatea de suprancrcare;
Se folosete destul de rar.
Reglajul turaiei prin scderea

tensiunii de alimentare
74

b. modificarea rezistenei rotorice (numai la maina cu rotorul bobinat);
Reglajul se face in limite largi pentru cupluri

de sarcina ridicate si in limite restrnse pentru
cupluri de sarcina mici;
1
Este un reglaj ineficient din punct de vedere

energetic deoarece se face prin creterea
pierderilor Joule in rotor;
Reglajul turaiei prin modificarea

rezistenei din circuitul rotorului
75

c. modificarea puterii din circuitul rotorului (numai la maina cu rotorul bobinat).
Consta in recuperarea puterii din rotor prin conectarea unui redresor la bornele
nfurrii secundare.
Tensiunea continua obinuta este folosita pentru alimentarea unui motor de curent
continuu cuplat mecanic cu motorul asincron (cascada KRAMER);
Tensiunea continua este transformata in tensiune alternativa cu un invertor care
este cuplat la retea (cascada SCHERBIUS);
76

V.11.3. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare.
60 f1
(1 s )
n = n1 (1 s ) =
p
Mm =
3U 12
1 2c R R 2 + (X + c X ' )2
1 1
1
1
1
2
Pentru a avea acelai cuplu maxim la diferite frecvente trebuie ca odat cu modificarea
frecvenei s se modifice si tensiunea de alimentare.
Se poate demonstra ca daca se menine constant fluxul statorului atunci cuplul maxim
nu se modifica.
If1
R1
I10a
Uf1
sm =
-UE1
X
I10
RFe
c1R '2
R2/s
If2
U E1 = U 1 R1 I 1 U = 1 = 2f1
E1
1
1
2
2
I1
X
R12 + ( X 1 + c1 X 2 ' )2
-E
-UE2
sm1 ~
M m const.
f1 < f n
U E1 U E1n
=
= const.
f1
fn
1
f1
77

V.11 3. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare.
f1 > f n
La frecvente mai mari dect frecventa nominal raportul

nu mai poate fi meninut constant, deoarece tensiunea la
borne nu poate fi crescut peste valoarea nominal. Astfel
creterea turaiei peste valoarea nominala este nsoita de
scderea cuplului maxim si a capacitii de suprancrcare.
U E1 = U E1n = const.
M m1 ~
U1
1
UE1
U1
Mm
UE1
UE1n
1
f12
UE1
sm
fn
f1
fn
f1
fn
f1
78

V.11 3. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare.
n
Familiile de caracteristici
mecanice pentru diferite
frecvente corelate cu:
n
f > fn
U1= const
U1
f1
fn
= const.
f < fn
a) Modificarea tensiunii de
alimentare;
(a)
b) Meninerea constanta a
fluxului statorului;
d) Meninerea constanta a
fluxului din rotor.
E1
f1
E
f1
fn
= const.
f < fn
(b)
n
n
f > fn
E= const
c) Meninerea constanta a
fluxului din ntrefier;
f > fn
UE1= const
fn
= const.
f < fn
(c)
f > fn
UE2= const
fn
U E2 = const.
f1
f < fn
(d)
79
V. 12. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna

V. 12.1 Funcionarea mainii asincrone in regim de generator
a. Generatorul asincron cuplat la reeaua de mare putere
Maina se pornete ca motor iar apoi se
creste turaia peste turaia de sincronism.
Generator
nm
Valoarea efectiv a tensiunii la borne i

frecvena acesteia este impusa de ctre reea.
ncrcarea cu putere activ a generatorului se
face prin creterea cuplului mecanic, respectiv a
turaiei, creterea fiind impus de motorul de
antrenare.
Motor
n1
M
-Mm
Dezavantajul principal al generatorului asincron

este consumul mare de putere reactiv pentru
magnetizare, putere care o preia din reea.
Mp
Mm
Frn
80

b. Generatorul asincron pe reea proprie (autonom)
L1 L2 L3
Uc(Is)
r
Us
C
U1 V1 W1
Ue(Is)
Ue
Ur
Ie
Ur
Ie
G3
n
Isr
C
C
Ue
Isr
Is0 Is
Puterea reactiv necesar magnetizrii miezului este obinut de la o baterie de

condensatoare conectat la bornele generatorului.
Punerea in funciune se face prin autoexcitare, care se poate face numai dac n main
exist flux remanent.
81

b. Generatorul asincron pe retea proprie (autonom)
L1 L2 L3
Uc(Is)
r
Us
C
U1 V1 W1
Ue(Is)
Ue
Ur
Ie
Ur
Ie
G3
n
Isr
C
C
Ue
Isr
Is0 Is
Ur tensiunea remanenta produs de fluxul remanent r.

Isr curentul absorbit de condensator I sr = jsC U r
e creterea fluxului determinat de curentul absorbit de condensator.
Ue creterea tensiunii produs de creterea fluxului r.
82

V. 12.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frana
a. Regimul de frna propriuzis
Generator
nm
Reeaua de alimentare
Pb
Qb
ax
F
3~
PJ1 + PFe1
Pm
Pb >0
s >1
Pm <0
<0
Motor
n1
Ms
Ms
Me
-Mm
PJ2 + PFe2 + Pfv
Mp
Mm
Frn
Se poate realiza:
a) prin schimbarea sensului turaiei mainii, pstrnd neschimbat sensul turaiei de sincronism;
b) prin schimbarea sensului turaiei de sincronism pstrnd neschimbat sensul turaiei
rotorului.
83

V. 12.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frna
a.1. Frnarea prin schimbarea sensului turaiei rotorului
Aceast metod de frnare poate fi utilizat numai n
cazul n care dispozitivul acionat de ctre motorul
asincron poate exercita el nsui un cuplu activ.
(Exemplu: cabina unui ascensor).
n
n1
Rg=0
La maina cu rotorul bobinat introducerea unor

rezistene suplimentare n circuitul rotorului permite ca
la acelai cuplu de sarcin s se obin diverse turaii
pozitive sau negative. (Metoda este ineficienta
energetic).
La maina cu rotorul in scurtcircuit (colivie) pentru un
cuplu de sarcina constant se obin dou puncte de
funcionare unul in regim de motor si unul in regim de
frana.
nC
Ms
C
Me
Rg = R1
Rg = R2 >R1
Rg = R3 >R2
84

a.2. Frnarea prin schimbarea sensului turaiei cmpului nvrtitor al
statorului - frnarea contracurent
n
L 1 L2 L 3
n1
B
K3
K1
E
U1 V1 W 1
M3
~
K
C
Ms
MP
MP
Me
Rg
n1
85

b. Frnarea ca generator
b.1. Frnarea recuperativ - se realizeaz prin trecerea mainii n regim de generator datorit
schimbrii sensului cuplului exterior sau datorit modificrii caracteristicii mecanice a mainii
generator
generator
motor
nB n
1
nA
motor
n
n1
1. (p=1)
n1
C
Ms2
Ms1
Me
Schimbarea sensului cuplului exterior
2. (p=2)
D
Ms
Me
Modificarea caracteristicii mecanice
86

b.2 Frnarea dinamica
retea
trifazat
L 1 L2 L3
retea
de c.c.
+ -
K2
K1
U1 V1 W 1
Se realizeaz prin decuplarea la reea i alimentarea

nfurrii statorului de la o surs de curent continuu.
nfurarea statorului produce un cmp magnetic cu
distributie spatiala alternativa, constant n timp i fix n spaiu.
Deoarece rotorul continu s se roteasc n nfurrile
acestuia se induc tensiunii care vor produce cureni alternativi.
Maina funcioneaz n regim de generator in scurtcircuit i
determin un cuplu de frnare care se anuleaz odat cu
oprirea ei.
I
M3
~
Conexiune
2014 - Facultatea de Inginerie
steaElectrica
Conexiune
triunghi
87

b.2 Frnarea dinamica
retea
trifazat
L1 L2 L3
+ -
K2
K1
retea
de c.c.
U1 V1 W 1
M3
~
88
V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale

V.13.1 Funcionarea motorului la sarcin diferit de cea nominal
Sarcina medie anuala a unui motor asincron este cuprins intre 7090% din Pn.
Motoarele se proiecteaz astfel nct randamentul maxim s fie n acest interval.
Pe perioade scurte motorul poate avea suprasarcini mai mari dect sarcina nominal,
dac temperatura nfurrilor parcurse de curent nu depete limita corespunztoare
clasei de izolaie.
Sarcinile mici nu sunt recomandate deoarece se reduce att randamentul ct si
factorul de putere.
Dac motorul funcioneaz un timp ndelungat la sarcini mici este indicat reducerea
tensiunii de alimentare.
In cazul sarcinilor mai mici dect 1/3 Pn se poate reduce tensiunea de alimentare prin
modificare conexiunii prin trecerea de pe triunghi pe stea (acolo unde este posibil).
89

V.13.2 Funcionarea motorului asincron trifazat cnd reeaua de alimentare nu
are parametrii nominali
a. Funcionarea la U Un
Se admite o abatere de 5% fa de valoarea nominal.
a.1 U > Un
Creterea tensiunii determin creterea fluxului i a induciei magnetice si implicit creterea
pierderilor n fier.
O inducie mai mare determin o saturaie puternic a miezului si un curent de magnetizare
mai mare care se reflect n reducerea factorului de putere.
La acelai cuplu de sarcin curentul total absorbit de motor crete datorit creterii
componentei reactive ceea ce determin creterea pierderilor Joule in stator.
La acelai cuplu de sarcin alunecarea scade iar pierderile Joule din rotor se reduc.
a.2 U < Un
Funcionarea la tensiune redus determin scderea fluxului, a induciei magnetice si implicit
a pierderilor n fier i a curentului de magnetizare.
Reducerea tensiunii de alimentare la cuplu constant determin o creterea cu componentei
active a curentului absorbit si implicit a pierderilor Joule din stator.
Pierderile Joule din rotor cresc deoarece alunecarea creste.
Randamentul global scade.
90

b. Funcionarea la f1 fn
Se admite o abatere de 0,5% fa de valoarea nominal.
b.1 f1 > fn
Creterea frecvenei tensiunii de alimentare determin scderea fluxului, a induciei magnetice
si creterea turaiei.
La un cuplul sarcin constant, puterea furnizat creste i implicit componenta activ a
curentului absorbit crete. Aceast cretere este compensat in bun parte de scderea
componentei reactive a curentului.
Pierderile in fier rmn aproximativ constante (se reduc uor) iar pierderile de frecare si
ventilaie cresc.
b.2 f 1< fn
Scderea frecvenei determin creterea fluxului, a induciei magnetice si reducerea turaiei.
La cuplu constant se reducere puterea furnizat i componenta activ a curentului din stator.
Componenta reactiv a curentului absorbit crete fapt ce determin o reducerea a factorului
de putere.
91

c. Funcionarea n regim nesinusoidal
Dac tensiunea nu este sinusoidal se consider ca este alctuit dintr-o sum
armonici de tensiune.
Fiecrui sistem trifazat de armonici i corespunde un sistem trifazat de cureni.
Prezena armonicilor de curent i de tensiune determin pierderi suplimentare n
miez i n conductoare.
92

V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
a. Alimentarea monofazat ntreruperea unei faze a reelei de alimentare
L1
L2
L3
Conexiune stea:
U1 V1
W1
U2 V2
W2
V2
U1
V2
U2
Conexiune triunghi:
U2 V1
W2
W1
iU1U2 = i
iV1V2 = i
i
W1W2 = 0
U1
W1
iU1U2 = 3 i
i
=
i
V1V2
3
iW1W2 = 3 i

V2
W2
iU1U2
iV1V2
iW1W2
iU1U2
iV1V2
93

L1
L2
L3
Conexiune stea:
U1 V1
W1
U2 V2
W2
iU1U2 = i
iV1V2 = i
i
W1W2 = 0
Conexiune triunghi:
U2 V1
V2
U1
W2
W1
In ambele cazuri cmpul produs de

stator este un cmp fix in spaiu si variabil
in timp, adic un cmp pulsatoriu.
iU1U2 = 3 i
i
=
i
V1V2
3
iW1W2 = 3 i
iU1U2
iV1V2
iW1W2
iU1U2
iV1V2
94

Conexiune stea:
L1
L2
L3
i = I 2 sin(1t )
i
iU = I 2 sin(1t )
iV = I 2 sin(1t )
V=
2w
I 2
p
Fundamentala tensiunii magnetice din ntrefier:
U1 V1
W1
U2 V2
W2
V (, t ) = VU (, t ) + VV (, t ) =
= V k w1 sin (1t ) cos( p ) V k w1 sin (1t ) cos p -

3
U2 V1
V2
U1
W2
W1
V (, t ) = V k w1 sin (1t ) cos( p ) cos p -

3
V (, t ) = ( 2) V k w1 sin(1t ) sin p - sin

3
3
(
)
V (, t ) = (2014
t
p
-3Facultatea
) V k w1
sin
sin
1
de Inginerie Electrica
3
95

Fundamentala tensiunii magnetice din ntrefier:
V (, t ) = ( 3 ) V k w1 sin(1t ) sin p -
3
V k w1 cos 1t + p - + cos 1t p +
V (, t ) =
2
3
3
V (, t ) = Vd (, t ) + Vi (, t )
Vd (, t ) =
V k w1 cos 1t p +
3
2
Vi (, t ) =
V k w1 cos 1t + p -
3
2
Cmpul pulsatoriu se descompune in

dou cmpuri nvrtitoare egale care se
rotesc in sensuri opuse.
96

Un motor cu alimentare monofazata este echivalent cu doua motoare alimentate trifazat
avnd succesiunea fazelor diferit si acelai rotor.
Alunecarea mainii directe:
L1
L2
L3
sd = s =
n1 n
n1
Alunecarea mainii inverse:

U1 V1
U2 V2
W1
U1 V1
W2
U2 V2
W1
W2
si =
n1 n n1 + n n1 + n1 (1 s )
=
=
= 2s
n1
n1
n1
n1
n1
n
97

Un motor cu alimentare monofazata este echivalent cu doua motoare alimentate trifazat
avnd succesiunea fazelor diferit si acelai rotor.
Alunecarea mainii directe:
sd = s =
n1 n
n1
si =
n1 n n1 + n n1 + n1 (1 s )
=
=
= 2s
n1
n1
n1
Un motor cu alimentare monofazata nu are cuplu de pornire.

98

n
Md
n1
M
0
Mi
-n1
Un motor cu alimentare monofazata nu are cuplu de pornire.

Daca rotorul ajunge s se nvrt astfel nct 0<s < sm sau (2-sm)<s<2 atunci maina va
funciona stabil n regim de motor, insa cu performane mai slabe dect motorul trifazat.
99

b. ntreruperea unei faze in motor
Conexiune STEA:
- ntreruperea unei faze din stator este echivalenta

cu funcionarea cu alimentarea monofazata a
motorului trifazat.
L1
L2
L3
Conexiune TRIUNGHI:
i
i3
i1
i2
U2 V1
U1 V1
W1
U2 V2
W2
V2
U1
W2
W1
- ntreruperea unei faze din stator determina

apariia conexiunii V.
- n acest caz dou nfurri sunt parcurse de doi
cureni defazai in timp. Aceti cureni produc un
cmp nvrtitor care determin micarea rotorului.
- n acest caz motorul are cuplul de pornire.
- Funcionarea in conexiune V este mai
performant dect funcionarea cu alimentare
monofazata, ns inferioar funcionrii in regim
trifazat.
100

c. Funcionarea motorului in condiii nesimetrice
Un sistem nesimetric se descompune in trei sisteme simetrice: unul direct, unul invers si
unul homopolar.
Sistemele direct si invers vor produce la nivelul ntrefierului dou cmpuri nvrtitoare:
unul direct si unul invers. Se poate demonstra ca sistemul homopolar nu produce cmp
nvrtitor.
Un motor cu alimentare nesimetric este echivalat cu dou motoare cu alimentare
simetric unul alimentat de la sistemul direct si unul de la sistemul invers , care au rotorul
comun.
Situaia este similar cu alimentarea
monofazat numai c unul din cele dou
cmpuri, de regula cel direct, este mai mare
dect cel invers.
Motorul are cuplu de pornire insa
performantele funcionale sunt mai mici dect in
cazul alimentarii de la o reea simetrica.
101

d. Nesimetrii ale nfurrii rotorului
Se analizeaz cazul limit ntreruperea unei faze din rotor la maina cu rotorul bobinat.
Cmpul magnetic nvrtitor al statorului induce in rotorul care se mic cu turaia n tensiuni
de frecvent f2 .
Cmpul de reacie produs de curentul din nfurarea monofazat este un pulsatoriu in timp
i sinusoidal in spaiu. Acesta poate fi echivalat cu dou cmpuri nvrtitoare de amplitudini
egale si de sensuri opuse.
Componenta direct se rotete sincron cu cmpul statorului:
1
2
60 f 2
60 s f1
+ n1 (1 s ) =
n2 + n =
+ n1 (1 s ) =
p
p
= s n1 + n1 s n1 = n1
Turaia fa de stator a componentei inverse:
ni = n2 n = s n1 n1 (1 s ) = (2 s 1) n1
Cmpul invers al rotorului, avnd turaia ni fa de stator, va
induce tensiuni de frecven: f = (2 s 1) f
2i
102

Maina asincron cu secundarul monofazat este
echivalat cu dou maini asincrone trifazate, cuplate
mecanic si electric.
L1
L2
L3
U1 V1
W1
U1 V1 W1
U2 V2
W2
U2 V2 W2
n1
Maina corespunztoare cmpului direct este

maina principal avnd statorul primar si rotorul
secundar i funcioneaz la alunecarea s.
ni
i
n
Maina corespunztoare cmpului invers este

alimentat in cascad din rotorul primei maini cu o
tensiune de frecventa f2 = sf1, avnd cmpul invers
fata de rotor iar ca secundar nfurarea statorului
parcursa de cureni de frecventa f2i care se nchid prin
reeaua de alimentare de impedana foarte mica.
Turaia ni depinde de alunecare. Pentru 0<s<0,5 are
acelai sens cu n1 iar pentru 0,5<s<1) are sensul
opus.
1
f 2i (2 s 1) f1
si 2014
= - Facultatea
=
= 2
de Inginerie Electrica
f2
s f1
s
103

L1
L2
L3
U1 V1
W1
U1 V1 W1
U2 V2
W2
U2 V2 W2
n1
ni
Pe caracteristica cuplului apare un punct de minim in

jurul alunecrii s=0,5. Fenomenul GERGES.
In jurul acestei alunecri mai apare o zon in care

maina poate funciona stabil in regim de motor.
si =
1
f 2i (2 s 1) f1
=
= 2
f2
s f1
s
Daca in timpul pornirii maina rmne n acea zona,

la o alunecare de aproximativ 0,5, se spune ca motorul
s-a agat. El va funciona cu performane reduse.
104
V. 14. Motorul monofazat

V.14.1 Motorul monofazat cu faz auxiliar
Motoarele au o nfurare principala (1)
care ocupa aproximativ 2/3 din crestaturile
statorului si o nfurare auxiliara sau de
pornire (2) care ocupa restul de 1/3,
decalat spaial cu 90 electrice.
Dac se asigur un defazaj de 90 ntre
curenii din cele dou nfurri, statorul va
produce un cmp nvrtitor iar motorul va
avea cuplu de pornire.
De regul defazarea curentului din faza
auxiliar se face prin conectarea unui
condensator adecvat n serie cu aceasta.
n realitate, defazajul dintre cureni este mai mare de 90.
n acest caz apar dou cmpuri nvrtitoare unul direct
predominant si unul invers de amplitudine mai mic.
Cmpul predominant este cel care va produce cuplul de
pornire la fel cum s-a artat si in cazul motorului trifazat cu
alimentare nesimetric.
I2
I 2r
I1r
I 2a
U
I1a
I1
105

V.14.1 Motorul monofazat cu faz auxiliar
Prin alegerea corespunztoare a capacitii de pornire, Cp, se poate obine un cuplu de

pornire mai mare dect cel nominal. Dup pornire, faza auxiliara si condensatorul de pornire
sunt scoase din circuit.
Pentru mbuntirea randamentului si a factorului de putere se folosete un condensator
suplimentar, numit de funcionare, Cf. Iniial cele dou condensatoare sunt conectate in
paralel iar dup pornire Cp este scos din circuit.
Motoarele cu faza auxiliar se construiesc pentru puteri cuprinse intre 30 200W.
106

V.14.2 Motorul cu poli ecranai motorul cu spira in scurtcircuit
Statorul este cu poli apareni iar
rotorul cu nfurare in colivie.
Pe talpa polului este poziionat
o spira in scurtcircuit care are
deschiderea egala cu aproximativ
1/3 din limea unui pol.
nfurarea mpreun cu spira
formeaz un transformator. n spir
se induce curentul Ia care va
produce fluxul a. n dreptul spirei,
acesta se compune cu fluxul dat de
bobina, s, rezultnd fluxul .
Fluxul de pe 1/3 din limea unui pol este defazat in timp de
fluxul s de pe celelalte 2/3. Prin compunerea lor se produce cmpul
nvrtitor al statorului.
Ue
Motoarele cu spira n scurtcircuit au un sens de rotaie preferenial.

Motoarele realizate au puteri mai mici de 25W.
107
a

ME Masina Asincrona

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ME Masina Asincrona

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Departamentul Maini, Materiale i Acionri Electrice

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

1885 Motorul Ferraris

1886 Motorul Tesla

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale

Masina cu rotorul in scurtcircuit

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

Pn [kW] (Puterea mecanic furnizat la ax)

La maina cu rotorul bobinat:

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

maina asincron cu rotorul

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric

Frecvena tensiunii de alimentare:

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric

Viteza cmpului magnetic al

Cu s se va nota alunecarea rotorului fa

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric

Curenii rotorici produc un

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric

Viteza cmpului magnetic

Viteza cmpului magnetic

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent

axa spaial stator

axa spaial rotor

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent

axa spaial rotor

axa spaial stator

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunztor fundamentalei

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunztor fundamentalei

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunztor fundamentalei

2014 - Facultatea de Inginerie

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent

Fluxul unei nfurri de pe rotor:

Inductivitatea nfurrii de faza a statorului in raport cu fluxul total produs de toate

- Inductivitatea ciclica proprie a statorului

Inductivitatea nfurrii de faza a rotorului in raport cu fluxul total produs de toate

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent

Inductivitatea ciclica proprie a rotorului

Inductivitatea ciclica mutuala a

Inductivitatea ciclica mutuala a

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent

Numrul de spire stator