Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prima pagina
Stiri
Articole
Linkuri
Galerie Foto
Video
Proiecte
0
Postat in : martie 10, 2012 | De : achirila | In : Articole
- Metodologia cercet\rii
- Structura [i periodizarea preg\tirii conform planului de preg\tire pentru anul 1994
CAPITOLUL IV
REZULTATELE CERCET|RII {I INTERPRETAREA LOR 49
- Informa]ii cu privire la preg\tirea realizat\ `n anul 1994
- Sinteza preg\tirii
CAPITOLUL V
CONCLUZII {I PROPUNERI 101
BIBLIOGRAFIE 106
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
- Scopul lucr\rii
- Sarcinile cercet\rii
- Ipotezele de lucru
Se spune c\ un judoka trebuie s\ aib\ calit\]ile tuturor sportivilor : picioare de sprinter, subtilitatea [i
promptitudinea unui scrimer, privirea cuprinz\toare a juc\torului de tenis, suple]ea gimnastului,
inteligen]a juc\torului de [ah...
Dincolo de aptitudinile naturale ale celor care se dedic\ sportului complet JUDO, sport al " corpului [i
min]ii , aceste calit\]i se pot `mplini numai printr-o munc\ asidu\, printr-un antrenament complex.
Caracteriznd acest sport `ntr-un mod deosebit de sugestiv, Mikonosuke Kawaishi spunea :
JUDO este practic f\r\ limite, variat ca via]a `ns\[i."
{i totu[i, o mi[care care reu[e[te, adic\ mi[carea `n sine, nu este izolat\ perfect, f\r\ leg\tur\ cu ceea
ce urmeaz, ci, dimpotriv\, este `ntotdeauna o consecin]\, exploatarea mai mult sau mai pu]in
con[tient\ a unei ocazii preg\tite, a unei `ntmpl\ri sau fericite coinciden]e.
{i aceast\ exploatare, aceast\ adaptare instantanee la ocazii, aceast\ ac]iune imediat\, care n-ar putea
fi altfel pentru c\ [i-ar pierde eficacitatea, perfec]iunea [i frumuse]ea este `ntotdeauna rezultatul unui
antrenament perseverent, ceea ce nu vrea s\ spun\ `ns\ dezordonat [i nechibzuit.
~n orice dispozi]ie s-ar afla JUDOKA, el trebuie s\ lucreze mereu, pentru c\ `n JUDO, ca [i `n via]\,
u[urin]a poate fi la `nceput o trambulin\, dar foarte repede devine un handicap ; [i `n mod paradoxal
se poate spune c\, la urma urmelor, individul dotat are nevoie de mai mult caracter pentru a se
perfec]iona dect cel cu mai pu]ine calit\]i. Motiv pentru care `n JUDO, ca [i `n via]\, adeseori reu[esc
cei care au mai mult dect u[urin]\, adic\, cu tenacitate.
1.1 SCOPUL LUCR|RII
1.1.1. Scop opera]ional (imediat)
Colaborarea `n cadrul conducerii tehnice a lotului pentru optimizarea preg\tirii [i particip\rii `n concurs
a sportivilor judoka componen]i ai lotului olimpic.
1.1.2. Scop fundamental (de perspectiv\)
Studierea parametrilor constan]i, esen]iali, cu valoare de generalizare [i stabilirea pe aceast\ baz\ a
unor modele inter-disciplinare, de sintez\ `n sfera selec]iei preg\tirii [i concursului.
1.2 SARCINILE CERCET|RII
1.2.1. Studierea concep]iei de preg\tire pe baza analizei documentelor de planificare [i a valorific\rii
unor concluzii ale cercet\rii.
1.2.2. Stabilirea unui sistem mai complex [i detaliat de obiectivizare a preg\tirii [i a concursului.
1.2.3. ~ntocmirea unor noi fi[e de `nregistrare, prelucrare [i sinteze critice periodice.
1.2.4. Stabilirea indicatorilor cantitativi [i calitativi care pot caracteriza procesul de preg\tire [i
`nregistrarea tuturor informa]iilor referitoare la ei, `n cadrul preg\tirii [i particip\rii `n concurs, `n
~n pofida acestor obstacole ne-am propus s\ studiem `n manier\ longitudinal\, `n dinamic\, procesul
instruirii sportive la lotul olimpic de judo.
De aceea cercetarea noastr\ s-a str\duit s\ utilizeze m\sura [i s\ recurg\ la instrumentul matematic
pentru a interpreta rezultatele. Aceast\ tehnologie dore[te s\ se apropie de o cercetare `ntemeiat\ pe
logic\ [i ra]iune, cu scopul de a `nlocui opiniile prin probe, teoriile prin fapte, generalit\]ile prin
elemente concrete [i precise.
De[i continu\ linia cercet\rii precedente la nivelul e[antionului cel mai semnificativ de judoka, lucrarea
ce finalizeaz\ cercetarea prezent\ `ncearc\ un pas `nainte prin tendin]a de a rela]iona, prelucra [i
interpreta rezultatele mai precis [i mai concret, interpret`nd integralist [i evolutiv informa]iile
recoltate.
Cercetarea abordeaz\ [i metoda model\rii, fiind `ns\ pe deplin con[tien]i de valoarea, limitele [i
rezisten]a `n timp a modelului. ~n cadrul acestui sistem, `n care sportivul reprezint\ un subsistem
aflat `n cea mai trepidant\ curs\ de reglare-transformare, un model are o existen]\ efemer\, dar
modelarea r\mne o metod\ de studiu [i de experien]\ util\ [i viabil\, att pentru proces, ct [i pentru
omul supus influen]elor acestuia.
~n scopul opera]ional, pentru m\rirea randamentului propor]iei, ne-am propus s\ amelior\m procesul
de instruire plecnd de la analiza ct mai obiectiv\ [i exact\ a acestuia, `n corela]ie cu transform\rile
surprinse `n dinamica acestuia [i presta]ia sportivilor att `n diferitele momente ale preg\tirii ct [i `n
finalul acesteia.
CAPITOLUL II
FUNDAMENTAREA TEORETIC| A CERCET|RII
- Caracteristicile JUDO-ului
- Modelul sportivului de performan]\
- Criterii, probe [i norme de selec]ie
Posibilitatea de dirijare, de decizie [i de optimizare a antrenamentului sportiv depinde `n ultim\
instan]\ de `nregistrarea continu\ a datelor (furnizate de obiectivizare), de prelucrarea lor imediat\ [i
de o interpretare corelat\, analizat\ periodic.
Opera]ia de obiectivizare la loturile asistate de brig\zile multidisciplinare a permis inventarierea
mijloacelor ( exerci]iilor ) care intr\ `n componen]a antrenamentelor.
Ceea ce a frapat a fost num\rul mare de mijloace, care corespundeau orient\rii metodice a timpului
trecut, cnd se elogia bog\]ia con]inutului ca o condi]ie a reu[itei [i eficien]ei sale sporite. Sursele de
alc\tuire [i stratificare a con]inutului antrenamentului erau [i r\mn multiple ; mijloacele folosite de
antrenor `n situa]ia `n care el le-a practicat ca sportiv ; cele dobndite `n propria [coal\, parcurgnd
programele didactice ale catedrelor cu profil aplicativ ; cele g\site `n monografiile editate pe ramuri de
sport ; cele imaginate de el `n procesul devenirii sale ca antrenor ; cele elaborate de carcetarea
[tiin]ific\ ; cele `ntlnite `n experien]a antrenorilor de marc\, sau constatate `n practica loturilor
na]ionale [i evident `nsu[ite ; cele v\zute `n contactul cu antrenorii str\ini [i experien]a lor . Era
necesar\ o asemenea aglomerare de mijloace ? Se dovedea indubitabil c\ toate snt necesare ob]inerii
performan]ei de cert\ valoare ? Aceste nedumeriri au fost spulberate de statistica matematic\, care a
sugerat c\ este necesar s\ se selec]ioneze continuu [i mai ales s\ se foloseasc\, `n antrenamente, din
multitudinea de mijloace posibile ori acumulate prin exparien]\, doar acelea care au un grad ridicat de
eficien]\ `n determinarea performan]ei sportive. Supunnd ini]ial m\sur\torilor obiective diferi]i
parametri ai preg\tirii [i `n mod deosebit valorile cantitative ale mijloacelor de antrenament, care
determin\ `n final performan]a sportiv\, vom efectua o selec]ie statistico-matematic\ a acestora.
Men]ion\m c\ este necesar s\ se organizeze structural mijloacele de antrenament, astfel `nct toate
componentele lor s\ aib\ valori constante, cu excep]ia uneia singure, care s\ evolueze `n timp. Pentru
2.2.2.4. Greutatea
La categoriile limitate de regulament, greutatea optim\ a judoka va fi ct mai apropiat\ de limita
superioar\ intervalului admis, toleran]a maxim\ cerut\ fiind de 2-3 kg.
Pentru categoriile +95kg [i OPEN greutatea va tinde spre:
Categ.+95 kg 116-122 kg
Categ. OPEN 114-121 kg
2.2.3. Calit\]i motrice
2.2.3.1. Compozi]ia componentelor antrenamentului:
- preg\tirea tehnico-tactic\ 70 %
- preg\tirea fizic\ 30 %
2.2.3.2. Structura preg\tirii fizice:
- vitez\-for]\ 30 %
- vitez\ 25 %
- for]\-vitez\ 20 %
- for]\ 15 %
- rezisten]\ 10 %
2.2.3.3 Distribu]ia raportului ponderal al calit\]ilor motrice pe categorii de greutate.
Categ.60-71 kg - vitez\-for]\ 45 %
- vitez\ 20 %
- for]\-vitez\ 15 %
- for]\ 10 %
- rezisten]\ 10 %
Categ.78-86 kg - for]\-vitez\ 45 %
- vitez\ 20 %
- for]\ 20 %
- rezisten]\ 15 %
Categ.95 Kg, +95 kg - for]\ 55 %
- for]\-vitez\ 20 %
- vitez\ 15 %
- rezisten]\ 10 %
2.2.4. Structura preg\tirii tehnico-tactice
NAGE-WAZA 63 %
NE-WAZA 33 %
GAESHI-WAZA 4 %
2.2.4.1. Structura categoriei 60-71 kg :
NAGE-WAZA 59 %
NE-WAZA 38 %
GAESHI-WAZA 3 %
2.2.4.2. Structura categoriei 78-86 kg :
NAGE-WAZA 71 %
NE-WAZA 26 %
GAESHI-WAZA 3 %
2.2.4.3. Structura categoriei 95 kg, +95 kg :
NAGE-WAZA 63 %
NE-WAZA 32 %
GAESHI-WAZA 5 %
2.2.5. Calit\]i psihice
2.2.5.1 Modelul psihic performan]ial.
Psihomotricitate:
- viteza de reac]ie (explozie) [i execu]ie a bra]elor [i membrelor inferioare;
- coordonare [i `ndem`nare global\;
- valoarea reac]iei complexe.
Capacitate proxexic\:
- vigilitate (aten]ie latent\);
- concentrare a aten]iei;
- comutativitate [i mobilitate rapid\
Capacitate mental\:
- flexibilitate neurocortical\
- calculul tactic rapid [i decizie minimax.;
- creativitate spontan\;
Capacitate autoreglatorie:
- somatic\;
- visceral\;
- mental\;
- emo]ional\ .
2.2.5.2. Modelul condi]iei psihice
Tonusul neuropsihic:
- hiperstezie (eficien]\ senzorio-perceptiv\);
- activare-luciditate ( excitabilitate optim\);
Tonusul hiperemo]ional:
- hiperetmie pozitiv\ (`ncredere, combativitate);
Temperamentul:
- energie neuropsihic\;
- eu puternic (stabilitate psihic\);
- asenden]\ (dominare);
- autoevaluare relativ\.
Caracterul:
- perseveren]\ `n efort (drzenie);
- supraeu puternic (disciplin\);
- curaj;
- mobilizare voluntar\;
- rezisten]\ la durere, stres;
- motiva]ie pentru record.
2.2.6. Modelul fiziologic
2.2.6.1.Consumul maxim de oxigen/kg:
Categoria VO2/kg max.
60 kg 60-71
65 kg 59-69
71 kg 57-68
78 kg 56-66
86 kg 53-62
95 kg 51-61
+95 kg 50-59
OPEN 50-59
2.2.6.2. Travaliul total realizat ( TTR 10 ) :
Categoria TTR 10 /kg
60 kg 47-55
65 kg 46-53
71 kg 45-52
78 kg 44-51
86 kg 42-48
95 kg 40-47
+95 kg 39-45
2.3 CRITERII, PROBE {I NORME DE SELEC}IE
2.3.1. Criteriul indicatorilor factorilor preg\tire fizic\ (structura calitativ-cantitativ\ a calit\]ilor generale
[i specifice)
Modelul general, opernd cu structura ponderal\ a calit\]ilor motrice predominante judoului, stabile[te
ierarhia acestora dispunnd `ntre calit\]ile de rangul ~nti grupajul VITEZA `n care calitatea DETENTA
de]ine aproape o treime din ansamblul cerin]elor motricit\]ii specifice. ~n secundar apare grupajul
FOR}| `n care combina]ia FOR}|-VITEZ| este prioritar\.
Deci principala calitate motric\ necesar\ unui judoka ce poate deveni competitiv pe plan interna]ional
este VITEZA.
Dat\ fiind configura]ia biologic\ structural definitiv\ a celor opt categorii de greutate, distribu]ia
raportului ponderal al calit\]ilor motrice este [i ea diferit\ de la o categorie la alta.
Modelele de preg\tire [i concurs specifice fiec\rei categorii prezint\ `n extenso ponderea calit\]ilor
necesare acestora.
2.3.2. Criteriul indicatorilor componentei preg\tire tehnico-tactic\
Structura preg\tirii tehnico-tactice inclus\ `n modelul general, dispune lupta `n picioare (NAGE-WAZA)
pe primul loc ca importan]\, cu 63 % din ponderea total\. ~n cadrul acesteia grupajul KATA-TE-WAZA
cu 39% din NAGE-WAZA de]ine suprema]ia, procedeele tehnice cele mai utilizate fiind SEOI-NAGE, OUCHI-GARI, UCHI-MATA iar din NE-WAZA, YOKO-SHIHO-GATAME.
Asemenea factorului anterior, cele opt categorii de greutate deschid un diapazon tehnic complex,
fiec\reia din acestea fiindu-i specifice anumite grupe de tehnici sau procedee. Modelele de preg\tire [i
concurs dedicate acestora,ofer\ detaliat principalele caracteristici tehnico-tactice specifice.
2.3.3. Cerin]ele de selec]ie, preg\tire [i concurs specifice
pe categorii de greutate
2.3.3.1. Cerin]e de selec]ie, preg\tire [i concurs specifice categoriilor 60-71 kg
- Aceste categorii se `nscriu `n grupa `n care primeaz\ procedeele tehnice de NAGE-WAZA continuate
`n scop tactic cu treceri `n NE-WAZA urm\rind finalizarea sau trecerea timpului de lupt\ pentru
men]inerea unui rezultat. Aspectul luptei pare dezordonat la primele dou\ categorii, datorit\
multiplelor ac]iuni `n[el\toare (fente) prin care se urm\re[te mascarea atacului decisiv. La categoria
71 kg tehnica de lupt\ `n NAGE-WAZA cap\t\ un caracter decisiv urm\rindu-se finalizarea la primul
atac.
- Preg\tirea fizic\ pune accent deosebit pe dezvoltarea vitezei native `n selec]ie [i pe educarea [i
perfec]ionarea vitezei `n regim de for]\, asigurnd [i dezvoltarea rezisten]ei specifice.
- Datorit\ complexit\]ii [i durit\]ii luptei la aceste categorii se urm\re[te educarea drzeniei,
combativit\]ii [i rezisten]ei la stress.
1. pus la piept 10
2. semigenuflexiuni 10
3. `mpins culcat 10
4. buldogi 215
5. bricege 20
6. pod `n spate 20
7. pod `n fa]\ 20
8. genuflexiuni cu s\ritur\ 220
9. flot\ri cu b\taie din palme 20
10. s\rituri peste banc\ 220
11. flot\ri coreene 20
12. extensii triunghi 20
13. trac]iuni chimonou 15
14. s\rituri cu picioarele la spaliere 220
este un circuit de F-V `n regim de R; se execut\ contratimp repet`ndu-se de 3 ori legat (f\r\ pauze),
cu 50-60% din maxim la pus la piept [i `mpins culcat, `n aproximativ 11-17 .
- circuit training nr. 3 (alte circuite);
- ex. tehnice `n regim de calit\]i motrice;
ex. de `nc\lzire specific\.
Preg\tire tehnic\:
UKEMI (c\deri);
TANDOKU-RANCHIU (repetarea procedeului f\r\ partener);
UCHI-KOMI, NAGE-KOMI (intr\ri la procedeu f\r\ proiectare, cu proiectare);
YAKU-SOKU-GEIKO (lupt\ f\r\ for]\ sub form\ de joc);
BUTSUKARI-GEIKO (executarea procedeului din deplasare);
lucru pentru TOKUI-WAZA (lupt\ cu procedeele de baz\);
lucru pentru RENRAKU-WAZA (lupt\ cu procedeele de baz\ combinate);
lucru pentru GAESHI-WAZA ( lupt\ folosind contraatacul pe tehnica adversarului );
RANDORI (lupt\ cu 70-80 % din for]\);
SHIAI (lupt\ cu 100 % din for]\).
Preg\tire tactic\:
KAKARI-GEIKO (lupt\ cu tem\ pe perioade scurte);
RANDORI cu tem\;
SHIAI cu tem\;
SHIAI de concurs.
Rela]iile ob]inute prin simple prelucr\ri matematice, pe toate treptele analizei efectuate (lec]ie, ciclu
s\pt\m`nal, etap\, perioad\, ciclu preg\tire, an competi]ional ) se vor ad\uga urm\toarelor sisteme de
prelucrare a informa]iilor:
- metoda estim\rii eficien]ei [i apartenen]ei mijloacelor lec]iei la componentele de antrenament;
- ponderea componentelor `n cadrul lec]iilor de antrenament;
- dinamica intercomponen]ial\ (rela]ia dintre componentele antrenamentului);
- dinamica intracomponen]ial\ (distribu]ia componentei `n timpul analizat).
Indica]ii metodice privind realizarea obiectivelor de instruire
Judo, sport de mare complexitate tehnico-tactic\ (cuprinde un inventar de peste 160 de procedee
tehnico-tactice) dar `n care performan]a nu este cuantificabil\ (kg., nr., sec.,), diapazonul mijloacelor
care pot [i trebuie s\ duc\ la ameliorarea execu]iilor tehnice [i procedeelor tactice este extrem de larg.
Dac\ volumul este mai u[or de apreciat, intensitatea execu]iilor poate fi estimabil\, complexitatea
implicat\ este dificil de evaluat. De aceea pentru analiza structurii cantit\]ii [i calit\]ii procesului de
antrenament se utilizeaz\ sistemul de `ncadrare a mijloacelor preg\tirii `n cele patru categorii globale:
preg\tire fizic\ general\, preg\tire fizic\ specific\, preg\tire tehnic\ [i preg\tire tactic\. Acest mod de
analiz\ trebuie `ns\ abordat cu o mare aten]ie, datorit\ complexit\]ii mijloacelor de antrenament,
pentru a estima corect reflectarea gradului de implicare a celor patru factori `n structura de solicitare
a fiec\rui mijloc `n parte.
Att prin observa]ii pedagogice ct [i prin informa]ii concrete rezultate din aprecieri obiective, s-a
estimat c\ MODELUL OPTIMAL al compozi]iei globale a celor doi factori fundamentali ai
antrenamentului se compune din :
- preg\tire fizic\ (general\+specific\) - 30 %
- preg\tire tehnico-tactic\ - 70 %
Indicatorii preg\tirii:
profilul ciclurilor anual (mono sau bi);
preg\tire centralizat\ (%);
preg\tire descentralizat\ (la cluburi);
num\r total zile preg\tire;
num\r zile antrenament;
num\r zile repaus ( 1/2 zile);
num\r zile refacere-recuperare;
num\r zile test\ri;
num\r zile concurs;
num\r zile deplasare;
num\r etape preg\tire;
num\r cicluri s\pt\m`nale;
grupajul lec]iilor `n ciclul s\pt\mnal;
num\r total de antrenamente;
num\r ore de preg\tire;
num\r ore de concurs;
num\r total ore preg\tire [i concurs;
- valoarea ponderal\ a preg\tirii fizice (%);
- valoarea ponderal\ a preg\tirii tehnico-tactice (%);
- num\r mijloace de preg\tire;
- probe de control.
Concep]ia privind selec]ia, preg\tirea [i participarea `n competi]ii
a judoka de performan]\
Procedeele tehnice cunoscute ast\zi sub denumirea de judo, `[i g\sesc originea `n Japonia, `n formele
de lupt\ ju-jitsu, studiate [i perfec]ionate `n [coli speciale de mae[tri samurai.
Cel care a revitalizat [i perfec]ionat vechiul ju-jitsu a fost prof. Jigoro Kano. ~n anul 1882 el a
prezentat calea suple]ii ca sport cu caracter de `ntrecere, prin eliminarea procedeelor periculoase.
Mare personalitate `n lumea sportului nipon, `n anul 1909 Jigoro Kano, devine membru `n
Comitetul Olimpic Interna]ional, unde desf\[oar\ o activitate bogat\ [i bine apreciat\, continu\ [i
amplific\ activitatea de popularizare a judoului `n lume.
Instructorii [i profesorii kodokanului se deplaseaz\ pentru popularizare `n majoritatea ]\rilor lumii,
judoul cunoa[te o mare dezvoltare [i `n Germania, Fran]a, Italia, Polonia [i Spania, unde `ncep s\ se
organizeze [i prin primele campionate na]ionale.
~n anul 1928, pentru prima dat\ `n ]ara noastr\ profesorul japonez Keishichi Ishiguro pred\ primul
curs de judo, timp de un an, la Oficiul Na]ional de Educa]ie Fizic\.
~n aceast\ perioad\ se organizeaz\ [i primele demonstra]ii de judo, unde un rol de seam\ `l are prof.
col. Emilian Teac\.
Debutul competi]iilor oficiale a fost organizat `n Europa, unde la Dresda (Germania) se organizeaz\,
`n anul 1934, primul Campionat European turneu, la care au participat 8 ]\ri, ocazie cu care se
`nfiin]eaz\ Uniunea European\ de Judo. Campionatele Europei s-au desf\[urat anual, cu o `ntrerupere
pe perioada r\zboiului , dar au fost reluate `n anul 1951.
Prima edi]ie a Campionatelor Mondiale a avut loc la Tokio `n anul 1956, la o singur\ categorie de
greutate Open, primii medalia]i fiind:
1) Y.Natsui - Japonia;
2) Yoshimatsu - Japonia;
3) A. Geesing - Olanda.
Debutul la JO a avut loc la edi]ia din 1964 Tokio la 4 categorii de greutate.
Dup\ JO de la Munchen 1972, japonezii nu mai domin\ categoric turneele olimpice.
De la JO de la Moscova turneele olimpice se desf\[oar\ la 8 categorii de greutate, dup\ 1988 (JO de
la Seul), C.I.O. renun]\ la categoria Open [i se introduc 7 categorii de greutate pentru judoul
feminin.
~n ]ara noastr\, judoul `ncepe s\ fie cunoscut mai mult abia dup\ cel de al doilea r\zboi mondial. Se
`nfiin]eaz\ primele sec]ii de judo la Uzinele Vagonul Arad Botez Mihai; Club Sportiv {colar 2
Bucure[ti - Florian Frazzei; Institutul Agronomic - Avram Ioan; I.C.R. Bucure[ti - Mur\ Liviu;
Independen]a Sibiu Cri[an Ioan , etc., se organizeaz\ demonstra]ii [i concursuri cu caracter na]ional,
ceea ce conduce la oficializarea acestuia `n anul 1968, prin `nfiin]area Federa]iei Romne de Judo.
Ca sport cu mare aderen]\ la tineret, judoul se afirm\ rapid cu mari posibilit\]i de progres.
De la oficializare [i pn\ `n prezent judoul romnesc [i-a fundamentat o [coal\ proprie cu o concep]ie
unitar\ privind modernizarea antrenamentului sportiv, impediment impus de men]inerea unui contact
permanent asupra ultimelor nout\]i din teoria [i practica judoului.
~n aceast\ perioad\ judoul romnesc s-a afirmat pe plan interna]ional, att la seniori [i juniori, c`t [i
prin apari]ia primelor medalii ale judoului feminin, la Campionatele mondiale, europene [i balcanice.
Pentru afirmarea `n continuare a judoului se recomand\ o aten]ie deosebit\ dinamicii eforturilor `n
antrenament, [tiut fiind, c\ `mbun\t\]irea performan]elor judoka romni se bazeaz\ pe studierea,
cunoa[terea [i aplicarea `ntregului con]inut al judoului `n func]ie de cerin]ele competi]ionale ale
dinamicii ap\rute dup\ turneul olimpic de la JO Barcelona 1992. Judoul `n perioada 1989-1992 a
demonstrat c\ se afl\ `n evident progres tehnic, tactic, fizic [i spectacular.
Sunt edificatoare observa]iile desprinse dup\ studiul comparativ f\cut `n leg\tur\ cu evolu]ia judoka la
CM 1991 [i a CE 1989, 1990, 1991 [i 1992, din care rezult\ c\ timpul mediu de lupt\ a sc\zut la 3,43
min (masculin) [i 2,37 min (feminin), ceea ce demonstreaz\ c\ 57% din `nt`lniri au fost finalizate prin
"ippon", eviden]iind un grad sporit de tehnicitate.
Acest lucru contureaz\ [i confirm\ totodat\ c\ judoul se `nscrie printre sporturile cu o manifestare
complex\ a calit\]ilor motrice, impunnd `n preg\tire atacarea simultan\ a factorilor antrenamentului
pentru reu[irea "automatiz\rii" a 3-4 procedee tehnice legate `n combina]ii [i `nl\n]uiri `n care
predomin\ puseuri ale efortului maximal.
Aceste date prognozeaz\ pentru ciclul 1993-1996, apari]ia unor judoka complec[i (exe) cu un bagaj
tehnic "automatizat" [i cu o capacitate motric\ [i de efort crescut\.
Pornindu-se de la aceste constat\ri `n porocesul de selec]ie, preg\tire [i participare `n competi]ii,
colectivele tehnice ale loturilor de judo masculin [i feminin vor urm\ri realizarea urm\toarelor sarcini
de instruire sportiv\ :
1. Se va urm\ri formarea unui judoka (m+f) cu o manier\ ofensiv\ - `n principal cele spre victorie,
urm\rindu-se realizarea atacului decisiv, prin surprindere executat cu precizie din orice pozi]ie.
2. Modelarea va constitui o cerin]\ obligatorie pentru programarea antrenamentului, `n vederea
optimiz\rii procesului de preg\tire.
3. Cunoa[terea principalilor adversari [i compararea acestora cu judoka no[tri (m+f) , pentru a putea
stabili diferen]ele ce constituie datele preliminare `n orientarea planurilor de preg\tire.
4. Preg\tirea fizic\ va ajuta la perfec]ionarea procedeelor tehnice; un accent deosebit acord`ndu-se
dezvolt\rii calit\]ilor dominante vitez\-for]\ `n regim de rezisten]\.
5. ~n completarea preg\tirii fizice, se urm\re[te perfec]ionarea `ndem`n\rii, suple]ei combinate cu
educarea calit\]ilor psihofizice [i tehnico-tactice, cerin]e definitorii pentru un judoka de `nalt\
performan]\.
6. Pentru a dezvolta ini]iativa judoka `n lupt\, se vor urm\ri realizarea `n procesul de instruire a
perfec]ion\rii:
- atacului direct
- atacului repetat
- fentei
- atacului combinat
Pentru participarea [i `ndeplinirea obiectivelor de performan]\ intermediare la CE din 1993, 1994,
1996 [i la CM 1993 [i 1995, cu obiectiv final JO Atlanta 1996, acestor sarcini prioritare li se adaug\
cerin]ele cuprinse `n planurile anuale de preg\tire.
~n acest scop este necesar s\ se ob]in\ participarea activ\ [i con[tient\ a fiec\rui judoka (m+f) `n
procesul de instruire, pentru a se realiza o individualizare att sub aspect tehnico-tactic, fizic [i psihic
`ntr-o instruire intensiv\, prin care se va verifica nivelul atins prin analiza rezultatelor din turneele
interna]ionale, c\t [i a datelor biologice [i de efort ale circuitelor medicale.
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA {I DESF|{URAREA CERCET|RII
- Metodologia cercet\rii
- Structura [i periodizarea preg\tirii conform planului de preg\tire pentru anul 1994
3.1. METODOLOGIA CERCET|RII
Subiec]ii cercet\rii componen]ii lotului olimpic de judo definitivat de F.R. JUDO.
Durata efectu\rii ei din momentul `nceperii preg\tirii pentru anul competi]ional olimpic 1994
(15.01.-20.05.) [i `ncheierea lui viznd preg\tirea urm\torului ciclu anual.
Metodologia `nregistr\rii [i prelucr\rii informa]iilor referitoare la preg\tire
Recoltarea [i `nregistrarea informa]iilor se va realiza pe baza metodelor: observa]ie, ancheta [i audiovizual\ (pe band\ magnetic\).
Prelucrarea informa]iilor prin metodele prelucr\rii statistice, consdidernd ca unit\]i de lucru att
m\rimile (valorile) absolute ct [i cele relative - medii [i procente.
Parametrii:
- privind procesul de instruire (metodici) :
a) cantitativi:
- volum absolut (V.a.) - pe antrenament, zi, ciclu, s\pt\mnal, etap\, perioad\, ciclu anual, pauze;
- volum relativ (V.r.) - pe antrenament, zi, ciclu s\pt\mnal, etap\, perioad\, ciclu anual, pauze;
- num\r de: minute, ore, zile, s\pt\mni, antrenamente, concursuri, repet\ri, mijloace;
b) calitativi:
- densitatea absolut\ (D.a.) - pe antrenament;
- Turneu Munchen A 25 27 . 02 . 94
- Turneu Budapesta A 4 6 . 03 . 94
- Turneu Praga A 10 13 . 03 . 94
- Turneu Var[ovia "A" 17 - 20 . 03 . 94
- Turneu Roma "A" 25 - 27 . 03 . 94
Etapa a 3-a:
- Camp. Na]ionale 3 3 . 04 . 94
- Camp. Interna]ionale ale Romniei 15 17 . 04 . 94
Etapa a 4-a:
- Camp. Europene seniori 18 22 . 05 . 94 (Gdansk)
Etapa a 5-a:
- Turneu Sassari Italia (M) 3 5 . 06 . 94
- Camp. Mondiale militare -Bucure[ti 16 - 19 . 06 . 94
Obiective pentru Ciclul 1:
1-2 medalii (loc I-III)
1 loc V
CICLUL 2 - 01.08.1994 - 18.12.1994
Dup\ o perioad\ de preg\tire la cluburi desf\[urat\ pe baza fi[elor individuale ce va orienta procesul de
instruire `ndeosebi cu accent pe gre[elile observate `n ciclul 1, componen]ii lotului `[i vor relua
preg\tirea pentru atacarea obiectivelor prev\zute `n partea a 2-a a anului 1994, viznd participarea
la:
1. Campionat mondial tineret 26-30 - 10 . 94 (Egipt)
2. Campionat european tineret 16-20 - 11 . 94 (Lisabona)
3. Campionat mondial universar 16-18 - 12 . 94 (Munster)
Avnd `n vedere c\ anul acesta au demonstrat c\ au valoare pe plan european, cei 2 sportivi: Lungu
Alex. +95kg [i {tir Liviu 78kg, propunem ca obiectiv pentru cei 2 sportivi CM [i CE de tineret, iar lor li
se poate ad\uga pentru acelea[i obiective al]i 2-3 sportivi care vor confirma pe parcursul primului ciclu
la turneele de verificare.
Criteriul de selec]ie va fi cel al punctajului acumulat de fiecare sportiv `n turneele de verificare
(exemplu, anul 1993 care a ar\tat eficien]a acestuia), schimbndu-se astfel optica de titular de drept
la concursurile de obiectiv.
Etapa 1 a 01 . 08 . 1994 14 . 08 . 1994 (Eforie Nord)
Etapa care va asigura vindecarea sechelelor [i accidentelor survenite din ciclul 1 [i a concursurilor prin
tratament la indica]iile medicului de specialitate.
Paralel cu tratamentul, sportivii vor efectua zilnic un program de preg\tire fizic\ general\ adecvat
condi]iilor locale (nisip, ap\ etc).
Indicatorii cantitativi:
Nr. zile antrenament 12
Nr. zile transport 2
Nr. ore preg\tire 36
Nr. ore preg\tire fizic\ 36
Nr. ore preg\tire tehnic\ 0
Indicatori calitativi:
- preg\tire fizic\ 100%
- preg\tire tehnic\ (f\r\ chimonou) 0%
negativ_____________________________________________________________
____________________________________________________________
Preg\tire tehnico-tactic\:
tehnic pozitiv________________________________________________________
TW ___________________________________________________________
negativ_____________________________________________________________
___________________________________________________________
obs. _______________________________________________________________
tactic pozitiv_________________________________________________________
TW __________________________________________________________
negativ_____________________________________________________________
___________________________________________________________
obs. ______________________________________________________________
Preg\tire psihic\:
pozitiv_____________________________________________________________
negativ_____________________________________________________________
obs. ______________________________________________________________
___________________________________________________________
14. PROBE CONTROL: (t., nr.rep., kg.) data_____________________________________
a) Circuit 1__________________________________________________________
b) Circuit 2__________________________________________________________
c) Circuit 3__________________________________________________________
ALTE OBSERVA}II: ________________________________________________________
___________________________________________________________
Antrenor lot__________________ Antrenor club__________________
CAPITOLUL IV
REZULTATELE CERCET|RII {I INTERPRETAREA LOR
- Informa]ii cu privire la preg\tirea realizat\ `n anul 1994
- Sinteza preg\tirii
4.1 INFORMA}II CU PRIVIRE LA PREG|TIREA REALIZAT|
~N ANUL 1994
Spre deosebire de anii 1992 [i 1993 acest an a avut o structur\ total diferit\ din punct de vedere al
calendarului competi]ional interna]ional: pentru lotul olimpic (seniori) o singur\competi]ie: CE
seniori (19-22.05); pentru lotul de tineret: C. Int. tineret (27-30.10) [i CE tineret (17-20.11).
~n consecin]\ lotul olimpic de seniori [i-a limitat activitatea de preg\tire centralizat\ la un singur ciclu
ce s-a finalizat cu participarea la Campionatul European desf\[urat `ntre 18-22.05 la Gdansk (Polonia)
4.1.1 Periodizarea preg\tirii
Ciclul I - a cuprins perioada 12.01.-15.05.1994
Indicatori cantitativi:
Nr zile antrenament 110
Nr. ore antrenament 223
Nr. ore preg\tire 284
Indicatori calitativi:
Preg\tire fizic\ (general\+specific\) 64%
Preg\tire fizic\ general\ 40%
Preg\tire fizic\ specific\ 24%
control.
TABEL 52
TABEL 53
Q
TABEL 54
4.1.2.2. Etapa a 2 a 31.01.-27.03.94 (Sinaia)
Etap\ dificil\ preg\titoare [i totodat\ precompeti]ional\ deoarece prin calendarul competi]ional
oferit de F.E.Judo are inclus\ participarea, cu obiectiv limitat, la unele din cele mai importante
competi]ii continentale (de categ.A).
Deci, preg\tirea desf\[urat\ anterior trebuia men]inut\ dar inventarul mijloacelor trebuia s\ vizeze un
plus de specificitate `ndeosebi prin INDIVIDUALIZARE.
Sarcini:
1. Perfec]ionarea calit\]ilor motrice cu accent pe rezinten]a specific\ segmentar\.
2. Ameliorarea calit\]ilor motrice specifice individualizat pe procedeele tehnice (TOKUI_WAZA) `n
regim de F-V.
3. Ra]ionalizarea TW prin preg\tire analitic\ (`ndeosebi `n NE-WAZA).
Obiective [i mijloace:
1. Transferul spre specificitate s-a realizat printr-un plus de intensitate `n aplicarea mijloacelor.
2. S-a accentuat pe exerci]iile de `ngreuiere (apari]ia a 2-3 uke `ntr-un interval de timp dat).
3. Pentru sportivii nominaliza]i pentru turnee s-a realizat un program individualizat.
Indicatori cantitativi:
Nr. zile antrenament 56
Nr. lec]ii preg\tire 122
Volum preg\tire 153,8
Indicatori calitativi:
Preg\tire fizic\ (general\+specific\) 61%
Preg\tire fizic\ general\ 35%
Preg\tire fizic\ specific\ 26%
Preg\tire tehnic\ 19%
Preg\tire tactic\ 20%
Preg\tire tehnico-tactic\ 39%
Valorile ce sunt reprezentative `n aplicarea factorilor antrenamentului `n etapa a 2-a sunt:
Pentru preg\tirea fizic\ general\:
- alerg\ri pe teren variat 1755 min
- ex. cu `ngreuiere 650 min
- jocuri sportive 575 min
- ex. gimnastic\, mobilitate, suple]e 295 min
Pentru preg\tirea fizic\ specific\:
- ex. `nc\lzire specific\ 845 min
- circuit training 3 775 min
- circuit training 1 300 min
- circuit training 2 290 min
- ex. tehnice `n regim 245 min
Pentru preg\tirea tehnic\:
- Shotai renshiurenchiu 355 min
- Butsukari geiko 340 min
Astefel s-a optat pentru un loc de preg\tire ct mai retras (Poiana Bra[ov) `n care, pe parcursul a trei
s\pt\mni s\ se realizeze - sub comandamentul modelare de concurs - o preg\tire ce va viza `n
principal subiec]ii ce vor ataca competi]ia ce va finaliza prepara]ia `nceput\ `n urm\ cu cinci luni.
De asemenea, cu excep]ia primei s\pt\mni (`n care s-a realizat un puseu de preg\tire nespecific\ `n
condi]ii montane), `n restul de dou\ s\pt\mni s-a optat pentru o modelare temporal\ce a `ncercat s\
calcheze pe programul de concurs difuzat de organizatorii CE. Modelul diurn a cuprins deci dou\
antrenamente ce modelau concursul `n intervalul orelor 9-17.
Sarcinile [i obiectivile de preg\tire propuse s-au `nscris `n dou\ cerin]e fundamentale: modelare [i
automatizare.
Sarcini:
1. Revigorarea printr-un puseu de 3-4 lec]ii a preg\tirii nespecifice
2. Perfec]ionarea procedeelor tehnice specifice individuale precum [i a unor procedee de contraatac.
3. Studierea stilului de lupt\ [i a procedeelor tehnice ale poten]ialilor adversari cunoscu]i sau
`nregistra]i pe band\, stabilirea tacticilor de lupt\ adecvate.
4. Modelarea total\ a preg\tirii conform programului diurn al Campionatelor Europene.
Obiective [i mijloace:
1. Pentru preg\tirea fizic\ general\:
- revigorarea preg\tirii aerobe prin mijloacele oferite de cadrul montan
2. Pentru preg\tirea fizic\ specific\:
- perfec]ionarea calit\]ilor motrice specifice cu accent pe total\ individualizare.
3. Pentru preg\tirea tehnico-tactic\:
- perfec]ionarea [i automatizarea procedeelor de Tokui-Waza `n condi]ii de schimbare a pertenerilor;
- automatizarea combina]iilor tehnice de trecere la lupta la sol;
- sparing-parteneri modeleaz\ adversarii studia]i:
. `n lupta pentru prize;
. ac]iuni ce nu convin subiectului;
. ac]iuni la limita regulamentului ;
- stadiul la video al antrenamentelor realizate.
Indicatori cantitativi:
Nr. zile antrenament 21
Nr. ore antrenament 35
Nr. ore preg\tire 44,2
Indicatori calitativi
Preg\tire fizic\ general\ 27%
Preg\tire fizic\ specific\ 31%
Preg\tire fizic\ 58%
Preg\tire tehnic\ 8%
Preg\tire tactic\ 34%
Preg\tire tehnico-tactic\ 42%
Oferim `n continuare valorile ce s-au remarcat `n utilizarea diferitelor mijloace ce au punctat
preg\tirea.
Pentru preg\tirea fizic\ general\:
- jocuri sportive 410 min
- alerg\ri teren variat 265 min
Pentru preg\tire fizic\ specific\:
- ex. de `nc\lzire specific\ 285 min
~n tabelul nr. 1 sunt oferite valorile cumulate de ace[ti indicatori `n cele patru etape parcurse `n
valori absolute (volum preg\tire [i rangul importan]ei) [i valori absolute (valorile `n rela]ia
intrafactorial\ [i interfactorial\).
De asemenea, cei 9 indicatori - trei cantitativi [i [ase calitativi - ce au finalizat analiza fiec\rei etape
vor constitui o a doua imagine sintetic\ de ansamblu a ciclului anual realizat, indicatori metodici
esen]iali integra]i `n tabelul nr. 2.
Pe orizontal\ apar `n ordine cronologic\ cele patru etape ale preg\tirii centralizate precum [i totalul
general ob]inut prin `nsumarea acestora, valorile `nscrise pe coloan\ apar]innd capului respectiv.
TAB 85
TAB 87
~n faza urm\toare a procesului de analiz\ global\ `ncerc\m s\ facilit\m analiza prepara]iei efectuate
pe ansamblul ciclului supus observa]iei, extr\gnd parametrii structurali care, prin valorile ob]inute [i
dinamica aplic\rii lor au calitatea definitorie a principalelor caracteristici a procesului de preg\tire [i
atacare a competi]iei.
Pentru o edificare complet\, acolo unde consider\m necesar [i semnificativ, vom proceda la o
prezentare paralel\ a valorilor `nscrise `n anul analizat [i a celor ob]inute `n anii 1984-1993 de
acela[i lot.
S-a demonstrat ca util\ aceast\ analiz\ comparativ\ a preg\tirii realizate `n to]i ace[ti ani de
prepara]ie, modalit\]ile de rezolvare a acesteia oferind modele de referin]\ `ndeosebi pentru anii
similari din cadrul ciclurilor olimpice.
E[alonarea volumului general de preg\tire
Prin intermediul tabelului nr. 3 prezent\m desf\[urarea `n dinamic\ a valorilor ob]inute `n cifre
absolute [i relative - din bugetul de timp total repartizate pe cele patru etape sau modul de distribu]ie
a volumului de preg\tire.
~n paralel ilustr\m valorile aceluia[i indicator reprezentnd preg\tirea oferit\ `n anii 1993, 1992,
1988, 1987, 1986, 1985, 1984.
Tabelul nr. 3
1994
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 50.8 153.8 35.7 44.2 284.5
% 18 54 12 16 1993
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 63.5 44.7 129.4 32.3 187
% 24 16 48 12 1992 J.O.
Etapa 1 2 3 Total
Nr.ore 108 116 109 333
% 32 35 33 1988 J.O.
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 68 132 129 152 481
% 14 27 27 27 1987
Etapa 1 2 3 4 5 Total
Nr.ore 73 99 111 121 94 498
% 15 20 22 24 19 1986
Etapa 1 2 3 4 5 Total
Nr.ore 108 88 119 178 115 608
% 18 14 20 20 19 1985
Etapa 1 2 3 Total
Nr.ore 104 102 189.5 395
% 26 26 48 1984 J.O.
Etapa 1 2 3 4 5 Total
Nr.ore 54 177 102.5 132.5 84.5 550
% 10 32 18 24 16 E[alonarea densit\]ii etapelor
Dorin]a de a p\trunde mai mult `n intimitatea procesului de preg\tire a anului `n discu]ie ne este
satisf\cut\ de studiul rela]iei dintre bugetul de timp oferit de cadrul material-organizatoric al etapelor
[i cantitatea de lucru efectiv realizat\ `n fiecare din acesta. Astfel, e[alonarea densit\]ii etapelor este
ilustrat\ `n tabelul nr.4
Tabelul nr. 4
1994
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 50.8 153.8 35.7 44.2 284.5
% 11.1 11.4 10.6 8.7 10.8
1993
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 63.5 44.7 129.4 32.3 269.9
% 14.7 13.3 15.4 7.5 12.7
1992 J.O.
Etapa 1 2 3 Total
Nr.ore 108 116 109 333
% 13.2 10.7 10.8 11.5
1988 J.O.
Etapa 1 2 3 4 Total
Nr.ore 68 132 129 152 481
% 17 15.7 13.1 15.8 15.4
1987
Etapa 1 2 3 4 5 Total
Nr.ore 73 99 111 121 94 498
% 15 14.2 16.5 18.7 17 16.3
1986
Etapa 1 2 3 4 5 Total
Nr.ore 108 88 119 178 115 608
% 16 13.5 11.6 17.7 10.9 14.8
1985
Etapa 1 2 3 Total
calitate dominant\ nativ, for]a-viteza, for]a (exprimat\ `ndeosebi `n lupta la sol prin componenta
efortului izometric) [i rezisten]a (cu toate componentele, inclusiv ale rezisten]ei psihice) sunt prezente
desigur `n ponderi diferite, `n lupta modern\.
Tipul biologic predominant `l constituie judoka complec[i, cu o bun\ preg\tire atletic\, `n care
`ndemnarea [i suple]ea coroborate cu calit\]i psiho-fizice de excep]ie sunt definitorii `n stabilirea
ierarhiilor marilor competi]ii.
Dobndirea acestor deziderate nu se poate realiza dect prin crearea unui suport `n care calit\]ile
motrice (viteza, for]a, rezisten]a [i `ndemnarea), att `n forma lor "pur\" ct [i `n combina]iile
cerute de specificul categoriei de greutate, se cereau perfec]ionate ct mai mult posibil.
Din aceast\ necesitate a ap\rut no]iunea de preg\tire atletic\ a judoka, no]iune cu largi implica]ii `n
metodica instruirii, att `n etapele formative, ct [i `n cele ale m\iestriei sportive.
~n acest context preg\tirea fizic\ [i `ndeosebi componen]a ei general\ au c\p\tat o importan]\ cu totul
deosebit\, ponderea ei `ntre factorii antrenamentului ob]innd valori din ce `n ce mai crescute.
Astfel, pentru anul `n studiu acest factor a constituit una din preocup\rile majore (64% din volumul
general de lucru).
Modul cum a fost rezolvat\ preg\tirea fizic\ `n desf\[urarea ciclului de preg\tire analizat,att prin cele
dou\ componente ale sale - preg\tirea fizic\ general\ [i preg\tirea fizic\ specific\, ct [i `n ansamblu,
este obiectul capitolului ce urmeaz\.
Preg\tirea fizic\ general\ a reprezentat 40% din volumul general al preg\tirii. Modul de `ncadrare
procentual\ a acestui factor este ilustrat `n tabelul nr. 7 att pentru anul 1994 ct [i pentru anii 19851993.
Tabelul nr. 7
1994
Etapa 1 2 3 4
% 70 35 35 27
1993
Etapa 1 2 3 4
% 65 41 34 22
1992 J.O.
Etapa 1 2 3
% 60 37 52
1988 J.O.
Etapa 1 2 3 4
% 57 36 37 28
1987
Etapa 1 2 3 4 5
% 50 60 47 40 11
1986
Etapa 1 2 3 4 5
% 56 38 35 10 15
1985
Etapa 1 2 3
% 24 56 30
Cele mai reprezentative mijloace chemate s\ r\spund\ cerin]elor impuse de ameliorarea calit\]ilor
motrice cu destina]ie nespecific vor fi analizate prin prisma :
- valori temporale cumulate pe ansamblu ;
- rela]iei intracomponen]iale ;
- rela]iei intercomponen]iale ;
- rangului de importan]\ (vezi tabel nr. 8).
Tabelul Nr. 8
Mijloc (Min) Intra-componen]ial Inter-componen]ial Rang
1. Alerg\ri `n teren variat 3530 51 20 1
2. Jocuri sportive 1665 24 10 3
3. Exerci]ii cu `ngreuiere 1025 15 6 6
4. Ex. gen. mobil., supl. 585 10 3 8
Preg\tirea fizic\ specific\ a cumulat pe total ciclul de preg\tire valoarea ponderal\ de 24%. Distribu]ia
interfactorial\ ob]ine pentru cele patru etape parcurse urm\toarele valori de dispersie (ilustrate `n
tabelul nr. 9 att pentru anul analizat ct [i pentru analiza comparativ\).
Tabelul Nr. 9
1994
Etapa 1 2 3 4
% 15 26 22 31
1993
Etapa 1 2 3 4
% 20 24 28 30
1992 J.O.
Etapa 1 2 3
% 16 21 22
1988 J.O.
Etapa 1 2 3 4
% 24 30 20 16
1987
Etapa 1 2 3 4 5
% 30 27 29 12 19
1986
Etapa 1 2 3 4 5
% 17 15 20 20 20
1985
Etapa 1 2 3
% 38 16 16
1984
Etapa 1 2 3 4 5
% 1 23 15 19 31
Inventarul mijloacelor ce au ca destina]ie perfec]ionarea preg\tirii fizice specifice, destul de redus de
altfel dar cu implica]ii majore `n programarea imediat\ a acesteia prin prezen]a celor trei circuite care
se constituie [i `n probe [i norme de control, a fost `n ordine valoric\ urm\torul (tabel nr. 10):
Tabelul Nr. 10
Mijloc (min.) Intra-componen]ial Inter-componen]ial Rang
1. Exerci]ii `nc\lzire specific\ 1440 31 8 4
2. Circuit training 3 1295 27 7 5
3. Circuit training 2 595 13 3 7
4. Circuit training 1 410 10 2 5. Exerci]ii tehnice `n regim 395 9 2 Preg\tirea fizic\ (global\)
Cele dou\ componente care, prin aplica]ia nespecific\ sau specific\ `n final se completeaz\ creind
suportul motric pe care se va suprapune preg\tirea tehnico-tactic\, au realizat pe totalul ciclului 64%
din volumul general. Separat [i `mpreun\ au ob]inut `n desf\[urarea celor patru etape urm\toarele
valori ponderale (tabelul nr. 11): Tabelul Nr 11.
1994
Etapa/Componenta 1 2 3 4 PFG 70 35 35 27 PFS 15 26 22 31 P. Fizic\ 85 61 57 58 1993
Etapa/Componenta 1 2 3 4 PFG 65 41 34 22 PFS 20 24 28 30 P. Fizic\ 85 65 62 52 1992
Etapa/Componenta 1 2 3 - PFG 60 37 52 - PFS 16 21 22 - P. Fizic\ 76 58 74 - 1988
Etapa/Componenta 1 2 3 4 PFG 57 36 37 28 PFS 24 30 20 16 P. Fizic\ 81 66 57 44 1987
Etapa/Componenta 1 2 3 4 5
PFG 50 60 47 40 11
PFS 30 27 20 12 19
P. Fizic\ 80 87 67 52 30
1986
Etapa/Componenta 1 2 3 4 5
PFG 56 38 35 10 15
PFS 17 15 20 20 20
P. Fizic\ 73 53 55 30 35
Preg\tirea tehnico-tactic\
Studiul "casetelor" statistice oferite de ultimele competi]ii (JO, CM, Camp. Continentale) prin
compara]ie cu datele anterioare au eviden]iat o cre[tere impresionant\ a dinamismului judoului de
performan]\. Spre exemplu, durata luptei (timpulmediu de lupt\) a sc\zut de la 329 la 305;
meciurile finalizate `nainte de limitele regulamentare a ajuns la 51%; gradul de complexitate [i
tehnicitate a crescut considerabil.
De asemenea, cre[terea num\rului de competi]ii [i afluxul sportivilor de mare valoare la acestea, au
restructurat procesul de preg\tire tehnico-tactic\ `n judo.
Consecin]a imediat\ a fost majorarea preocup\rilor pentru aceast\ component\ `n toate etapele
o serie de mijloace ce apar]ineau factorului specific tehnic Shotai-Renchiu, Butsukari Geiko, UchiKomi, Renzaku-Waza, Gaeshi-Waza, intrnd NAGE-WAZA `n cadrul factorului specific tactic, exprimnd
astfel mai exact complexitatea efortului.
Ierarhia valoric\ a acestor mijloace este ilustrat\ de tabelul nr. 15.
Tabelul Nr. 15
Mijloc
(min) Intra-componen]ial Inter-componen]ial Rang
1. Randori cu tem\ 1780 53 10 2
2. Shiai 480 14 3 10
3. Yaku-soku-geiko 310 9 2 4. Kakari-geiko 245 7 - 5. Butsukari-geiko 140 4 - 6. Uchi-Komi gaeshi-waza 130 4 - 7. Uchi-komi renraku-waza 125 4 - 8. Shotai-renshiu 80 2 - 9. Nage-komi 15 - - 10. Uchi-komi tokui-waza 10 - - Preg\tirea tehnico-tactic\ global\
Preg\tirea specific\, `n anul 1994 s-a `nscris `n valoarea global\ (cumulat\) de 36%. Pentru realizarea
unei imagini complete asupra felului cum s-au repartizat [i `n final `nsumat cele dou\ componente ale
acestui factor oferim `n tabelul urm\tor (tabel nr. 16) rela]ia dinamic\ ce s-a instituit `n etapele ce au
compus ciclul anului [i pentru compara]ie, a anilor preceden]i.
Tabelul Nr. 16
1994
Etapa / Componenta 1 2 3 4 5
Preg. tehnic\ 12 19 16 8 16
Preg. tactic\ 3 20 27 34 20
Preg. tehnico tactic\ 15 39 43 42 36
1993
Etapa / Componenta 1 2 3 4 Preg. tehnic\ 14 32 28 43 Preg. tactic\ 1 3 10 5 Preg. tehnico tactic\ 15 35 38 48 1992 J.O
Etapa / Componenta 1 2 3 - Preg. tehnic\ 19 32 22 - Preg. tactic\ 5 10 4 - Preg. tehnico tactic\ 24 42 26 - 1988 J.O.
Etapa / Componenta 1 2 3 4 Preg. tehnic\ 17 20 22 26 Preg. tactic\ 2 14 21 30 Preg. tehnico tactic\ 19 34 43 56 1987
Etapa / Componenta 1 2 3 4 5
Preg. tehnic\ 20 13 18 34 43
Preg. tactic\ - - 6 14 27
Preg. tehnico tactic\ 20 13 24 48 70
1986
Etapa / Componenta 1 2 3 4 5
Preg. tehnic\ 21 31 18 40 35
Preg. tactic\ 6 16 17 30 30
Preg. tehnico tactic\ 27 47 45 70 65
CAPITOLUL V
CONCLUZII
{I
PROPUNERI
CONCLUZII
1. Primul indicator oferit analizei este volumul general de lucru pe ciclul I 284,5 ore. Pentru
compara]ie oferim valorile anilor anteriori:
1993 187;
1992 333;
1988 481;
1987 498;
1986 608;
1985 395;
1984 550.
Dac\ fa]\ de anul 1993 reprezint\ o cre[tere de peste 100 ore [i este aproximativ egal cu anul 1992,
fa]\ de anii 1984-1990 `nregistreaz\ sc\deri vizibile. Apreciem ca necesar\ o cre[tere substan]ial\ a
volumului global de preg\tire pentru ciclurile urm\toare.
2. ~ntruct calendarul competi]ional interna]ional dispune competi]iile supreme ( JO `n special, CM,
CE obiective de performan]\ majore ) la date diferite, deci [i bugetele de timp pentru preg\tire pot fi
diferite, avem la dispozi]ie un sistem simplu de apreciere care vine s\ pondereze estimarea: calculul
mediei orelor de activitate diurn\ sau densitatea preg\tirii. Valorile `nscrise `n anul 1994 sunt, de
asemenea, sub cele ob]inute de ciclurile anterioare (JO 1984 [i JO 1988).
3. Unul din cele mai importante criterii de analiz\ este constituit din valorile STRUCTURII PREG|TIRII
sau compozi]ia ponderal\ ob]inute de factorii antrenamentului sportiv. Anul 1994 acord\ preg\tirii
fizice 64% din bugetul general de timp, restul de 36% fiind afectat preg\tirii tehnico-tactice.
~n anii de referin]\ lua]i pentru compara]ie, pentru ciclul I s-au ob]inut urm\toarele rela]ii:
Anul Preg\tire fizic\ Preg\tire tehnico-tactic\
1993 68% 32%
1992 69% 31%
1988 67% 33%
1987 66% 34%
1986 49% 51%
1985 59% 41%
~n lucr\rile anterioare (sintezele anuale din anii 1984-1993) s-a opinat c\ pentru un sport de mare
complexitate tehnico-tactic\ ca judoul, raportul dintre preg\tirea fizic\ [i cea tehnico-tactic\ trebuie s\
fie ct mai echilibrat\, diferen]ele ponderale mari fiind de evitat.
De asemenea, un studiu longitudinal efectuat `n ultimii ani (vezi Ra]ionalizarea antrenamentului
lotului olimpic [i cre[terea eficien]ei preg\tirii pentru JO pe baza datelor culese `n activitatea de
asisten]\ [tiin]ific\ la judo Bucure[ti 1992) ne-a permis s\ ob]inem un model optimal al structurii
globale a antrenamentului `n judo. ~n virtutea acestuia rela]ia optimal\ a celor doi factori `nsuma]i
se prezint\ astfel:
- Preg\tire fizic\ 60%
- Preg\tire tehnico-tactic\ 40%
Apreciem c\ rela]ia ob]inut\ de structura anului 1994 este benefic\ (prin compara]ie cu anii anteriori
apropiindu-se de modelul optimal), `n perspectiv\ fiind necesar\ o ameliorare a acestui raport.
4. Analiza compozi]iei preg\tirii ne-a oferit cteva constat\ri `n premier\.
Astfel, `n cadrul factorului `nsumat preg\tirea tehnico-tactic\, raportul tehnic-tactic a dat prioritate `n
final e drept de pu]in preg\tirii tactice (56% din grupaj). Aceasta se explic\ prin majorarea
preocup\rilor pentru tenta tactic\ `n executarea procedeelor tehnice `ndeosebi `n intervalul
model\rii oferite de etapa ultim\.
Aceast\ motiva]ie a condus la apari]ia `n topul rangului de importan]\ a dou\ din mijloacele preg\tirii
tactice: randori cu tem\ loc II [i shiai - loc X
Consider\m aceast\ manier\ ca o abordare mai responsabil\ `n ideea aprecierii efortului depus `n
preg\tirea de competi]ie.
PROPUNERI
1. Pe plan mondial se practic\ `nc\ din ciclul olimpic trecut stagii de preg\tire `n comun, dup\ fiecare
turneu de categoria A . Acestea se rezum\ la SHIAI uri tip concurs, organizate sub form\ de
antrenament diminea]a [i dup\ amiaza, `ntre participan]ii la turneu. Personal nu sunt mul]umit de
pozi]ia ocupat\ `n topul RANGULUI DE IMPORTAN}| de SHIAI, [i consider c\ participarea la aceste
stagii de preg\tire `n comun este benefic\ pentru LOTUL OLIMPIC de JUDO .
2. Turneele de categoria A din Europa sunt practic competi]ii intercontinentale. Particip\ la aceste
turnee ]\ri precum JAPONIA, CANADA, S.U.A., ARGENTINA, KOREEA, BRAZILIA [i exemplele pot
continua, ]\ri care `[i subordoneaz\ calendarul intern `n func]ie de aceste turnee din Europa . Ca
perioad\, aceste turnee se `ntind pe aproape 4 luni, `n care, aceste ]\ri particip\ [i la stagiile de
preg\tire `n comun .
Pentru noi ar fi mult mai simplu s\ realiz\m acest lucru pentru sportivii cu obiectiv la J.O.
se insereaz\ CEAR{AFUL ( TABCENT )
BIBLIOGRAFIE
1. ALEXE NICU - ANTRENAMENTUL SPORTIV MODERN ,
Ed. EDITIS BUCURE{TI , 1993
2. VOICU PETRE CERCETAREA COMPLEXIT|}II EFORTULUI LA SPORTIVII JUDOKA
C.C.E.F.S. , BUCURE{TI , 1984
3. VOICU PETRE MODEL DE SELEC}IE, PREG|TIRE {I CONCURS, PENTRU JUDO,
~N CICLUL OLIMPIC 1985- 1988
C.C.E.F.S. , BUCURE{TI , 1985
4. VOICU PETRE DIRIJAREA {I OPTIMIZAREA PROCESULUI DE PREG|TIRE {I PARTICIP|RII ~N
COMPETI}II CA URMARE A OBIECTIVIZ|RII, RA}IONALIZ|RII {I STANDARDIZ|RII MIJLOACELOR DE
PREG|TIRE
C.C.E.F.S. , BUCURE{TI , 1986
5. VOICU PETRE CERCETAREA COMPLEXIT|}II EFORTULUI LA JUDOKA DE PERFORMAN}|
C.C.E.F.S. , BUCURE{TI , 1987
Trimite un comentariu
Nume (obligatoriu)
Website
Du-ma sus