UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA : INGNERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

SPECIALIZAREA : Ingineria si Managementul Calitatii

Pregatirea Proceselor
de Fabricatie

Porfesor Indrumator:
S.l. dr. ing. RADU Constantin

Student:
Grupa :

Tema de proiect

Sa se proiecteze procesul tehnologic de pregatire a fabricatiei pentru piesa RACORD in conditiile

unui numar necesar de bucati n=8 000 buc/an.

Cuprins
CAPITOLUL 1
1.1. Intreprinderea-componenta de baza a unui sistem de productie.Scurta prezentare a evolutiei
sistemelor de productie
1.2. Sistemul de productie industrial
1.3. Intreprinderea de productie obiect al managementului productie
1.3.1. Abordarea conceptului de intreprindere de productie (firma)
1.3.2. Trasaturile de baza ale unei intreprinderi de productie
CAPITOLUL 2
2.1. Procesul de productie: notiune, tipologie, factori de influenta
2.1.1. Notiunea de proces de productie
2.1.2. Tipologia proceselor de productie
2.1.3. Factorii care influenteaza asupra modului de organizare a proceselor de productie
2.2. Metode de organizare a productiei de baza
CAPITOLUL 3
3.1. Pregatirea productiei noilor produse
3.1.1. Obiective, si posibilitati de asimilare a noilor produse
3.1.2. Problematica pregatirii fabricatiei. Studiul de conjuctura si prognoza
3.2. Etapele principale ale stabilirii unui proces de pregatire a fabricatiei
3.3. Controlul aprovizionarii
3.4. Pregatirea utilajelor, instalatiilor, masinilor si suprafetelor de productie
CAPITOLUL 4
4.1. Date generale:
4.2. Catacteristici de material
2.1. Masa reperului
2.2. Clasa piesei
2.3. Proiectarea semifabricatului
2.4. Adaosurile totale de prelucrare
4.3. Normarea tehnica
4.4. Determinarea tipului de productie
4.5. Determinarea numarului de masini-unelte
4.6. Determinarea coeficientului de incarcare al MU
4.7. Determinarea lotului optim
CAPITOLUL 5
5.1. Aprovizionarea locurilor de munca cu materii prime si materiale necesare
5.2. Metode de dimensionare a suprafetelor de productie
5.3. Tipuri de amplasare a mijloacelor de munca pe suprafetele de productie
5.4. Organizarea halei de productie
CAPITOLUL 6
6.1. Analiza proiectelor
6.2. Practica programarii si conducerii prin durate
6.3. Calculul datelor cel mai devreme (CMD)
6.4. Calculul datelor cel mai tarziu (CMT)
Bibliografie...........................................................................................................................................

CAPITOLUL 1
1.1. Intreprinderea-componenta de baza a unui sistem de productie.Scurta prezentare a evolutiei
sistemelor de productie

Dezvoltarea productiei de bunuri materiale a facut obiectul multor dezbateri teoretice, care in principiu,
reduc aceasta la procesul de productie si valorificare a informatiilor.
In prezent, asistam la revizuirea acestor teorii, recunoscadu-se ca sistemele economice actuale nu vor
putea fi in intregime informationale sau postindustriale. Asadar, se poate spune ca productia de bunuri
materiale va continua, dar vor avea loc mutatii profunde care nu vor mai fi compatibile cu conceptiile si
metodele actuale de productie.
Prin sistem se intelege un ansamblu de elemente aflate intr-o relatie de interdependenta si
interactiune reciproca, formand un tot organizat si functional. Sistemele sunt caracterizate de trei
elemente, si anume:
Obiectivul unui sistem este bine definit atunci cand exista un mijloc ce poate fi utilizat pentru obtinerea
rezultatelor dorite.
Sarcina sistemului deriva din obiectivul sistemului, in sensul ca un anumit obiectiv poate fi atins prin
realizarea mai multor sarcini.
Functia unui sistem este proprietatea acestuia de a transforma intrarile in iesiri si defineste modul cum
se realizeaza sarcina.

1.2. Sistemul de productie industrial

Sistemul de productie este componenta principala a complexului economic national, contribuind la

cristalizarea intr-o structura unitara a tuturor celorlalte sisteme care contribuie la desfasurarea proceselor
economice si sociale.
Productia este activitatea sociala in care oamenii cu ajutorul mijloacelor de productie, exploateaza si
modifica elemente din natura in vedera realizarii de bunuri materiale destinate necesitatilor de consum.
Comportamentul sistemului de productie depinde esential de obiectivele acestuia, de stuctura si de
relatiile sale cu mediul inconjurator si de sistemul social in care evolueaza. Acest comportament este de
trei tipuri:
comportament anticipativ;
comportament activ;
comportament pasiv.
Comportamentul anticipativ exista atunci cand sistemul se adapteaza la schimbarile din mediul
inconjurator inainte ca aceste schimbari sa-si manifeste efectele.
Comportamentul activ exista atunci cand sistemul, paralel cu adaptarea la influentele exterioare, are
la randul sau influente asupra mediului.
Comportamentul pasiv exista atunci cand sistemul se adapteaza lent, in timp, la schimbarile mediului.
Structura unui sistem de productie este formata dintr-un ansamblu de elemente care vor actiona astfel
incat sa fie asigurata functiunea principala de productie - transformarea materiei prime in produs finit.
O posibila structurare a unui sistem de productie poate fi urmatoarea ( fig. 1.1).

Fig. 1.1. Structura simplificata a unui sistem de productie

Din fig.1.1 se poate constata ca principala componenta a sistemului de productie este subsistemul de
fabricatie, a carui functionare este asigurata de celelalte subsisteme.
Subsistemul de fabricatie constituie locul de desfasurare al unui proces partial al productiei de
bunuri prin care se realizeaza configuratia si proprietatile finale ale produsului. Considerand subsistemul
de fabricatie ca fiind el insusi un sistem, se poate evidentia pentru acesta o structura minima formate din 4
variante de subsisteme de rang imediat inferior:
a) Subsistemul efector
b) Subsistemul logistic
c) Subsistemul de comanda
d) Subsistemul de control
Tabelul 1.1 Structura detaliata a subsistemului de fabricatie la nivelele ierarhice 1si 2
Subsisteme de rang 1
Subsisteme de rang 2
Functii partiale ale
subsistemului
1.1 Sistem mecanic
Modifica caracteristicile
Sistem efector sau de
1.2 Sistem de antrenare
materialului imprimand informatia
prelucrare
tehnologica
Sistem logistic

Sistem de comanda

Sistem de control

2.1 Sistem logistic de

transfer in spatiu
2.2 Sistem de depozitare
3.1 Sistem de conducere a
procesului de fabricatie
informatiilor privind
coordonarea
3.2 Sistem tehnic de comanda
spatiala si temporala a
fluxurilor

Alimentare, pozitionare si
transferul pieselor
Depozitarea pieselor
Prelucrare, transport si depozitare a
informatiilor privind coordonarea
spatiala si temporala a fluxurilor de
energie si a programelor tehnice de
comanda.
Prelucrare,transfer,depozitare a
informatiilor pentru comanda
masinilor si utilajelor
Compara valorile prescrise cu cele
realizate si transmite informatii
sistemului de comanda.

1.3. Intreprinderea de productie obiect al managementului productie

1.3.1. Abordarea conceptului de intreprindere de productie (firma)

Cu alte cuvinte, intreprinderea este veriga organizatorica unde are loc fuziunea dintre factorii de
productie (resurse umane si material-organizatorice) cu scopul de a produce si desface bunuri
economice in structura, cantitatea si calitatea impusa de cererea de pe piata si obtinerea de profit.
In cadrul oricarei economii intreprinderea urmareste realizarea urmatoarelor obiective:
economic;
social.
Inflatia apare ca un fenomen de crestere a preturilor sau ca o depreciere a puterii de cumparare. Ca
urmare a cresterii preturilor apar modificari in comportamentul consumatorilor. Apare astfel necesitatea
adaptarii producatorilor la noile conditii de piata influentate de fenomenul inflatiei.
Managementul cu fata umana presupune luarea in considerare nu numai a factorilor organizationali
ci si a factorului uman. Cu alte cuvinte managementul cu fata umana implica crearea unui echilibru intre
obiectivele de productie si rentabilitate si dorintele salariatilor.
Protectia mediului este considerat a fi un element al obiectivului social al unei intreprinderi cu
repercursiuni atat pe plan juridic cat si social.
Protectia consumatorului este de asemenea un element important care trebuie avut in vedere de
fiecare intreprindere, astfel incat deciziile pe care le iau sa tina seama de dorintele si nevoile beneficiarilor
ei.
Criza de energie provine din capacittaile reduse pe plan mondial de a acoperi nevoile din ce in ce mai
mari de diferite feluri de energie.
1.3.2. Trasaturile de baza ale unei intreprinderi de productie

O intreprindere de productie industriala se caracterizeaza prin trei trasaturi de baza:

unitatea tehnico-productiva;
unitatea organizatorico-administrativa;
unitatea economico-sociala.
Unitatea tehnico-productiva este determinata de faptul ca intreprinderea de productie industriala
dispune de un complex de factori de productie, in anumite raporturi cantitative si calitative astfel incat sa
fie realizat in conditii de eficienta obiectivul stabilit de catre aceasta.
Unitatea organizatorico-administrativa este data de faptul ca la infiintarea intreprinderii se stabileste
pentru aceasta un sediu, un obiect al activitatii, o denumire, un complex de mijloace de productie, un
personal si o conducere proprie.
Unitatea economico-sociala este data de faptul ca intreprinderea este organizata si functioneaza pe
baza principiilor de rentabilitate si de eficienta economica.

CAPITOLUL 2
2.1. Procesul de productie: notiune, tipologie, factori de influenta
2.1.1. Notiunea de proces de productie

Fabricaia este o activitate de producie care transforma materiile prime in produse finite de un nivel
calitativ cat mai ridicat i cu costuri cat mai reduse. Procesul de producie este format din:
- procesul tehnologic ;
- procesul de munca.
I. Procesul tehnologic este format din ansamblul operaiilor tehnologice prin care se realizeaza un
produs sau repere componente ale acestuia. Procesul tehnologic modifica atat forma i structura cat i
compoziia chimica a diverselor materii prime pe care le prelucreaza. Procesele de producie sunt:
- elementare;
- complexe.
1. Procesele de producie elementare sunt acele procese prin care produsul finit se obine printr-o
singura operaie tehnologica.
2. Procesele de producie complexe exista atunci cand asupra obiectelor muncii se executa mai
multe operaii tehnologice.
II.Procesele de munca sunt acele procese prin care factorul uman acioneaza asupra obiectelor muncii
cu ajutorul unor mijloace de munca.
2.1.2. Tipologia proceselor de productie

a)
b)
c)
d)
e)

Cele mai utilizate criterii de grupare a proceselor de producie sunt:

dup modul de participare la obinerea produsului finit;
dup gradul de continuitate;
dup modul de obinere a produsului finit;
dup gradul de periodicitate;
dup natura tehnologic.

2.1.3. Factorii care influenteaza asupra modului de organizare a proceselor de productie

Modul de organizare a procesului de producie este influenat de o serie de factori, dintre care cei mai
importani sunt:
felul materiilor prime folosite ( I ) ;
caracterul produsului finit ( II ) ;
felul procesului tehnologic utilizat ( III ) ;
volumul produciei fabricate ( IV ) .
( I ) Felul materiilor prime folosite determin gruparea proceselor de producie n dou mari grupe:
- grupa proceselor de producie extractive ( 1 );
- grupa proceselor de producie prelucrtoare ( 2 ).
( 1 ) Procesele de producie extractive se caracterizeaz prin aceea c factorul uman cu ajutorul
mijloacelor de munc acioneaz n vederea extragerii din natur a unor minereuri, iei, crbune, lemn
etc. fapt ce contribuie la adugarea de valoare i valoare de ntrebuinare transformndu-le n materii
prime.
( 2 ) Procesele de producie prelucrtoare au ca obiect prelucrarea materiilor prime extractive i a
celor din agricultur.

2.2. Metode de organizare a productiei de baza

Funcia de organizare a managementului oricrei ntreprinderi de producie industrial, ocup un loc

central n atenia organismelor de conducere ale acesteia, datorit faptului c exist o mare diversitate de
condiii specifice n care acestea i desfoar activitatea.
In rezolvarea concret a organizrii procesului de producie, va trebui s se in seama de influena
acestor particulariti asupra metodelor i tehnicilor de organizare a activitii ntreprinderii.
O influent puternic asupra metodelor de organizare a activitii de producie o are tipul de producie
existent n cadrul ntreprinderii. Din acest punct de vedere, metodele de organizare a procesului de
producie pot fi:
metode de organizare a produciei n flux, pentru tipul de producie de mas;
metode de organizare a produciei pe comenzi, pentru tipul de producie de serie;
metode de organizare a producie pe unicate, pentru tipul de producie individual.
ntre aceste metode, n practic, nu exist o delimitare strict; astfel, o ntreprindere n care predomin
tipul de serie mare, poate folosi cu succes metoda de organizare a produciei n flux cu rezultatele ei cele
mai eficiente.
Exist tendina ca de avantajele deosebite ale organizrii produciei n flux s beneficieze
i ntreprinderi care fabric un sortiment larg de produse, n serii mici sau chiar unicate.

CAPITOLUL 3
3.1. Pregatirea productiei noilor produse
3.1.1. Obiective, si posibilitati de asimilare a noilor produse
Prin pregtirea produciei se nelege ansamblul msurilor de creare i asimilare n fabricaie a unor noi
produse, modernizarea celor aflate deja n fabricaie i de utilizare a celor mai perfecionate tehnologii i
metode de organizare n producie.
Obiectivele care stau n faa activitii de pregtire a produciei pot fi n ansamblu urmtoarele:
asigurarea fabricaiei noilor produse i modernizarea celor existente la nivelul cerinelor din ce n
ce mai diversificate ale consumatorilor;
asigurarea celor mai bune condiii de desfurare a activitii de pregtire a fabricaiei noilor
produse i de asimilare a celor mai perfecionate tehnologii de fabricaie;
reducerea la minimum posibil a duratei de pregtire a produciei i realizarea acesteia cu cele mai
mici costuri.
Pregtirea produciei cuprinde dou etape:
pregtirea tehnic;
pregtirea material-organizatoric.
Pregtirea tehnic cuprinde la rndul su:
proiectarea produselor;
pregtirea tehnologic;
executarea, ncercarea i omologarea prototipului i a seriei zero.
Asimilarea n fabricaie a noilor produse se poarte realiza n trei moduri:
dup concepie proprie;
pe baza unei licene de fabricaie;
dup un model de referin.

3.1.2. Problematica pregatirii fabricatiei. Studiul de conjuctura si prognoza

ntreaga activitate de pregtire a fabricaiei se desfoar pe baza unui plan caracteristic, n care vor fi
trecute toate etapele de pregtire a fabricaiei, duratele calendaristice i termenele lor de nceput i de
sfrit.
Datele de pornire n ntocmirea acestor planuri calendaristice sunt urmtoarele:
lista noilor produse care urmeaz s fie asimilate;
duratele de execuie ale tuturor etapelor de pregtire-ncheiere;
termenele privind intrarea n fabricaie a noilor produse.
Activitatea de planificare a pregtirii produciei se desfoar cu ajutorul metodei Graficul Gantt, care
const n ntocmirea unui tabel n care se ealoneaz activitile componente ale etapei de pregtire a
fabricaiei, duratele de execuie ale acestora i executantul diferitelor etape de pregtire a fabricaiei.
Pentru reducerea duratei de pregtire a fabricaiei se cunosc urmtoarele posibiliti:
utilizarea proiectelor tip pentru diferitele elemente constructive ale produselor sau tehnologiilor
care vor fi utilizate;
utilizarea subansamblelor, tehnologiilor i a echipamentelor tipizate;
echiparea serviciilor de proiectare cu mijloace moderne de calcul i proiectare;
folosirea unor modele moderne de proiectare n paralel a unor activiti specifice etapei de
pregtire a fabricaiei noilor produse, cum ar fi teoria;

 cale important de reducere a duratei de pregtire a fabricaiei noilor produse o constituie i

folosirea proiectrii asistate de calculator.
Prin folosirea acestor posibiliti, durata de realizare a etapei de pregtire a fabricaiei noilor produse se
reduce considerabil, contribuind n acest mod la reducerea ciclului de asimilare n fabricaie.

3.2. Etapele principale ale stabilirii unui proces de pregatire a fabricatiei

1. Prima faz este constituit de stabilirea necesittii oportunittii i posibilitii realizrii unor
produse cu desfacere ntr-o zon previzibil n condiii de profit pentru un interval de timp stabilit,
interval n care s se ncheie i amortizarea investiiei i realizarea unui profit scontat.
2. Datele de prognoz care se refer la un produs sau un proces de fabricaie pot fi primite contra
cost de la institute specializate n activiti de prognoz.
3. Stabilirea lotului de fabricaie i a sistemului de fabricaie, deci producia ca noiune cantitativ
este o valoare absolut care exprim cantitatea total de produse care vor fi fabricate.
4. S.D.V.-istica ocup un loc important n procesul de fabricaie i este cu att mai extins cu ct
numrul absolut de produse care se realizeaz este mai mare. Costurile referitoare la S.D.V.-uri
trebuie apreciate n funcie de tehnicitatea i calitatea acestora, care la rndul lor sunt n funcie de
natura reperului care se va realiza i de natura tehnicittii proceselor care vor fi aplicate pentru
realizarea reperului.

3.3. Controlul aprovizionarii

Toate produsele achiziionate trebuie s fie verificare nainte de a fi acceptate.
Verificarea calitii se poate face:
Prin inspecie (vizual, dimensional, ncercri de compoziie sau funcionale)
Pe baza documentelor nsoitoare care pot conine i un certificat de conformitate eliberat de
furnizor sau de un organ independent
Este necesar s existe garanii depline asupra autenticitii datelor
Indiferent de metod, foarte important este natura produsului i implicaiile sale asupra locului n care
va fi utilizat.

3.4. Pregatirea utilajelor, instalatiilor, masinilor si suprafetelor de productie

Indiferent de activitatea desfurat o firm, trebuie s se aprovizioneze cu o serie de materiale
specifice. Aceste materiale pot fi: materii prime, piese semifabricat, componente, subansamble, scule, etc.
De aceea activitatea de aprovizionare este supus unui riguros control.
Asigurarea material i organizatoric a fabricaiei urmeaz etapei de pregtire tehnologic.
n cadrul acestei etape un rol important revine activitilor de pregtire a factorilor activi de producie
cum sunt:
mainile; utilajele; instalaiile; suprafeele de producie.

CAPITOLUL 4
4.1. Date generale:
Vor include proceduri scrise, desene i comenzi de aprovizionare, vor prevedea att ntlniri intre
furnizori i achizitori. Documentele de aprovizionare vor conine informaii care s descrie exact i
exhaustiv produsul sau serviciul comandat. Elementul care se va urmrii cu predilecie n redactarea
acestor documente sunt:
- identificarea cu precizie a tipului i clasei produsului;
- precizarea exact a instructiunilor de inspecie;
- identificarea standardelor ce urmeaz a fi.....;
- toate metodele de inspecie sau incercare precum i condiiile tehnice pe care trebuie s le satisfac
produsul vor face referire la standardele nationale i internaionale aflate n vigoare la acea dat,
adecvat cerintelor impuse.
Dac procesul de fabricaie impune prin specificaiile contractuale s se realizeze i o inspecie
intermediar a produsului, pe fluxul de fabrcaie apar punctele de oprire obligatorie.
Punctele de oprire obligatorie spre faze din procesul de fabricaie dincolo de care furnizorul nu poate
s treac fr permisiunea explicit a achizitorului.
n datele de aprovizionare, ce nsoesc comanda de aprovizionare se va preciza ce copii ale certificatelor
de ncercare sunt obligatorii a fi prezentate de ctre furnizori achizitorului.
Orice amendament privitor la documentele de aprovizionare ulterior emiterii comenzii va fi analizat de
comun acord ntre pri i de preferin va fi autorizat de persoana care a emis comanda original.

In figura urmatoare este prezentata impartirea piesei pe suprafete.

4.2.

Catacteristici de material
4.2.1. Masa reperului

Caracteristicile mecanice si compozitia fontei Fc 150, STAS 568-82 sunt prezentate in tabelele urmatoare:
Caracteristici mecanice
Marca fontei
Rezistenta la
Rezistenta la
Duritatea
tractiune, Rm
incovoiere, Rp02 Brinell, HB
2
N/mm (min)
N/mm2 (min)
Fc 150
150-250
280
100-175
Compozitia chimica
Marca fontei

Compozitia chimica %
Si
Mn
P
2,80
0,80
Max
0,25

C
3,80

Fc 150

kg
Mpf=Vpiesa* = 89574,82 mm * 7,7 dm3
3

S
Max
0,10

= 0,68 kg

4.2.2. Clasa piesei

Pentru o identificare corect a clasei sau a grupei de piese din care face parte piesa de prelucrat se
analizeaz desenul de execuie urmrindu-se urmtoarele informaii: forma geometric, dimensiunile de
gabarit, precizia dimensional i rugozitatea suprafeelor prelucrate, abaterile de fom i de poziie ale
suprafeelor, natura materialului, natura semifabricatului sau piesei- semifabricat i tratamentele termice
necesare.
Dup analizarea riguroas a desenului de execuie se apreciaz ca reperul face parte din clasa bucse.
Matritat in clasa a II-a de precizie.
4.2.3. Proiectarea semifabricatului
Semifabricatul este prezentat in figura 2.
4.2.4. Adaosurile totale de prelucrare
Adaosurile de prelucrare conform STAS 7670-83 sunt prezentate in tabelul urmator:
Masa piesei [kg]

Clasa de matritare

>0,63<1,0

Valorile inclinatiilor de matritare: =3o

Raze de racordare: R=3

<50
0,9...1,7

Dimensiuni
>50<120
1...1,8

4.3.

Normarea tehnica

1. Detalii privind principalele produse fabricate. Tipul produselor, descriere succint a acestora,
productia anual pe ultimii trei ani;
2. n cazul n care produsul a fost ncercat i de alte agenii, detalii, certificate ce calitate a ncercrilor
aprobate, rapoarte ale ncercrilor;
3. Colaborri externe. Lista produselor folosite care fac obiectul acestor colaborri externe. Numele i
adresa colaborartorilor;
4. Detalii asupra utilajelor i instalaiilor deinute i echipamentelor, utilajele existente, utilajele legate de
produsele n discuie;
5. Asigurarea calittii
- descriei modul cum se desfoar funcia de AQ menionai organizarea i legtura cu directorul
general;
- dac exist proceduri scrise pentru toate activitile referitoare la caliatate;
- se va furniza dac este posibil o copie a manualului calitii a ntreprinderii respective.
6. Verificarea modului cum se realizeaz controlul calitii materiilor prime sau a altor materii
aprovizionate. Dac acestea sunt controlate precizai urmtoarele detalii:
7. Inspecia i controlul calitii produselor finite;
8. Extinderi viitoare;
9. Orice alt informaie general;
10. Certificm c toate informaiile furnizate, inclusiv toate paginile anexate sunt corecte.

4.4.

Determinarea tipului de productie

Prin managementul productiei se intelege totalitatea activitatilor legate de planificare, coordonare,

comanda si controlul productiei. In definitia de mai sus se gasesc functiile managementului.
In cadrul functiei de planificare trebuie sa se faca planificarea resurselor tehnice, de timp si umane
pentru fiecare loc de munca. In procesul de planificare a productiei reperului care face obiectul
prezentului proiect se pleaca de la datele rezultate din proiectul tehnologic sintetizate in tabelul urmator.
Denumire operatie

Timp
unitar
[min]

Timp de
pregatire
incheiere [min]

Strunjire de degrosare frontala

3,94

Strunjire de degrosare frontala

3,76

3,5

3,39

3,1

2,95

Nr
Op

3
4
5
6

Strunjire de degrosare cilindrica

exterioara
Strunjire de degrosare cilindrica
exterioara
Strunjire de degrosare cilindrica
interioara
Strunjire de semifinisare
cilindrica interioara

Gaurire + Tesire

2,58

Gaurire

2,51

Norma de
Retributie
timp
[ron]
[min]
4,02
3,84
3,58
3,47
3,18
3,03
2,66
2,59

Arie
utilaj
[m2]

4,5

2,52

4,5

2,52

4,5

2,52

4,5

2,52

4,5

2,52

4,5

2,52

4,5

2,52

4,5

2,52

9
10
11

Filetare interioara
Filetare exterioara
Tratament termic

3,06
3,11
60

8
8
10

3,14
3,19
60,1

4,5
4,5
4

2,52
2,52
2,52

Sistemul de productie este un ansamblu de factori productivi interdependenti, determinand principalele

proportii de desfasurare ale procesului de productie in spatiu si in timp, permite crearea conditiilor
materiale si tehnico-organizatorice necesare realizarii fabricatiei la parametrii optimi de eficienta
economica.
Una din metodele de fundamentare stiintifica, de estimare a sistemului de productie este metoda
coeficientului sistemului de productie.
Coeficientul sistemului de productie se determina cu relatia:
k sp

rg
t ig

, unde : rg este ritmul de fabricatie al produsului ; tig este norma de timp la operatia i.
Daca din calcule rezulta:

k sp 1
-

- productia este considerate de masa

1 k sp 10
-

- productia este considerate de serie mare

10 k sp 20
-

- productia este de serie mijlocie

k sp 20
-

- productia este de serie mica

Ritmul mediu de fabricatie este dat de relatia:

rmed

Fn
* 60[min/ buc ]
N

, unde: Fn este fondul de timp nominal;N programa de productie

Termenul de livrare fixat prin comanda este de un an. In aceste conditii resursa de timp Fn se
calculeaza cu relatia:
Fn=60*z*ks*h, unde : z este nunarul de zile lucratoare; h este numarul de ore lucrate pe
schimb; ks este numarul de schimburi.
Deci, indicele de apreciere a tipului de productie devine:
k ij

60 * z * k s * h
N j * t ij

Pentru cazul luat in considerare :

Fn=60*265*1*8=127 200[min/an]
Cum N = 8 000 bucati pe an, rezulta
Nj=N1+N2+N3=8 000+150+50=8 200, unde: N1 sunt nunarul de piese comandate, N2 numarul
de piese de schimb, N3 este numarul de rebuturi acceptate.
rmed

127200
15,51 min/ buc]
8200

In continuare se prezinta valorile obtinute pentru Kij la fiecare operatie:

-

pentru operatia 1:

k11

r11 15,51

3.85
t11 4,02
serie mare

pentru operatia 2:

k 21

r21 15,51

4.039
t 21 3,84
serie mare

- pentru operatia 3:

k 31

r31 15,51

4,33
t 31 3,58
serie mare

pentru operatia 4:

k 41

r41 15,51

4.47
t 41 3,47
serie mare

pentru operatia 5:

k 51

r51 15,51

4.87
t 51 2,18
serie mare

pentru operatia 6:

k 61

r61 15,51

5.11
t 61 3,03
serie mijlocie

pentru operatia 7:

k 71

r71 15,51

5.83
t 71 2,66
serie mijlocie

pentru operatia 8:

k 81

r81 15,51

5.98
t 81 2,59
serie mare

pentru operatia 9

k 91

r91 15,51

4,94
t 91 3,14
serie mare

pentru operatia 10:

k101

r101 15,51

4,86
t101 3,19
serie mare

pentru operatia 11:

k111

r111 15,51

0.258
t111 60,1
serie de masa

Deoarece predomina seria mare se alega ca tipologie a productiei seria mare si se va face in continuare
organizarea productiei in conformitate cu principiile de proiectare corespunzatoare caracteristicilor
acestui tip de productie.

0
* 100 0
7

PM

5
*100 71,42
7

PSM

Psmij

[%]

1
*100 14,28
7

Psmica

4.5.

[%]

[%]

1
*100 14,28
7

[%]

Determinarea numarului de masini-unelte

Determinarea numarului de MU ma,i necesare executarii operatiei i, in cadrul procesului de fabricatie a

reperului j se face dupa cum urmeaza:

m a ,i

ti
rmed * k up
, unde: ti este timpul necesar executarii operatiei i; ma,i numar calculat de

masini la operatia i; kup =0.93 este coefficient de planificare utilizat.

Efectuand calculele poate rezulta un numar de MU necesar de forma :
ma,i=a+b , unde: a - parte intreaga; b- zecimala

Din considerente de ordin practic numarul de MU rezultat se majoreaza sau micsoreaza la o valoare
intreaga dupa cum urmeaza:
m= a daca b < 0.15
m=a+1 daca b>0.15 deci:
m11

4,02
0.27
15,51 * 0.93
- se alege 1 MU

3,84
m12
0.266
15,51 * 0.93
- se alege 1 MU
m13

3,58
0.24
15,51 * 0.93
- se alege 1 MU

3,47
m14
0.24
15,51 * 0.93
- se alege 1 MU
m15

3,18
0.22
15,51 * 0.93
- se alege 1MU

m16

3,03
0.21
15,51 * 0.93
- se alege 1MU

2,66
m17
0.184
15,51 * 0.93
- se alege 1 MU
m18

2,59
0.1795
15,51 * 0.93
- se alege 1 MU

3,14
m19
0.217
15,51 * 0.93
-se alege 1MU
m110

3,19
0.2211
15,51 * 0.93
- se alege 1MU

m111

60,1
4.165
15,51 * 0.93
- se alege 5 MU

4.6.

Determinarea coeficientului de incarcare al MU

Coeficientul de incarcare al MU se calculeaza cu relatia:

k in,ci

m c ,i
m o ,i

* 100[%]

, unde kin,ci este coeficientul de incarcare al masinii, mci este numarul de

masinii calculat la punctual anterior, mo,I numarul de masii adoptat.

Facand calculele rezulta:

k11

0.2787
* 100 27,87[%]
1

k12

0.2662
* 100 26,62[%]
1

k13

0.2482
* 100 24,82[%]
1

k14

0.2405
* 100 24,05[%]
1

k15

0.2204
* 100 22,04[%]
1

k16

0.21
* 100 21,0[%]
1

k17

0.1844
*100 18,44[%]
1

k18

0.1795
* 100 17,95[%]
1

k19

0.2177
* 100 21,77[%]
1

k110

0.2211
*100 22,11[%]
1

k111

4.165
*100 83,32[%]
5

Coeficientul de incarcare a liniei de fabricatie se calculeaza cu relatia:

n

k in, L

m
i 1
n

m
i 1

c ,i

* 100

6.4326
* 100 42.88[%]
15

a ,i

4.7. Determinarea lotului optim

Din analiza lucrarilor de specialitate rezulta ca productia de serie mare se realizeaza numai pe loturi.

Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizarea cheltuielilor de productie pe unitatea de obiect

al muncii.
Determinarea lotului optim se face cu relatia urmatoare:

nopt

2N j * D
(C m A) * * n

, unde Nj = 8 000[buc/an] este volumul de productie, D cheltuieli

dependente de marimea lotului; Cm cheltuieli materiale; A cheltuieli independente de marimea lotului; n=
0.25 coef de cuantificare a pierderilor.
Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaza cu relatia:
D = B + B [lei/lot]
Cheltuielile B se determina cu relatia :
n

B
i 1

t pi,i
60

* s mi * mi [lei / lot ]

B=0,016*(I3*L3*D21+I4*L4*D22+I5*L5*D23+I6*L6*D24+I7*L7*D25+I8*L8*D26+I9*L9*D27+I10
*L10*D28+I11*L11*D29+I12*L12*D30+I13*L13*D31) = 0.016 * 650 = 10.4 [lei/lot]
Cheltuielile B se determina cu relatia:
p
25
*B
* 10.4 2.6
100
100

B'

[lei/lot] ,unde p reprezinta un procent ce tine cont de cheltuielile cu

pregatirea administrative a lotului si p=25
D = B + B = 10.4 + 2.6 = 13 [lei/lot]
Cheltuielile materiale se determina cu relatia:
Cm=ms*Csf-md*Cd

, unde ms = 0,95 kg si reprezinta masa semifabricatului in kg;

Csf = 2,5 lei costul unui kg de piesa turnata;
md=0.27 kg si reprezinta masa deseurilor;
Cd=1 leu/kg cost kg deseu
Cm = 0,95 * 2,5 - 0.27 * 1= 2.645 lei
Cheltuielile A independente de marimea lotului se calculeaza cu relatia:
A=Cm+Cs+Cind+Cif [lei/buc]
, unde: Cif este cheltuiala cu intretinarea si functionarea utilajului pe durata
timpului de lucru efectiv; Cind cheltuieli indirecte; Cs cheltuieli salariale

Cs

1 n
t opt * smi [lei / buc]
60 i 1

Cs=0,016*(I3*L3*D21+I4*L4*D22+I5*L5*D23+I6*L6*D24+I7*L7*D25+I8*L8*D26+I9*L9*D27+I10
*L10*D28+I11*L11*D29+I12*L12*D30+I13*L13*D31)= 0,016 * 383,5 = 6,13 [lei/buc]
Cheltuielile indirecte se determina cu relatia:

Cind C S *

Rf
100

[lei / buc ] 6.136 *

250
15.34
100

[lei/buc] , unde Rf este regia de fabricatie a sectiei.

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor pe durata timpului de lucru efectiv se determina cu

relatia:
n

C if
i 1

t ui
* a i * mi
60

Cif = 0.016 * 2 * 91,9 = 10.62[lei/buc] , unde ai reprezinta cota orara a cheltuielilor cu intretinerea si
functionarea utilajului la operatia i
Inlocuind rezultatele in relatia de mai sus rezulta:
A=2.64+6.13+15.34+10,62=34.744 [lei/buc]
Coeficientul i se dermina cu relatia :

1
rj

, in care i este un coeficient ce reprezinta numarul mediu de loturi pt diverse forme de

organizare a productiei. Deoarece productia este de serie mare se aplica organizarea in paralela fara
respectarea principiului proportionalitatii.
n

s t ui
i 1

, unde tui este timpul unitar consumat pentru executarea operatiei i

s 3,94

0.2539
r j 15,51

ne

2 * 8000 * 13
299.6655
( 2.645 34.744) * 0.2539 * 0.25

Se adopta nec= 300 [buc/lot] si se determina:

n

8000
26
300
loturi/an

4.8. Analiza economic a celor dou variante de procese tehnologice de prelucrare

Din calcule a rezultat:
D1 = 13 [lei / lot]
D2 =18,2 [lei / lot]

A1 = 34,74 [lei / buc]

A2 = 34,73 [lei / buc]

Fcnd reprezentarea grafic numrul de buci critic ncr, dat de relaia urmtoare:
ncr = (D2 - D1) / (A1 - A2) = 5,2 / 0,001 = 356,164 [buc]

4.9.

Calculul duratei ciclului de productie

Calculul duratei ciclului de productie in cazul productiei de serie mare se face cu relatia:
n

Tc t ui (n 1)(t u ) max 91,9 (300 1) * 3,94 1269,96

i 1

4.10.

[min/lot]
Perioada de repetare a loturilor

Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa lansarea in productie la un
anumit stadiu de prelucrare doua loturi succesive de obiecte ale muncii de acelasi fel.
Perioada de repetare a loturilor se calculeaza cu relatia:
Rc

Fn 127200

4542,85[min] 75,71[ore] : 12 6.30[ zile ]

L
28

, unde L reprezinta numarul de loturi

care se lanseaza in fabricatie in perioada de timp considerate.

Se adopta Rc =7 zile lucratoare, adica fiecare lot se executa in 7 zile lucratoare.

CAPITOLUL 5
5.1. Aprovizionarea locurilor de munca cu materii prime si materiale necesare
Aprovizionarea reprezinta procurarea tuturor celor trebuincioase in procesul de productie , circulatie
sau pentru consum.

Aprovizionarea este prima faza a fluxului tehnologic, fara de care o intreprindere nu ar putea
produce sau vinde. Ce este necesar unui proces de productie?
- materii prime
- materiale
- utilaje
- tehnologii si cunostinte tehnice
- combustibil, energie electrica, apa
- forta de munca
Forme de aprovizionare
Fiecare intreprindere isi stabileste propria politica de aprovizionare.
Pentru o buna aprovizionare , intreprinderea alege varianta care raspunde cel mai bine urmatoarelor
criterii:
-calitatea produselor
-pretul produselor
-termenele de livrare
-conditii de plata
-costurile aprovizionarii
-garantia respectarii contractului;
-serviciile ce insotesc livrarile.

Lista materiilor prime

Materiale
STAS
Cutit de strunjit pentru finisare
STAS 6381-80
Semifabricat piesa: racord
Rugozimetru
Cutit de strunjit pentru degrosare STAS 6381-80
Subler
Cutit din otel rapid pentru filetat
Cutit de degajare
STAS 6376-80

Numar bucati
20
8 000
1
50
1
40
30

Lista consumabile
Materiale
Vaselina
Penetranti coloranti sau
fluorescenti
Degresanti
Uscator
Ambalaje

Numar bucati
10 kg
30 cutii x 2 l
30
1
Functie de necesitati

5.2. Metode de dimensionare a suprafetelor de productie

Intr-o intreprindere este necesar sa se faca o dimensionare judicioasa a suprafetelor de productie. Pentru
aceasta se folosesc mai multe medode dintre care amintim:
- metoda pe baza de calcul ( I ) ;

- metoda prin elaborarea unui proiect sumar ( II ) ;

- metoda pe baza tendintei coeficientilor s a extrapolarii ( III ) .
( I ) Metoda pe baza de calcul consta in stabilirea necesarului de masini, utilaje si instalatii si a
necesarului de suprafata pentru fiecare tip de utilaj sau instalatie in parte. In final se calculeaza suprafata
pe total grupa de utilaje prin inmultirea normativului de suprafata si numarul de utilaje de acelasi tip. Se
stabilesc suprafetele necesare deplasarii muncitorilor sau echipamentelor tehnologice. Suprafata totala de
productie se obtine prin insumare la suprafata de productie suprafetele necesare serviciilor auxiliare sau
de servire pentru administratia intreprinderii.
( II ) Metoda pe baza unui proiect sumar consta in aceea ca se elaboreaza un proiect in detaliu care
sa ofere o prima orientare asupra spatiilor necesare in functie de solutiile de amplasare adoptate, solutiilor
adoptate. Dimensionarea spatiilor pe baza normativelor de utilizare a spatiului se foloseste in mod
frecvent in cazul in care anumite tipuri de suprafete se repeta de la un proiect la altul.
( III ) Metoda pe baza tendintei coeficientilor sau a exploatarii. Pe baza acestei metode se pot
determina indicatori precum raportul dintre suprafata utila si suprafata totala, sau intre suprafata
construita si cea utila.

5.3. Tipuri de amplasare a mijloacelor de munca pe suprafetele de productie

Din acest punct de vedere pot fi adoptate trei solutii si anume:
proiectarea pe baza pozitiei fixe a obiectului de prelucrat ( I );
proiectare pe baza procesului tehnologic sau pe grupe omogene de masini ( II );
proiectare in functie de produsul prelucrat sau pe linii tehnologice ( III ).
( I ) Proiectarea pe baza pozitiei fixe a obiectului de prelucrat consta in aceea ca produsul care trebuie
prelucrat ocupa o pozitie fixa, iar muncitorii impreuna cu echipamentele tehnologice se deplaseaza la
acesta, in ordinea impusa de succesiunea operatiilor tehnologice. Acest tip de organizare a procesului de
productie se recomanda a se folosi in acele unitati de productie care fabrica produse grele si de
dimensiuni mari, numarul produselor este mic, iar procesul tehnologic este relativ simplu.
( II ) Proiectarea pe baza procesului tehnologic presupune faptul ca utilajele au o pozitie fixa; in acest
caz deplasarea fiind efectuata de produsele care urmeaza a fi prelucrate. Utilajele sunt grupate pe grupe
omogene de masini asemanatoare din punctul de vedere al tehnologiei de prelucrare. Va exista in acest
caz grupa de masini: strunguri, freze, raboteze, etc. Acest mod de amplasare a locurilor de munca este
specific unitatilor de productie cu tip de productie de serie mica sau unicate.
( III ) Proiectarea in functie de produsul prelucrat se foloseste in unitatile de productie care au un tip
de productie de serie mare sau de masa. Amplasarea utilajelor se face in cadrul unor linii tehnologice
specializate in fabricarea unui produs sau a unor produse asemanatoare din punct de vedere tehnologic, in
succesiunea impusa de fluxul tehnologic al produselor.

5.4.

Organizarea halei de productie

In fabrici au fost identificate amplasri de nou generaie care se includ : amplasri distribuite,
amplasri modulare i amplasri reconfigurabile.

Conceptul amplasare distribuit se bazeaz pe noiunea c dezagregarea departamentelor funcionale n

sub-departamente mai mici i distribuirea lor n fabric poate fi o strategie util n medii foarte variabile.
Amplasarea modular este construit ca o reea de module de baz, pentru unitile de producie cu
produse multiple. Se presupune c mixul de produse este cunoscut. Fiecare modul de amplasare este un
grup de maini, conectate printr-o reea de fluxuri ale materialelor, cu un model bine-cunoscut al
fluxurilor.
Amplasarea reconfigurabil se poate utiliza n cazul n care resursele pot fi uor deplasate, astfel nct
este realizabil relocalizarea frecvent a seciilor.
In figura care urmeaza este reprezentata organizarea halei de productie.

CAPITOLUL 6
6.1. Analiza proiectelor

Dup ce au fost identificate proiectele poteniale i a fost ctigat un anumit proiect, acesta trebuie
analizat n profunzime nainte de a fi adoptat. n continuare vom prezenta cteva sugestii asupra modului
n care se face aceast analiz.
ntruct ar fi imposibil s se ntreprind cercetri adecvate i consultri n legtur cu toate problemele
posibile i toate proiectele aprute, este necesar o stabilire a prioritilor. Aceasta se va face innd cont
de urmtoarele criterii:
msura n care proiectele corespund unor obiective extinse ale companiei;
eficiena proiectelor la prima vedere (cu alte cuvinte, proiectele care nici mcar nu pretind c aduc
beneficii importante relativ la costuri trebuie lsate la urm);
mrimea bugetului comparativ cu resursele disponibile.

6.1. Practica programarii si conducerii prin durate

Fazele unui proiect de dezvoltare internaional (ID). Proiectele de dezvoltare internaionale sunt prin
definiie proiecte executate n ri n curs de dezvoltare, sunt destinate pentru dezvoltarea economic i
social i sunt finanate din exterior, cel puin parial.
1. Iniierea proiectului. n faza de iniiere se autorizeaz proiectul, este numit managerul (sau
directorul) de proiect i se nominalizeaz competenele i atribuiile lui, sunt formulate obiectivele
i scopurile proiectului.
2. Planificarea proiectului. Pentru o serie de proiecte, planificarea propriu-zis este precedat de o
sub-faz de pregtirea planificrii, care include specificarea performanelor i studiul de
fezabilitate.
3. Execuia proiectului este faza efectiv de execuie a planului proiectului prin desfurarea
activitilor prevzute, perioad n care proiectul este realizat sau produsul proiectului este
fabricat, iar majoritatea bugetului proiectului va fi cheltuit pentru efectuarea acestui proces. n
aceast faz sunt implementate planurile, sunt distribuite informaii, se fac contractri. In faza de
execuie, echipa proiectului i resursele necesare vor fi gata pregtite pentru a efectua activitile
proiectului, conform programrii i scopurilor definite anterior.
4. Monitorizarea i controlul proiectului are rolul de a asigura ca obiectivele proiectului s fie
ndeplinite i se realizeaz n timpul execuiei proiectului prin monitorizarea resurselor, a calitii
i a costurilor reale ale proiectului. Prin monitorizare vor fi identificate abaterile dintre
planificarea iniial i actualizri, pentru a ajusta planul proiectului prin adoptarea de aciuni
corective, inclusiv prin repetarea proceselor de planificare, atunci cnd este necesar.
5. Finalizarea proiectului const n acceptarea formalizat a rezultatelor proiectului i terminarea
ordonat a acestuia. Finalizarea include:
nchiderea administrativ care implic generarea, colectarea i diseminarea informaiilor pentru
a formaliza terminarea proiectului;
nchiderea contractului: terminarea i decontarea contractului, inclusiv rezolvarea oricror
probleme deschise.

6.2. Calculul datelor cel mai devreme (CMD)

Termenul cel mai devreme de realizare a evenimentului j. Acest termen reprezint momentul cel mai
devreme posibil de terminare a tuturor activitilor care converg n nodul j i este egal cu valoarea
t mj
maxim a drumurilor dintre evenimentul iniial 1 i evenimentul j, pe care l vom nota cu
= dmax(1,j).
Termenul cel mai devreme (numit i termenul minimal) a evenimentului j, conform algoritmului lui
Ford n grafuri G = (X,) fr circuite, se calculeaz astfel:

max t im d ij

t mj

i, j

, 1 j n

=
Aceast formul permite calculul termenelor pentru evenimente, prin parcurgerea grafului-reea
n sens-nainte (parcursul nainte) i durata minim de execuie a proiectului va fi termenul cel mai
devreme de realizare al nodului final al grafului.
Acest termen devine termenul impus de realizare al proiectului i el nu mai poate fi depit, depirea
lui nsemnnd doar o proast organizare a lucrului.
OP1: t0+4,02=4,02[min]
OP2: 4,02+3,84= 7,86[min]
OP3: 7,86+3,58=11,44[min]
OP4: 11,44+3,47=14,91[min]
OP5: 14,91+3,18=18,09[min]
OP6: 18,09+3,03=21,12[min]
OP7: 21,12+2,66=23,78[min]
OP8: 23,78+2,59=26,37[min]
OP9: 16,37+3,14=29,5183[min]
OP10: 29,5183+3,19=32,7[min]
OP11: 32,7+60,1=92,8[min]

6.3. Calculul datelor cel mai tarziu (CMT)

Termenul cel mai trziu de realizare a evenimentului i. Acest termen (numit i termen maximal) reprezint
momentul cel mai trziu posibil de ncepere a activitilor care pleac din nodul i astfel nct toate
succesiunile de activiti dintre acest nod i nodul final s mai poat fi efectuate pn la termenul final de
realizare al proiectului i este egal cu diferena ntre durata minim de realizare a proiectului i durata
drumului de lungime maxim dintre evenimentul i i n.Pentru calcularea acestor momente trebuie calculate
duratele drumurilor de la nodul final spre nodul iniial i apoi sczute din durata minim a proiectului, calcul
care va fi fcut aplicnd, de asemenea, algoritmul lui Ford simplificat.
Conform celor de mai sus, termenul cel mai trziu de realizare a unui eveniment, cu respectarea duratei
minime a proiectului (notat T= dmax(1,n) =

tm
n

), este dat de formula:

 T
min t M
j d ij

t iM

i, j

j1
1 i n

t mj t M
j
Intervalul [
, ] se numete intervalul de fluctuaie al evenimentului j. Acest interval l putem
defini ca pe o rezerv de timp R(j) a evenimentului j:
tM
j
R(j) =

t mj

tM
j

Dac R(j) = 0 evenimentul j trebuie s aib loc la termenul fixat

va duce la prelungirea duratei ntregului proiect.

t mj
=

, pentru c orice ntrziere

OP11: 0-60,1= - 60,1[min]

OP10: - 60,1- 3,19= - 63,29[min]
OP9: - 63,29-3,14= - 66,43[min]
OP8: - 66,43-2,59= - 69,02[min]
OP7: - 69,02-2,668= - 71,68[min]
OP6: - 71,68-3,0352= - 74,71[min]
OP5: - 74,71 -3,18= - 77,89 [min]
OP4: - 77,89 -3,47= - 81,36 [min]
OP3: - 81,36 -3,58= - 84,94 [min]
OP2: - 84,94-3,84= - 88,78 [min]
OP1: - 88,78-4,02= -92,8[min]
CALCULUL MARJAELOR
Activitati
OP1
OP2
OP3
OP4
OP5
OP6
OP7
OP8
OP9
OP10
OP11

Date CMD
t0+4,02
t0+3,84
t0+3,58
t0+3,47
t0+3,18
t0+3,03
t0+2,66
t0+2,59
t0+3,14
t0+3,19
t0+60,1

Date CMT
tf-60,1= t0+4,02
tf-63,29= t0+3,84
tf-6,43= t0+3,58
tf-69,02= t0+3,47
tf-71,68= t0+3,18
tf-74,71= t0+3,03
tf-77,89= t0+2,66
tf-81,36= t0+2,59
Tf-84,94= t0+3,14
Tf-8,78= t0+3,19
Tf-92,8= t0+60,1

Marje
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

Drumul critic este format din activitatile: OP1,OP2,OP3,OP4,OP5,OP6, OP7, OP8,OP9,OP10 si

OP11.

Bibliografie

1 Suport curs PPF

2 Managementul proiectelor , Constantin OPRAN, editura Comunicare.ro 2007,
Bucuresti
3 http://www.scribd.com/doc/92144778/proiect
4 http://www.scritube.com/management/Proiect-management-Programarea24496.php
5 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=80&idb=
6 http://ro.wikipedia.org/wiki/Amplasare_industrial%C4%83_de_utilaje
7 http://ro.wikipedia.org/wiki/Managementul_proiectelor