Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2.1 Definiţie
2
Expertizele contabile judiciare se află la punctul de interferenţă
dintre domeniul contabilităţii şi domeniul dreptului, îndeplinind funcţia
de probă ştiinţifică. Obiectul de cercetare al expertizelor contabile îl
constituie fenomenele şi procesele economice reflectate de documentele
cu valoare probatorie indicate de către fiecare parte aflată în litigiu.
i6) Nici una dintre cele două activităţi nu poate fi delegată unor
terţe persoane.
Judecătoria……….
Dosar…………….
ÎNCHEIERE
Şedinţa publică de la
…………………….
Preşedinte…………….
Judecător……………..
Grefier………………..
Instanţa:
Dispune:
Judecătoria/Tribunalul………
Secţia………………………..
Nr……/data…………………
Către
Vă facem cunoscut că aţi fost numit expert în cauza civilă/penală nr. de mai sus
privitor pe reclamantul ……………..domiciliat ………………şi
pârâtul………….domiciliat……………….pentru…………………
Obiectivele expertizei…………………………………….
Onorariu provizoriu…………………..lei
Preşedinte, Grefier,
Judecătoria/Tribunalul………….
Nr…………/……………..
Către
de pe lângă Tribunalul……….
…………….
…………….
……………..
…………….
…………….
…………….
Preşedinte, Grefier,
şi tehnice judiciare
Adresa…………………….
Cont CEC…………………
Către……………..
……………………………..
……………………………..
……………………………..
…………………………….
Contabile şi judiciare
I3)- calitatea de expert contabil numit din oficiu sau expert contabil
consilier, în faze succesive de cercetare a cauzei supuse judecăţii.
I4)- calitatea de expert contabil în cauze ce privesc operatori economici
sau instituţii la care experţii sunt salariaţi sau pentru părţi cu care
angajatorii lor sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă;
r1). când el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au vreun interes
în judecarea pricinii sau când este soţ, rudă sau afin, până la al patrulea
grad inclusiv, cu vreuna din părţi;
r2).când el este soţ, rudă sau afin în linie directă ori în linie colaterală,
până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părţi
sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soţului uneia din aceste
persoane;
r3). când soţul în viaţă şi nedespărţit este rudă sau afin a uneia din
părţi până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viaţă
ori despărţit, au rămas copii;
r4). dacă el, soţul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o
pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau dacă au o judecată la
instanţa unde una din părţi este judecător;
r5). dacă între aceleaşi persoane şi una din părţi a fost o judecată
penală în timp de 5 ani înaintea recuzării;
r8). dacă a primit de la una din părţi daruri sau făgăduieli de daruri ori
altfel de îndatoriri;
r9). dacă este vrăjmăşie între el, soţul sau una din rudele sale până la
al patrulea grad inclusiv şi una din părţi, soţii sau rudele acestora până
la gradul al treilea inclusiv.
4
Prin analogie cu situaţiile de recuzare a judecătorilor5[5], nu se pot
recuza experţii, rude sau afini ai acelora care stau în judecată ca tutore,
curator sau director al unei instituţii publice sau societăţi comerciale,
când aceştia nu au interes personal în judecarea pricinii. De asemenea,
nu se pot recuza toţi experţii, iar pentru aceleaşi motive de recuzare nu
se poate formula o nouă cerere împotriva aceluiaşi expert. Propunerea
de recuzare6[6] se face verbal sau în scris pentru fiecare expert în parte
şi înainte de începerea oricărei dezbateri. Când motivele de recuzare s-
au ivit după începerea dezbaterilor, partea va trebui să propună
recuzarea de îndată ce acestea îi sunt cunoscute. Expertul contabil
împotriva căruia e propusă recuzarea poate declara că se abţine.
Recuzarea se hotărăşte de instanţa care a numit expertul contabil.
Instanţa decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezenţa
părţilor şi ascultând pe expertul recuzat. Nu se admite interogatoriul sau
jurământul7[7] ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare. În cursul
judecării cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedură.
Încheierea asupra recuzării se citeşte în şedinţă publică. Dacă recuzarea
a fost admisă, expertul contabil este înlocuit. Încheierea prin care s-a
hotărât recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de expertul
contabil recuzat urmează să fie păstrate. Încheierea prin care s-a
încuviinţat sau respins abţinerea, ca şi aceea prin care s-a încuviinţat
recuzarea, nu este supusă la nici o cale de atac. Încheierea prin care s-a
respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul.
7
Exercitarea misiunii privind expertiza contabilă implică
deopotrivă soluţionarea pe baze ştiinţifice şi legale a problematicii de
fond, aflată în strânsă corelaţie cu natura cauzei şi cu obiectivele
formulate de organul judiciar, precum şi parcurgerea demersului
procedural şi deontologic reglementat pentru expertizele contabile
judiciare.
9
S2) Sediul reglementărilor procedurale privind alegerea şi numirea
experţilor contabili, precum şi modul de efectuare a expertizelor
contabile , îndeosebi a celor judiciare, se află în Codurile de procedură
civilă şi penală şi în Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea
activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară care, deşi nu
reglementează expertiza contabilă10[10] în mod explicit, conţin
reglementări opozabile expertizei în general.
10
11
12
Locurile nescrise din declaraţie trebuie împlinite cu linii, astfel încât să
nu se poată adăuga nimic. Dacă din cercetare reiese bănuieli puternice
de mărturie mincinoasă sau de mituire de martor, instanţa va încheia
proces-verbal şi va trimite pe martor în faţa autorităţilor penale13[13].
Expertul martor poate cere să i se plătească cheltuielile de drum şi să fie
despăgubit după starea sau îndeletnicirea sa şi potrivit cu depărtarea
domiciliului şi timpul pierdut. Încheierea instanţei este executorie. În
situaţia în care expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune
înlocuirea lui. Atunci când experţii contabili pot să-şi dea de îndată
părerea, vor fi ascultaţi chiar în şedinţă, iar părerea lor se va trece într-
un proces-verbal. Dacă este nevoie însă de o expertizare la faţa
locului14[14], ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin carte
poştală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele şi orele când
începe şi continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării
expertului. Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în
legătură cu obiectul lucrării. În situaţia în care sunt numiţi mai mulţi
experţi cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată
a fiecăruia. Experţii sunt datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a
da lămuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la
despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie15[15]. Dacă
instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea
expertizei sau o nouă expertiză. Expertiza contrarie trebuie cerută
motivat la primul termen după depunerea lucrării. Experţii care cer sau
primesc mai mult decât plata statornicită se pedepsesc pentru luare de
mită. La cererea experţilor, ţinându-se seama de lucrare, instanţa poate
dispune majorarea onorariului prin încheiere executorie dată cu citarea
părţilor. Dacă expertiza se face de o altă instanţă prin delegaţie,
numirea experţilor şi statornicirea plăţii ce li se cuvine va putea fi lăsa
în sarcina acestei instanţe.
13
14
15
Codul de procedură penală prevede că atunci când pentru
lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării
adevărului, sunt necesare cunoştinţele unui expert, organul de urmărire
penală ori instanţa de judecată dispune, la cerere sau din oficiu,
efectuarea unei expertize16[16]. Expertul este numit de organul de
urmărire penală sau de instanţa de judecată în materie penală. Fiecare
dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să
participe la efectuarea expertizei. După efectuarea expertizei, expertul
întocmeşte un raport scris. Când sunt mai mulţi experţi se întocmeşte
un singur raport de expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile
separate sunt consemnate în cuprinsul raportului sau într-o anexă.
Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în
cursul procesului penal, conform art. 116,124 şi 125 din Codul de
procedură penală sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul
public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului
Justiţiei, Ministerului Public sau Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative , după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la
persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive.
16
c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse şi părerea
expertului asupra obiectului expertizei.
Etapa Caracteristici
Dispunerea - Este reglementată de Codul de procedură civilă , Codul de
expertizelor procedură penală şi normele profesionale emise de CECCAR;
contabile judiciare reglementările procedurale au prioritate.
şi numirea
experţilor contabili - Se face numai de către organe de cercetare abilitate;
- Tipuri de rapoarte:
18
o Metode progresive care pornesc de la un fenomen economic izolat,
începând cu identificarea celor mai simpli factori de origine şi
continuând cu studierea proceselor şi tranzacţiilor în complexitatea
lor, aşa cum sunt evidenţiate în documentele justificative, primare
sau de evidenţă contabilă.
Si = Stoc iniţial
I = Intrări
Ec = Ieşiri către consumuri colective
În cazul în care stocul maxim disponibil este mai mic decât stocul
rezultat în urma inventarierii produsului cercetat, primele indicii ar fi că
diferenţa semnifică şi vânzări cu amănuntul în regim individual.
- sunt prudente;
20
sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare
la operaţiunile persoanei juridice.
Obiectul contabilităţii, aşa cum s-a văzut mai înainte, este poate
cel mai clar exprimat prin Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată,
potrivit căreia contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea,
evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea
persoanelor fizice şi juridice trebuie să asigure înregistrarea cronologică
şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu
privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de
trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu
investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali,
clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori. Contabilitatea instituţiilor
publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia
bugetelor de venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare,
precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a
bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului de asigurări
sociale de stat, a fondurilor speciale, precum şi a conturilor anuale de
execuţie ale bugetelor locale.
21
armonizat cu standardele internaţionale de contabilitate, cu sistemul
european de conturi şi cu Regulamentul financiar aplicabil bugetului
general al Comunităţii europene. Prin intermediul acestor conturi
instituţiile publice trebuie sa înregistreze operaţiunile economico-
financiare în momentul generării drepturilor de creanţă sau de obligaţii
(principiul accrual), în conformitate cu cerinţele. Sistemul "accrual"
înregistrează fluxurile pe baza drepturilor constatate, respectiv la
momentul creării, transformării sau dispariţiei/anulării unei valori
economice, a unei creanţe sau unei obligaţii. În felul acesta
„contabilitatea financiară” se conduce după cerinţele comune relaţiilor
patrimoniale ale oricărei persoane juridice, iar dezvoltare ei se asigură
prin „contabilitatea internă de gestiune.”
Tribunalul/Judecătoria………
Secţia……………………….
Dosar nr…………………….
Capitolul I INTRODUCERE
Paragraful ( i )
22
Poziţia……………………………………………….
(Dacă sunt mai mulţi experţi contabili acest paragraf se repetă pentru fiecare).
Paragraful (ii)
1……………………..
2……………………..
n………………………
Paragraful (iii)
………………………………………………………………………………………
………
Paragraful (iv)
Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiza contabilă, căreia i s-
au fixat următoarele obiective (întrebări):
…..
Paragraful (v)
Paragraful (vii)
Paragraful (viii)
(Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este
util beneficiarului expertizei contabile, El poate face obiectul unui capitol distinct,
Capitolul CONSIDERAŢII PERSONALE ALE EXPERTULUI (EXPERŢILOR)
CONTABIL(I).
Expert contabil
Nume, prenume
Semnătura
23
documente probante suplimentare, administrate ulterior întocmirii şi
depunerii raportului de expertiză contabilă.
f. Etc.