Sunteți pe pagina 1din 1

Din antichitate i pn la sfritul secolului al 19-lea psihologia a fost considerat

parte component a filozofiei. Primele referiri le gsim la Aristotel n lucrarea


"Despre suflet" (gr. Peri psychs). Teofrast definete 30 de caractere omeneti, ceea
ce reprezint prima ncercare de tipologie a persoanelor. Termenul psihologie este
folosit totui abia ctre sfritul evului mediu de ctre Philipp Melanchton n
lucrarea lui Kommentar ber die Seele (1540, Consideraii asupra sufletului).
Empirismul englez al secolului al 17-lea reducea funciile psihice la fenomene
previzibile cu legi proprii. n teoria mecanicist a lui Thomas Hobbes "sufletul" nu-i
gsea niciun loc. ntr-o lucrare din 1704, Leibnitz menioneaz pentru prima dat
existena unor procese subcontiente.

Adevrat printe al psihologiei este considerat Johannes Nikolaus Tetens, care n


lucrarea sa Philosophische Versuche ber die menschliche Natur und ihre
Entwicklung (1777) (Consideraii filozofice asupra naturii umane i dezvoltrii sale)
face o descriere amnunit a funciilor i proceselor psihice cu valabilitate pn n
timpurile noastre.

ncepnd cu secolul al 19-lea psihologia a nceput s se contureze ca disciplin de


sine stttoare. n acelai timp s-au dezvoltat diverse curente i diferite orientri, n
funcie de concepiile respectivilor psihologi. Ca n orice ramur a tiinei care s-a
desprins din filozofie, probleme pur filozofice asupra naturii spiritului n-au ncetat s
fie dezbtute, ducnd chiar la apariia unei filozofii a spiritului sau psihologii
filozofice.

Psihologia experimental, fondat pe lucrrile lui Wilhelm Wundt i William James,


i ndreapt n special atenia asupra problemelor generale cum sunt
comportamentul i dispoziia, incluznd i strile patologice, importante pentru
psihologia clinic.

coala fenomenologic cu Wilhelm Dilthey, Franz Brentano i Karl Jaspers consider


procesele psihice ca fenomene indivizibile, n timp ce behaviorismul, bazat n mare
parte pe lucrrile lui Ivan Petrovici Pavlov, privete comportamentul uman ca
manifestare condiionat, o asociaie de stimuli cu rspunsuri specifice