Sunteți pe pagina 1din 33

Universitatea de Stiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare


Rural

Prov.Univ.Creu Romeo

Resurse Agroturistice

Vorone de Transilvania

grupa 8315
Stnescu Clin-Alexandru

Vorone,Gura Humorului,judeul Suceava

Satul Vorone este asezat la 36 km de Suceava si la numai 4 km de centrul orasului Gura


Humorului. Prin 1951, autoritatile comuniste au desfiintat comuna si au trecut-o in componenta
orasului Gura Humorului, primind statutul de cartier.
Localitatea este cunoscuta in intreaga lume pentru o culoare deosebita, albastrul de
Voronet, aflata pe partea sudica a celebrei manastiri, construita pe vremea lui Stefan cel Mare, in
1488.
Ctre evul mediu existau aici aezri stabile (Baia 1335, iret 1340, Rdui 1350) iar n
jurul anilor 1360 a luat fiin statul romn independent Moldova sub conducerea voievodului
Bogdan. Erau vremuri tulburi mcinate de controverse interne, inclusiv religioase, catolicismul
ncercnd s se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale ttarilor de la rsrit i de curnd
ale imperiului otoman de la miazzi..

Printre msurile luate de primii voievozi romani, firesc s-au nscris ridicarea de fortificaii
iret, Suceava i de lcauri ortodoxe iret, Rdui, Baia, Botoani, Suceava. i din acest punct
de vedere, strlucitoare s-a dovedit, epoca domnilor tefan cel Mare - Petru Rare - Alexandru

Lapusneanu, urmai de Movileti 1466-1600 au mbogit Bucovina cu mnstiri fortificate i


biserici care-i fac azi faima, pstrndu-se nesperat n condiii excelente.

Construcii ale secolului XV i altele din veacul al XVI - lea au primit un impresionat
vestmnt de fresc exterioar la iniiativa domnitorului Petru Rare, a mitropolitului Grigore
Roca, a boierilor Arbore i Movilestilor, fresca parietal de mare originalitate a temelor, puritate
a desenului, precizie a detaliilor de influena local, rafinamentul cromatic, amsaamblu de
pictur i arhitectura de o valoare artistic exceptionla. Puternice nuclee de cultur i creaie
artistic de la nceputul existenei lor, lcaurile Bucovinei i continu menirea prin grija
restauratorilor i a obtilor clugreti ce le gospodresc. Este i motivul pentru care frescele
exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovia (1537), Arbore (1541), Vorone (1547),
Sucevia (1596), arhitectur i pictura manstirilor Putna, Dragomirna, Raca, Slatina, ale
bisericilor Ptrui, Bileti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de art medieval, frumuseea
peisajului i a creaiei artistice populare (arhitectur, port, datini), au concurat la decernarea
distinciei Mrul de Aur (Pomme d'Or) Bucovinei de ctre Federaia Internaional Juritilor i
Scriitorilor de Turism (FIJET), au determinat nscrierea tezaurului bucovinean n catalogul
UNESCO 'Mari monumente ale lumii'.

Cele mai repezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate n Bucovina.
Aceste monumente n ansamblul lor constituie un"cod", un limbaj specific, un limbaj de imagini.
Caracterul acestui limbaj este, ca i cel al ntregii culturi medievale, religios, iar temeiul lui l
constituie tradiia cretin. Astfel s-a stabilit elementele mari ale ordonanei iconografice, mai
ales ale picturii exterioare, au un neles precis. n acest sens se pot aminti marile compoziii ale
Judecii de Apoi, care, n afar elementelor inspirate direct din Apocalips, cu toat scenografia
nvierii morilor i a ngerilor care cheam toat lumea la judecat, exprima pe de o parte

concepia popular despre dreptate i justiie. Alt tem preferat este aceea a Acatistului Maicii
Domnului, rugciunea de lupt, compus de patriarhul Sergiu al Constantinopolului la 626, cnd
Constantinopolul asediat de Sasanizi, a fost salvat printr-o minune a Maicii Domnului.

n prezent, este un cartier al oraului Gura Humorului din judeul Suceava. Conform
recensmntului efectuat n 1930, populaia satului Vorone se ridica la 601 locuitori. Majoritatea
locuitorilor erau romni (85,35%), cu o minoritate de germani (12,15%), una de polonezi (1,5%),
una de rui (0,17%) i una de cehi\slovaci (0,83%). Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor erau ortodoci (83,36%), dar existau i romano-catolici (16,47%) i grecocatolici (0,17%).

Populaia oraului Gura Humorului se ridic la 13.667 de locuitori, n scdere fa


derecensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser 15.656 de locuitori.[1] Majoritatea
locuitorilor sunt romni (90,17%), cu o minoritate de romi (1,6%) i una de germani (0,53%).
Pentru 6,72% din populaie, apartenena etnic nu este cunoscut.[2] Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci (86,81%), dar exist i minoriti de romanocatolici (2,53%) i penticostali (2,02%). Pentru 7,42% din populaie, nu este cunoscut
apartenena confesional.

Oraul Gura Humorului i trage numele de la aezarea sa la gura de vrsare a rului


Humor n rul Moldova. n ceea ce privete denumirea rului Humor, una dintre legendele locale
vorbete despre trecerea ttarilor pe aceste meleaguri la o dat nedeterminat (posibil n anul
1241), cnd ploile abundente umflaser apele prului fcnd imposibil trecerea sa. Ttarii au
numit aceast ap Homor, ceea ce n limba turanic vorbit de ei nseamn repede. Evoluia

n timp a denumirii a dus la transformarea Homor-ului nHumor. Cu toate acestea, chiar i n


prezent, unele persoane vrstnice pronun Homor n loc de Humor.

Vecini
N:Radauti S:Piatra Neamt NE:Suceava SE:Falticeni V:Campulung Moldovenesc

Clima
Este temperat continental. Spaiul geografic al judeului Suceava aparine aproape n
egal msur sectorului cu clim continental (partea de est) i celui cu clim continental
moderat (partea de vest). Venind dinspre vest, masele de aer i pierd treptat din umezeal n
timpul traversrii Carpailor Orientali, astfel nct n partea estic a judeului ajung mai uscate,
clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordic aduce ninsori iarna i ploi
reci primvara i toamna. Din est, judeul primete influene climatice continentale cu secet
vara, cu cer senin, ger i viscole iarna.
Temperaturile minime coboar uneori pn la -38,5 C, iar temperatura cea mai ridicat a
fost de 39,8 C (n iulie 2000). Temperaturile cele mai sczute din zona montan se nregistreaz
nu pe vrfuri, ci n depresiuni i vi, datorit fenomenului de inversiune climatic. Temperatura
medie multianual este de 2 C la munte i 7,5 C n zona de podi.
Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, dect n regiunea deluroas. Trecerea de
la iarn la primvar se face brusc n partea de est a judeului, fa de partea de vest unde, pe
vrfurile nalte i versanii umbrii ai munilor, zpada i ngheul se ntlnesc pn la sfritul
lunii mai i chiar nceputul lunii iunie.
Precipitaiile variaz de la an la an i sunt cuprinse ntre 800 i 1200 mm, n funcie de
zon.

Muntii Calimani
In partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificatii spre
nord, pana in albia raului Dorna. In ansamblu acestia urca de la sud spre nord pana la altitudini
de peste 2100m. Fara a insista asupra genezei acestor munti, trebuie sa aratam ca ei sunt de
natura vulcanica, fiind rezultatul unor puternice eruptii, separate prin perioade de liniste, cu o
varsta de circa 55 milioane de ani, recomandandu-i ca cei mai tineri munti din tara noastra.
Caldarile glaciare tipice, de pe versantul bucovinean sunt pe Rachitis, la o altitudine de
1900m. Acestea erau acoperite cu cca. 1 milion de ani in urma, de ghetari ce se intideau pe
distante de pana la 3 km. Relieful Calimanilor se caracterizeza prin terase mari, dispuse in trepte,

evidentiind curgerile masive de lava. Manifestarile post-vulcanice sunt reprezentate prin


depuneri de sulf nativ, limonit si prin izvoare carbogazoase.
Rezervatia a fost inclusa in legea 9/1973 privind protectia mediului inconjurator si
cuprinde padurile si jnepenisurile situate la izvorul paraului Neagra arului, inspre varful
Rachitis, avand ca limite: la vest saua ce duce spre varful Pietricelul, spre sud creasta Rachitis,
spre est arboretul de limita al amestecului molid-zambru, iar spre nord o linie marcata ce atinge
soseaua care urca la colonia de minieri Calimani. In afara de peisaj, rezervatia prezinta o
deosebita importanta stiintifica prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural in amestec intim
de molid si zambru, unic in tara si foarte rar in Europa. Aici zambrul are trunchiuri bine
conformate, cilindrice, drepte. In zona jnepenisului, zambrul prezinta infurcari datorita
intemperiilor (vanturi puternice, ploi abundente, trasnete, ninsori masive, geruri, arsite) specifice
limitei altitudinale de vegetatie. Interesanta in acest perimetru este si prezenta arinului (Alnus
viridis) care fixeaza bine solul precum si prezenta scorusului (Sorbus aucuparia) ce vegeteaza
bine chiar pana la cota 1880.
Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent in jnepenisuri sau pe
soluri de natura vulcanica: smandarul (Rhododendron kotsckyi) care coloreaza in rosu aprins
covorul vegetal in luna iulie-august. Alte specii erboase sunt: degetarutul (Soldanella montana
varietatea calimanica si varietatea romanica), ciubotica cucului ( Primula minima). In
patrimoniul rezervatiei se inscriu si "grotele Luanei", descoperite de geologul Emil Butnaru in
1961, formate in rocile vulcanice, numite vulcanocarst. Astazi ele numai exista, fiind dinamitate.
O mentiune deosebita ar trebui facuta cu privire la exploatarea sulfului din masivul
Calimani, care, fara a atinge nivelurile scontate, a distrus definitiv ecosistemele montane din
zona, arii intregi necesitand lucrari severe de reconstructie ecologica si protectia zonelor ocrotite,
de actiuni antropice insuficient fundamentate.

Suprafata rezervatiei este de cca. 384,20 ha.. Tot la acest capitol trebuie amintita si
Rezervatia Rachitisul Mare, rezervatie localizata in raza comunei Moldova Sulita si care se
intinde pe o suprafata de 116,40 ha. Rezervatia a fost declarata arie protejata prin HCM
1625/1955 si este administrata de Ocolul Silvic Breaza.

Relieful masivului Raru ofer una dintre cele mai interesante forme geologice din lanul
Carpailor Orientali Pietrele Doamnei, precum i cheile de pe Valea Caselor i Izvorul Alb i
Petera Liliecilor. Un alt factor de atracie turistic l reprezint Cheile Moara Dracului, un sector
de chei foarte nguste (ntre 2-3 metri lime, aproximativ 40 m lungime), situat pe prul
Caselor.

Munii Giumalu, reprezint principala atracie pentru iubitorii de natur, platourile sale oferind
una dintre cele mai grandioase priveliti din Carpaii Orientali. Pdurea secular

de

la

Giumalu, cu speciile masive de conifere, i Cheile Zugreni, spate la poalele de

sud

ale

munilor, constituie principalele atracii ale Munilor Giumalu.


Munii Suhard sunt cunoscui mai ales datorit vrfului Ouoru (1.639 m),
Depresiunea Dornelor. Totui, cel mai nalt vrf se afl n
Munilor Suhard i anume Vrful
atracie,

strjuie

partea de nord-vest a
Omu, de 1.932 metri altitudine.

Creasta principal a acestor


principala

care

muni

reprezint

datorit frumuseii peisajelor i a uurinei cu


care poate fi parcurs.

Munii Bistriei, ce se desfoar pe dreapta rului Bistria, formeaz


gruparea cea mai ntins de muni cristalini. Creasta Pietrosu (cu
o altitudine de 1.791 m) ofer o privelite fascinant pentru cei ce
se ncumet s urce versanii puternic nclinai.
Obcinile

Bucovinei cuprind

trei

mari

subuniti, dispuse paralel pe direcia nordvest/sud-est, separate de vile superioare ale rurilor Moldova i Moldovia: Obcina Mestecni,
Obcina Feredeu i Obcina Mare. Cea mai nalt i mai spectaculoas dintre obcini este Obcina
Mestecniului, cu altitudini ce depesc 1.500 m (1.586 m - Vrful Lucina). Urmeaz apoi
Obcina Feredeu (cu altitudini de 1.400 m), Obcina Brodinei (cu vrfuri de 1.300 m) i Obcina
Mare care este cea mai ntins, dar cu cele mai mici altitudini (sub 1.300 m). Cele mai
importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stnci Pietrele Muierii, creasta
principal a Obcinei Mestecni i plaiurile Lucinei, cu Tinovul Gina.
ncadrat de munii Bistriei Aurii la nord, Munii Bistriei la sud-est, Munii Climani la sud i
Munii Brgului la vest, se aflDepresiunea Dornelor. Unitate geografic distinct, aceasta se
ngusteaz spre est, spre cheile Zugrenilor, i se deschide larg spre vest, fiind drenat de rul
Bistria.
Depresiunea Cmpulung Moldovenesc reprezint cea mai mare arie depresionar din lungul
rului Moldova. Se remarc prin prezena unui relief de terase cu altitudine relativ de circa 110
m, dezvoltat aproape n exclusivitate pe dreapta rului Moldova.Depresiunile Vama,
Frasin i Humor sunt alte arii importante de lrgire a vii Moldova, fiind separate de defilee,
dintre care cel mai ngust se afl la Prisaca Dornei.

Zona de podi este mai cobort cu 200 m fa de cele mai joase culmi muntoase.
Cele mai importante subuniti de relief din aceast regiune sunt: Podiul Sucevei, Depresiunea
Rdui, Valea Sucevei, Valea Siretului Subcarpaii i Valea Moldovei.
Podiul Sucevei are o nlime medie de 460 m, dar cota maxim ajunge la 528 m n Vf.
Teioara din Podiul Dragomirnei. Se ntinde pn la valea Siretului n est i pn la valea
Moldovei n sud i sud-vest. Se mparte n cteva subuniti de relief diferit: masive deluroase,
arii depresionare i culoare de vi.
Depresiunea Rdui este cuprins ntre rurile Suceava i Sucevia i are altitudinea medie de
360 m. Relieful este acumulativ de pseudo-cmpie, cu forme plane terasate i meandre.
Valea Sucevei se prezint diferit, fiind mprit n trei sectoare: unul superior, prin Obcine, pn
la Straja, unul mijlociu, pn la Miliui i unul inferior, pn la vrsarea n Siret, la Liteni. Are
un caracter de culoar datorit dimensiunilor mari ale luncii i teraselor.
Valea Siretului este cea mai reprezentativ i mai important din Podiul Moldovei. Are 6-8 km
lime, prezentndu-se ca un adevrat culoar acumulativ. n zona de confluen cu rul Suceava
ia aspectul unei cmpii aluvionare intracolinare, cu o lime de 12 km.
Subcarpaii se ntind la sud de valea Moldovei i corespund unui relief de acumulare, cu aspect
deluros, dar i cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca i Cacica.
Valea Moldovei apare ca o depresiune ntre Subcarpai i Podiul Sucevei. Datorit luncii largi i
joase, pn la Ciumuleti rul curge despletit, dup care ncepe s bat malul stng. Limea cea
mai mare a luncii i teraselor este la Baia, unde valea ia aspect depresionar.

Rauri
Rul Moldova izvorte din vrful Lucina al Obcinii Feredeu. Izvorul su se afl n
apropiere de localitatea Moldova-Sulia, aflat pe teritoriul judeului Suceava.
El curge pe o lungime de 237 km n direcia NV-SE i strbate teritoriile a trei judee:
Suceava, Iai i Neam. Din lungimea sa, 150 km se afl pe teritoriul judeului Suceava, unde
bazinul su hidrografic ocup peste 35% din suprafaa judeului. n acest jude, rul strbate
sectoare cu pant mai accentuat (Pojorta, Prisaca) i sectoare unde panta scade la mai puin de
3 m/km.
Odat cu ieirea din muni, cursul Moldovei se ramific n depresiunile intramontane,
formnd grinduri, praguri i ostroave [5]. Pe teritoriul judeului Iai, Moldova curge pe o
lungime de 30 km, avnd un debit mediu de 31,1 m/s.
Rul primete aflueni i de partea stng i de partea dreapt, printre cei mai importani
menionm rurile Humor (la Gura
Humorului), Suha (la Frasin), Moldovia, Putna, Colacu (la Fundu Moldovei)
i Srata (laRuceti). De-a lungul curgerii sale, Moldova strbate mai multe localiti, printre
care oraele Cmpulung Moldovenesc i Roman.
Moldova se vars n rul Siret pe teritoriul judeului Neam, n apropierea oraului Roman.
De la rul Moldova i-a luat numele inutul istoric romnesc i statul medieval Moldova.

Rul Vorone este un curs de ap, afluent al rului Moldova.

Rezervatii naturale
Rezervaia geologic Piatra Pinului cu o suprafa de 1,4 ha reprezint un ecosistem extrem
de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de peti fosiliferi care
demonstreaz existena unei faune specifice: peti, corali, scoici, etc. Rezervaia pstreaz
urme de via din oceanul ce odinioar acoperea zona. Rezervaia, situat pe partea
dreapt a
rului
Moldova
este mpdurit, fiind
acoperit parial cu pin silvestru, brad, molid,
fag, etc.. Ca unicat, poate fi menionat faptul c specia
afinul negru se afl aici la cea
mai
mic
altitudine
din

Bucovina
(600 m).
Piatra oimului, situat la cteva sute de metri n amonte de Piatra Pinului, este vizitat pentru
pitorescul stncilor din pdure. Suprafaa rezervaiei este de cca. 0,50 ha.
Rezervaiile Piatra Pinului i Piatra oimului au dobndit regimul de arie natural protejat
prin Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naional.
Din patrimoniul natural mai fac parte:
- Pdurea de Mesteceni de unde se poate admira panorama oraului;
- Pietrele Doamnei sau Pietrele Muierilor reprezint un adevrat monument al naturii situat pe
latura vestic a rului Humor, pe Obcina care desparte Mnstirea Humorului de oraul Frasin.

Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa


Localizare: Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia
soselei Suceava - Falticeni din comuna Scheia, sat Sf.llie .
Descriere si istoric: Fanetele seculare de la Frumoasa au fost studiate detaliat in 1921 de
catre Mihai Gusuleac si considerate de acesta ca fiind o "interesanta costisa pontica cu resturi de
flora termofila". Este formata din doua planuri distincte orientate spre vest : in partea superioara,
la o altitudine medie de 395m este o panta cu inclinatie mare (cca.50 grade), iar in partea
inferioara apare o fasie de fanat aproape plana, cu mici zone uneori inmlastinate. in partea
superioara, cu panta mare, solul este uscat, nisipos cu un continut marit de carbonati, iar in partea
plata se gaseste un cernoziom lipsit de carbonati.
Specii ocrotite: Din punct de vedere al florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul
1892 un numar de 26 de specii de angiosperme (plante cu seminte inchise in fruct). Ulterior, alti
cercetatori descriu flora acestei rezervatii, printre care D.Mititelu si V.Cojocaru care citeaza 483
de plante vasculare, numeroase ciuperci si muschi. Multitudinea speciilor este evidentiata de
plante specifice multor zone de vegetatie si anume:

- circumpolare: rogozul (Carex sp.); - eurasiatice: Senecio integrifolius, toporasul (Viola


pumila); - europene: poroinic (Orchis ustulata); - central - europene: laptele cainelui (Euphobia
amygdaloides); - continentale: drobul (Cytisus ustulata), stanjenelul de stepa (Iris ruthenica),
deditelul (Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana); - pontice: barba boerului (Ajuga
laxmannii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila pitica (Hyacanthella leucophaea); - mediteranopontice: Lathyrus pannonicus; - mediteraneene: usturoiul salbatic (Albium flavum), Trinia
glauca; - balcano-dacice: Centannea banatica.
Rezervatia se gaseste la interferenta florei nordice cu cea sud-vestica, interferenta care se
datoreaza localizarii fanetelor seculare la contactul dintre provincia floristica central-europeana
si cea ponto-sarmatica.
Ion Nemes a descoperit si aici o noua specie de insecte, Coleophora bucovinella, a carui
habitat se limiteaza numai la aceasta zona.
Suprafata rezervatiei este de cca. 9,50 ha.

Rezervatia Fanetele seculare de la Calafindesti


Localizare: Rezervatia se gaseste la 6 km de orasul Siret, spre Suceava, in apropierea
drumului national (DN2).
Descriere si istoric: Interesul pentru aceasta rezervatie se leaga de un relict glaciar deosebit
de rar in flora tarii noastre si anume varza iepurelui (Ligularia glauca).
Altitudinea rezervatiei este cuprinsa intre 350-430 m, iar expozitia predominanta este cea
estica. Locul unde se afla rezervatia este cunoscut in toponimia locala prin indicatia "la stejari",
pe paraiasul Horait. Referinta toponimica atesta prezenta in trecut a unor intinderi de stejari
(Quercus robursi Quercus petraea) din care, astazi au ramas putine exemplare, in locul lor
instalandu-se fanetele actuale. Analizele au demonstrat caracterul stravechi al stejaretelor care au
rezistat glaciatiunii, fapt care explica dainuirea unor populatii de plante erbacee ce au gasit
refugiu in potecile rarite de stejari.
Specii ocrotite: O particularitate remarcabila a acestor fanete este prezenta unui numar
mare de plante caracteristice lizierei padurilor xeroterme (paduri care prefera temperaturile
ridicate): coada cocosului (Polygonatum odoratum), Potentilla alba, curpen (Clematis recta),
stirigoaia (Veratrum nigrum) si specii nemorale (specii care apar primele primavara): clopotei
(Campanula sp.), crinul de munte (Lilium martagon).
De asemenea se gasesc si specii rare si ocrotite: laleaua pestrita (Fritillaria meleagris),
stanjenelul siberian (Iris sibirica), bulbucul (Trolium europaeus), gladiola salbatica (Gladiolus
imbricatus), calcea calului (Caltha palustris), etc. Toate aceste elemente floristice asigura o mare
diversitate de culori pe toata perioada sezonului de vegetatie.
Suprafata rezervatiei este de cca. 17,30 ha.

Rezervatia Fanetele montane de pe plaiul Todirescu

Localizare: Accesul in rezervatie se poate face fie prin poteca de legatura care porneste din
satul Slatioara spre cabana Rarau, sau prin drumul Padinei, in partea sudica a codrului de la
Slatioara, usor accesibil, fie dinspre cabana Rarau, pe un drum de creasta ce duce la Slatioara.
Descriere si istoric: Propusa ca zona de protectie a codrului secular de la Slatioara inca din
1933, Rezervatia fanetele montane de pe plaiul Todirescu cuprinde pajistile montane ce
adapostesc o flora montana foarte variata. Fanetele sunt situate la o altitudine cuprinsa intre 1200
m si 1492 m.
Plaiul Todirescu, cum sunt denumite fanetele montane ce formeaza cununa superioara a
Codrului Secular Slatioara, marcheaza latura de sud-est a masivului Rarau. Creasta reprezinta
cumpana apelor intre doua mari bazine hidrografice, al Moldovei (spre nord) si al Bistritei ( spre
sud-vest).
Specii ocrotite: Dintre speciile rare de plante, amintim: usturoiul siberian (Allium
sibiricum), svertia (Svertia perennis), ghintura (Gentiana clussi), amica (Arnica montana),
barcoace (Cotoneaster integerrima), margarete (Chrysantheum sp.), vineteaua (Centaurea
austriaca), clopoteii (Campanula sp.), omagul (Aconitum sp.), bulbucii ( Trollius europaea).
Dintre speciile lemnoase amintim: molidul, fagul, paltinul de munte, scorusul.
Fauna este reprezentata de urs, lup, veverita, ras si cerb - specie care se evidentiaza prin
perioada de boncanit incepand cu 10 septembrie. Conditiile excelente de habitat fac posibila
prezenta cocosului de munte (Tetrao urogallus) in zonele superioare.
Dintre lepidoptere, Ion Nemes a descoperit aici doua specii noi pentru tara noastra:
Euphitecia linariata si Gnophos intermedia (forma gremmingeri), pe care Ie-a descris literatura
de specialitate.
Suprafata rezervatiei este de cca. 44,30 ha.

Flora i fauna
Flora i fauna confer judeului Suceava o inegalabil frumusee i atractivitate. Ponderea
vegetaiei o alctuiesc pdurile, care ocup peste 52% din suprafaa judeului i peste 7% din
ntregul potenial silvic al Romniei. n compoziia acestora, 79,4% este reprezentat de rinoase
i 20,6% de foioase. Pdurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei,
mesteacn i o mare diversitate de arboriuri. n amestec se gsesc plopul, paltinul, sorbul,
mlinul, scoruul i, mai rar, tisa. Dintre arbuti amintim zmeurul, afinul, mceul i meriorul.
Exist i civa arbori ocrotii: Stejarul din Cavana (500 ani), Stejarul din Botoana (350 ani),
Ulmii din Cmpulung Moldovenesc (500 ani).

Munii Bucovinei adpostesc numeroase specii floristice rare: sngele voinicului (Munii
Climani), floarea de col (Raru, Climani), smrdarul sau bujorul de munte (Climani,
Suhard), papucul doamnei, brusturul negru, arginica (Raru-Giumalu) etc.
Pe teritoriul judeului Suceava exist peste 20 de rezervaii naturale: rezervaii floristice
(fneele seculare de la Frumoasa, Ponoare, Calafindeti, fneele montane de pe plaiul
Todirescu), forestiere (codrul secular de la Sltioara, pdurile seculare de pe Giumalu, fgetul
de la Dragomirna, pdurea de pin ce vegeteaz pe un depozit de turb de la Tinovul Mare,
rezervaia de mesteacn pitic de la Lucina), geologice (Piatra ibului, Piatra Pinului i Piatra
oimului, Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului) i mixte (Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor,
Complexul 12 Apostoli). Fauna, bogat i preioas, include numeroase specii cu valoare
cinegetic ridicat: ursul i cerbul carpatin, cpriorul, rsul, lupul, vulpea, veveria, pisica
slbatic, jderul, hermina, dihorul, cocoul de munte, cocoul de mesteacn, fazanul, corbul,
diverse specii de acvile, vulturi, bufnie. Rurile de munte adpostesc specii rare de peti:
lostria, pstrvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul .a.

Vegetaie i culturi diverse. Judeul Suceava este singurul jude din ar care nu are
ogoare sterpe. Din suprafaa total a judeului (130.900 ha), fneele naturale ocup 4.855 ha, cu
o producie de 89.817 chint. (prod. medie la ha 18,5 chint.).

Punile ocup 8.406 ha.

Pdurile ocup 22.431 ha.

Livezile de pruni ocup 367 ha.

Ali pomi fructiferi ocup 564 ha.

Caracteristic : n privina producie la hectar a cnepii i a inului (fuior) judeul Suceava este n
fruntea judeelor rii.

Creterea animalelor. n judeul S.


se gseau n anul 1935 :
Cai 15.009, boi 29.633, oi 48.865, capre
365, porci 23.822, stupi sistematici 2.384,
stupi primitivi 727.

Fondul forestier ocup 53% din suprafaa judeului, reprezentnd 7% din ntreg
potenialul silvic al Romniei, Suceava ocupnd din acest punct de vedere locul I pe ar.
Ponderea vegetaiei o constituie pdurile, n suprafa total de 411.115 ha, ceea ce
reprezint aproximativ 48,1 % din suprafaa total a judeului.
Astfel, materialul lemnos se constituie ntr-o important resurs natural a judeului.

Este

cunoscut

faptul

c,

Bucovina export n toat Europa i


nu

numai,

importante

cantiti

de fructe de pdure, ciuperci i


plante

medicinale, virtuile

terapeutice i curative ale acestora


fiind cunoscute nc din antichitate.
Cele mai cutate produse, care
se gsesc din abunden n Bucovina,
sunt zmeura, afine, fragi, mure,
mcee, ctin, flori de soc, ciuperci
(hribi i glbiori) i altele.

Monumente istorice.

a) n oraul Suceava
Cetatea Sucevei, azi n ruine, ridicat n sec al XIV-lea de ctre Petru Muat, reconstruit de
tefan cel Mare, care a putut rezista aici armatei poloneze a regelui Ioan Albert n 1497. Sultanul
Soliman Magnificul, n lupta cu Petru Rare ptrunse n cetate la 1538 i grav n marmor
amintirea victoriei sale.

n 1673 regele Poloniei Ioan Sobieski fcu din aceast cetate punctul de reazim al dominaiei
sale n Nordul Moldovei.

Biserica Miruilor cu hramul Sf. Gheorghe, nlat n sec XIV de Petru Muat. A fost restaurat
de austrieci ntr-un stil lipsit de art. Alexandru cel Bun stabili aici sediul primului mitropolit al
Moldovei, Iosif, ctitorul mnstirilor Neam i Bistria.

Biserica Sf. Gheorghe a fost i ea reparat de austrieci cu mai mult pietate ns. I s-a atribuit i
ei acelai acoperi de igl pestri i strlucitoare. Biserica a fost nlat de Bogdan III la 1514
i terminat de tefni Vod la 1522.

Biserica Sf. Dumitru, nlat de Petru Rare ntre anii 1534 -1535. Are o clopotni nalt de 40
m i construit n 1561 de Alexandru Lpuneanu.

Biserica Sf. Nicolae nlat la 1611 de vistiernicul Nicoar Brescul cu un turn frumos.

Biserica Adormirea Maicii Domnului construit la 1639 de monahul Zaharia.

Bisericua Sf. Ioan Boteztorul, nlat la 1643 de ctre Vasile Lupu, poart i azi bourul
moldovenesc.

Biserica nvierea Domnului nlat n 1550 de ctre doamna Elena, soia lui Petru Rare.

Mnstirea armean Zamca nchinat Sf. Auxenie la 1551 de nobilul armean Agapsin Vartan.

Biserica Sf Cruce (armean), construit n 1521 cu interesante inscripii.

Biserica Sf. Simion (armean) construit la 1600.

Mnstirea armean Hagigadar, construit la 1512.

b) n jude :

Mnstirea Vorone

Mnstirea Vorone, supranumit Capela Sixtin a Estului, este un complex monahal


medieval construit n satul Vorone, astzi cartier al oraului Gura Humorului. Mnstirea se afl

la 36 km de municipiul Suceava i la numai 4 km de centrul oraului Gura Humorului. Ea


constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui tefan cel Mare (1457-1504). Biserica a
fost ridicat n anul 1488 n numai 3 luni i 3 sptmni, ceea ce constituie un record pentru acea
vreme.
Mnstirea Vorone a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeul Suceava din
anul 2004, avnd codul de clasificare SV-II-a-A-05675.[1] De asemenea, lcaul de cult este
inclus n patrimoniul mondial UNESCO.[2]
Din punct de vedere geografic, mnstirea este situat la sud de oraul Gura Humorului
din judeul Suceava, pe valea rului Vorone. Legenda originii bisericii unete dou mari
personaliti ale destinului naional romnesc: ctitorul mnstirii, tefan cel Mare, i cuviosul
printe Daniil Sihastrul, primul stare al mnstirii, unul din cei mai mari sfini pe care i-a
odrslit pmntul Moldovei, sihastru i duhovnic vestit. O sfnt candel aprins vegheaz
mormntul Sfntului Daniil Sihastrul, de unde obtea mnstirii ia binecuvntarea pentru
slujbele de diminea, dup-amiaz i de la miezul nopii.
Viaa monahal s-a ntrerupt n anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul
Habsburgic i s-a reluat n anul 1991, de data aceasta cu obte de clugrie sub stareia
Stavroforei Irina Pntescu

Biserica Toi Sfinii din Prhui, nlat la 1522 sub tefni Vod.

Biserica Sf Petru i Pavel din Solca, nlat de tefan Toma II n 1623 n stil gotic.

Biserica Sf. Ilie din satul cu acelai nume, nlat de tefan cel Mare n anul 1483.

Biserica din satul Ptrui, nlat de tefan cel Mare n anul 1487.

Mnstirea Dragomirna. Este unul din cele mai importante monumente religioase din ntreaga
Bucovin, nlat la nceputul sec XVII de Mitropolitul Atanase Crimca.

Biserica Tierea Capului Sf. Ioan din Arbore, nlat de hatmanul Luca Arbore n 1500.

Biserica nlarea Domnului din Burdujeni-Trg, nlat de postelnicul Teodor Movil la


1597.

Biserica din Ruseni, nlat de tefan cel Mare la 1502, n amintirea tatlui su, Bogdan, ucis
aici de Petru Aron.

DCCPCN Suceava a identificat vestigii arheologice (ziduri ce nu pot fi dect medievale)


n dou dintre locurile n care Consiliul Judeean Suceava construiete parcri i amenajri
specifice pentru monumente istorice, respectiv la Dragomirna i Rdui.
Descrcare de sarcina arheologic nu s-a efectuat (dei cele dou plasamente se gsesc
amndou
n
zona
de
protecie
a
monumentului), iar excavaiile s-au executat fr asisten de specialitate. Utilajele pe care le
adorm infinit (= buldozerele) au distrus n bun msur urme de construcii istorice (ele sunt
documentate fr nici un dubiu pe site-ul www.suceava.djc.ro, prin pana lui A. Buzincu).
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o institutie singulara in reteaua culturala
romaneasca, fiind singurul muzeu care a reusit sa transpuna cu mijloace muzeotehnice obisnuite
acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, natiune: traditia populara.
Muzeul a fost creat in anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona
etnografica Humor. Intrucat in anul 1996 vechiul sediu a fost redobandit de Ministerul Justitiei,
muzeul a fost obligat sa se mute intr-un alt spatiu, situat in centrul orasului, in imediata
vecinatate a Primariei, cladire ce face parte din zestrea imobiliara a orasului dar in care
functionase zeci de ani restaurantul Bucovina.

In aceasta cladire, reparata si


reorganizata de catre Primarie, s-a
deschis, in luna mai 2000, o galerie
de arta contemporana Galeria de Arta
Georges Cotos - gratie unei donatii
generoase ( 200 de tablouri ) facuta
de un om extraordinar : pictorul
francez de origine romana Georges
Cotos, nascut in anul 1915 in Straja Bucovinei. Elogiat de critica de specialitate, bine cotat pe
piaaa de arta europeana si nu numai, Georges Cotos a expus in capitale europene si americane,
uimind de fiecare data prin forta expresiei plastice si prin explozia de culoare a lucrarilor sale
nonfigurative.
Tablourile expuse in cele doua sali situate la parterul cladirii creeaza o atmosfera de
exceptie, culorile, tehnica speciala si tematica abordata transpunand vizitatorul in lumea mai
putin cunoscuta a semnelor si simbolurilor ancestrale.
Numit adesea "pictor al culorilor atomice", Georges Cotos este apreciat de catre Maestru
Ion Irimescu ca fiind foarte original si foarte detasat de ceea ce poate fi numit pictura
obisnuitaEste un pictor autentic, ce pare sa se fi nascut din frumusetea locurilor din Bucovina,
extragandu-si convingerile din impresiile pe care i le-au dat natura si pamantul natal. El deschide

drumuri noi si se impune ca o personalitate bine definita in randurile pictorilor consacrati din arta
plastica europeana.
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, organizat in cele cinci sali situate la etajul
imobilului, a fost deschis publicului in luna noiembrie 2005. La amenajarea spatiului si la
reorganizarea tematica au contribuit, pe langa comunitatea locala, Fundatiile Carpatica si Regele
Boduin, precum si Fundatia pentru Parteneriat, care au finantat doua proiecte din cadrul
programului "Mostenire vie", realizate in parteneriat cu Fundatia Domus din Gura Humorului.
Tematica muzeului etnografic a fost gandita ca o calatorie virtuala in universul spiritual al
satului bucovinean de la sfarsitul secolului al XIX-lea, sat virtual in care vizitatorul poate
parcurge principalele momente ale timpului calendaristic, Muzeul Obiceiurilor Populare din
Bucovina fiind o reprezentare a calendarului popular.
Trecerea din lumea artelor plastice, lume mai ales urbana, in lumea rurala, este marcata
de un stalp de hotar, reconstituit dupa modelul celor ce au fost inlaturati de tractoarele
colectivizarii fortate din anii 50 ai secolului XX. Urcand scarile, vizitatorul poate admira
cateva elemente de arhitectura traditionala, acomodandu-se usor cu universul traditiilor
bucovinene, ce-si vor destainui, treptat, secretele.

Colecia original de
linguri sculptate n lemn, prin numrul ei
impresionant
(aproape cinci mii de exponate, provenite din
Romnia i din
alte ri), arat, pe lng utilitatea casnic, cutarea
frumosului.
Sunt

expuse n casa-muzeu diferite tipuri de linguri din lemn: de


uz casnic, ciobneti i huneti.

Lucrate cu unelte simple, cu dalta i cu tesla


ce au dat forme

ornamentale de o rar frumusee, inspirate din motivele

vegetale i animale

ale mediului, lingurile poart i denumiri speciale:

mpletita cmpulungean, lingura logodiilor, lingura cstoriilor

Colecia reprezint o adevrat comoar de art popular, de crestturi miestre, de o rar


inventivitate a formelor: linguri obinuite, ns frumos ornamentate, cu coada n crestturi
scrijelite artistic i cu gvanuri n diferite forme.
Colecia mai cuprinde: linguroaie, verzoburi, jintuitoare, cue, cupuri Unele au coada
mpletit n opt, altele n ase ori n patru, iar altele au ornamentaii reprezentnd: cerbi, coarne
de cerbi, cocoi, peti, cozi de pete, erpi
Muzeul cuprinde i o colecie de tergare (peste 500 exemplare), custuri, ceramic i
numismatic.
n colecia de linguri sunt ascunse n detalii sute de generaii anonime de Brncui.

Casa

Memorial Ciprian Porumbescu Stupca


Situat n satul (i comuna) care poart numele celebrului compozitor, dirijor i interpret
romn ridicat de pe meleagurile mirifice ale judeului Suceava, complexul se constituie din trei
componente: casa memorial, muzeul memorial i cripta familial din cimitirul satului.
Aici se reconstituie prin intermediul unor exponate autentice (exemplu: pianul Mrioarei
Raiu Porumbescu, sora compozitorului) reprezentnd obiecte care au aparinut familiei, o
atmosfera de epoc, preponderent rustic, proprie mediului n care a trit i a creat n acest sat
ntemeietorul muzicii romneti moderne, Ciprian Porumbescu (1853-1883), sugerndu-se

relaiile acestuia cu universul satului, gama de impresii ce i-au pus amprenta specific asupra
personalitii i creaiei porumbesciene.
Casa Memorial Ciprian Porumbescu, inaugurat n 1953, este adapostit ntr-o anex
original (singura care s-a pstrat) a fostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu),
locuit de familia preotului, scriitorului i militantului romn din Bucovina, Iraclie Porumbescu,
ntre anii 1865-1883.

Pensiuni
Pensiunea Passiflora ****
Pensiunea Passiflora are o capacitate de 14 camere duble, cu posibilitatea de a introduce cate
unul - doua paturi suplimentare in cateva dintre ele. Fiecare camera are baie proprie, complet
dotata si echipata (dus cu hidromasaj, 1 cada cu jacuzzi, uscator de par, prosoape, sapun,
sampon), in fiecare camera exista minibar, telefon cu acces international, televizor cu cablu,
acces internet, (dvd si filme-optional), balcon.

Pensiunea Loredana ***


Situata in inima Bucovinei, in imediata apropiere a renumitelor manastiri Voronet, Humor,
Moldovita, Sucevita, Putna, pe cursul raului Humor, la poalele muntilor, Pensiunea Loredana va
ofera confortul si
calitatea
serviciilor de
cazare intr-un
cadru natural,
plin de savoare
si liniste. Pentru un
sejur complet
sau o vacanta de neuitat in
Bucovina impreuna cu familia,
prietenii sau
colegii,
Pensiunea
Loredana va
asteapta cu o
oferta
extrem de
atragatoare.

CasaBunicilor****
Casa Bunibiloreste un complex
turistic din 3 case traditionale
bucovinene, case de muzeu
din anii 1890-1900,pe care le-am
stramutat piesa cu piesa,
le-am reasamblat si le-am restaurat
impreuna cu o parte din
mobilierul propriu,
pentru a pastra
farmecul caselor batranesti de odinioara, mandrindu-ne ca am fost primii in zona
Bucovinei care au facut acest lucru.

Pensiunea Paradis ***

Pensiunea Boculet ***

Turismul rural

Turi
pondere
concentrat
Dornei,
Putna, Gura
n general
localitatile
nvecinate

smul rural (agroturismul) detine o


considerabila. Acesta este
n jurul zonelor Vatra
Cmpulung
Moldovenesc,
Humorului si
n

manastirilor.
Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori determinanti: dintre
cei mai importanti factori am putea aminti:
Calitatea peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura religioase. La acestea se
adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala.

Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru
bucovineni.
Datorita unui exces de spatiu n gospodariile taranesti (mai ales n zona de munte a judetului)
exista posibilitatea gazduirii turistilor n gospodarie, acestora oferindu-se camere aranjate si
mobilate n stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de o valoare deosebita.
Demn de retinut este faptul ca n cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turistii au ocazia
sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi chimici
sintetici.
O caracteristica a agroturismului din judetul Suceava este faptul ca valorifica n ntregime
produsele realizate n gospodarie. Ceea ce este, nsa, specific, este reprezentat de faptul ca
turistul are posibilitatea sa serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele
dintre ele fiind unice. Muti turisti se rentorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se rentlni cu
aceste produse. Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute si apreciate, curele de produse
alimentare naturale, curele de plante medicinale.
Un alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si obiceiurile
locale. Totusi, pentru turismul rural se manifesta nca o cerere relativ scazuta, aceasta situatie

fiind determinata de lipsa mijloacelor financiare (n rndul turistilor romni) si de insuficienta


promovare (n rndul turistilor straini).
Din ce n ce mai muli turiti autohtoni i strini vin s se cazeze n casele localnicilor,
atrai de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de via, precum i de
activitile sportive din natur.
Oferta de agrement n turismul rural este reprezentat de echitaie , drumeii pedestre,
cicloturism, pescuit i vntoare, vizite la stne, degustarea unor produse specifice buctriei
rneti.
O serie de localitti precum: Sucevia ,Vama, Moldovia , Putna, Ciocanesti, Mnstirea
Humorului ,Sadova, Lucina, Cacica, Neagra arului, Poiana arului, Poiana Negri, Dorna
Candreni, Cirlibaba, Poiana Stampei, Saru Dornei, Dorna Arini, Brodina, R ca, Marginea,
Argel, etc. sunt deja consacrate n practicarea acestui tip de turism.

Analiza SWOT
Puncte tari:
- varietatea i bogia resurselor turistice
existente
- existena unor obiective turistice de mare
atractivitate integrate n patrimoniul
universal
- tradiia ndelungat n desfurarea
activitilor turistice n teritoriu
- existena unor segmente stabile ale
cererii turistice n Culoar care revin an de
an n destinaiile turistice preferate
- numrul suficient i varietatea structurilor
turistice de primire, n condiiile cererii
actuale

Puncte slabe:
- slaba valorificare a resurselor naturale i
antropice, demografice i economice prin
turism
- degradarea sau epuizarea unor resurse
importante pentru activitatea turistic n
regiune (ex.: unele izvoare minerale,
nivelul de ntreinere a unor obiective

turistice)
- o cerere turistic cu un grad mare de
sezonalitate
- insuficiena amenajrilor turistice de
agrement
- promovarea insuficient la niv

Oportunitati:
- politicile la nivel regional i local care
consider turismul un domeniu economic
important
- posibilitile de finanare din domeniul
turismului ncurajate de fondurile
structurale
- orientrile o cerere turistic interesat de
oferta turistic a Culoarului n condiiile
orientrilor generale privind motivaiile
cltoriilor
- existena unor mijloace ieftine i facile de
promovare (ex: Internet)

Riscuri:
- concurena acerb la nivel regional,
naional i internaional pe aceleai
segmente ale pieei turistice
- prioritizarea altor domenii economice n
cadrul politicilor locale dect cel al
turismului ce exercit presiuni asupra
acelorai resurse
- inexistena unor politici clare i bine
coordonate de dezvoltare economic local
i de marketing n domeniul turismului

Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_Humorului
http://www.primariagh.ro/gura-humorului
http://www.gurahumorului.info/ro/

http://www.turistinfo.ro/gura_humorului/cazare-hoteluri-vilepensiuni-gura_humorului.html
http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina/bucovinageografie/gura-homorului