Sunteți pe pagina 1din 20

Gestionarea (ecologic a) deeurilor

- Casnice: produse de activitile casnice, magazine, comer


sub diferite forme, inclusiv produse industriale de la industrii
nepoluante: hrtia, cartonul, lemnul, sticla, textilele,
ambalajele de diferite proveniene
- Industriale netoxice: n mare, aceleai ca n cazul deeurilor
casnice, dar produse n cantiti mai mari
- Speciale: deeuri de provenien casnic sau industrial,
periculoase pentru oameni i mediu. Acestea necesit precauii
la manevrare i tratare, ntruct pot fi: explozive, inflamabile,
iritante, periculoase, toxice, caustice, cancerigene,
corozive, infecioase.
- Pot fi produse de utilizatori casnici (aparate electrocasnice i
electronice uzate, baterii, acumulatori auto, anvelope etc.),
uniti comerciale sau IMM-uri pentru produse sau servicii
(garaje i spltorii de maini, laboratoare foto, tipografii,
laboratoare de cercetare, coafoare i frizerii etc.)
- Pot fi solide (crpe, cartoane, baterii, reziduuri de vopsele), sau
lichide (produse de ngrijire a prului, spunuri, detergeni,
nlbitori, aerosoli, ulei uzat etc.).

- Se prelucreaz ca deeuri periculoase. Aceste deeuri trebuie depozitate n


locuri/recipieni speciali n instalaii omologate pentru protecia mediului
- Medicale: provin din funcionarea unitilor medicale, de nfrumuseare,
cabinetelor de medicin veterinar, unitilor de cercetare n medicin
uman sau veterinar i pot fi nepericuloase sau periculoase (risc de
infecii sau risc chimic)
- Din agricultur: paie, pleav, coji de cereale (gru, porumb, orz, mei,
secar, ovz), resturi de plante tehnice (coceni de porumb, tulpini i plrii
de floarea-soarelui, coji de la boabele de cafea i cacao, sorg, reziduuri de
la fabricarea hrtiei), resturi de lemn (coaja i ramurile de copaci, rumegu)
- Din construcii: deeuri de beton, mortar-rebut de la tencuieli, materiale
rezultate din ndeprtarea straturilor vechi de varuri i vopsele, sprturi de
sticl, resturi de vat de sticl, varuri stinse, lemn, material plastic cu
diverse utilizri n construcii etc.

- Radioactive

Ct sunt de mari cantitile de deeuri n


Romnia?

Gestionarea deeurilor
Reciclarea materialelor care se preteaz: hrtie,
materiale plastice, metale, sticl, componente
electronice, baterii, acumulatori auto, beton, asfalt
etc.
Stocarea n depozite ecologice (care s evite
contaminarea atmosferei i a solului cu produse de
descompunere intermediar)
Deeuri organice: incinerarea controlat, cu
recuperarea energiei coninute sub form de cldur
Gazeificarea deeurilor organice prin procese
termo-catalitice sau n plasm
Descompunerea biologic anaerob a deeurilor
organice biodegradabile

Incinerarea deeurilor organice agricole


Biomasa este considerata a treia resurs de
energie a lumii, dup petrol i lemn
Cantitatea de biomas echivala in 1991 cu 1250
TOE (Tone Oil Equivalent) pe plan mondial, cam
14% din consumul de energie anual din lume
In USA, valorificarea energetica a biomasei
contribuia cu circa 70 TOE, iar in Europa cu 20-40
TOE
Chiar daca este arsa, biomasa este considerata
CO2 neutra , intrucat se formeaza prin captarea
CO2 din atmosfera, pe care apoi il elibereaza tot
acolo (biomasa recircula CO2)
Cantitile de reziduuri agricole sunt considerabile,
iar preul acestui combustibil, foarte reduse

Cantiti de reziduuri agricole (1983)

Compoziia reziduurilor organice agricole

Cei mai buni combustibili sunt cei bogati in carbon (din


punct de vedere al valorii puterii calorice cantitatea
de caldura eliberata la arderea unui kg de combustibil)
Umiditatea si coninutul de minerale (cenusa)
influenteaza negativ arderea
In procedeele moderne, vaporii de ap din gazele de
ardere sunt condensai i cldura aferent schimbrii
de faz e recuperat, astfel se ating randamente
termice foarte mari, peste 100% fa de valorile
atinse cnd aceast cldur nu se recupereaz
Prezena azotului i sulfului conduc la emisii de SO2 i
NOX, ca i in cazul altor combustibili
Alte proprieti importante: densitatea n vrac,
coninutul de materiale volatile
Densitatea n vrac este mult mai mic dect a
crbunelui, de exemplu, din acest motiv volumele de
reziduuri agricole sunt foarte mari (pun probleme la
transport) mai ales in cazul paielor

Compactarea se poate realiza prin balotare (de


exemplu, in cazul baloilor de paie densitatea este
de circa 70-90 kg/m3), brichetare (brichetele de paie
au cam 250 kg/m3) sau peletizare (450-600 kg/m3)
Compactarea consum ns energie (40-50 kWh/t la
brichetare i 80-90kWh/t la peletizare), iar paiele
trebuie mrunite fin n cazul peletizrii; adugarea
unor materiale cu rol de liant mbunteste calitatea
produsului (rumegu, coaj de copac, coceni de
porumb)
Compactarea conduce la transport mai facil si la
imbunatatirea comportarii la ardere a
combustibilului: viteza de ardere comparabila cu a
carbunelui, posibilitatea arderii in cuptoare cu
gratare, micsorarea emisiilor de particule,
reducerea riscului de autoaprindere la depozitarea
in vrac, transport, depozitare si alimentarea
cuptoarelor mai uoare si mai sigure

Descifrarea mecanismului arderii


La aplicarea unei temperaturi mari are loc piroliza
masei organice
Fenomenul are loc i in cazul arderii, ca urmare a
insuficientei oxigenului in imediata apropiere a masei
organice
Aceasta conduce la descompunerea solidului in doua
clase principale de substante: volatilele si masa
solida, numita generic carbune (char)
Volatilele contin in principal hidrogen, monoxid de
carbon, dioxid de carbon si hidrocarburi; proportia
dintre acestea depinde de temperatura de piroliza
(devolatilizare) si de sursa transformata

straw = paie
stover = coceni de porumb

Se observ c se formeaz proporii mari de gaze


combustibile (cam 67% din cldura degajat la
ardere provine din volatile)
DE AICI A APARUT IDEEA GAZEIFICARII
MATERIILOR ORGANICE, RESPECTIV
TRANSFORMAREA LOR IN GAZE
COMBUSTIBILE, DATORITA UNOR AVANTAJE
TEHNOLOGICE PE CARE LE AU
Volatilele formate ard cvasi-inastantaneu, dup cu
arat experimentele care monitorizeaz
concentraiile oxigenului in cuptor
Acest comportament impune un design special
pentru instalaiile de ardere fa de cazul folosirii
carbunelui (investiii mari)

Probleme legate de cenusa


Compozitia minerala a reziduurilor
agricole este foarte diferita de la o specie
la alta

Prezena potasiului determin atingerea unor


puncte de topire joase ale cenuii
Acest fapt determin depunerea de cenu pe
elementele sistemului de ardere, avnd ca efecte
fluctuaii de temperatur i presiune anormale si
pericol de explozii pentru arztoarele cu strat
fluidizat de combustibil, precum i efecte de
coroziune si eroziune
Intervalele de temperaturi de topire depind de
natura deseurilor

Reactii chimice

(SiO2 provine din nisipul vetrei)

Daca exista urme de fier in cenusa, acesta contribuie


la captarea oxizilor alcalini

In mod obisnuit, problemele de emisii de NOx si SO2


intalnite in cazul carburantilor lichizi apar si in cazul
deseurilor solide
Problema se rezolva in parte prin alimentarea mixta a
cuptoarelor cu carbune si deseuri, introduse in zone
diferite, si recircularea + tratarea catalitica a gazelor

Gazeificarea deseurilor solide


Transformarea termo-chimic a materialelor cu
coninut de carbon ntr-un amestec de gaze
combustibile numit gaz de sintez (CO + H2)
Variant a gazeificrii: piroliza
Prima aplicare a gazeificrii dateaz din 1812, prima
instalaie de gazeificare a fost instalat n 1839,
primul motor cu ardere intern alimentat cu gaze
provenite din gazeificare dateaz din 1881
n al doilea rzboi mondial au funcionat circa UN
MILION de instalaii de gazeificare pentru a asigura
carburantul pentru maini de rzboi, camioane,
autobuze, folosind drept combustibil lemnul
Reactoarele de gazeificare pot fin n strat fix cu
circulaie descendent (75%) sau ascendent
(2,5%), cu strat fluidizat (20%)

Gazeificarea const n nclzirea materiei organice la


temperatur nalt, n prezena unei mici cantiti de aer
sau vapori de ap sau amestec de aer cu vapori de ap,
obinndu-se cantiti mari de produse gazoase i mici cantiti
de gudron (smoal) i cenu
Gazeificarea este un proces termo-catalitic; catalizatorii
folosii sunt pe baz de nichel-dolomit
Piroliza: procedeu termic asemntor, dar FR aport de aer
sau vapori de ap
n cazul pirolizei se obin cantiti mai mari de gudron i se
obine i un produs solid, numit cocs (char)
Scopul cercetrilor de optimizare a procesului de gazeificare
este creterea proporiei de gaze i micorarea cantitii de
smoal i gudron
Temperaturile se situeaz ntre 600-1000oC
La ora actual drept mas organic se folosete aanumita biomas, nelegnd o varietate imens de deeuri
organice, n special provenite din prelucrarea masei
vegetale

Compoziia gazului depinde n foarte mare msur


de cea a materiei prime folosite, de agentul de
gazeificare i de condiiile de lucru
CH4 (5565%), CO2 (3545%), N2 (03%), H2 (0
1%), and H2S (01%); putere caloric: 48006700
kcal/m3 (metanul pur are 8900 kcal/m3)
Etapele de obinere sunt: gazeificarea i separarea
gudronului
Separarea gudronului se poate face fie n interiorul
reactorului de gazeificare, cu obinere de gaze
suplimentare, sau n afara reactorului de
gazeificare

Tipuri de reactoare de gazeificare