Curs 1

Edward Hall: despre spatiu (spatial in comunicare)

Comunicarea de success
Comunicarea ca interactiune sociala presupune cunoasterea regulilor lingvistice si a normelor
sociale,culturale. Competenta de comunicare se refera la competentele de natura lingvistica si la
cunostintele raportate la regulile psihologice, culturale, sociale care guverneaza comunicarea intr-un
anumit context. Se vorbeste despre reusita,succesul comunicarii atunci cand mesajul este descifrat si
inteles de catre interlocutor. Ca sa vorbim despre realizarea si reusita comunicarii trebuie sa luam in
considerare nu doar abilitatea de a produce mesaje lingvistice pertinente ci si capacitatea de a evalua
influenta contextului asupra sensului mesajului.
Comunicarea eficienta consist ape langa descifrarea si intelegerea mesajului si in aspectul referitor la
asimilarea informatiei si in influentearea R. Succesul comunicarii se realizeaza de emitator prin captarea
atentiei R prin adaptarea mesajului la R si la context, prin formularea unui mesaj correct, coerent.
Succesul comunicarii are in vedere si R prin ascultare si adoi feedback. Exista insa si factori
perturbatori, timpul si spatiul potrivit pt emitarea mesajului sunt un aspect important in vederea unui bun
context.
Exista obstacole de facture sociala (mediul professional:sex, varsta, apartenenta la un cult), de facture
psihologica (agresivitate, timiditate), de natura fizica(atitutidnea, ticurile), de natura
culturala(limba,vocabular, intellect).

Interculturalitate
Conceptul de multiculturalitate se fundamenteaza pe ideea existentei si recunoasterii diversitatii,
diferentei.Oamenii sunt diferiti, valorile nu pot fi reduse la un numitor comun, iar intelegerea si
recunoasterea acestui fapt constituie un prin pas catre multiculturalitate. De aceea e evoie sa avem parte
de o educatie multiculturala, suntem diferiti si trebuie sa venim in intampinarea diversitatii. Educatia
multiculturala se defineste ca formare sistematica ce vizeaza: *o mai buna intelegere a culturii in
societatiile umane *o capacitate mai mare de a comunica intre personae de culture diferite *atitudini mai
bine adaptate la contextul diversitatii culturale prin mai buna intelegere a mecanismelor psiho-sociale si
a factorilor psiho-politici care pot genera xenofobiem rasism *mai mare disponibilitate de a participa la
interactiunea sociala creatoare de identitate si umanitate. Rezulta de mai sus ca obiectivul ed. multi. se
atinge urmarind calea intelegere-comunicare (si aspectul comportamental)

Curs2
Variabilele unei culture

Cultura valori, variabile

Cultura este conceptualizata prin raportare la valori si practice. Geert Hofstede:*cultura I o explica ca
fiind civilizatie, formare, rafinament spiritual *cultura II o programare mental, colectiva, prin care
membrii unei colectivitati se disting de o alta categorie de persoane.
Variabilele unei culturi.
Ideea de baza a mlticulturalitatii o reprezinta existent diversitatii si a diferenierii (problemele sunt
identice pt toata umanitatea, insa felul in care sunt abordate e diferit -> probleme de natura economica,
medicala, economice, militare, ecologice). Aceste problem sunt abordate si tratate diferit.
In fiecare cultura exista elemente cu character general, universal (educatie, hranire), dar acestea sunt
abordate in mod distinct de fiecare cultura. Cele mai importante variabile ale culturii: 1.sensul identitatii
si al spatiului 2.limbajul si comunicarea 3.aspectul exterior, vestimentatia 4.felurile de mancare si
mesele 5. Locuinta 6.invatamantul si educatia 7. Munca, atitudinea fata de munca, diviziunea muncii
8. Relatiile interumane:familia, prietenii, relatiile cu cei din jurul nostrul, relatii restranse sau mai largi
9. Timpul (acceptiuni diferite) 10. Valori, credinte, atitudini .

Curs IV

Individualism Colectivism
Sunt polii opusi ai celei de a IIIa dimiensiuni a culturii stabilite de Hofstede si se refera la raportul
individ-grup (rolul pe care il joaca individul, grupul este diferit de la o cultura la alta). Societatile
individualiste acorda prioritate interesului personal in defavoarea celui general. Originea diferitelor
atitudini fata de individual sau colectiv se raporteaza la un element fundamental al soc.umane si anume
inclinatia pt unitate-pluralitate. Primul grup din care facem parte este familia, care in societatile
colectiviste este perceputa ca familie lagita si se carcaterizeaza prin stabilirea unei interrelatii in acelasi
timp practica si psihologica intre grup si individ. In socitetatile individualiste, grupul familial este
desemnat ca familie nuclear si se caracterizeaza prin lipsa dependentei intr-un anumit moment dintre
grup si individ (individul de la un punct nu va mai apartine grupului).
Indicele de individualism in familie. In societatile in care grupul este prioritar(indice I slab), modelul
familial este familia largita. Copii crescuti in acest mediu invata sa se considere membri ai unui grup
care se diferenteaza de alt grup (noi si ei), Lor li se dezvolta un puternic sentiment de apartentnta la un
grup, dezvoltandu-se credinta ca sunt protejati, ei oferind loialitate grupului. Se creeaza o relatie de
interdependeta intre individ si grup. Societatile cu indicele I puternic in care interesul individual il
depaseste pe cel al grupului, educatia copilului se axeaza pe independent, el invatand sa se descurce

singur. In majoritatea cult.colect., confruntarea direta cu o alta persoana este considerata lipsa de respect
intrucat porneste de la idea de armonie. Ideile copilului care apartine culturii colectiviste sunt
predeterminate de catre grup si invata sa-si construiasca propriile pareri in functie de ale celorlati, iar
loialitatea de importanta. Intr-o familie colectivista, relatiile interumane capara sens de ritual (prezenta
la sarbatori, celebrari familia are un caracter de obligativitate).
Intr-o cultura colectica a fi impreuna nu inseamna naparat sa vb, in culturile orientale vizitele se pot face
fara a vb. Tacerea e considerata fapt normal, se vise si se pleaca fara a anunta, nefiind un lucru
deranjant. In culturile indv.confruntarea opiniilor e considerata o cale de a ajunge la adevar. Conflictul e
privit ca un fenomen normal, a carui gestionare trebuie invaatata. Copilul este incurajat sa isi formeze
propriile opinii.

Mediul professional
Intr-o cultura colect.un patron angajeaza o persoana care apartine unui grup. In acest tip de cultura,locul
de munca poate devein un grup cu care individul sa se identifice. Performantele scazute ale unui salariat
nu reprezinta un motiv sufficient de bun pt a fi dat afara. Intr-o soc.colect.managementul este de grup si
este privilegiata relatia personala in defavoarea afacerii.
In cultura individ.nu este agreata angajarea cuiva din familie, angajarea fiind rivita ca o relatie
comerciala pe piata muncii. Primele se acorda dupa performante iar managementul este organizat.
Afacerea primeaza in detrimentul relatiilor personale.

Gradul de control al incertitudinii

Controlul incertitudinii un grad ridicat de incertitudine genereaza anxietate care trebuie inlaturata. Cele
3mari categorii de modalitati de inlaturare a gradului de incertitudine:tehnologia, religia, legile. Tehincertidudini legate de locul de munca, prin reguli/legi anularea incertitudinii provocate de
comportamentul unor indivizi, religia ajuta la acceptarea unor incertidudini in fara carora suntem
dezarmati. Pentru o tara indicele de control al incertitudinii reprezinta expresia nivelului de anxietate
existent datorita viitorului incert. Acest sentiment actualizeaza prin stress, nevoia de siguranta si
predictibilitate. Fenomenul economic infulenteaza gradul de anxietate. Tarile in care economia
functioneaza bine se caracterizeaza printr-un nivel redus de anxietate.
Indivele de control al anxietatii Familile cu grad ridicat de control al incertitudinii au nevoie de reguli
rigide. Copii sunt invatati ca exista idei bune dar si tabuuri. in Familile cu grad scazut de control al
incertitudinii, normale sunt exprimate in termini simpli (a fi politicols, cinstit). Normale legate de
imbracaminte, limbaj sunt rigide, dar copii trateaza lumea netinand cont de aparente.

Locul de munca- in tarile cu control al incertitudinii mai mic (sua uk) regulile rigide provoaca
discomfort psihic, pe cand in tarile cu control al incertitudinii mai mare destabilizare. Societatile cu
indice mare dispun de o serie de legi formale si informale prin care sunt cotrolate drepturile angajatilor,
angajatorilor. Gradul de anxietate produc difereniere la nivelul comportamentului la nivel emotional. In
tarile cu indice mare indivizii prefer munca dura. In tarile cu control mic indivizii isi asuma munci grele
dare prefera sa se relaxeze. Societatiile cu indice mic sunt tolerate in ceea ce priveste comportamentele
care ies dintr-un anumit tipar fata de societatile cu indice mare in care ceea ce este diferit este periculos.

Teoriile lui Hofstede

Criterii: Raportul cu autoritatea, reprezentarea de sine sau modul de gestionare a conflictelor.
Hofstede distinge 4 domenii in care se manifesta acestea si care consituie dimensiunile unei culturi:
1.distanta ierarhica 2.de individualism collectivism 3. Gradul de masculinitate feminitate
4. Controlul incertitudinii
Acestea influenteaza felul in care gandeste, actioneaza si reactioneaza individual. Distanta ierarhica se
refera la inegalitatile dintre indivizi legate de capacitate de natura fizica sau intelectuala (abilitati,
inteligenta, presigiu). Exista diferente de natura ierarhica de la o tara la alta putandu-se calcula un idnice
de distant ierarhica pe tara. Astfel in fiecare tara exista diferenta la nivelul claselor sociale, al familei, al
mediului professional si scolar. Distana ierarhnica se defineste drept grad de inegalitate prevazut si
acceptat de catre indivizi. Intr-o societate inegalitatea este concretizta prin existenta claselor sociale.
Tarile de limba latina au un indice de distant ierarhica relative ridicat fara de Danemarca, Norvegia unde
indicele este scazut.
In ceea ce priveste familia indicele de distana ierarhica: familia are un impact considerabil asupra
programarii noastre mentale (copii incep sa achizitioneze informatii spre aceasta distant ierarhica inca de
mici si desigur ei urmeaza exemplul parintilor). Intr-un mediu in care distanta ierarhica este mare copii ii
asculta pe parinti, tinerii se supun varstnicilor, autoritatea parientala dureaza cat parintii sunt in viata iar
modelul dependent fata de cei varstnici ramane impregnate in comporamant. In culturile cu distant
ierarhica mica, copii sunt considerate egali celor mari in momentul in care sunt capabili sa actioneze
singuri. Educatia copilului este axata pe independent acestuia.
In invatamant prin educatie se perpeturaza relatia copil-adult; astfel unde distant este mare inegalitatea
ce caracterizeaza relatia de familie se regaseste in relatia prof-elev Intr-un context cu distant mica
procesul educational este axat pe elev. Calitatea achizitilor depinde in mare masura de excelenta elevului
in aceasta situatie.
In mediul professional in tarile in care ditanta e mare exista o diferentiere neta intre supperiori si
subordonati, inegalitatea este exprimata clar, dar raportul superior-subordonat nu este neaparat lipsit de
marca afectivitatii. In culturile cu distant mica raportul este de egalitate, pozitile pot fi interschimbabile.

Distanta ierarhica si ideologia politica relatatia autoritate cetatean care difera in functie de tara unde
distant de mare in plan politic se manifesta in forta (aripa stanga si dreapta) iar in centru este slaba. Unde
distana este mica exista guverne pluraliste si este posibila trecrea acifista de la un partid la altul in functie
de alegerile democratice.
In concluzie indifferent de statusul si rolurile obtinute si ideplinite de un individ in societate el se alfa suv
influenta culturii. Atitudinile si comportamentul individului se descireaza cunoscand programarea mental
a individului data de cultura din care face parte.
Problema inegalitatii este strans legata de cultura, Gradul de masculinitate: masculin si feminin in context
intercultural nu se refera la diferenta biologica ci la rolurile sociale determinate de cultura. Intaietatea pe
care o acroda fiecare in parte altor valori decat cele stabilite de caterogria din care face parte fiecare
printr-o conventie sociala. Valorile de reusita si posesie sunt masculine, legate de mediu sunt feminine.
Societatile maswculine se caracterizeaza printr-o diferentiere neta a rolurilor (barbatul e puternic,
impunator, aspect financiar iar femeia este tandra, interesata de familie) In societatile feminine lucrurile
pot fi schimbate, rolurile pot fi schimbate. Masculin:Japonia, Italina, Mexic Feminin:Suedia, Nrovegia,
Costa Rica
Mediul familial M si F familia ofera relatia parinte-copil si relatia sot-sotie. Intr-un context cu distant
mare si cultura F ambii parinti sunt dominanti impartasind aceeasi grija pt calitatea vietii si a relatiilor
Intr-o cultura cu distant mare si cultura M norma este tatal dominant, mama supusa. Intr-o cultura cu
distant mica si M tatal este cel mai dur, preocupat de aspectul practice iar mama este mai putin dura. Intro cultura cu distranta mica si feminine ambii parinti nu sunt dominanti,
Gradul de masculinitate nu se refera numai la repartizarea roluriloe in familie ci demonstreaza ca si M si F
sunt inclinati catre valorile dure in tarile masculine. Si orientate catre valorile blande in tarile feminine.
Femeile sunt ambitioase in tarile masculine. Barbatii sunt mai optimisti si tandrii in tarile feminine.

Modelul de Iceberg al Culturii

Unul dintre cele mai cunoscute modele ale culture este iceberg-ul. Centrul modelului se bazeaz pe
elementele ce alctuiesc cultura i pe faptul c unele dintre aceste elemente sunt foarte vizibile, in timp
ce altele sunt greu de descoperit. Ideea ce se afl in spatele acestui model este aceea c, cultura poate fi
schiat asemeni unui iceberg: numai o poriune foarte mic din iceberg se poate vedea deasupra apei.
Acest varf al iceberg-ului este susinut de o parte mult mai mare, dedesubtul apei, deci invizibil. Cu
toate acestea, aceast parte de jos a iceberg-ului este fundaia puternic. De asemenea, in cultur sunt
cateva pri vizibile: arhitectura, arta, gtitul, muzica, limba, doar pentru a numi cateva. Dar fundaia
puternic a culturii este mai greu de observat: istoria grupului de oameni ce menine istoria, normele,
valorile,adoptrile (prerile) lor despre spaiu, natur,timp, etc.
Model de iceberg relev faptul c prile vizibile ale culturii sunt doar expresiile prilor sale invizibile.
De asemenea, scoate in relief cat de dificil este i cand s inelegi oameni cu medii cultural diferite
pentru c noi putem s observm prile vizibile ale iceberg-ului lor, dar nu putem s vedem

imediat care sunt fundaiile pe care aceste pri se fundamenteaz. Pe de alt aprte, modelul de iceberg
las nite intrebri menionate mai sus fr rspunsuri. De cele mai multe ori, este folosit ca punct de
plecare pentru o analiz mai in adancime a culturii, o prim vizualizare a faptului de ce este uneori aa
de dificil s inelegi i s vezi cultura.
Modelul de iceberg ne concentreaz atenia asupra aspectelor ascunse ale culturii. Este de menionat c
in intalnirile interculturale pot fi gsite similitudini la prima vedere ce pot fi bazate pe preri complet
diferite asupra realitii. Intre tineri, diferenele cultural uneori nu sunt chiar atat de evident percepute:
peste granie, tinerilor le plac blugii, ascult muzic pop i trebui s-i acceseze e-mail-urile. A inva
intercultural inseamn, in primul rand, a fi contient de partea de jos a propriului iceberg i a fi capabil
s discui cu alii despre aceasta pentru a-i inelege pe alii mai bine i pentru a gsi domenii comune.