Sunteți pe pagina 1din 2

ORIGINEA FATADELOR PICTATE A BISERICILOR MOLDOVENESTI.

ANDRE GRABAR
-pereti ext transformati in covor oriental
-apare brusc,se intinde cu repeziciune in regiune spoi dispare la fel de repede cum a aparut
-originea procedeului nu a fost inca explicat
Lista monumentelor de interes este usr de stabilit insa cronologia acestora este de cele mai multe ori
incerta,
-pe fatada nordica a manstirii Humor,inscriptie 1535
-2 inscriptii -1537 -Moldovita
-Probota 1530-an constructie
-Baia 1532-an constr
Toate au fost pictate la ext dupa anul de constructie,
-Picturile ext de la Arbore(1502) si cea de la Sf Gh din Suceava(1514-1522)
seamana ca stil, tehnica si gama de culori;din pacate nici un docum nu ne informeaza despre data
pictarii.
Se admite totus pentru frescele int si ext de la Sf Gh plasarea intre 1522 si 1534-1535 aprox,aceasta
ultima data fiind cea a constructiei bisericii Sf Dumitru din Suceava unde se pare ca s-a reluat
pictura de la Sf Gh.
-Pictura de la ext de la Arbore este f dificil de determinat;pe de-o parte seamana f mult ca deoratie
cu fatadele Sf Gh si uneori cu cea de la Humor si Moldovita,plasata aprox 1502,pe de alta parte o
inscriptie din inter bis Arbore vorbeste despre un pictor numit Dragos si gasim si o inscriptie
1541.Acest an pare a fi unul al decoratiei ext pt ca se plaseaza f aproape de anul executiei celorlalte
bis(Sf Gh-inainte 1535, Humor-1535, Moldovita 1537).
De obicei pictarea se facea imediat dupa constructie ,exceptie facand Voronetul(1488) si
Balinesti(1499),-au fatade tipice monum de sf de sec XV cu aspect ingrijit csiraguri de discuri
emailate.Pictura de la Balinesti este datata aprox in anii 30 ai sec XVI.Este aprox data la care putem
aprox Judecata de Apoi de la Balinesti comparata cu Humoor si Moldovita.
Ramanne de mentionat decoratia ext de la Rasca ,construita in 1540 si pictura de la Sucevita care se
plaseaza aprox 1600.Imaginile fatadei de sud de la Sf Ilie au fost aprox in sec XVII .cum o
marturiseste stilul dar si portretul mitropolitului de Suceava Varlaam,(1632-1658).
-din 11 exemple de pictura ext din Moldova numai unul apartine sec XVII-Sf Ilie,altul 1600
-Sucevita ,Voronet -1550 aprox,Aceste 3 monum se intind pe un spatiu de timp considerabil.
Din contra ,intre 1522-1541 s-au pictat 8 fatade.
Se pune intrebarea ,de ce a disparut atat de repede o tehnica picturala ca re se dovedise ca luase un
avant asa puternic si varia f putin de la un monum la altul.
Bineee,acum incepe teoria,:))
Remarca dl Grabar,ca aceste biserici pictate pe exter, posedau un exonartex-pridvor,si ca acestea
aveau aproape totdeauna spatii f mari intre stalpi.La Humor si la Moldovita ,pridvorul se deschidea
in trei locuri prin arcade, la Baia, de asemenea,la Probota si la cele 2 biserici din Suceava sunt 3
1

deschideri gotice mari,absente in mava si in pronaos,care asigura comunicarea imediata.La Balinesti


pridvorul este un peron monumental, cu arcade deschise ,precedand intrarea principala in biserica.
La Arbore nu exista exonartex dar exista un soi de constructie in antis acoperita de o cupola
monumentala ,constructie particulara cu rol de pridvor.
Si pe ca pictura de la Voronet este executata dupa construirea pridvorului in 1547,Grabar trage
concluzia ca generalizarea pridvorului coincide grosso modo cu aparitia picturilor ext.
Pridvorul se prezinta ca un spatiu intermediar intre inter si ext bisericii,si in Bizant dar si in tarile
slave,si primeste o decoratie pictata pe partea ext arceler si stalpilor care il sustin.Gratie grandorii si
frecventei deschiderii pictura pridvorului este vizibila de afara dar si din interior de cei care se
apropie de biserica.Astfel biserica da impresia ca are fatada pictata,desi este pictat in sine doar
pridvorul,Intelegeti?si,spune Grabar,de aici pana la picta toata biserica nu a fost decat un pas.
Si vine cu 2 calupuri demonstrative.
1;decoratiile pictete pe fatade sunt compuse dintr-un nr mare de subiecte reunite intr0un ansamblu
iconografic pefect ordonat,,care variaza ca subiect doar f putin de la monum la monum.si sunt cele
pe car ele putem gasi in mod obisnuit din sec XII,XIII,XIV,pe peretii nartexului si extonartexului in
bisericile, bizantine,slave romane,Ex,paragraful 3 pag 906,
Nu vom gasi niciodata pe peretii ext Marile Sarbatori,nici Patimile,care sunt subiecte principale in
decoratia navei.In fine ,teme princip pe care le gasim pe per ext,Asediul Constantinop,,Scara lui
Ioan Sinaitul,si Vamile Ceresti,vor imbogatii o serie considerabila de compozitii cum ar fi Imnul
Acatist, sau tema fundamentala in pictura de de sec XVI, tema Mortii si invierii.Ori,tema
Acatistului ca si imaginile reprezentand Moartea fac de obicei parte din ciclul nartexului.
Toate subiectele enuntate se gasesc pe fatada occidentala a bisericilor moldov,in timp ce cele 3
abside au o decoratie independ,
Partea orientala a decoratiei ext este dezvoltarea grandioasa a temei Deisis,care poate fi comparata
cu marile iconostase rusesti care apar in aceiasi epoca-1500-figuri de apostoli ,profeti,si sfinti
reprezentati in atitudine de rugaciune.Acest tip de imagine apare incepand cu sec IV chiar mai
inainte si o gasim in sec XIV in navele bisericilor sarbesti-vezi pag 907 liniat 2.