Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Relieful Structural PDF
Relieful Structural PDF
CARTO ANUL
II
- CURS
RELIEFUL STRUCTURAL
1.
Caracteristici generale
Rocile mai ales cele sedimentare se gdsesc dispuse in strate iar acestea au o anumitd
desfrqurare in spatiu, adicd alcdtuiesc o anumitd structurd.
Se disting mai multe tipuri de structuri:
- oizontald (tabular6) - stratele sunt orizontale
- monoclinal5 - stratele inclind intr-o direcfie
cutatd
2.
- dacd alterneazd strate dure cu strate moi au caracter complex distingdnduin dreptul stratelor moi
se: trepte strttcttrrtle (brAne. terase). pe stratele dure; sttrplombecuprinse intre strate dure: glacis pe strate moi groase'
RomAnia
- pe strucrunle odzontalese dezvoltd frecvent podigurile structurale (ex. in
Podiqul Dobroger de Sud: in S. U.A. Podiqul Colorado)'
2.2. Retieful dezvoltut tn structura monoclinuld
- c(u.ctcteristicile structurii - stratele inclinS intr-o direclie.
- inclinarea vanazd de la cAteva grade la verticalb'
- suprafa{a stratului are o cddere inferioard planului
care taie stratele in cap;- exceplie pozilra aproape vertical[ a
stratelol.
asimetrice;
se
structura orotectonica iniliald sd fie modificatdradical inc6t formele de relief pozitive sd
inscrie pe cutele sinclinale gi invers.
in lungul axului
culmilor de anticlinal; ele corespund bazinului de receptie, ale vdilor de tip rvz; prln
addncirea ogaqelor gi ravenelor de la obirgia acestora se produce aqa numitul proces de
o'golire" al anticlinalului qi de extindere a formei negative, situalie favoizatd de existenla
unor strate de roci moi. Flancurile butonierei alc[tuiesc frunli de cuestd ce au o desfrqurare
*fa[d?nfalt'.
simetric6 qi o pozilie
o Yalea de anticlinal - este o vale demoltatd in lungul axului unui anticlinal sau
anticlinoriu. Se impun prin ldrgime, simetrie gi versanti cu caracter de frunfi de cuest[.
Rezultd prin dezvoltarea qi unirea mai multor butoniere situalie insofitd de capt[ri qi
rcalizarca unui rdu colutar principal. De asemenea se dezvoltd prin inscrierea in regiunile
cutate qi nivelate de eroziune a unor r6uri in lungul axului cutelor anticlinale . Prin
addncirea rapidd ele "golesc" anticlinalul d0nd vdi largi. (dacd rocile sunt moi) sau
inguste(dacd precumpdnesc rocile dure). in situalia in care stratele de roci din miezul
anticlinalului formeazd un areal dur iar lateral de acesta se afld capetele stratelor mai moi
atunci se poate ajunge ca talvegurile vdilor de pe suprafala de eroziune sd urmdreascd 9i sd
se adinceascd pe acestea sau sd treacd relative perpendicular pe ele. Rezultatele vor fi in
primul rind dezvoltareaunor v6i longitudinale pe flancrtrile anticlinalului ce vor fi paralele
cu miezul acestuia care va fi deLqat in culme secundard. fn al doilea rdnd valea
transversald pe anticlinal va fi ingustd in sectorul central (dur) al anticlinalului cdpStdnd
o Butoniera (combe infuancezd) este o depresiune alungitd creatd
cut[ sinclinal[
structurale
din
suprafele
alcltuiti
o butoniere
diferiti.
de deasupra. Ele se vor addnci qi la un moment dat vor intersecta blocurile cristaline cu
pozilia cea mai ridicatd. in continuare se inregistreazd evolulii deosebite jn-trei segmente
ale vdii: in aval de blocul cristalin unde ad0ncirea va continua normal, in sedimentar
rezultdnd o vale largd, - in blocul cristalin- unde intreaga energie de care dispun o va folosi
lineard rezult6nd o vale ingustd (chei, defileu) cu pantd longitudinald
numai pentru
"roririr"
**. qi cu numeroase praguri; in amonte de blocul cristalin unde va predomina eroziunea
lateral[ intrucdt acesta reprezrntdun nivel debazd local ridicat; rez:ultd un sector de vale
largd, care treptat se va transforma in bazinet depresionar rdmas suspendat in spatele
cheilor tdiate in blocul cristalin.
Deci sectorul de vale ingustd secfionat in masivul cristalin sau eruptiv va avea catacter
prin
epigenetic, o vale qeatd pe o direclie in structura acoperitoare qi care s-a impus
existd
defilee
chei,
de
lineard in structura durd de dedesubt. in spatele unor astfel
".oiirr.
totdeauna bazinete depresionare suspendate (sunt frecvente la vlile din Munfii Apuseni Galda, Rime!, pe Criquri etc.).
2. 6. Relieful dezvoltat pe structurufaliatd.
Structura faliatd poate fi 1ni1ial orice structurS dar care datoritd miqcdrilor tectonice
este fragmentat6, in blocuri care pot fi ridicate, cobordte cu mdrimi deosebite. Suprafala
contactului dintre dou[ blocuri formeazd planul de falie,linia care apare la zi in lungul
contactului blocurilor reprezintd linia de falie, mdimea ridic[rii unui bloc in raport cu
cel6lalt constituie lndlyimeafaliei, distaga in plan a depdrtdrii unui bloc in raport cu celdlalt
este pasul faliei etc.
tntr-o regiune faliatd existd un numdr mare de blocuri. Aqezarea in plan qi pe verticald
qi evolu{ia acestora sub actiunea agentilor externi conduce la individualizarea unor forme
de relief specifice.
o Abruptul de falie. Reprezintd porliunea din planul de falie situat[ deasupra liniei
de falie qi reflectd, marimea inallarii sau coborarii unui bloc in raport de altul. Evolulia 9i
fizionomia lui depinde de mai mul1i factori:
-rezistenfa rocilor din stratele care ii formeazd (cu cdt sunt mai dure cu at6t se
menline mai mult formdnd chiar fronturi intinse;
- mdrimea deniveldrii (valorile mari impun fronturi cu dimensiuni ridicate.
- condiliile climatice (climatul arid determind retragerea paralel5 cu pozigia acttrald
gi generarea unor glacisuri de eroziune la bazd; climatul cald qi umed favoizeazd
dezvoltarea vdilor care fragmerfieazd abruptul transform6ndu-l in suprafele triunghiulare
numite falete de "falie" ce se prelungesc in interfluvii inguste;
- miqcdrile tectonice iare pot rejuca faliile ridic0nd sau cobordnd blocurile qi prin
aceasta dind naqtere la situalii noi.
- timpul (cu cdt durata evoluliei este mai lungd cu atit abruptul de falie va suferi
transformdri mai mari).
- tt urma evoluliei Pot rezulta mai multe tipuri de falie:
o abrupt inifial- nefragmentat;
o abrupt cu falete triunghiulare; existd vdi dese care il taie perpendicular.
o abrupt atenuat - in61!ime redusi qi infEliqare rotunjitl (mai ales pe roci moi qi in
climat umed;
abrupt rerras $i cu glacis de eroziune la bazd (este legat de rocile dure 9i climat
o abrupt reindltat
nivelarea sa.
o abrupt inversat - rezultd dupd ce s-a produs nivelarea blocurilor; eroziunea se
manifestS intens asupra blocului care anterior era ridicat (datorit5 alcdtuirii lui din
roci moi) crednd un abrupt nou dar pe blocul celdlalt.
o Horstul reprezintd o formd complexi reprezentatd de blocuri faliate 9i indllate. Pe
toate laturiG blocul are planuri de falie qi domind prin abrupturi regiunile vecine.
Sunt specifice masivelor muntoase hercinice sau caledoniene'
Grabenul constituie o depresiune dezvoltatl la nivelul unui (unor) bloc coborit qi
care este inconjuratd de masive muntoase (culmi) ridicate tectonic. intre ele sunt
planuri de falil (ex. culoarele tectonice din Carpalii Occidentali, Depresiunile
Braqov, Petroqani etc.).
o Evolufia horsturilor qi grabenelor
Frecvent, asocierile de horsturi qi grabene se afl6 in regiunile hercinice, unde
primele se desfrqoard ca masive iar secundele ca depresiuni. Evolulia 1or depin{e in mare
mdsurd de rezistenla rocilor, climat (determind regimul scurgerii r6urilor qi indirect al
eroziunii acestora), altitudine, miqcirile neotectonice care reactiveazd deplasarea blocurilor
pe verticalS. Teoretic se pot produce c6teva modele de evolulie dar in tealitate vaia\ia
iegionald a influentei factorilor conduce la mult mai multe situalii.
Evolujia care determind erodarea completd a horsturilor gi acoperirea grabenelor
cu materialele dislocate incdt se ajunge la o suprafald cvasiorizontald mixtd erozivo acumulativd.
- Evolufie care conduce la nivel area totald sau parfiald a horsturilor urmatl de o
nou6 ridicare (rejucarea faliei) a lor inso(itd de refacerea peisajului de blocuri gi depresiuni;
- Evolulia in care dupd crearea suprafetei mixte erozivo-acumulative, eroziunea se
manifestd mai intens in blocul care anterior a fost horst. Ca urmare, fostul graben devine o
formd de relief inaltd iar fostul horst o depresiune, deci o inversiune de relief in raport cu
situalia de la care s-a plecat.
2.7. Relieful apalaEian
Numele pro.rine ae ta Vt. Apalaqi unde are o dezvoltare tipicd 9i unde a fost analizat
prima dat6.
Structura geologicd este de tip cutat dar cutele sunt strdnse 9i inalte. Ea este
ul" ale mun{ilor vechi care au fost erodafi tenltdnd o peneplen[.
specificd sectoareitr
""rt
ia nivelul acesteia stratele retezate apar ca succesiuni de benzi mai late sau mai inguste
alcdtuite din roci diferite care opun o rezistenld deosebit[ la atacul agenfilor externi.
Releaua hidrograficd se instaleazd.in sensul pantei generale dar se adapteazd in timp la
aliniamentele benzilor late gi cu rezistentd mai micd. in lungul acestora se adAncesc rapid
pe
cre6nd vdi largi. Afluenlii de ordinul intii au o dispozilie oblicd sau perpendiculard
strate (benzi de rocd) qi ca urmare impulsionafi de nivelul debazd,jos oferit de colector se
vor addnci d6nd naqtere la sectoare inguste de vale in benzile dure qi sectoare largi qi
bazitete depresionare in benzile moi. De asemenea la nivelul interfluviilor se vor impune
creste pe roci dure qi culmi rotunjite pe cele cu rezistenld mic['
petrograficd' El
Deci, rezult6 un relief pe o structurd cutatd dar adaptat la rezistenta
qi
diferitd cu o deslZqurare
concentreazd vdi. depresiuni, interfluvii versanti cu fizionomie
in sistem rectangular.