I

CARTO ANUL

II

- CURS

RELIEFUL STRUCTURAL

1.

Caracteristici generale
Rocile mai ales cele sedimentare se gdsesc dispuse in strate iar acestea au o anumitd
desfrqurare in spatiu, adicd alcdtuiesc o anumitd structurd.
Se disting mai multe tipuri de structuri:
- oizontald (tabular6) - stratele sunt orizontale
- monoclinal5 - stratele inclind intr-o direcfie

cutatd

stratele sunt ondulate

discordantd- doud structuri suprapuse dar separate de un plan de discordanli

care este o suprafald de eroziune.

faliatd - orice structurd fragmentatd tectonic in blocuri care suferi migc[ri pe

verticald diferite ca sens gi valoare.
- apalasiand - o structurd veche, nivelatd qi indllatd a cdreia fragmentare se
realizeazdin concordanfd cu rezistenla la eroziune a stratelor.
Relieful structural reprezintd ansamblu de forme specifice pe care agenlii exteriori
le creazd pe diferite structuri geologice. Individualizarealor este impusd de doi factori caracteristicile rocilor care alc[tuiesc stratele gi modul de desfrqurare al acestora. in raport
cu acegtia eroziunea se produce diferenfiat, selectiv.

2.

Structurile qi reliefuldezvoltatpe ele.

l.Relieful dezvo ltat tn stru ctura tabulard (o tizo ntald)
- Caracteristicile structurii: - stratele sunt orizontale sau foarte slab inclinate.
2.

- stratele pot avea grosimi qi alcdtuire diferitd.

-Tipuri deforme de relief.

o Eroziunea se produce diferit, rapid pe stratele moi gi groase rezultind pante mici;
lent pe stratele rezistente qi groase ceea ce conduce la plstrarea inclindrii inifiale.
o Prin addncimea rdurilor rczlltd interfluvii gi vdi simetrice in cadrul cdrora se
separl forme structurale cu dimensiuni mai mici.
- Vdite sunt : - simetrice Si inguste in strate formate din roci dure gi omogene (chei,
defilee, canioane etc.);
- simetrice gi largi in strate alcdtuite din roci moi;
- simetrice cu versanfi in trepte in structura cu strate ce au
rezistent[ diferitd;
- Interfluviile - pun in evidentd:
- platouri structurale extinse pe strate din roci dure;
- platouri structurale rotunjite pe strate din roci cu rezistenfa mai
mic6;
- platouri cu martori de eroziune dacd stratul superior este alcdtuit
din roci moi
Versanlii - in roci omogene dure sunt abrupli (taie stratele).
- in roci omogene moi sunt lini (drepli sau u$or concavi)

- dacd alterneazd strate dure cu strate moi au caracter complex distingdnduin dreptul stratelor moi
se: trepte strttcttrrtle (brAne. terase). pe stratele dure; sttrplombecuprinse intre strate dure: glacis pe strate moi groase'
RomAnia
- pe strucrunle odzontalese dezvoltd frecvent podigurile structurale (ex. in
Podiqul Dobroger de Sud: in S. U.A. Podiqul Colorado)'
2.2. Retieful dezvoltut tn structura monoclinuld
- c(u.ctcteristicile structurii - stratele inclinS intr-o direclie.
- inclinarea vanazd de la cAteva grade la verticalb'
- suprafa{a stratului are o cddere inferioard planului
care taie stratele in cap;- exceplie pozilra aproape vertical[ a
stratelol.

Tipuri de.fotme de relie.t'':

o Eroziunea se produce diferentiat mai intAi pe cele doud planuri generale (suprafata
stratului gi capetele de strate) qi apoi la contactul dintre strate cu rezistenld deosebitS.
o Fotmele de relief caracteristice sunt asimetrice'
- cuesta (coasta) interfluviul specific structurii monoclinale
o Elementele cuestei- suprafa{a structuralS ( suprafala topograficd coincide cu
suprafafa stratului)
- fruntea de cuesti - versantul caretaie in cap stratele; este
cu at6t mai inclinatd cu cit rocile sunt mai dure.
- muchia cuestei - linia care tealizeazd rucordtl dintre cele
doul suprafele; Poate fi continud, arcuitd sau in zic ' zag in funclie de, alcdtuirea
geologicd qi gradul de fragmentare.
o Tipuri de cueste:
o dupd inclinarea stratelor - apropiate (stratele sunt inclinate puternic) qi dePlrtate
(stratele au inclinare micd).
o dupd demoltareape vertical[ - cueste simple 9i cueste etajate.
. dupd. genezd, - tectonice (in lungul unor falii), de eroziune(pe flancurile
sinclinalelor suspendate, pe vdile subsecvente etc')'
o frontul de cuestd- un versant pe capete de strat cu dimensiuni foarte mari (lungimi
de kilometri gi diferenfe de nivel de mai multe sute de metri).
- Vdile in structura monoclinald:
o Vdile consecyente - sensul desfEqurdrii vdii coincide cu cel al cdderii stratelor;
sunt simetrice, largi qi rareori cu praguri in talveg;
o Vdile obsecvente - direclia viii este opusd sensului cdderii stratelor; sunt
simetrice, inguste (mai ales dacdtaie capete de strat dure) qi cu praguri;
o Vdile subsecyente - sensul dezvoltirii vdii este perpendicular pe direc{ia cdderii
qi un versant
stratelor; este o vale asimetricd cu un versant cu pantd mare(frunte de cuestd)
domol (pe suprafata structural5).
- Depresiunea subsecventd - se dezvoltd in structurile in care strate de roci mai
frontului de
dure cuprind strate moi groase iar inclinarea tuturor este redusd. Prin retragerea
detaqarea
la
ajunge
se
moi
cuestd favoizatd, de rezlstenla mai micd a pachetului cu roci
laterali
unei forme negative (depresiuni) asimetrice. Procesul este accelerat cdnd eroziunea
rezistenld
trece pe prlmut plan fre dacl albia riului se afld la nivelul unui strat gros cu
ridicatd fie dacd riul a ajuns la profil de echilibru'
- Genezagi evolulia formelor de relief in structura monoclinald.

Un rehef cu structuri monoclinald rezultd prin:

- exondarea unei plattblle litorale prin indlprea uscatului; stratele sedimentare
capdtd o anumitd inclinare.
- iniltarea unei cArnpii piemontane.
- indltarea unui sinclinal suspendat.
o Dezvoltarea tbrmelor de relief specifice structurii incepe pnn tealizarea de vdi
consecvente; prin adAncirea gi dezvoltarea lor se produce fotmarea vdilor subsecvente 9i
indirect detagarea de interfluvii de tipul cuestelor; fiunlile de cuestd sunt fragmentate de
rduri rezultAnd r ai obsecvente. Prin evolutia tuturor se produce fragmentarea reliefului,
retragerea fronrurilor de cueste gi nivelarea generalS'
2.3. Retieful dezvoltattn structura cututd
o Caractet.isticile strttcturii : - stratele au o configuralie ondulatd cu por{iuni
convexe (anticlinale) gi altele concave (sinclinale)
fiecare cutd are un ax (pe centru) Ei doud flancuri;
cutele devin
dacd flancurile sunt egale iar axul este la mijloc cutele sunt simetrice iar invers
o

asimetrice;

- in funclie de desfEqurarea cutelor acestea sunt largi

(au amplitudine micd) qi inguste (amplitudine mai mare); faliate, cute solzi, cute de qariaj,
cute domuri, cute diaPire.
o Tipuri deforme de relief
Formele de relief dezvoitate pe aceastd structurd sunt influen{ate de stilul cutdrii
impus de tectonica, alcituirea petrograficl a stratelor care determind o eroziune
diferenliala. tn timp renirtd o multitudine de forme de relief. Ele au fost asociate in doud
grupe in funcfie de rolul pe care l-au avut tectonica qi eroziunea'
- Formele de relief de co.ncordantd directd - sunt cele care at rentltat in principal
prin intervenfia tectonicei; ca urlnare configuralia acestora este o reflectare a tiparului
tectonic.
o Valea de sinclinal (in terminologia francezd "val") - este axatd in lungul
sinclinalului; ca urmare transversal are profilul cutei (simetric sau asimetric) tar
longitudinal o pantd relativ micd'
oDepresiunea sinclinald- este un culoar dezvoltatin lungul unui sinclinal larg sau a
unui sinclinoriu (Cracdt, Tazldu); evolulia laterald a flancurilor conduce la extindere in
deffimentul culmilor vecine.
o Vdile de tip ruz (denumfue francezdin M. Mura) - sunt vdi formate pe flancurile
culmilor de anticlinal. Au caracter consecvent qi sunt simetrice.
o Culmile de anticlinal - sunt interfluvii desfEqurate in lungul unui anticlinal sau a
unui anticlinoriu; sunt simetrice qi au partea superioard netedd sau convexd. In M' Jura
poartd numele de "mont". in funclie de inclinarea stratelor qi rezistenla lor versanfii vor
-avea
pante mai mari (culmea Plegu) sau mai mici (culmea Pietricica).
o $aua de anticlinal - reprezintd sectoare joase in lungul unor culmi de anticlinal
vdile de
care nu se datoresc eroziunii ci tectonicei; uneori sunt traversate de riurile din
sinclinal.

- Formele de relief derivate rez-tltd in timp prin acliunea erozlunll; se aJunge ca

se
structura orotectonica iniliald sd fie modificatdradical inc6t formele de relief pozitive sd
inscrie pe cutele sinclinale gi invers.

in lungul axului
culmilor de anticlinal; ele corespund bazinului de receptie, ale vdilor de tip rvz; prln
addncirea ogaqelor gi ravenelor de la obirgia acestora se produce aqa numitul proces de
o'golire" al anticlinalului qi de extindere a formei negative, situalie favoizatd de existenla
unor strate de roci moi. Flancurile butonierei alc[tuiesc frunli de cuestd ce au o desfrqurare
*fa[d?nfalt'.
simetric6 qi o pozilie
o Yalea de anticlinal - este o vale demoltatd in lungul axului unui anticlinal sau
anticlinoriu. Se impun prin ldrgime, simetrie gi versanti cu caracter de frunfi de cuest[.
Rezultd prin dezvoltarea qi unirea mai multor butoniere situalie insofitd de capt[ri qi
rcalizarca unui rdu colutar principal. De asemenea se dezvoltd prin inscrierea in regiunile
cutate qi nivelate de eroziune a unor r6uri in lungul axului cutelor anticlinale . Prin
addncirea rapidd ele "golesc" anticlinalul d0nd vdi largi. (dacd rocile sunt moi) sau
inguste(dacd precumpdnesc rocile dure). in situalia in care stratele de roci din miezul
anticlinalului formeazd un areal dur iar lateral de acesta se afld capetele stratelor mai moi
atunci se poate ajunge ca talvegurile vdilor de pe suprafala de eroziune sd urmdreascd 9i sd
se adinceascd pe acestea sau sd treacd relative perpendicular pe ele. Rezultatele vor fi in
primul rind dezvoltareaunor v6i longitudinale pe flancrtrile anticlinalului ce vor fi paralele
cu miezul acestuia care va fi deLqat in culme secundard. fn al doilea rdnd valea
transversald pe anticlinal va fi ingustd in sectorul central (dur) al anticlinalului cdpStdnd
o Butoniera (combe infuancezd) este o depresiune alungitd creatd

caracter de (clisurd, cluse in Jura).

o Sinclinalul suspendat constituie un interfluviu individualizat pe o

cut[ sinclinal[
structurale
din
suprafele
alcltuiti

largd sau pe un sinclinoriu. Partea superioard va fi

(platouri structurale) iar versantii vor avea caracter de cuest6. (Cdnd au o dezvoltare mare
au caracter de fronturi abrupte sau cueste polietajate dacd existd o alternanld de strate dure
qi moi - ex. in M. Bucegi). Dacd tectonica deforrneazd cuta ridic6nd mult un flanc al ei
incflt stratele ajung aproape verticale se ajunge la individualizarea unor creste de tip
hoghaks cu lungimi de mai mulli kilometri (ex. Piatra Craiului). Formarea sinclinalului
suspendat este condilionatd de adincirea qi ldrgirea vdilor de anticlinal incit spaliul dintre
ele (pe cuta sinclinalS) devine un interfluviu dezvoltat. Se ajunge frecvent la aceasti
evolulie in regiunile cutate ce-au suferit niveliri. Reindllarea acestora conduce la
dezvoltarea unei relele hidrografice noi care poate crea v[i anticlinale qi interfluvii
secundare.
Ca urmare a acestei

evolulii se ajunge ca v[ile ca forme negative sd se desfrqoare pe

cute convexe (anticlinale) iar interfluviile sd se inscrie pe cute concave (sinclinale). Acestea
definesc aqa zisele inversiuni de relief'.
2. 4. Relieful dezvoltat tn structura in domuri.
Domurile constituie boltiri largi ale stratelor pe areale extinse care uneori se impun
in peisaj prin culmi bombate cu desfiqurare circulard intre care existd spalii negative. De
cele mai multe ori sunt reflexul la suprafald al jocului pe verticald (ridiclri, cobordri) al
blocurilor ce alcdtuies cbaza (fundamentul) unei suprastructuri sedimentare sau ascensiunea
unor simburi de sare (diapiri) aflali in ad6nc.(Podiqul Transilvaniei)
Pe un astfel de relief primar se instaleazd o retea hidrograficdcare ini{ial are doud
componente - pdraie pe flancurile domului care dau vdi cu dispozilie radialS qi riuri
colectoare care urmdresc spa(iile joase dintre domuri. Acestea (culmea boltitd Si vdile de pe
flancurile ei - ruzuri) constituie forme de concordan!6.
Evolutia ulterioard determind individualizarea altor forme de relief intre care:

depresiuni circulare sau alungite realizate prin "golirea" boltirei

domului de cdtre ogaqele de la obdrqia ruzurilor.
o cueste circalare sau 'fatd infald" pe flancurile butonierei
o martori de eroziune in mijlocul butonierei individualizali de eroziune pe strate
mai dure.
c butoniere duble demoltate in condiliile in care in centrul structurii domului
eroziunea rdurilor intersecteazd strate dure; selectiv pe stratele dure se va dezvolta o culme
interioar[ iar lateral prin addncirea rffurilor se vor crea depresiuni butoniere.
o Domul cupold - reprezinti un interfluviu pe o structurd de tip dom alcituitd din
roci moi. Pe flancurile sale nu se dezs,oltd runt1r ci complexe de alunecdri ce-qi frxeazd
rOpele laparlea superioard a domului.
Cdnd intr-un podiq structurile de tip dom nu sunt accentuate gi ca formd de relief
dezvoltarea re{elei hidrografice poate conduce la creiarea de vdi care taie pa\ial sau in
intregime domurile. in acest caz se ajunge la punerea in evidenld a unor forme de relief

o butoniere

secundar (cueste, poli1e structurale etc.).

2. 5. Relieful dezvoltat in structura discordantd

Structura discordantd reprezintd asocierea a doud structuri diferite care sunt

suprapuse intre ele fiind un plan de discordanld. Aceasta corespunde unei suprafele de
eroziune dezsroltatd,pe structura dinbazd cdnd aceasta era exondatd.
Realizarea structurii discordante se face in mai multe faze diferenfiate in timp.
Structura bazald (frecvent cutatd) aparline unui relief care este supus unei etape lungi de
nivelare. l|rmeazd cobordrea acesteia sau ridicarea nivelului mlrii care acoper[ relieful
nivelat pe acesta acumuldndu-se depozite sedimentare ce creeazd structura de suprafa{d
care poate fi tabulard sau monoclinald. O noud ridicare a regiunii este urmatd de o exondare
qi de inceputul unei etape de eroziune cdnd vor rcntirta formele specifice structurii
discordante. in timp se disting trei grupe de forme de relief - cele dezvoltate pe structura
superioard, cele care se individualizeazd la contactul dintre cele doud structuri (acestea
sunt cele specifice structurii discordante) qi forme care se vor individualiza pe structura
bazald. Astfel de situalii sunt legate de regiunile hercinice care au fost peneplenate,
fragmentate in blocuri, cobordte neotectonic qi acoperite de apd gi ulterior exondate qi
tndlfate.

Formele de relief specifice structurii discordante sunt:

o Depresiunile de contact se dezvoltd din momentul in care rdurile au seclionat
structura de la suprafa{a qi au ajuns la cea de dedesubt. Rocile diferite ca rezisten}d din cele
doud structuri (sedimentare deasupra gi cristaline sau magmatice dedesubt) favonzeazd
producerea eroziunii diferen{iale qi crearea depresiunii prin indepdrtarea stratelor
superioare. Depresiune a ya avea un contur neregulat qi un profil asimetric cu versanlii
abrupli pe capetele stratelor structurii superioare gi mai lin pe cealaltd.
- Peneplena exhumafri' constituie suprafala care reflectd stadiul de nivelare a
structurii bazale; ea rcteazd structura cutatd veche formatd in general din roci
dure.(cristaline). Ea a fost fosilizatd de sedimentele structurii acoperitoare qi scoasi la zi
(exhumatd) de citre eroziune care indepdrteazd stratele sedimentare. Printr-o evolutie de
duratd formafiunile suprastructurii sunt treptat indepdrtate inc6t ajung ca martori deasupra
peneplenei.
- Vdile epigenetice (supraimpuse) Si depresiunile suspendate se dezvolt[ in
regiunile unde structura din bazd, veche este fragmentatd in blocuri ce au pozitie verticald

Ca urmare sedimentarul care le acoperd va avea grosimi deosebite. DupI exondare

releaua de r6uri se formeazd urmdrind panta generali a suprafefei de_la exteriorul structurii

diferiti.

de deasupra. Ele se vor addnci qi la un moment dat vor intersecta blocurile cristaline cu
pozilia cea mai ridicatd. in continuare se inregistreazd evolulii deosebite jn-trei segmente
ale vdii: in aval de blocul cristalin unde ad0ncirea va continua normal, in sedimentar
rezultdnd o vale largd, - in blocul cristalin- unde intreaga energie de care dispun o va folosi
lineard rezult6nd o vale ingustd (chei, defileu) cu pantd longitudinald
numai pentru
"roririr"
**. qi cu numeroase praguri; in amonte de blocul cristalin unde va predomina eroziunea
lateral[ intrucdt acesta reprezrntdun nivel debazd local ridicat; rez:ultd un sector de vale
largd, care treptat se va transforma in bazinet depresionar rdmas suspendat in spatele
cheilor tdiate in blocul cristalin.
Deci sectorul de vale ingustd secfionat in masivul cristalin sau eruptiv va avea catacter
prin
epigenetic, o vale qeatd pe o direclie in structura acoperitoare qi care s-a impus
existd
defilee
chei,
de
lineard in structura durd de dedesubt. in spatele unor astfel
".oiirr.
totdeauna bazinete depresionare suspendate (sunt frecvente la vlile din Munfii Apuseni Galda, Rime!, pe Criquri etc.).
2. 6. Relieful dezvoltat pe structurufaliatd.
Structura faliatd poate fi 1ni1ial orice structurS dar care datoritd miqcdrilor tectonice
este fragmentat6, in blocuri care pot fi ridicate, cobordte cu mdrimi deosebite. Suprafala
contactului dintre dou[ blocuri formeazd planul de falie,linia care apare la zi in lungul
contactului blocurilor reprezintd linia de falie, mdimea ridic[rii unui bloc in raport cu
cel6lalt constituie lndlyimeafaliei, distaga in plan a depdrtdrii unui bloc in raport cu celdlalt
este pasul faliei etc.
tntr-o regiune faliatd existd un numdr mare de blocuri. Aqezarea in plan qi pe verticald
qi evolu{ia acestora sub actiunea agentilor externi conduce la individualizarea unor forme
de relief specifice.
o Abruptul de falie. Reprezintd porliunea din planul de falie situat[ deasupra liniei
de falie qi reflectd, marimea inallarii sau coborarii unui bloc in raport de altul. Evolulia 9i
fizionomia lui depinde de mai mul1i factori:
-rezistenfa rocilor din stratele care ii formeazd (cu cdt sunt mai dure cu at6t se
menline mai mult formdnd chiar fronturi intinse;
- mdrimea deniveldrii (valorile mari impun fronturi cu dimensiuni ridicate.
- condiliile climatice (climatul arid determind retragerea paralel5 cu pozigia acttrald
gi generarea unor glacisuri de eroziune la bazd; climatul cald qi umed favoizeazd
dezvoltarea vdilor care fragmerfieazd abruptul transform6ndu-l in suprafele triunghiulare
numite falete de "falie" ce se prelungesc in interfluvii inguste;
- miqcdrile tectonice iare pot rejuca faliile ridic0nd sau cobordnd blocurile qi prin
aceasta dind naqtere la situalii noi.
- timpul (cu cdt durata evoluliei este mai lungd cu atit abruptul de falie va suferi
transformdri mai mari).
- tt urma evoluliei Pot rezulta mai multe tipuri de falie:
o abrupt inifial- nefragmentat;
o abrupt cu falete triunghiulare; existd vdi dese care il taie perpendicular.
o abrupt atenuat - in61!ime redusi qi infEliqare rotunjitl (mai ales pe roci moi qi in
climat umed;

abrupt rerras $i cu glacis de eroziune la bazd (este legat de rocile dure 9i climat

il ridicd din nou'

prin
eroziune diferentiald dupd ce s-a produs
o abrupt exhumat - un abrupt refEcut

o abrupt reindltat

cAnd migcarile tectonice

nivelarea sa.
o abrupt inversat - rezultd dupd ce s-a produs nivelarea blocurilor; eroziunea se
manifestS intens asupra blocului care anterior era ridicat (datorit5 alcdtuirii lui din
roci moi) crednd un abrupt nou dar pe blocul celdlalt.
o Horstul reprezintd o formd complexi reprezentatd de blocuri faliate 9i indllate. Pe
toate laturiG blocul are planuri de falie qi domind prin abrupturi regiunile vecine.
Sunt specifice masivelor muntoase hercinice sau caledoniene'
Grabenul constituie o depresiune dezvoltatl la nivelul unui (unor) bloc coborit qi
care este inconjuratd de masive muntoase (culmi) ridicate tectonic. intre ele sunt
planuri de falil (ex. culoarele tectonice din Carpalii Occidentali, Depresiunile
Braqov, Petroqani etc.).
o Evolufia horsturilor qi grabenelor
Frecvent, asocierile de horsturi qi grabene se afl6 in regiunile hercinice, unde
primele se desfrqoard ca masive iar secundele ca depresiuni. Evolulia 1or depin{e in mare
mdsurd de rezistenla rocilor, climat (determind regimul scurgerii r6urilor qi indirect al
eroziunii acestora), altitudine, miqcirile neotectonice care reactiveazd deplasarea blocurilor
pe verticalS. Teoretic se pot produce c6teva modele de evolulie dar in tealitate vaia\ia
iegionald a influentei factorilor conduce la mult mai multe situalii.
Evolujia care determind erodarea completd a horsturilor gi acoperirea grabenelor
cu materialele dislocate incdt se ajunge la o suprafald cvasiorizontald mixtd erozivo acumulativd.

- Evolufie care conduce la nivel area totald sau parfiald a horsturilor urmatl de o

nou6 ridicare (rejucarea faliei) a lor inso(itd de refacerea peisajului de blocuri gi depresiuni;
- Evolulia in care dupd crearea suprafetei mixte erozivo-acumulative, eroziunea se
manifestd mai intens in blocul care anterior a fost horst. Ca urmare, fostul graben devine o
formd de relief inaltd iar fostul horst o depresiune, deci o inversiune de relief in raport cu
situalia de la care s-a plecat.
2.7. Relieful apalaEian
Numele pro.rine ae ta Vt. Apalaqi unde are o dezvoltare tipicd 9i unde a fost analizat

prima dat6.
Structura geologicd este de tip cutat dar cutele sunt strdnse 9i inalte. Ea este
ul" ale mun{ilor vechi care au fost erodafi tenltdnd o peneplen[.
specificd sectoareitr
""rt
ia nivelul acesteia stratele retezate apar ca succesiuni de benzi mai late sau mai inguste
alcdtuite din roci diferite care opun o rezistenld deosebit[ la atacul agenfilor externi.
Releaua hidrograficd se instaleazd.in sensul pantei generale dar se adapteazd in timp la
aliniamentele benzilor late gi cu rezistentd mai micd. in lungul acestora se adAncesc rapid
pe
cre6nd vdi largi. Afluenlii de ordinul intii au o dispozilie oblicd sau perpendiculard
strate (benzi de rocd) qi ca urmare impulsionafi de nivelul debazd,jos oferit de colector se
vor addnci d6nd naqtere la sectoare inguste de vale in benzile dure qi sectoare largi qi
bazitete depresionare in benzile moi. De asemenea la nivelul interfluviilor se vor impune
creste pe roci dure qi culmi rotunjite pe cele cu rezistenld mic['

petrograficd' El
Deci, rezult6 un relief pe o structurd cutatd dar adaptat la rezistenta
qi
diferitd cu o deslZqurare
concentreazd vdi. depresiuni, interfluvii versanti cu fizionomie
in sistem rectangular.