Raport de cercetare

1.Selectai o variabil msurat la nivel ordinal, declarai missing values valorile

corespunztoare variantelor de rpsuns NS/NR/NC i realizai un tabel de
frecvene. Interpretai cte o csu din fiecare coloan (una de la frequencies,
una de la percent, una de la valid percent i una de la cumulative percent.
(1punct)
Baza de date aleasa : baza_de_date_elevi.
Variabila ordinala aleasa: ax1.
Ce parere ai, n ce masura faptul ca obtii note mari la scoala te ajuta sa ai
succes n viata?
Frequency
Valid

Missing

Total

n foarte
mare
masura
n mare
masura
n mica
masura
n foarte
mica
masura
nu te ajuta
deloc
Total
NS
NR
Total

Percent

Valid
Percent

Cumulative
Percent

389

33,4

34,7

34,7

492

42,3

43,9

78,7

171

14,7

15,3

93,9

42

3,6

3,8

97,7

26

2,2

2,3

100,0

1120
21
23
44
1164

96,2
1,8
2,0
3,8
100,0

100,0

Interpretare:
-dintre total de 1164 persoane intervievate 42 dintre acestea au declarat ca notele
mari de la scoala te ajuta in mica masura sa ai succes in viata.
- dintre persoanele intervievate 33.4% dintre acestia au spus ca notele mari de la
scoala te ajuta in foarte mare masura sa ai succes in viata.
-dintre cei care au raspuns la aceasta intrebare 15.3% au declarat ca notele mari de
la scoala te ajuta in mica masura sa ai succes in viata.

2. Selectai o variabil msurat la nivel nominal, declarai missing values valorile

corespunztoare variantelor de rpsuns NS/NR/NC i realizai un grafic n
procente. Prelucrai acest grafic. (1punct)
Variabila selectata:cc10a.
Pasi:Statistics- Summarize- Frequiencies- Vatiable cc10a-Charts-Bar charsFrequiencies-OK.
Dublu clic pe grafic Format-Bar label style-Standard -Apply all.

Calitatile adolescentului pentru a se face placut

30

20

Percent

10

3. Selectai o variabil msurat la nivel de raport sau interval i observati dac

exist diferene n functie de sex. Realizai urmtorii indicatori: media, mediana,
modul, quartilele. Interpretai aceste valori. Este populaia de sex feminin
intervievat omogen din punctul de vedere al variabilei selectate? Dar cea de sex
masculin ?(1punct)
Variabila de raport aleasa: ma6.
Variabila sex este: sd19.
Vom calcula media la ma6 in functie de sex (sd19).
Pasi: Statistics-Compare means-Means: dependent list ma6 si independent list
sd19- options-mean-OK.
Astfel, vom obtine tabelul:
Report
De obicei, cte ore pe saptamna
te pregatesti pentru scoala?
masculin
Mean
11,40
N
462
Std.
8,47
Deviation
feminin
Mean
13,69
N
613
Std.
9,47
Deviation
Total
Mean
12,71
N
1075
Std.
9,12
Deviation

Media(x1) masculin=11,40.
Interpretare: in medie persoanele de sex masculin se pregatesc pentru scoala
aproximativ 11,40 ore pe saptamana.
Media(x2) feminin=13,69.
Interpretate: : in medie persoanele de sex feminin se pregatesc pentru scoala
aproximativ 13,69 ore pe saptamana.
In concluzie, exista diferente in ceea ce priveste prefatitul pentru scoala iar
persoanele de sex feminin se pregatesc mai mult timp pentru scoala decat
persoanele de sex feminin.

Statistics
N
Valid
De obicei,
cte ore pe
saptamna
te
pregatesti
pentru
scoala?

1075

Missing

89

Mean

12,71

Median

10,00

Mode

10

25

Percentiles
50

7,00

10,00

Media(x)=12,71
Interpretare:
Persoanele intervievate se pregatesc pentru scoala in medie aproximativ 12,71 ore
pe saptamana.
Mediana(Me)=10.00
Interpretare:
50% dintre persoanele intervievate se pregatesc pentru scoala aproximativ 10.00
ore pe saptamana.
Moul(Mo)= 10
Dintre persoanele intervievate cele mai multe se pregatesc pentru scoala
aproximativ 10 ore pe saptamana.
Quartile: Q1=7,00; Q2=10,00; Q3-15,00.
Interpretare:
Q1=7,00 -Primii 25% dintre intervievati se pregatesc pentru scoala aproximativ 7
ore pe saptamana.
Q2=Me=10.00 -50% dintre intervievati se pregatesc pentru scoala aproximativ 10
ore pe saptamana.
Q3=15,00 75% dintre intervievati se pregatesc pentru scoala aproximativ 15 ore
pe saptamana.
Coeficientul de variatie(v) ne arata daca populatie este omogena sau nu.
Coeficientul de variatie(v)= deviatia standard/media.
v(masculin)=8,47/11,40=0,7.
v(feminin)=9,47/13/69=0,6.
Daca v>0,4 atunci populatia nu este omogena si prin urmare media nu este
reprezentativa. In acest caz utilizam modul sau mediana.
Daca v<0,4 atunci populatia este omogena deci mediana este reprezentativa.
Cum v(masculin)=0,7 si v(feminin)=0,6 >0.4 atunci rezulta ca atat populatia
de sex masculin cat si cea de sex feminin nu este omogena.

75

15,00

4. Selectai o variabil msurat la nivel nominal i nc o variabil msurat la

nivel nominal sau ordinal i realizai un tabel cu procente pe linie. Interpretati o
csu de pe linia cu total i o csu din interiorul tabelului. (1punct)
Variabila nominala aleasa:ag1.
Variabila ordinala aleasa:sd19.
Pasi:
Statistics-Summarize-Crosstabs-Row ag1 Colum sd19 Cells bifez de la
Percentages -Row-Continue- OK. Astfel,obtinem tabelul:

Ct de multumit esti, n general, de felul n care traiesti? * Sexul

Crosstabulation
% within Ct de multumit esti, n general, de felul n care traiesti?
Sexul
masculin
feminin
Ct de multumit esti,
n general, de felul n
care traiesti?

Total

foarte
multumit
destul de
multumit
nu prea
multumit
deloc
multumit

Total

44,6%

55,4%

100,0%

42,5%

57,5%

100,0%

43,8%

56,3%

100,0%

100,0%

100,0%

56,8%

100,0%

43,2%

Interpretare:
-44,5% dintre cei care au raspuns ca sunt foarte multumiti de felul in care treisc
sunt barbati.
-56,8% dintre cei care eu raspuns la aceasta intrebare sunt femei.

5. Selectai o variabil msurat la nivel nominal i nc o variabil msurat la

nivel nominal sau ordinal i realizai un tabel cu procente pe coloan. Interpretati o
csu de pe coloana cu total i o csu din interiorul tabelului. (1punct)
Variabila nominala aleasa:sd18_new.
Variabila ordinala aleasa:sd19
Pasi: Statistics-Summarize-Crosstabs-Row ag1 Colum sd19 Cells bifez de la
Percentages -Column-Continue- OK. Astfel,obtinem tabelul:

Ce fel de problema medicala (boala, accident) ai avut? * Sexul

Crosstabulation
% within Sexul
Sexul
masculin
feminin
Ce fel de
problema
medicala (boala,
accident) ai avut?

Total

raceala,
gripa
pneumonie,
viroza
respiratorie
sinuzita
anemie
fractura,
entorsa
amigdalita
apendicita
robleme cu
inima
accidente
infectii
probleme cu
stomacul
probleme cu
rinichii
chist ovarian
altceva

Total

59,1%

56,4%

57,4%

8,2%

6,7%

7,3%

1,8%
1,8%

2,8%
2,2%

2,4%
2,1%

11,8%

2,2%

5,9%

1,8%

1,7%
2,2%

1,7%
1,4%

1,8%

1,1%

1,4%

2,7%
1,8%

2,2%
3,9%

2,4%
3,1%

,9%

3,4%

2,4%

2,2%

1,4%

2,2%
10,6%
100,0%

1,4%
9,7%
100,0%

8,2%
100,0%

Interpretare:
-59,1% dintre cei care au spus ca au avut drept problema medicala raceala/gripa
sunt barbati.
-57,4% dintre cei care au raspuns la aceasta intrebare au sustinut ca raceala/gripa
este problema medicala pe care au avut-o.

6. Selectai o variabil msurat la nivel nominal i nc o variabil msurat la

nivel nominal sau ordinal i realizai un tabel cu procente pe total. Interpretati o
csu de pe linia cu total, o csu de pe coloana cu total i o csu din
interiorul tabelului. (1punct)
Variabila nominala aleasa:po2b.
Variabila ordinala aleasa:sd19.
Pasi: Statistics-Summarize-Crosstabs-Row po2b Colum sd19 Cells bifez de la
Percentages -Total-Continue- OK. Astfel,obtinem tabelul:
Dintre acestea, care sunt primele doua ocupatii pe care le apreciezi cel
mai mult? * Sexul Crosstabulation
% of Total

Dintre acestea,
care sunt primele
doua ocupatii pe
care le apreciezi cel
mai mult?

Total

Economist
Medic
Patron, om
de
afaceri,
manager
Inginer
Functionar
public
Artist,
actor,
pictor,
muzician
Profesor
Avocat
Ofiter,
subofiter n
armata
Politist,
jandarm
Jurnalist
Muncitor
calificat
Primar,
viceprimar
Om politic
Vedeta de
televiziune
Sportiv

Sexul
masculin
feminin
,6%
2,2%
4,5%
7,7%

Total
2,8%
12,2%

5,0%

5,2%

10,3%

2,6%

2,3%

4,9%

,4%

,4%

,7%

1,8%

4,1%

5,9%

1,1%
5,4%

3,6%
9,5%

4,7%
14,9%

3,2%

2,3%

5,5%

3,6%

3,6%

7,2%

1,6%

4,9%

6,5%

,5%

,4%

,9%

2,0%

1,5%

3,5%

2,1%

1,5%

3,6%

3,4%

5,1%

8,6%

5,0%
42,8%

3,0%
57,2%

7,9%
100,0%

Interpretare:
-42,8% dintre cei care au raspuns la aceasta intrebare sunt barbati.
-Dintre persoanele intervievate 14.9% dintre acestea au spus ca apreciaza cel mai
mult profecia de avocat, profesie urmata de cea de medic cu 12,2 procenta.

7. Selectai o variabil msurat la nivel nominal i variabila sex i analizai dac se

poate afirma c exist asociere ntre cele dou variabile. Justificai. (1,5punct)
Variabila nominala aleasa:co2_new
Variabila sex:sd19
Pentru a vedea daca exista asociere trebuie aplicat testul x2 .
H0=iopteza de nul.
H1=ipoteza alternativa.
H0: nu exista asociere intre sex si co2_new
H1:exista ascoiere intre sex si cor2_new
X2 calculat se compara cu x2critic.
Daca x2calculat>x2critic atunci se respinge H0.
Daca x2 calculat <x2 critic atunic se accepta H1.
Pasi: Statistics-Summarize-Crosstabs-Row co2_new Colum sd19 Statisticsbifez chi-square-Continue- OK. Astfel obtinem tabelul:
Chi-Square Tests

Value
Pearson
Chi-Square
Likelihood Ratio
Linear-by-Linear
Association
N of Valid Cases

Asymp.
Sig.
(2-sided)

df
a

25,946

,001

26,384

,001

1,463

,226

956

a. 0 cells (,0%) have expected count less than 5.

The minimum expected count is 9,25.

X2calculat=25,946
df=9
x2 pentru

x2critic=15,51(conform tabelului valorilor critice ale lui

nivelele de probabilitate 0,05 , 0,02 , o,01.

Astfel avem: x2 calculat>x2critic

25,946>15,51
Deci, Ho(ipoteza de nul) se respinge.
In concluzie, nu exista ascociere intre sex (sd19) co2_new.

8. Selectai dou variabile msurate la nivel de raport sau interval i analizai dac
se poate afirma c exist asociere ntre cele dou variabile. Justificai. (1,5punct)
Variabile selectate:sd20 si tiploc.
Testam daca coeficientul de corelatie este semnificativ din punct de vedere statistic.
Astfel, daca coeficientul de corelatie este semnificativ d.p.d.v statistic( r=0) atunci
nu exista corelatie intre cele doua variabile. Daca coeficientul de corelatie nu este
semnificativ d.p.d.v statistic(r=0) atunci nu exista corelatie intre cele dura variabile.
Pasi: Statistics-Summarize-Crosstabs-Row sd20 Colum tiploc StatisticsCorelations-Continue- OK
Symmetric Measures
Asymp.
Std. Errora

Approx. Tb

-,328

,029

-10,735

,000

-,332

,030

-10,891

,000

Value
Interval by Interval
Ordinal by Ordinal
N of Valid Cases

Pearson's
R
Spearman
Correlation

Approx.
Sig.
c
c

959

a. Not assuming the null hypothesis.

b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.
c. Based on normal approximation.

pcalculat=0
pcritic=0,05
pcalculat<pcritic. Deci, se respinge H0, adica exista
corelatie/asociere intre cele doua variabile.
Cum se coreleaza/asciaza cele doua variabile?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare ne uitam la semnul de la r person(r=-0.328),
deoarece semnul este minus( - )cele doua variabile variaza direct proportional.
varsta
12
.
.
.
.
20

tip loc
oras peste 200 de mii

sat sub 20 de mii

9. Selectai o variabil msurat la nivel de raport sau interval i observai dac

exist diferene n funcie de sex. (1punct)