USMF

Universitatea de stat de medicina si farmacie

Nicolae Testemitanu
Facultatea farmacie
Catedra Stiintele comportamentului

REFERAT
Tema Fumatul, consumul de alcool
si de droguri

Eleva: Ghercavi Victoria

Grupa: 4106
Facultatea Farmacie
Profesor: Banari Ion

Cuprins articol
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Generalitati
Factori de risc
Simptome
Profilaxie
Consultul de specialitate
Diagnostic precoce

Un numar tot mai mare de adolescenti, consuma alcool sau alte

substante toxice.Unii adolscentii incearca consumul de alcool sau
substante toxice doar ocazional, dar chiar si acesta
poate fi
considerat periculos, deoarece poate duce la dependenta
Statistici privind consumul de alcool si alte toxice la adolescenti
- aproximativ 10% dintre adolescenti fumeaza pana la 15 tigarete pe zi,
20 de zile . n societatea modern, tutunul este tot mai puin tolerat,
existnd o segregare ntre fumtori i nefumtori. Tutunul conine
substane toxice (monoxidul de carbon) i cancerigene (se estimeaz c
e vorba despre aproximativ 40 de substane). Fumatul este asociat cu
mai multe efecte nocive, cele mai frecvente sunt cancerul bronic,
gastric, esofagian. Pe lng neoplazii (cancer), fumatul este asociat unui
risc crescut de infarct sau alte boli (accidente vasculare,
ateroscleroz). Efectele fumatului pasiv includ astmul bronic (apare la
copiii crescui n medii cu fum de igar), iritaii sau cancerul.

- aproximativ 75% dintre liceeni au consumat alcool ocazional. Dintre

acestia, 28%, relateaza episoade cu consum exagerat de alcool (mai
mult de 5 bauturi tari, intr-un interval de cateva ore). Una din cauzele

principale de deces in randul adolescentilor, sunt accidentele auto

cauzate de consumul excesiv de alcool. Consumul de alcool scade
inhibitiile specifice varstei si predispun adolescentul la o viata sexuala
necorespunzatoare (sexul neprotejat) si care cresc riscul contactarii
unei boli cu transmitere sexuala (HIV-SIDA, herpes, chlamydia) sau
aparitiei unei sarcini nedorite
Efectele consumului de alcool se
manifest asupra sistemului nervos central, dar consumul de lung
durat afecteaz i alte organe. Efectele consumului de alcool implic
adicia i sevrajul. Adicia este o stare de dependen fa de o
anumit substan, i poate fi fizic, psihic sau ambele. Dependena
psihic reprezint un comportament n care consumul de alcool este
recompensat de o plcere ateptat. Dependena fizic este rezultatul
dezvoltrii unei tolerane la alcool, ca urmare a consumului repetat,
toleran ce favorizeaz creterea cantitii de enzim necesar
pentru metabolizare. Dependena fizic devine evident atunci cnd
este ntrerupt consumul de alcool i apare o stare de sevraj. n timp,
sunt necesare cantiti sporite de alcool pentru a produce aceleai
efecte, deoarece organismul crete nivelul de toleran. Consumul de
alcool produce tulburri hepatice sau gastrice, iar consumul pe
termen lung afecteaz toate organele i esuturile (o perioad de
consum de 15-20 de ani duce la apariia cirozei hepatice).

-----aproximativ 40% dintre adolescenti au incercat cel putin o data

marijuana, in timp ce 22% dintre acestia folosesc frecvent acest drog.
Marijuana este o optiune des intalnita in randul adolescentilor si poate
cauza pierderi de memorie, tulburari cognitive (de invatare) sau de
atentie Este drogul cel mai utilizat. Este produs din frunzele plantei
Cannabis sativa, care conine o substan psihoactiv. Cele mai
importante consecine ale consumului de marijuana sunt bronita
cronic (tusea de diminea a fumtorilor) i cancerul. Marijuana nu
provoac o dependen fizic (deci dac un consumator de marijuana
dorete s se lase, nu apare starea de sevraj), ns poate aprea
dependena psihic, ce include nelinite i tulbur ri de somn.

- aproximati 9% dintre adolescenti au incercat cocaina, in timp ce 4%

folosesc acest drog frecvent (cel putin o data pe luna). Cocaina este un
drog care creeaza dependenta. Este foarte periculos, deoarece poate
cauza aritmii cardiace(batai cardiace anormale) uneori fatale, infarct
miocardic, crize pseudoepileptice sau accidente vasculare cerebrale
Cocaina este un alcaloid extras din frunzele de coca. Consumul de
cocain produce efecte euforice intense, ceea ce o face una dintre cele
mai utilizate substane. Cocaina acioneaz asupra sistemului nervos
central, unde blocheaz recaptarea dopaminei (dopamina produce
plcere, blocarea recaptrii menine starea de euforie). Totodat
acioneaz asupra terminaiilor nervoase, blocnd recaptarea
noradrenalinei (aceasta are cam aceleai efecte ca adrenalina, dar mai
reduse; diferena dintre adrenalin i noradrenalin const n faptul c
adrenalina provoac vasodilataie, n timp ce noradrenalina provoac
vasoconstricie). Cele mai importante efecte ale consumului de
cocain se manifest la nivelul sistemului cardio-vascular, putnd
conduce la un infarct.

Heroina este un opioid nrudit cu morfina. Timpul su de aciune este

scurt, astfel nct trebuie consumat la intervale scurte pentru a
preveni efectele abstinenei. Efectele consumului de heroin sunt

variate i includ euforie intens, halucinaii, somnolen i efect

sedativ. Consumul are un spectru larg de efecte secundare: complicaii
pulmonare, renale, infecii cutanate. De obicei administrarea se face
intravenos, existnd riscul transmiterii unor boli (HIV, virusuri
hepatice), dar i al unui stop cardio-respirator.

Exista si alte substante toxice care sunt folosite de adolecenti. Dintre

acestea amintim:
- droguri folosite cel mai adesea in cluburi, precum: ecstasy (MDMA), ,
deseori folosite de baietii adolescenti pentru coruperea sexuala a
fetelor (actul sexual care se consuma dupa intoxicatia cu astfel de
substante, este considerat viol). Aceste droguri sunt folosite in special
in cluburile de noapte in care se asculta muzica trance, dance sau rave.
Cu toate ca numarul adolescentilor care utilizeaza astfel de droguri
este mai mic dacat al celor care fumeaza tutun sau marijuana si
consuma alcool, aceste droguri sunt mult mai periculoase mai ales daca
sunt folosite in diferite combinatii cu alte toxice. Utilizarea, chiar si
rara a ecstasyului, poate duce la depresie, probleme cu somnul
si anxietate severa, simptome care pot dura mai mult de cateva
saptamani de la utilizarea initiala. Utilizarea cronica a acestui drog,
determina leziuni hepatice si probleme de concentrare si memorie
- metamfetamina (deseori regasita sub diferite denumiri generice,
precum, speed, crank sau met). Acest drog creeaza dependenta si poate

cauza manifestari grave, precum, crize pseudoepileptice, accidente

vasculare ischemice, probleme mentale grave (paranoia, halucinatii,
crize de depersonalizare) si alte probleme de sanatate pe termen lung
- opiacee, ca heroina, morfina si codeina. Utilizarea opiaceelor conduce
la dependenta fizica si psihica. Adolescentii care folosesc droguri sunt
predispusi la diferite infractiuni, in special furtul diferitelor bunuri din
casa familiei si uneori preteaza chiar si la prostitutie si toate acestea
pentru
a
procura
bani
pentru
droguri
Utilizarea drogurilor a devenit tot mai frecventa in ultimii ani in tara
noastra. Acest lucru face ca problemele de sanatate, de ordin social si
familial legate de acest comportament sa fie si ele des
intalnite.Consumul drogurilor poate cauza disfunctii cerebrale grave si
tulburari de dezvoltare si comportament. Adolescentii care utilizeaza
droguri au deseori o anumita dificultate in stabilirea propriei identitati,
a relatiilor interumane (inclusiv familiale), in dobandirea unei
independente fizice si psihice normale. Abuzul de substante toxice
poate de asemenea afecta si abilitatile cognitive ale adolescentului (de
invatare) care scad performantele scolare. De departe, cel mai
periculos efect secundar al utilizarii ocazionale a drogurilor este
aparitia dependentei care duce in consecinta la abuzul cronic de astfel
de substante.
Factori de risc

Exista diferiti factori personali, familiali sau sociali care cresc intr-un
fel sau altul riscul pentru consumul de substante toxice. In astfel de
cazuri, utilizarea toxicelor duce la dependenta si abuz cronic
Factori de risc de ordin personal
Acestia includ:
- factori genetici. Persoanele cu abuz de substante toxice au de cele
mai multe ori un istoric familial de consum si abuz de toxice. Exista

diferite studii medicale care demonstreaza faptul ca exista diferiti

factori predispozanti de ordin genetic care in combinatie cu factorii de
mediu pot duce la aparitia abuzului anumitor substante toxice
- tipul de personalitate si temperamentul. Adolescentii cu un
comportament rebel, rezistent la autoritatea parentala, care prezinta
sentimente de vinovatie sau esec, au o predispozitie aparte pentru
consumul de toxice.
- diferite afectiuni. Adolescentii care au diferite afectiuni psihice,
precum, deficitul de atentie asociat cu hiperreactivitate, tulburarile de
comportament, depresia cronica,
represia
(ascunderea
anumitor
sentimenete), sindromul stresului postraumatic sau tulburarile anxios
depresive, predispun la consumul de substante toxice. De asemenea
consumul
acestor
toxice
poate
agrava
aceste
afectiuni
- tentatia, specifica varstei. Anturajul, informatiile eronate din media,
stimuleaza curiozitatea, deseori fiind suficient un impuls mic pentru a
incerca
personal
aceste
substante
- varsta mica la prima utilizare. Utilizarea tutunului si a alcoolului la
varste fragede creste considerabil riscul aparitiei abuzului si
dependentei. Un studiu medical a aratat faptul ca adolescentii care
consuma pentru prima data alcool la varsta de 14 ani, au un risc de 4-5
ori mai mare sa devolte dependenta la alcool, fata de cei care consuma
alcool pentru prima oara la 19 ani.

Factori de risc familiali

Acestia includ:
- istoricul familial de utilizare a substantelor toxice.
- atitudinea parintilor in legatura cu activitatile scolare, extrascolare,
fumatul sau consumul de alcool sau droguri.
- viata familiala dezorganizata este un alt factor important in
predispozitia pentru consumul de toxice al adolescentilor. Familiile in

care exista diferite conflicte sau abuzuri fizice sau sexuale, stress
psihic intens, au un risc mare de a consuma toxice.
- implicare parentala inadecvata, in educatia si viata adolescentului,
cresc de asemenea riscul pentru abuzul si dependenta de toxice.
Extremele educationale, precum pedepsele grave (deseori corporale)
sau permisivitatea crescuta a parintilor, creste riscul pentru abuzul de
toxice (in special alcool, tutun si droguri usoare).
Factori de risc de ordin social
Acestia includ:
- accesul la diferite toxice. Procurarea relativ usoara a tigaretelor,
alcoolului, traficul liber de droguri, anturajul nepotrivit si nu in ultimul
rand toleranta crescuta a comunitatii
- anturajul nepotrivit este un factor de risc foarte important in
aparitia abuzului si dependentei la adolescenti, deoarece grupul este
mediul ideal de a experimenta astfel de substante toxice
- publicitatea prin media a alcoolului, tigaretelor sau drogurilor.

Simptome

Uneori este destul de dificil pentru parinti sau membrii anturajului, sa

identifice o problema legata de consumul de toxice in randul
adolescentilor. Unii parinti suspicioneaza eventuala utilizare a
drogurilor in cazul adolescentilor care prezinta un comportament
anormal (negativism, negare, izolare), cu toate ca acest comportament
poate fi considerat normal la aceasta varsta. Este destul de dificil sa

se identifice un posibil abuz de toxice si nu este recomandat un

comportament extrem din partea parintilor ingrijorati.
Dintre semnele care pot aparea odata cu abuzul de toxice, amintim
urmatoarele:
- atentie scazuta asupra infatisarii fizice si imbracamintii, precum si o
igiena inadecvata
- pierderea apetitului alimentar si scadere inexplicabila in greutate
- hiperemie conjunctivala (ochi rosii), utilizarea inadecvata si frecventa
a picaturilor pentru ochi si a odorizantelor bucale (guma de mestecat,
dropsuri mentolate)
- absenteism si performante scolara slabe
- pierderea interesului pentru anumite
extrascolare, pentru sport sau alte hobbyuri

activitati

scolare

sau

- indepartarea de membrii familiei si prieteni

- prieteni si anturaj nou, care nu sunt prezentati familiei
- comportament caracterizat prin minciuna si furt
- comportament dispretuitor fata de familie si prieteni
- dezinteres si lipsa planurilor de viitor.

Profilaxie

Adolescentii care nu folosesc alcool sau droguri, au o sansa destul de

mica sa consume astfel de toxice la maturitate (in special droguri).
Profilaxia consumului de toxice trebuie sa inceapa la o varsta relativ
mica (chiar din scoala primara) si consta in educatia familiala
corespunzatoare, incurajarea obiceiurilor sanatoase si promovarea unei
bune comunicari familiale. Deoarece adolescentii cu parintii care fac

abuz de diferite toxice (alcool, tutun) sunt mai predispusi sa devina la

randul lor dependenti, este recomandat ca un astfel de comportament
sa fie evitat in prezenta copiilor.
Respectul fata de sine, relatiile familiale apropiate si exemplele
pozitive, cresc increderea adolescentilor si ii incurajeaza pe acestia sasi stabileasca prioritatile si sa ia deciziile corecte in tot ceea ce fac.
Trebuie sa se retina ca pana la varsta de 9 ani, copilul si-a format o
anumita atitudine asupra folosirii toxicelor. Sunt recomandate
urmatoarele sfaturi in educarea copiilor pentru a evita consumul de
toxice:
- oferirea unui model pozitiv de viata. Ca parinte, exista o mare
responsabilitate in felul cum este educat copilul, consumul in prezenta
acestuia a alcoolului, tigarilor sau eventual al drogurilor, pot influenta
negativ optiunile viitoare ale acestuia. Daca unul dintre parinti sau ambii
parinti au o problema legata de consumul sau abuzul de toxice, este
recomandat
ajutorul
medical
specializat
(psihoterapie)
- impartasirea convingerilor proprii. Este foarte important ca parintii
sa aibe incredere in alegerile pe care le fac copii lor, de asemenea
parintii nu trebuie sa contrazica convingerile acestora. De multe ori
exista o anumita influenta a parintilor asupra tuturor activitatilor
adolescentului. Parintii pot utiliza diferite metode prin intermediul
carora pot sa explice copiilor pericolul si consecintele utilizarii
toxicelor
- implicarea activa in educarea copilului. Pastrarea unei legaturi
emotionale apropiata cu copilul este destul de dificila, in special la
varsta adolescentei cand acestia doresc mai multa independenta si
intimitate. Este important ca orice parinte sa cunoasca prietenii din
anturajul copilului si de asemenea cum isi petrece acesta timpul liber.
Stabilirea unui orar adecvat si petrecerea timpului liber in familie, este
o optiune atunci cand se doreste supravegherea indirecta a copiilor.
Parintii trebuie sa ii ingaduie copilului sa se implice in activiattile
familiale si de asemenea sa se tina cont si de parerea acestuia in
anumite stabilirea anumitor decizii care privesc intreaga familie
- perseverenta si corectitudinea fata de copil. Extremele in educatia
copilului (toleranta mare, respectiv pedepse prea aspre), pot creste

riscul de consum si abuz de toxice in viitor. Nu sunt recomandate

pedepsele fizice sau psihice ci mai degraba trebuie gasite alte
alternative in pedepsirea copiilor (implicarea in atributiile casnice,
cititul suplimentar). De asemenea, atunci cand este necesar, trebuie
rasplatite si laudate anumite realizari scolare sau extrascolare
- incurajarea anumitor activitati. Parintii trebuie sa-si incurajeze copii
in desfasurarea anumitor activitati precum, sportul, activitatile
religioase, cercurile de studiu sau cercurile artistice. Acest lucru
creste increderea in sine si ii face pe copii sa se simta utili si de
asemenea
sa
foloseasca
cat
mai
util
timpul
liber
- oferirea tuturor informatiilor necesare. Orice parinte trebuie sa se
informeze personal asupra riscurilor utilizarii toxicelor si nu trebuie sa
tina cont de eventualele informatii eronate oferite de anumite
persoane mai putin competente. De asemenea parintii nu trebuie sa
compare experienta proprie cu cea a copilului sau, deoarece fiecare
individ este unic in felul sau. Orice parinte care suspicioneaza utilizarea
toxicelor in randul copilului sau, trebuie sa apeleze la ajutor specializat,
nefiind indicat ca acesta sa rezolve singur problema, deoarece in cazul
in care exista un abuz de toxice, fie el acut sau cronic, este necesar
tratamentul specializat (dezintoxicare si psihoterapie). Parintii trebuie
sa cunoasca si semnele fizice sau psihice care apar in abuzul de toxice,
pentru a evita in timp util posibilele complicatii (tulburari de
dezvoltare psihosomatica,
tulburari
psihiatrice, intoxicatii
acute cu coma si deces).

Consultul de specialitate

In cazul in care se suspicioneaza consumul sau abuzul de toxice in

randul adolescentilor, trebuie sa se ofere o importanta mare tuturor
semnelor si simptomelor care pot aparea inaintea stabilirii unui consult
de specialitate. Acest lucru va usura diagnosticul specialistilor.

Specialistii care pot diagnostica si trata abuzul si dependenta de

substante toxice, sunt:
- medicul de familie
- medicul generalist
- medicul de medicina interna
- medicul pediatru
- psihologul
- medicul psihiatru
- asistentul social specializat in abordarea adolescentilor care fac abuz
de substante toxice.
In cazul in care medicul suspicioneaza un eventual abuz de toxice al
adolescentului, anamneza si examenul fizic general au o importanta
mare in stabilirea diagnosticului. Intrebarile legate de atitudinea
adolescentului fata de alcool sau droguri, comportamentul inadecvat al
acestuia sau evidentierea unui istoric pozitiv pentru utilizarea
toxicelor, sunt parte a anamnezei si pot evidentia anumite semne
caracteristice abuzului sau dependentei de toxice. Adolescentul si
familia acestuia au dreptul la intimitate si confidentialitate privind
informatiile oferite medicului.

Tratamentul adecvat in cazul adolescentilor cu abuz de substante

toxice
Majoritatea adolescentilor nu renunta la consumul de toxice din proprie
initiativa, fiind astfel necesar tratamentul de specialitate. De aceea
este foarte important ca tratamentul sa fie personalizat pentru
fiecare adolescent in parte (in special cel care include consilierea

psihologica). Trebuie sa se identifice de asemenea cu precizie si

substanta care este folosita de adolescent, deoarece tratamentul de
dezintoxicare difera de la un drog la altul.
Reabilitarea adolescentilor cu abuz si dependenta de toxice
Exista mai multe tipuri de programe adresate adolescentilor care au
probleme legate de abuzul si dependenta de substante toxice.
Programe
care
necesita
internarea
pacientului
Acest tip de program este extrem de bine structurat si foarte bine
supravegheat. Exista diferite centre specializate dar si anumite spitale
care ofera posibilitatea inscrierii intr-un astfel de program.
Adolescentul este internat intr-un astfel de centru pentru o perioada
de aproximativ 4 saptamani. Un astfel de program are si un tratament
suplimentar de recuperare si incurajare, util in convalescenta
adolescentului.
Denumirile generice ale programelor de acest tip sunt bazate pe
principiile terapiei de grup (Alcoolicii Anonimi sau Narcomanii Anonimi).
Un alt tip de terapie care necesita internarea pacientului intr-un spital,
sunt programele de terapie comunitara. Acesta poate dura aproximativ
2 ani iar majoritatea adolescentilor tratati in aceasta modalitate, aleg
sa lucreze la randul lor intr-un astfel de program.
Atitudinea fata de adolescentii cu abuz si dependenta de toxice
In cele mai multe cazuri, familia are o influenta destul de mare asupra
copiilor si asupra deciziilor pe care acestia le iau, de aceea este
recomandat ca informarea si discutiile legate de consumul de toxice sa
faca parte din educatia copilului.

Educarea corecta a copilului

Sunt recomandate urmatoarele:
- evaluarea factorilor de risc. Parintii trebuie sa discute cu copii despre
eventualele riscuri care pot duce la dependenta de substante toxice

(adictie). Trebuie sa se discute si despre istoricul familial pozitiv

pentru un eventual abuz si despre consecintele acestuia
- analiza consecintelor persoanle. Orice parinte trebuie sa-i explice
copilului ca anumite decizii pot sa le afecteze negativ intreaga viata. De
exemplu, sexul neprotejat, care poate duce la o sarcina nedorita sau la
contactarea unei boli cu transmitere sexuala. Tot asa, consumul
ocazional de toxice, poate duce la abuz si dependenta, care au un
impact
negativ
asupra
vietii
in
general
- explicarea consecintelor legale este de asemenea importanta,
deoarece incidentele care apar secundar acestui comportament, pot
avea
de
asemenea
un
impact
negativ
asupra
vietii
- educatia legata de comportametul in societate. Parintii trebuie sa-si
educe copii in asa fel incat acestia sa stie sa se comporte cu ocazia
anumitor evenimente sociale sau familiale. Adolescentilor trebuie sa li
se explice ca un consum de toxice (tutun, alcool sau droguri) nu creste
popularitatea si nu rezolva anumite probleme legate de scoala familie
sau anturaj. Este foarte important ca adolescentii sa stie sa se
fereasca si de ocaziile care implica un eventual consum accidental de
droguri (drogurile dizolvate in bauturi, destul de frecvent intalnite in
barurile de noapte).
Evaluarea corecta si rapida a situatiei in cazul abuzului de toxice
Orice consum de alcool, tutun sau droguri in copilarie sau adolescenta
trebuie considerat ca o adevarata problema si trebuie luate anumite
masuri inaintea aparitiei unui eventual abuz sau dependente care sunt
mult mai greu de tratat. Daca se suspicioneaza un eventual consum de
toxice nu trebuie sa se amane prea mult consultul de specialitate.
- instituirea cat mai rapid posibil a tratamentului specializat. Parintii
trebuie sa discute cu specialistul toate optiunile terapeutice si sa
decida impreuna cu acesta metoda cea mai buna pentru fiecare caz in
parte
- implicarea parintilor in tratamentul si recuperarea adolescentului.
Parintii trebuie sa ofere copiilor sprijinul psihic necesar pe toata
perioada recuperarii si nu trebuie sa recurga la diferite pedepse care
pot
afecta
negativ
evolutia
acestora

- terapia familiala este de asemenea recomandata, deoarece in cazul

unui eventual abuz sunt afectati toti membrii familiei. Este util ca
membrii familiei sa cunoasca implicatiile consumului de droguri sa invete
sa-si ajute copilul si sa-l fereasca pe acesta de eventualele recidive
- stabilirea planurilor de viitor este importanta odata cu terminarea
tratamentului si consta in reevaluarea anumitor aptitudini, care pot fi
utile si pot ajuta adolescentul sa-si continue studiile si sa-si faca un
scop
in
viata
- profilaxia recidivelor. Majoritatea adolescentilor au cel putin o
recadere dupa terminarea tratamentului initial. Recaderile sunt
frecvente deoarece dependenta si abuzul de substante toxice sunt
considerate afectiuni cronice. Nu trebuie sa se uite ca recaderile nu
sunt considerate un esec al tratamentului initial, de aceea sprijinul
familiei si prietenilor pe toata aceasta perioada este extrem de
important.