Mexic

Capital: Ciudad de Mxico

Ora principal: Ciudad de Mxico
Situare : Mexicul este situat in sudul SUA, marginita de Marea
Caraibelor,Golful Mexic si Oceanul Pacific de Nord si Guatemala in sud.
Suprafata: 1.972.550 kmp
Populatia: 106.202.903 locuitori
60%-metisi (amerindieni-spanioli); 30%-amerindieni; 9%-albi
Religie: 89% romano-catolici; 6% protestanti
Limba: spaniola, maiasa, alte limbi indigene
Clima: variata, de la tropicala la desertica
Impartire administrativa: 31 de state
Ziua Nationala: 16 septembrie
Numele tarii: Statele Unite Mexicane
Seful statului si al guvernului: Vicente Fox Quesada
Moneda: pesos

Scurt istoric

Dup ultimele cercetri aezarea cea mai veche de pe teritoriul

statului Mexic a fost Tlapacoya o descoperire arheologic a unei
aezri omeneti amplasat n partea central a rii .
In anul 1517 au intrat conchistadorii spanioli n sudul Mexicului
(penisula Yucatn) sub conducerea lui Francisco Hernndez de
Crdoba, urmat n anul 1918 de Juan de Grijalva care urc spre
nord ajungnd la cursul lui Ro Pnuco (510 km). Cucerirea propriu
zis a Mexicului a nceput n anul 1919 sub comducerea lui Hernn
Corts, el va ntemeia Puerto de la Villa Rica de la Vera Cruz
(Veracruz) primul ora european n Mexic.
La 4. octombrie 1824 a declarat Mexicul, Republic, primul
preedinte fiind Manuel Flix Fernndez urmat n acelai an de
Vicente Guerrero. In 1829 a fost ultima ncercare spaniol de
recuceri Mexicul, ei fiind ns nvini la Tmpico. Printre urmtorii
preedini mexicani se pot aminti: Anastasio Bustamente, Ignacio
Comonfort - Felipe Zuloaga i Miguel Miramon etc.

Cadrul Natural

Din punct de vedere geografic, Mexic face parte din America de

Nord. Forma teritoriului este aproximativ triunghiular, avnd peste
3000 km de la extremitatea nord-vestic la cea sud-estic. ara are
granie cu Statele Unite ale Americii la nord i cu Belize i
Guatemala la sud. Peninsula Baja California, cu o lungime de 1250
km, este situat n vestul rii i formeaz Golful Californiei. n estul
rii este situat Golful Mexicului, format de cealalt peninsul
mexican, Yucatn.
Mexicul este situat in cea mai mare parte pe un podis inalt (Podisul
Mexican), inconjurat de munti inalti,cu altitudini mari peste 3000m.
In partea de Vest se afla Muntii Sierra Madre de Vest, iar in Est sunt
Sierra Madre de Est; in locul unde acesti munti se imbina intre ei se
afla cele mai inalte varfuri din America Centrala;
Popocatepetl(5452m) si Citlaltepetl(5700m).
Dei Mexicul este frecvent asociat cu teren deertos, prile de sud
ale rii au o clim tropical, fiind situate sub Tropicul Racului.
Rurile principale sunt Rio Grande, n extremitatea nordic i
Usumacinta n sud, plus Grijalva, Balsas, Pnuco i Yaqui n interior.

Populatie si diviziuni politice

Mexicul are o suprafata de 1972567 km2 si o populatie
de 87,9 mil loc cu o densitate de 41 loc/km2 .Capitala si
cel mai mare oras este Mexico cu 9 mil loc.
Mexicul are multe orase mari,cinci dintre ele fiind
milionare : Ciudad de
Mexico,Guadalajara,Netzahualcoyotl,Monterrey,Puebla.
Toate aceste centre urbane sunt situate in podisul
mexican.
Republica federal Mexic este mprit n 31 de state
(estados) i un district federal. Fiecare stat are
constituia i legislativul propriu. Districtul federal conine
capitala Mexicului, Ciudad de Mexico, i are statul
special, cu puteri reduse n comparaie cu cele 31 de
state.

Economie
Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un miliard
de dolari SUA. Este clasificat ca i economie cu venit mediu-ridicat, avnd al
patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latin. De la criza
economic din 1994-1995, ara a trecut printr-o revenire economic seminificativ, cu
o rat de cretere economic de 3-5% care a dus la scderi n rata de srcie, de la
24,2% n 2004 la 17,6% n 2004. Rata srciei n mediul rural a fost de 42% in 2000 ,
redus de la nivelul de 27,9% in 2004.
n ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce n ce mai "privatizat", cu
companiile de stat avnd un rol mai restrns n activitatea economic. Economia
mixt este bazat pe industrie i servicii, dei exist un sector agricol puternic. De
asemenea, republica este al patrulea cel mai mare productor de iei din lume.
Datorit nelegerii NAFTA, comerul cu Canada i SUA s-a triplat din 1994. Din anii
1990, Mexicul s-a angajat n comer din ce n ce mai liber, introducnd agremente de
comer liber cu peste 40 de ri, inclusiv rile Uniunii Europene i Japonia. Guvernul
este n discuii cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comer liber.
Dei economia mexican s-a modernizat semnificativ n ultimul deceniu, nc mai
exist diverse probleme structurale. Problemele rii includ salarii mici, o distribuie
neuniform a veniturilor (20% din populaie ctig 55% din venitul naional) i
oportuniti reduse pentru statele din sud, care au o populaie amerindian
numeroas. Inegalitile geografice sunt de asemenea o problem principal: pri
ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei. Corupia i crima
rmn probleme cronice.

Politic
De la constituia din 1917, Mexicul este o
republic federal prezidenial, unde
preedintele, ales prin vot public, este i eful
statului i eful guvernului. Executivul este
format din preedintele i minitrii si.
Legislativul, care este ales democratic, este
cunoscut ca i Congresul Uniunii, i este
bicameral, compus din Camera Deputailor i
Senatul. Sistemul judiciar este independent de
ramura executiv i legislativ. Felipe de Jess
Caldern Hinojosa (nascut la 18 august 1962 in
Morelia, Michoacn) de la Partidul Aciunea
Naional, este preedinte din 1 decembrie 2006

Problemele sociale in Mexic sunt mult mai

numeroase decat in Romania. Cu o rata de
analfabetism de peste 10%, si cu o inegalitate
sociala feroce - e absolut cutremurator sa mergi pe
strada si sa vezi cum, din cauza unei diferente de
culoare a pielii esti separat ani-lumina de omul de
langa tine, in termeni de clasa, educatie,
oportunitati, venit - in Mexic democratia nu pare sa
functioneze. Tinerii educati din facultatile din Mexico
City se revolta impotriva neoliberalismului si a
capitalismului. Impotriva imperialismului american in
general, dar au probleme serioase si cu democratia
asa cum o percepem noi, romanii. Solidaritatea
sociala si un vis de stanga raman puternic ancorate
in mentalul colectiv mexican. Revoltele din Oaxaca
spun probabil multe despre deficientele sistemului si
despre visurile stangii mexicane.