Sunteți pe pagina 1din 29

Nimeni nu este persoana inainte de a fi

venit in contact cu alte entitati similare


care sa il ajute sa isi cristalizeze si
constientizeze indent pers.
1947, Maurice Leendhardt a constatat
lume a melanezilor o anumit lipsa de
pertinenta a individului fiinta umana
nu se def prin originalitatea str sale int,
ci numai prin rolurile jucate in situatii
date si prin poz sociale mostenite sau
dobandite

Potrivit lui Roger Bastide fct 2 antiprincipii


de indiv: pluralitatea elem constitutive ale
persoanei si fuziunea indiv cu spatiul inconj
si cu contxt temp in care se insereaza
Astfel pers este alcat pe langa trupul
perisabil, din 8 principii sprituale printre care
sufletul si dudblul
Sufletul va fi gazduit intr-un altar pana la o
nou reincarnare, in tmp ce dublul se va
intoarce in fluviu, la locuinta geniului apei, in
forta vitala incredintata unuia dntr urmasi

Pe parcursul vietii, sufletul sau numai o


parte din el poate salaslui in par
In conceptia pop Samo, persoana este
alcat din 9 componente cu statut
sensibil diferit destinul indiv, trupul,
umbra, caldura, sudoarea, suflarea,
viata, gandirea si duhul
Carnea este mostenita de la mama,
sangele de la tata
Destinul indiv este predet si numai
sufletul mamei il mai poate modif.

Fuziunea mediului inconj cu indiv


trebuie inteleasa in sensul ca indiv isi
procura principalele det din situatii,
evenim si act ale unor forte ext, fara
ref la subiectivitatea indiv
Cronologic, prin acceptiunea cuv atin
persona a fost acee de masca
Anumite demnitati, ranguri, resp in
soc, averea si alte atribute de acelasi
gen conferea cuiva statutul de pers
acum vb de pers pub

Inclusa in dreptul roman, aceasta util a


ajuns pana la noi. Se vb astazi dsp pers
fizice si juridice sau dsp calit anumitor inst
de a poseda pers jurid.
Ideea de virtus romana implica insa presup
ca cel se prenr prn personae indepl anumite
standarde de ordin moral. De aici o etica a
pers ->filosof stoica
Stoicii au pu accentul asp drept si obligatiei
noastre de a ne fauri un antidestin interior
prin care sa contracaram lucrurile la care
viata ne obl sa facem fata

O data ce fericirea nu dep de circ ext,


ci numai de echilibrul launtric al
indiv, stoicii au gasit cu cale sa
profeseze un cult rigid al autoperf
indiv
Un nou pas inainte in evol not de
pers s-a dat act conjugate a
neoplatonismului si a teologiei
crestine. Ideea de unicitate
irepetabila pe care o implica azi def
pers isi are originiile in conceptul de
ipostaza introd si def de platon drept

Caracterizante pt ipostaza nu sunt tras ei


ext, accidentale, ci det interne ce ii
garanteaza unicitatea.
Prin formularea dogmei sf treimi,
conceptul de pers isi afla implinirea cea
mai inalta pt ca se incarca cu un cont
metafizic ce constituie temeiul deminitatii
eminente a pers umane. Pers devine
astfel sub de medit filosofica si ax central
al unuia dintre curentele cele mai
generoase ale gandirii sec al 20personalismul

Personalismul filosofic
Initiatorul acestui curent a fost
francezul Charles Renouvier 18151903, ganditor cu o traictorie ideatica
sinuoasa.
Personalismul, pe care l-a proclamat
catre sf vietii vede in aceasta o dovada
a liberului arbitru care isi afla sursa si
justificarea in existenta, ca dat
primordiar, a pers divine libere si
creatoare

Generatia urm de personalisti este rep


de Lucien Laberthonniere si murice
blondel. LL personalismul sau este unul
declarat crestin, intemeiat pe o
metafizica a caritatii. Pers umane rep
realitatea prin excelenta. Paradoxul pers
consta in faptul ca ea aspira simultan
catre autonomie si comuniune, doreste
sa se afirme ca entitate indep, dar simte
si nevoia aprop de alte pers. Numai
iubirea crestina poate rez aceasta
aparenta contradictie

MB crestinismul nu este o teorie, ci un mod


de a trai. Ideea ca rat se poate hrani din ea
insasi e pura iluzie. Alimentul ratiunii il
constituie practica activa si act devine astfel
locul geometric al int dntre rat si credinta
Jean Lacroix personalismul nu este un
sistem, ci un umanism. El reprez cu mult mai
mult decat curentul filosofic ce s-a bucurat de
o voga trecatoare, caci personalismul constit
o analiza cinstita si indispensabila a prob
omului trb sa intelegem ca pers nu este
reductibila la conditionarile sale bio sau cult

Emmanuel Mounier perosonalismul nu


este o filosofie crestina, ci un disc asupra
prb omului ce poate fi tinut atat de
credinciosi cat si de necredin. Spiritul are o
sfera mai larga decat religiosul, fiindca
include orice rel traita cu valori.
Pers nu trb privita ca o entitate juridica pe
care e nev so o aparam impotriva
tendintelor colectiviste. Ea nu se
impartaseste in comunitate. Pers nu se
opune colectivitatii, ci individului, fiinta
izolata, elem al unei mase nedif.

Ea este subiectul autocreator, deoarece


rep singura realitate cunoscuta de noi si
pe care o faurim dn int. pers se cucereste
prn-un effort de personalizare. In opozitie
cu individul, entitate inchisa, persoana se
deschide catre transcendent, comunitate,
univers prin degarea individuatiei sale.
Omul concret este omul care se daruieste.
Vizand transf int, atit peronalista impl
angajarea, caci personalismul este o
practica

Maurice Nedoncelle prin calitatea


sa de perosoana omul este
condamnat sa fie sg pe lume. In
acest proces dragostea joaca un rol
esential, dar ea s-a vazut
cantonanta, ca urmare a unei evol ist
nefericite, intr-o subiectivitate
exclusiv individuala
Prb dragostei l-a perocuopat si pe
Max Scheler. Acesta definea pers in
opozitie cu eul inteles ca obiect al
perceptiei interne - idolul cunoasterii

Pt Scheler, dragostea, departe de a fi


oarba cum se afirma adesea, este
luciditatea insasi. Ea constituie
singurul mijloc de a descoperi val
reala a unei fiinte umane, de a
deosebi val, de a cun adev nat a
lucrurilor. Pt a intelege pers trb sa ne
indreptam privirea catre actele intent
ale acesteia, deoarece specificul pers
se manif in act sub si evol odata cu
ele.

Pers si personalitatea
Principala dif de care se loveste
studiul persoane consta in faptul ca,
prin insasi natura sa, pers nu se
preteaza unei cercet stiintifice.
Daca exista o tras definitoare a pers,
aceasta este unicitatea sa
ireductibila. Vb dsp clase de indiv,
insa ar fi absurd sa vb dsp clase de
pers, deoarece am anula astfel exact
ceea ce le este mai caract acestora
disimilaritatea lor funciara, faptul de

De aceea psihologii se ocupa de


persoanalitate si nu de pers.
Daca pers este un obiect nemodelabil,
personalitatea este chiar un model. In
calitatea sa de microsistem al
invariatilor informationali si operationali
ce se exprima constat in conduita si
sunt definitorii si caracteristici pt sub
pers este decompozabila in trasaturi
organizate in str ierarhice care pot fi
puse in evidenta prin teste de pers

H. S. Sullivan personalitatea este ` un


model de durata relativa al situatiilor
perioadice interpers ce caract viata
umana
Interact pers nu se stabileste intre
entitati preexistente, ci intre agenti care
se constr si implinesc ei insis in cadrul
relat pe care le contracteaza
Din persp psihologiei, pers poseda 4
caract def individualitatea, autonomia,
stabilitatea, specificitatea motivatiilor.

Individualitatea este pusa in evidenta


atunci cand, plasati in cond de mediu
identice si solicitati de stimuli identici,
subiecti diferiti react dif. Caract care il
disting pe indiv unul de altul sunt de ordin
atat genotipic cat si fenotipic. Termenul de
individ trm la ideea de indivizibilitate,
valabila numai pt metazoarele superioare.
In plan pshio, cract indiv pot fi evident prin
baterii de teste sau chestionare menite sa
eval unde se situeaza subiectul in cauza in
rap cu media pop careia ii apartine

Autonomia ins etimologic `cond dupa legi


proprii autos el insusi, nomos lege. Ea
nu trb inteleasa insa drpt una absoluta,
bazata exclusiv pe un determinism intern,
fiindca react noastre dep si de specif circ
ext. Atat doar ca aceste circ nu sunt
niciodata constrangatoare prin ele insele.
Evenim conteaza mai ales prin semnif pe
care le-o acorda sub. El poate fi mai
vulnerabil decat altii la un anumit fel de
situatie si va react la aparitia acesteia intrun mod disprop in rap cu alti semeni.

Stabilitatea se ref la expectatiile reciproce


ale indivizilor. Putem vbi de consistenta at
cand un sub se comporta intr-o imprej data
intr-un mod previzibil, adoptand o conduita
care se dov repetabila de fiecare data cand
este pus in sit asem. In prima jum a sec 20
teza psihologiei stab unei personalitati esre
un concept cel putin indoelnic.
Imposibiliatatea cunosterii directe a str
mentale, negand introspectie calitatea de
metoda de cercetare stiintifica. Acestia au
obs ca un om poate fi cinstit si necinsti in fct
de circumstante.

La inceputul dec al 8 lea revine vechea


conceptie privind dependenta
comeportamentului de str de personalitate.
H. J. Eysenck personalitatea individului ii det
react in mai mare masura decat particularitati
concrete ale sit in care este supus. Catelle def
chiar personalitatea drep acel ceva car
permite sa se prezica ce va face individul intro situatie det.
Magnusson si Edler pers si sit constit o strct
legata in mod inexplicabil, intrucat pers
devine o abstractiune in afara oricarie astept
obiective

Rez ca nu putem vbi de o


pers/personalitate in afara interact
cu pers/personalitati, conditie
prezenta si in def unor psihosociologi cunoscuti. Mead si Parsons
persoanalitatea constituie un set de
roluri si val interiorizate. Sullivan ea
este modelul de durata al situatiilor
periodice interpers ce cract viata
umana

Specificitatea motivatiilor are un rol det in


conduita indiv, ea rep un fact fara de care
pers umana ar fi de neinteles. Motivatiile sunt
stimuli interni ce indeamnala actiune, dar ce
nu pot fi sesizati in mod direct, ci numai prin
efect lor. In trecut se facea distinctia intre
motivatiile primare si cele `animale -> ele
tind sa restab un echilibru ant de fiecare data
cand acesta este amenintat de fact
perturbatori ext si motivatiile specifice
umane, care depasesc simplul instict de
conservare, prin renuntarea unui echilibru act
pt unul viitor.

Feminitatea a fost intot cract prin


convervatorism si prudenta si
masculinitatea initiativa si spirit de
aventura, exact acele caract care
constituie tras def ale motivatiilor
homeostatice si reps autotelice
Coexistenta in inconstientul individual
al celor 2 componenete de gen sub
forma elem arhetipale animus si anima
constituie una dintre contrib originale
ale psihanalizei jungiene

Potrivit lui Carl Gustav Jung, psihicul uman


este constr dintr-un ansamblu de str
arhetipale care cuprinde sinele, eul, pers,
umbra, complexul contrasexual
anima/animus
Sinele inglobeaza atat potentialitatile
stravechi ale speciei umane, cat si
aspiratiile spirituale ale omului. Jung insusi
il resimtea ca pe o resursa profunda pe
care o denumise inca din copilarie `pers
nr 2 si in care vedea o manif a prezentei
divine in launtrul sufletului uman

Eul rep centrul constiintei si de rap sale cu


sinele depinde stab persoanlitatii noastre.
Sentimentul indentitatii personale este dat
de persistenta eului, pe care il simtim ca
fiind acelasi de-a lungul intregii vieti, indif
de sit prin care trecem si de schimbarile pe
care le sufera constiinta noastar. Copilaria si
tineretea sun perioade de afrimare a eului,
pt ca in a 2a parte a vietii acestea sa cedeze
initiativa in fav sinelui. Numai astfel procesul
de individuatie are sanse sa conduca la
cristalizarea unei cunostiinte superioare.

Persoana arhetipul social sau de


confromare, aduna in sine toate
trasaturiele socialmente acceptabile
pe care le posedam sau credem ca le
posedam si pe care ne place sa le
etalam in fata celor cu care venim in
contact. Ea se asociaza mai intot cu
o anumita nuanta de prefacatorie si
isi are originile inca in copilarie cand
ne straduiam sa fim pe placul
parintilor si al educatorilor.

Umbra trasaturile ce ne-ar pune


intr-o lumina nefav in ochii celorlalti
acestea sunt reprimate, ascunse.
Aceasta prin mecanisme precum
refularea, protectia si negarea
incercam sa scapam, fie impingand-o
in subconstient, fie atribuind-o altora,
fie nerec existenta acestea.
Xenofobia si rasismul s-ar explica
tocmai prin proiectarea umbrei
noastre asupra celor care rep
alteritatea.

In fiecare femeie salasluieste un


animus si in ifiecare barabat o anima.
In temeiul principiului coincidentia
oppositorum, Jung afirma ca exista o
relatie de complemtaritate intre pers
si animus/anima, in sensul ca `tot
ceea ce ar trb sa se afle in chip firesc
in atit ext, insa lipseste vadit, se
regaseste in atit int.