DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

Program de studiu PSIHOLOGIE

Domeniul Psihologie
STRUCTURA EXAMENULUI DE LICEN
SESIUNEA IUNIE 2015-FEBRUARIE 2016
STRUCTURA
Examenul de licen se va desfura n cadrul a dou probe separate:
1. Proba scris (examen-gril),
2. Proba oral (susinerea lucrrii de licen).
Nota final a examenului de licen este media aritmetic a rezultatelor/notelor obinute la cele dou probe.
1. PROBA 1: Examen SCRIS (gril)
Coninut
Proba scris evalueaz cunotine fundamentale i de specialitate n psihologie. Cunotinele de specialitate se refer la domeniile: (a) evaluare psihologic i
metodologie, (b) psihopatologie i psihoterapie, (c) psihologia muncii i organizaional i (d) psihologia dezvoltrii, nvrii, educaiei i consilierii vocaionale. Itemii
testului gril se vor referi la domeniile i disciplinele (teme) prevzute n lista tematic (tabelul de mai jos). Fiecare item al testului-gril are un set de 4 variante de
rspuns, dintre care numai una este corect. Itemii au valoare egal de punctaj. Din suma punctajelor tuturor itemilor se pot obine 9 puncte. Un punct se acord din
oficiu.
Organizare
Proba scris dureaz 3 ore.

Tabel 1. Tematica examenului de licen.

Seciunea
Cunotine fundamentale
Discipline
Introducere n psihologie

Domeniul

Tematica

Bibliografie

Niveluri structural-funcionale ale psihicului - contientul, subcontientul,

incontientul. Constiina ca ipostaz a psihicului - Etape n definirea constiinei,
Discuii si controverse actuale cu privire la constiin. Subconstientul ca ipostaz
a psihicului - loc n psihologie; etape n definirea subconstientului; caracteristici
si roluri ale subconstientului. Inconstientul ca ipostaz a psihicului - Definirea
inconstientului; Natura si rolurile inconstientului. Tipuri de relaii ntre constient
si inconstient

Zlate, M. (2000). Introducere n Psihologie. Iai: Editura Polirom.

Zlate, M. (2009). Fundamentele psihologiei. Iai: Editura Polirom.
Aniei, M. (2010), Fundamentele psihologiei, Bucureti: Editura Universitar
(selectiv n raport cu tematica).
Negovan V. (2009, 2010). Fundamentele Psihologiei (Introducere in Psihologie).
Curs universitar pentru ID. Bucuresti: Editura CREDIS (selectiv n raport cu
tematica).
Negovan, V., Stanciu, M. (2014, ediia a doua). Ghid de studiu al specificului
cunoaterii tiinifice n psihologie. Bucureti: Editura Universitar. (selectiv n
raport cu tematica).

Teorii ale motivaiei. Motivarea actiunii personale, frustrarea si

agresivitate. Afectivitate: toriile afectivitatii; Modelul celor patru sisteme
motivational afective: furia, bucuria, tristetea, frica.

Aniei, M. (2010). Fundamentele psihologiei,Bucureti: Universitar.

pp. 347-357, 374-382, 387-390, 393-401, 401-419.

Concepte fundamentale (notiunea de variabila, masurarea in psihologie,

statistica parametrica / nonparametrica, scale de masurare si variabile, studii
experimentale / corelationale, populatie / esantion, statistica descriptiva /
inferentiala; Statistica inferentiala-concepte fundamentale; Teste parametrice
(Test t independente/dependente, ANOVA, Coeficientul de corelaie liniar
Pearson).

Popa M. (2008). Statistica pentru psihologie. Polirom: Iasi.

Gravetter F. J., & Wallnau L.B., 2007, Statistics for the BehavioralSciences, 7-th
edition, International student edition, Thomson Wadsworth.

Abordarea biologic a personalitii

Genomul uman. Epigenomul. Neuromul: creierul i neurotransmitorii. Hormonii

i temperamentul. Interaciuni ntre genetic i mediu. Mediul mbogit i
activarea genetic. Mediul ostil i activarea genetic. Environmentul i activarea
genetic n cazul oamenilor.

Cretu, R.Z (2012) Cercetari actuale in psihologia personalitatii. Bucuresti Editura

Universitara. p.11-14, p17-43,

Biologia temperamentului

Dimensiuni temperamentale: Extraversia. Sistemele BIS-BAS. Inhibiia.

Asimetria cerebral i reactivitatea emoional. Biochimia extraversiei.
Nevrotismul. Biochimia nevrotismului. Psihotismul/impulsivitatea. Faeta cutrii
de senzaii. Biochimia cutrii de senzaii. Agresivitate versus agreabilitate. Un
model psihobiologic al personalitii. Experien i auto-reglaj temeperamental.
Teoria psihanalitic a personalitii (S. Freud). Abordarea psihanalitic postfreudian: conceptiile lui CG Jung, A. Adler, E. Fromm, E. H. Erikson.
Modelul clasic dispoziional (Modelul trsturilor dispoziionale). Concepia lui
Allport. Concepia lui Cattell. Concepia lui Eysenck. Modele Big Five. Critici
formulate cu privire la modelul trsturilor. Modelul interacionist. Dou viziuni
teoretico-metodologice n modelul interacionist. Modelul condiional
dispoziional.
Teoria constructelor personale (G. Kelly). Teoria auto-actualizrii (C.Rogers).

Fundamentele psihologiei

Statistic

Psihologia personalitii

Abordarea psihanalitic
Abordarea psihometric

Abordarea fenomenologic
a personalitii

pp. 45-70.

Cretu, R.Z (2012) Perspective clasice in psihologia personalitatii. Bucuresti

Editura Universitara. p.22-48.
p.49-78.

Cretu, R.Z (2012) Perspective clasice in psihologia personalitatii. Bucuresti

Editura Universitara. p.82-98.

Abordarea
comportamental
a
personalitii
Teorii social-cognitive ale personalitii
Teoria sistemului cognitiv-afectiv
personalitii (CAPS)

Cunotine de specialitate
Discipline
Metodologia cercetrii psihologice i
Evaluare psihologic

al

Condiionarea clasic (I. P. Pavlov). Condiionarea clasic a emoiilor (J. B.

Watson). Condiionarea operant (B. F. Skinner).
Teoria nvrii sociale (J. Rotter). nvarea observaional (A. Bandura).
Teoria social-cognitiv bazat pe variabile persoan (W. Mischel).
Asumpii CAPS. Organizarea elementelor. Particulariti de funcionare. Tipuri
posibile de uniti cognitiv-afective. Specificul idiografic al CAPS. Modelarea
neuronal a personalitii. Elementele unei reele neuronale. Simularea unei
reele neuronale pentru un caz individual. Simularea unei reele neuronale n
cazul diadei.

Metodologia cercetrii psihologice

Metod i metodologie n cercetarea psihologic, Niveluri ale cunoaterii in

psihologie, Funciile teoriilor psihologice, Analiza relaiilor dintre nivelurile
cunoaterii psihologice,. (pp.12- 26; 34-45)
Metoda: observatia, experimentul, ancheta.

Bazele teoretice
psihologice

Necesitatea social a evalurii psihologice: domenii aplicative;; Evaluare, testare

i msurare n psihologie; Metode de evaluare psihologic: calitative i
cantitative; Standardizare: procedura, scoruri (brute i standardizate),
interpretarea (norme); Evaluare i eroare: eroarea standard a msurrii, scoruri
reale i obinute, surse de eroare n evaluare; Caracteristici psihometrice:
validitate, fidelitate, dificultate; Clasificarea testelor (Anastasi). Etica evalurii
psihologice: principii i standarde aplicabile n evaluarea psihologic.

ale

evalurii

Evaluarea psihologic a personalitii

Evaluarea psihologic a aptitudinilor i

inteligenei

Modele teoretice ale evalurii: teoria trsturilor i teoria tipurilor; Personalitatea

ca predictor; Interpretarea scorurilor la scalele de personalitate; Detecia erorilor;
Instrumente psihometrice: CPI; EPQ; Modelul Big-Five i instrumentele de
evaluare de tip Big-Five;
Modele privind structura aptitudinilor si inteligentei; Taxonomia aptitudinilor
umane a lui Fleishman; Teste i Baterii pentru msurarea aptitudinilor cognitive
(prezentare generala Raven, Stanford Binet, Cognitrom Assessment System)

pp.102-116.
Cretu, R.Z (2012) Perspective clasice in psihologia personalitatii. Bucuresti
Editura Universitara. p.123-132
Cretu, R.Z (2012) Cercetari actuale in psihologia personalitatii. Bucuresti Editura
Universitara. p.103-123.

Mincu, C.L. (2010). Metodologia cercetrii psihologice, Editura CREDIS,

Bucureti.
Zlate, M. (2000). Introducere in psihologie, Editura Polirom, Iai.(pp.118-137)

.
Mitrofan, N., 2009, Testarea psihologica. Aspecte teoretice si practice, Polirom,
Iasi.
Nedelcea, C, & Ion, A., 2014, Evaluarea psihologica. Introdcere in evaluarea
psihologica. Evaluarea psihologica a personalitatii, Sitech, Craiova.
Anastasi, A & Urbina, S., 2003, Psychological Testing, Pearson Education Inc.,
Singapore.
Kline, P., 2000, The handbook of psychological testing (Second Edtition),
Routledge, London and New York.
Aiken, L.R., 1999, Personality assessment. Methods and practices, Hogrefe &
Huber, Seatle, Toronto, Bern, Gottingen.
Nedelcea, C, & Ion, A., 2014, Evaluarea psihologica. Introducere in evaluarea
psihologica. Evaluarea psihologica a personalitatii, Sitech, Craiova.
Luca, A., 2014-2015. Evaluarea aptitudinilor i inteligenei. Suport de curs,
Universitatea din Bucureti.
****Bibliografie suplimentara
Edwin A., F., Reilly M., E., trad. Pitariu H., Iliescu d., Coldea D., (2008), Ghidul
aptitudinilor umane: definirea si masurarea aptitudinilor umane, ED. Sinapsis, Cluj
Napoca (p.5-p.64)
Iliescu, D., Livini, R.,(coord), Luca, A., Nedelcea, C., Pop, O., Chetreanu, G.,
Constantinescu, (2007), Jackson Vocational Interest Survey (JVIS) Manual
tehnic i interpretativ, Ed. Sinapsis, Cluj-Napoca (p.7-p.68)
Raven, J. C. Raven, J. H. Court, (2003), Manualul testelor Matrici Progresive
Raven i al Scaleleor de Vocabular Prezentare general, Editura ASCR, Cluj
Napoca (p1-p50).
Roid, G., H., Stanford-Binet Intelligence Scales (SB5), Fifth Edition, (2003),
Riverside Publishing
Tulsky, D., Zhu, J., Ledbetter, M., (1997), WAIS-III Technical Manual (Wechsler
Adult Intelligence Scale & Wechsler Memory Scale), Paperback

Psihopatologie i Psihoterapie

Psihopatologie

Psihoterapie

Schizofrenia - Prezentare generala, Simptome, Tipuri, Prevalenta schizofreniei

in funcie de sex, Teorii biologice si psihosociale ale schizofreniei
Fobiile - Caracterizarea general a fobiilor; Cauzele apariiei i dezvoltrii
fobiilor; Simptomatologia fobiilor i consecinele n plan individual i social;
Clasificarea fobiilor; Sociofobia
Tulburrile disociative si somatoforme Tulburrile disociative (Tulburarea de
identitate disociativa, Fuga disociativa, Amnezia disociativa, Tulburarea de
depersonalizare); Tulburarile somatoforme (Tulburarea de conversie, Tulburarea
de somatizare si Tulburarea algic, Hipocondria, Tulburarea dismorfic
corporala)
Alcoolismul Aspecte teoretice, Consumul de alcool si complicatiile induse de
alcool, Diferentele de gen si varsta in consumul de alcool, Efectele psihologice
ale consumului de alcool
Orientri i metode n psihoterapie: Abordrile psihodinamice, Abordrile
umanist-experieniale i holiste, Abordrile comportamentale

Dindelegan, C. (2012). Incursiune in psihopatologie si psihologie clinica.

Bucureti: Editura SPER. pp. 47-60, pp. 67-83, p.103-124.
Mitrofan, L., & Dumitrache, S. D. (2010). Compendiu de fobii. Bucureti: Editura
SPER. pp. 9-35, pp. 183-188.
Mitrofan, I. (2008). Psihoterapie. Repere teoretice, metodologice i aplicative.
Bucureti: Editura SPER. pp. 82-90, 93-123, 161-166, 167-169, 170-171, 171172, 173-174, 174-179, 180-183.

Psihoterapiile de familie: Terapia de familie a lui M. Bowen, Terapia structural

de familie, Terapia experienial a comunicrii, Terapia strategic de familie,
Terapia sistemic de familie, Terapia narativ de familie
Psihologie a muncii i organizaional

Recrutarea i selecia personalului

Analiza muncii

Integrarea organizationala, Cariera n

organizaii,
Comunicarea
organizaional
Evaluarea n organizaii

Motivarea organizaional

Psihologia dezvoltrii, psihologia

educaiei, nvrii
i consiliere
vocaional

Psihologia dezvoltrii

Etapele recrutrii i seleciei personalului; metode de recrutare i selecia

personalului; interviul de selectie ca etap n selecia personalului-definitie,
aspecte si particularitati; taxonomia interviurilor; formele interviului
analiza muncii centrat pe post, respectiv pe sarcina de munc (job description),
analiza muncii centrat pe deintorul postului de munc (job specification)
tipuri, etape, integrarea prin mentorat
teorii, modele
caracteristici, bariere n comunicarea organizaional (bariere situate la nivelul
indivizilor din organizaii, respectiv nivelul organizaiei), ameliorri specifice
problemelor organizaionale.
Funciile evalurii; modele i metode de evaluare organizaional; greeli de
evaluare; modaliti de acordare a feedback-ului; enumerarea i descrierea
etapelor de construire a scalelor cu ancore comportamentale dup Maiorca
(1997)
tipuri, structuri motivaionale; teorii organizaionale (Alderfer, Herzberg,
McClelland, Adams); factori organizaionali ai motivrii (structura postului,
politica salarial); strategii formale i informale de motivare

Chraif, M. & Aniei, M. (2011). Metoda interviului n psihologia organizaional i a

resurselor umane, Iai: Polirom. pp. 33-62 (Clasificarea/taxonomia interviurilor si
formele interviului. Cap 2: 2.1; 2.2 i 2.3.).
Pnioar G., & Pnioar I. O.(2005), Motivarea eficienta. Iai: Polirom.
Pnioar G., & Pnioar I.O.(2006), Integrarea in organizatii. Iai: Polirom.
Pnioar G., & Pnioar I.O.(2005), Managementul resurselor umane (ed. II).
Iai: Polirom.
Pitariu, H.D., & Chraif, M. (2009). Analiza muncii. Proiectarea fielor de post.
supliment al revistei de psihologia resurselor umane. Cluj-Napoca: ASCR. pp. 1635 i pp. 50 (schema unei fise de post.).
Pitariu H. D., & Chraif, M. (2009). Validarea scalelor cu ancore comportamentale.
Revista de Psihologie, 3/4.
Zlate, M. (2004, 2007) Tratat de psihologie organizaional-managerial (vol. 1, 2).
Iai: Polirom.

Stadiile dezvoltrii intelectuale dup J. Piaget; Stadiile dezvoltrii psihosexuale

dup S. Freud; Stadiile dezvoltrii psihosociale dup E. Erikson; Stadiile
dezvoltrii psihomorale dup L. Kohlberg; Problematica ataamentului concept
(teoria lui J. Bowlby), faze, tipuri (M. Ainsworth), modaliti experimentale de
studiu; Importana jocului n dezvoltarea copilului: definire, stadii, tipuri; Procesul
identificrii la copil: prin difereniere, prin afiliere, prin observaie i imitaie, prin
cogniie; Teorii cu privire la adolescen; Criza de originalitate din adolescen
(definire, caracteristici, etape, manifestri);Tipuri de relaii maritale; Aspecte
critice i conflictuale ale perioadei maturitii (dualitatea perioadei, criza vrstei

Golu, F. (2010). Psihologia dezvoltrii umane. Bucureti: Ed. Universitar.

pp. 27-31, 97-100, 130-132, 121-123, 205-206, 215-217, 255, 272; 275-276, 298299, 290.

Psihologia educaiei i nvrii

Consiliere vocaional

de mijloc); Teoriile adaprii la btrnee; Stadiile perioadei btrneii.

Modaliti de definire a nvrii; Perspective de abordare, teorii si modele ale
nvrii (modele asociaioniste ale nvrii, modelul gestaltist al nvrii,
modele cognitiviste ale nvrii, modele constructiviste ale nvrii, modele
actuale i de perspectiv ale nvrii). Stilul de nvare expresia eficienei n
nvare.
Sistemul psihocomportamental al elevului n activitatea de nvare n coal:
Factorii cognitivi i noncognitivi ai nvrii n coal; Stimularea i energizarea
activitii de nvare n coal; Personalitate i nvare;
Diferene individuale n nvare: paternurile de dezvoltare, aptitudinile,
inteligenta, creativitatea, autonomia i independena personal.
Teorii privind alegerea carierei: Teoria lui John Holland; Teoria dezvoltrii
vocaionale - David Tiedeman

Negovan Valeria (2006). Introducere n psihologia educaiei. Bucureti: Editura

Universitar (84 87; 106 115; 124 132; 134 143).
Negovan Valeria (2010). Psihologia nvrii. Forme, strategii i stil. Bucureti:
Editura Universitar (pp: 28 41; 41 43; 44- 47; 47 53; 53 59; 215 217;
225 - 232)
Zlate, M. (coord) (2001). Psihologia la rspntia mileniilor. Iai: Editura Polirom
(selectiv).

Mincu, C. L. (2011). Consiliere vocaional. Bucureti: Editura CREDIS/, pp. 2334; pp. 42-47.

2. PROBA 2. Susinerea oral a tezei/ lucrrii de licen.

Coordonatorii lucrrilor vor ntocmi referatul de apreciere notnd lucrarea cu unul din calificativele admis sau respins.
Pentru lucrrile notate de coordonator ca admise, membrii comisiei vor acorda note evalund coninutul tezei i calitile prezentrii orale. Nota final pentru proba de
susinere oral a tezei rezult din media aritmetic a notelor propuse de membrii examinatori ai comisiei. Grila de notare a tezei este prezentat n tabelul de mai jos.

Tabelul 2. Standarde/ criterii de realizare (& evaluare) a tezei/lucrii de licen.

Criteriu
1
1,1
1,2
1,3

Documentare teoretica
Cantitatea surselor bibliografice
Calitatea surselor bibliografice
Intelegerea rezultatelor anterioare

Comentariu

1,4 Utilizarea rezultatelor anterioare in

argumentatie
1,5 Citarea corecta a referintelor

Documentarea teoretica a lucrarii indexeaza suficiente surse din literatura de specialitate.

Documentarea face apel la surse stiintifice, de actualitate si relevante in raport cu tema/obiectivul urmarit.
Documentarea face dovada cunoasterii si intelegerii corecte a semnificatiei pe care o au rezultatele anterioare obtinute in acele lucrari care au fost luate ca
baza de referinta bibliografica. Aceste rezultate sunt prezentate inclusiv ca valori numerice (exemplu: magnitudine a relatiilor sau diferentelor, marime a
efectului), preferabil si in organizare tabelara.
Ideile teoretice si rezultatele empirice retinute in urma documentarii sunt articulate coerent si orientate cu necesitate spre obiectivele de cercetare urmarite de
student.
Sursele sunt citate corect atat in text, cat si in bibliografia finala (corespondenta 1:1 intre text si bibliografie).

2
2,1
2,2
2,3

Obiectivele cercetarii sunt clar formulate

Obiectivele urmarite sunt motivate de student din perspectiva necesitatii si utilitatii realizarii unui nou demers empiric.
Ipotezele reprezinta operationalizari corecte ale obiectivelor formulate. In fiecare ipoteza sunt specificate variabilele si relatiile expectate intre acestea.

Obiective si ipoteze
Formularea obiectivelor
Motivarea obiectivelor
Claritatea ipotezelor

3 Metoda si design
3,1 Strategia de esantionare
3,2 Volumul esantionului

3,3
3,4
3,5
3,6
3,7
3,8

Operationalizarea variabilelor
Tipul variabilelor
Tratamentul variabilelor
Adecvarea procedurilor statistice
Prelucrarile statistice
Rezultatele statistice

4 Discutii si concluzii
4,1 Semnificatia rezultatelor
4,2 Implicatia teoretica a rezultatelor

Strategia de esantionare este motivata.

Marimea esantionului ales este argumentata din prisma: a). puterii statistice asteptate (inclusiv prin comparatie cu rezultatele anterioare din literatura); b).
adecvarii in raport cu metodele si procedurile ce urmeaza a fi aplicate.
Operationalizarea variabilelor este corect realizata. Pentru variabilele masurate cu instrumente psihometrice sunt prezentate valorile de fidelitate si validitate.
Este prezentata corect calitatea fiecarei variabile (independenta, dependenta, moderatoare, mediatoare) in cadrul fiecarei proceduri performate.
Tratamentul in cercetare este adecvat in raport cu ipoteza si corect prezentat in lucrare.
Procedurile statistice sunt adecvate in raport cu ipotezele supuse verificarii si cu tipul de date care au fost recoltate.
Prelucrarile statistice sunt derulate corect; rezultatele sunt interpretate corect din punct de vedere statistic.
Rezultatele statistice sunt prezentate corect conform standardului APA6

Rezultatele sunt interpretate corect din perspectiva semnificatiei lor psihologice.

Este prezentata clar implicatia teoretica si practica a rezultatelor obtinute; rezultatele obtinute de student sunt comparate cu cele din literatura de specialitate,
care a constituit baza de formulare a ipotezelor prezente.
Concluziile sunt sustinute de rezultatele empirice obtinute (sunt absente speculatiile fara acoperire la nivelul rezultatelor cercetarii realizate de catre student).

4,3 Concluzii
TOTAL

Director Departament Psihologie

Prof. univ. dr. Eugen Avram

Max

Scor obtinut

25
5
5

0
-

5
5

15
5
5
5

0
-

30
3

0
-

4
3
4
4
4
4

20
5

0
-

10

100

10