Sunteți pe pagina 1din 12

No. 8.

Anul I.

Iassi, 15 Tunic 1867.

CONATORBIRI L1TERAR E
Apare la 1 0 15 a Rectirei luni.
Abonamentul pe unu anti in Rornguia hber g. unu galbenu; in Austria 4 fi.
Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia
SocretgOi Junimea; in Bucuresci la hbrgria Soccec & Comp.

SUMA1UU.
Despre poesia rumgng, de D. T. Muiorescu.
Flout rumgng, de D. C. Negruzzi.
Poesii de D. I. Negruzzi
Declaratiune qi Anunciuri.

are cu necesitate unu punfu de culminatiune, in care se concentrA ideile ei si pe

IngI care toate celelalte espresiuni erau numai elemente preparatorii, care cum grade de

inAltare ; 0 de sigur strofa, in care culmi-

DESPRE POESIA IMIIANA.,


H.
Conditiunea ideal& a poesiei.
(Fine.)

3.

Cea din urnA" asem6nare ce ne amu

propusu a analiz intre pasiune i poesie (pag.


55), este clesvoltarea grabnicei 0 eresanclei spre
culminatiunea finalei, ce o au ame'ndoue in comunu.

neazg poesia, este 0 cea d'intai, care s'a presintatu in fantasia poetului in momentul conceptiunii 0 pentru resitrirea cgreia poetul a
compusu pe celelalte; ea este esinta, este
inte'mplarea poesiei 0 tOtdeodatI me'sura pentru efectul ce-lu produce ; de la ea aternI

lungimea sau scurtimea opului, de la ea 0


tonul, in care este conceputu : attea strofe
si acea coloare trebue sh" OA o poesie, Cate
si care se ceru pentru ca strofa culminantg
s5, ne fan,' impresiunea _cea mai mare.

Pasiunea este o stare abnormara a sufletului omenescu. Incordarea sensatiunilor, prin

Unu esemplu frumosu de ceea ce este culminatiune, ne presint6 poesia D-lui G-. Ore-

care se caracterizeazrt, nu poate dull mult


fArg a pune sufletul in pericolu, 0 termina-

teanu
GONDOLA

rea ei, in proportiune cu natura acestui afectu,


constitue totdeauna o crisa intelectualg i fl-

Mergi la Lido, barcarolg!

sicg, a arei scarl variazg de la plnsu pInI

0 gondolg 'ntre gondola

la nebunie.
irul fenomenelor pasiunei nu
este cleat apropierea cresandtt spre acea Catastrofti.

Poesia ne presintI aceeai insuire: i ea

picu doi juni celi alegeau

Si rignd in ea sgreau.
Ca o umbrg usuricl
In lagung ea plutea,
Era neagrg, raititicg
'untt bratu tare o ducea.

DESPRE POESIA RUMANA.

102

Ai sg dicemu vietei: du-te I


Si in brace sg murimu.

Revdrsa o lung pling


Peste dealuri dulci lucin,
Fgcea brazde de luming

A lop* dulci loviri.

Strofele d'intai (Iepingu situaciunea, stro-

Intmsi moale pe covoare


Reg d'amoru se sgrutau
Si in vise rgpitoare
Acei Juni se Ieggnau.

fele urmatoare arata prin cuvintele ei intensitatea iubirei celor doi juni: dar i situAiunea si esprimarea iubirei au scopul de a ne
interesa din ce in ce mai mult i de a ne

0 diving melodie
De odatg s'audi,
Si in vorbe d'armonie
Vocea ei asa vorbi.

prepark printr'unu energicu contrastu la catastrofa finala :


Noi asemene momente,

SI golimu, o al mai mire!

Nu o sg mai intglnimu...

SI gobmu cupa d'amoru,


Si pe aripi de iubire
SA sburgmli din noru in norul
Ca albino. atArnatg

De o rosg, de unu. crinu,


Soarta mea fuse legatg
De-al teu r`du sau bunu destinu.

Ai sit dicemu vietii. du-te 1

Si in brate sg munmu.

Ca esemphi va fi tot asa de litmurita ur-

matoarea poesie mai scurta de Th. Gautier.*)


NOBUL

,,Tot asa 0 a mea bush


E hpitg de a ta,
Pentru tine eu sunt mush,

Sultana vrea sa intre in baia din grading,


Ea ultima sa haing acum a asvArlitu,
Si phrten libertate ca o manta diving
Pe corpul seu celu fiagedu voios s'a respgnditu.

Pentru mine vei cAnta.

De sus eatg Sultanul la (Mina cit privesce


Sn barba ii desmeardg, ::licAndu in gAndul seu:
Pe turnu Eunucul aprigu se primblg i pAzesce
Si nimeni Vastit lume n'o vede decgt eu.

1,Intr'unu cgutecu ne vomu duce

De la-apusu ping la zori,


Iti vom face leaggnu dulce
P'al meu sinu de albe flori.

Dar lucru de nurare unu noru din ceru respunds


Maud . si eu, o doamne, o vhdu colo de sus,

lii voiu face 0 o mantg


D'al men peru de abanosu,
Si de scumpa ta amantg
Cerul cluar va fi gelosu.

,,Vedu smu-i ce se umflg sub limpedele unde

corpu-a ce undu sede sub ocbii mei espusu."

Ahmetu sit faca gaIbinu ca luna intristatg,


Scose din brgu hamgerul cu arta ciselatu...
Sultana favoritg in shnge stg 'necatg,
Ear norul celu fantasticn pe ceruri a sburatu.

,,Spune nu-e asa inbite,


Ca vomu & prea fericiti ?
cg dile d'aurite
Tomu trgl nedespgrtiti? "

Ea antarea nu sfArsise,
Cgnd gondola sovgi
,,Ce faci scumpe? fata Oise
Si ca ceara 'ngglbeni.

In fine mai reproducemu o data din publicatiuni anterioare faimoasa balada a lui Uhland*)
BLESTEMUL CANTIRETULUI.

Ohl voescu ea fericirea


Sg o oprescu in al ei shorn,
Toiu sg cautu nemurirea
Desertgndu cupa d'amoru.
Noi asemene momente
Nu o ail mai intglnimu

Era in vremea veche unu mAndru naltu castelu,

Derarte On' la mare pe cgmpun domnea elu;


*)
**)

Traducere de D. V. Pogor.
Traducere de D. V. Pogor.

DESPRE POESIA HUMANA.

In juin grIdini tufoase cu flori sc'ncoionau,


Din ele recoroase cascade se Orsau.

103

Vai voue, gradmi mandre, cen floti fe vesehti,


L'acestu capu mortu ci pahdu uitati-ve-, pliviti.
SI vestejiti ca diusul, sI sece ori ce isvoru,
Si piatrit ci pustm sit fiti in vntoru.

Acolo-unu aprigu rege departe 'nvingteru


Pe tronul seu sta gaibenu, titcutu, ingrozitoru,
CM ce Ondesce-i spaimit si ce vede-i mXme
Si ce vorbesce-i moarte si siinge ce elti scrie.

La elu sosia-odatit doi nobili citnareti,


Albindu unul, ear altul ornatu cu galbeni creti.
Pe celu bgtirinu cu harfa-i, unu call]. mitretupurta,

Vai tie 1 apriga rege cu can impietriti,


Zadarnic porti corcne de multe birumti.
SI fie alu ten nume etern d'acum uhatu
i ade'ncu in intunericu sl fie cufundatu."

Ala dise bkrInulCerul l'au audhu,


Si boltele'su rume, pIretu s'au zdrobitu.

Celu te'ne'ru ca o floare, urmandu voiosu salt&

0 =gut./ colona tiecutul atesteazI


S'aceasta se chntesce spre noapte ca se cap.

vise atunci bell gnul Curagm, o fetu frumosu,


GUesce nailndre cttnturi si glasul celu duiosu,
In plInsu si'n 170'; bunI puternic sX citntImu,
P'alu regelui crudu sufletu avemu sit'nduiocImu.

Gritdmele frurnoase acum s'au arlmatu,


Nu ve0i copacu cu umbra, isvoarele au secatu ;
De regele celu aprigu vr'unu anti nu pomenesce:
Blestemul cIntaretului astfel se implinesce.

In sala cea mIreatit iat' amIndoi cit stau


Si regeIe, regina pe tronuri ascultaa.
Celu rege, ca furtuna, e crudu phnu de fiori,
Regina, duke, blandl, ca luna dintre nori.

In aceste trei poesii este o fapta de catastroll, care inseamnI culminatiunea, Ans6 culminaplunea existl i acolo, und3 poetul aratI
numai impresiuni interioare. D. e.

Incepe p'alui strune bgtrInul a ante,


Bogate, mai bogate elu tonuri inalta;
Ear vocea Mtn t6n6ru, mai purl ci mai vie,
Contrastit cu a harfei profunda armome.

Pe a lacului surfatit
Rada lunei se adapI,

El cantu de libertate, plitcere ci amoru,


Bravura ci credintit, sfintenie ci doru;
Ei cantu de totu ce-i duke ci'n inimtt parunde,
El antu de totu ce-i nobilu ci'n suflete respunde.

Rose palide 'mpletesce

Pintre tresta din apl.


Cerbi se primbl/t MITI termuri
Sus la cern atrinclu,
In tuficu deabia se miccit
Paserea visIndu.

S'au stinsu pe ori ce buze ironica zimbire,


Totu cercul care ascultI se'lichinit cu uimire;
Regina transportatI, cu sufletu 'ncIntatu,

0 roz/ dinaretului din sinu au aruncatu. ,


Ochiul meu se pleacit 'n lacrimi,
Prin intreaga-mi fire
Ca o rugIciune trece
0 duke suvenire.
(trad. din AT. Lenau.)

Mi-ati incelatu poporulFemeia mi-o rIpiti I


Rticnesce crudul rege, ci toti stau inpietriti.
Pe angru elu atunce cu sabia au lovitu,
Din piept in locu de cInturi rocu sInge au sbucnitu l

Ce sburatu, ce vijiire!
E unu plIcg de cioarlii1
Multe fluturI pm arbori,
Alte sboarI pe citmpii;

Poporul, ca de fenturi gonitu, se depIrteazI,


In bratele harfistului celu tgne'ru ecspireaztt.
BEtrInul trupul pahdu pe calu au acedatu
Si feta coperindu-i titcutu s'au depIrtatu

Treandu sub poarta 'milt/ elu Nnsgise opresce


Si harfa d'o coloanl de marmurit zdrobesce,
De glasul seu castelul intregu au resunatu
'in astfelu de cuvinte grozav au blestematu ..
Vai voue, bolte 'nalte, subt arcurile voastre
Eternu sI nu restme d'acum cIntitri d'a noastrel
Ci numai jale, plInsuri O. pacii cei de sclavu
PIM ce geniul ritsbunitrii din voi va face pravu.

Una sus la cern se urea


Pe scare c/ntului seu;
AinsI cea mai cIntIreatit
S'a ascunsu in peptul meu.
(trad. din Uhlanclu)

Pentru sustinerea lopiniunei noastre vomu


cita, acum, ca i. la paragrafii precedenp, ca-

DESPRE POESIA RUMANA.

104

teva exemple de poesii rele, a aror eroare


consistl in neobservarea regulei de culminare.
Ceea d'intai eroare in aceastA, privinp se
poate comite prin lipsa total'a de culminatiune. Atunci strofele urmeazg unele dupg,
altele gra' vre o mtisur,
aege.

dup'a," care sg, se

irul kr, aa inat strofa din mijlocu

ar pute 0, fie tot aa de bine cea


sau
cea din urml i poesia nu mai produce impresiunea unui intregu, ci a unei inirtiri de
strofe desunite.
Angerel, sufietu curatu!
A ta rosioarg fata,
Trupu tinerelu delicatu
Mi scurteaza-a mea viatg.

Darunle de la file
Cu care esci infrumusetitg,
Sunt mai sus de omenire,
Prea frumoasg Afroditg!

Nici Minerva, nici Juna,


Ma Mei frumoasa Diana,
Nu-e ca tine nici una,
Nici a lui Venus icoana.

Luna e straluntoare,

Aug a le sale rae


Nu-s asa desfatatoare
Ca delioata ta vacig.

A tel frumosi ochison

Scotu ruge in ver ce fag,


Precum face uneon
Soarele in noru rosatg.
De a tale dulci cuvinte
De-aru fi inima de peatig,
Sau on cat de asprg minte
Tot se va muia indatg.

On ce strofl din aceast poesie, estra-

0 alt1 eroare in contra regulei uoastre


este lipsa gradatlunii in culminare.

Atunci
partea cea mai insemnatI a poesiei, impresiunea ei cea mai intensivg, se cuprinde
deja la inceputu, i totu ce urmeazg este nu-

mai o sadere a simtimentului: poesia nu


merge spre culminatiune, ci spre decadentl.
Simtu c consum fii 'ncetare
Unu focu putinte sufietul men,
Cate o data in desperare
Uitu chiar vointa lui Dumnelleu.

Insasi uatura tuli me desparte


De o fiinta ce o mbescu,
SI nu potu altfel cleat prin moarte
Ear langa (Musa sa mai traescu.
Vai! suvenire de fencire
'Ana pastreazg imma mea:
In toate aflu nemultumire,
Can eu departe suspinu de ea.

Cum unu poetu adeveratu, care simte


in realitate i nu simuleag numai, ar pute
vre odatl, dupa ce a inceputu a ne spune ck,
este asa de desperatu, inat uitrt pe d-deu i
vrea s'a, se ucidI, s'a," termine dicendu,
nemulteraitu i eg, susping, !

crt," este

Aa, este de neapitratl observarea culminatiunei crescende in poesie, ineat nu numai o eroare capitall ea cea precedentl, dar
i unu singuru cuventu, care intrerupe gradatiunea i o abate, poate nimici totu efectul.
Acela ce te iuhesce
Suspin ioa, noaptea /urea,
Si tot la tine Maul ggndesce,
Cgci esci in lume idolul seu.

Dragg Eliso, a sa films*


Si am da-o rosa pe cldpul teu;
Si chtar i crinul a sale-albete

s1 eara0 din mult-citata Cuksiunea a studentilor Oradiani, se poate scoate din irul
seu i se poate pune in locul oH arei stro-

Ala actr eels ce te iubesce,

fe anterioare sau posterioare, fArg, a 64imba impresiunea.

J i poate spune stztr'unu cikvantit,


Ca _Nam tine dlinsta traesce,
Cad esci unu 4ngers p'acestu pron'entu.

Pe ceea ce luce in sinul teu.

DESPRE POESIA RUMANA.

nu Mai este

trebuintl
a aduce i alte esemple de asemene cu-vinte
frii sensu introduse numai pentru a completa nume'rul silabelor din versu ; cici in
Creclemu

de

toate colectiunile de poesii rum6ne se potu gIsl

in mare 6th4ime i fotdeauna au de efectu


de a face poesia imposibilL Ci ne remlne numai a trage conclusiunearesnmnoare din toate esemplele ce le ainu studiatu panli acum in
urma 'teoriei despre conditiunea ideal6 a poesiei.

Dup6 ce amu constatatu in poesiile preceden-

te, c6 -se aflA identitate intre ele i intre semnele caracteristice ale simtinAntului i pasinnei, i totodatI cA in poesiile eele rele eroarea provenea din ignorarea acestei identitni :
conchidemu prin inductiune, cea ce afirmasemu

a priori, ct poesia cea adeve'ratl nu este cleat unu simtim6ntu sau o pasiune, inanifestate in forml esteticl.
ItecapitulAndu acum toate conclusiunile, ce

amu incercatu a le demonstr in disertatiunea de fatl, dolAndimu urmatoarele idei prihcipale asupra poesiei:

Poesia cere ca o conditiune materia1 6 a


esistintei ei imagini sensibile ; ear conditiunea ei ideal& sunt simtiminte si pasiuni.
Din conditiunea material*/ se esplick" determinarea cuvintelor, epitetele, personificnile
comparatiunile juste i none, si totdeodatI

regula negativl, a poesia sI se fereascA, de


notiuni abstracte.
Din conditiunea ideal6 se esplic6 miscarea representatiunitor, mnirea objectului i
desvoltarea gradatl spre culminatiune, 0 totdeodat6 regula negativA, a poesia B6, se fereascA de objecte a le simplei reflectiuni.
Cony. lit. No. 8.

105

Aceste acleveruri le amu demonstratu. pe


en se poate deMonStrk o materie estetic6,
ant prin tercetni teoretice, cat i prin esperiinta din esemple.
Scopul lor nu este i flu poate fl de a
produce poeti: ici odata estetica nu a creatu
frumosul, precum nici odata logica nu a creatu
adeve'rul. Dar `scopul lor este de a ne feri
de mediocrit'aVe, care fail nici o chemare
interioara pretindu a fi poeti, i acestu scopu
ilu poate ajunge estetica. Caci asemene discipline au doue mari foloase :
Ele indeamnI int6i pe acela, care are
talentul innAseutu, de a se perfectionk in
artea sa, desceptandu-i atentiunea la multe

particularitni importante, pe care altfel le ar


fi trecutu cu vederea ;
Ele contribue al doilea, a da publitului o
me'sur6, sigura pentru a &tinge adeve'rul de
eroare i frumosul de uritu.
In aceasta din urma privint6 ne a parutu
importanta pentru noi o cercetare critica asupra poesiei rumAne. Caci mica noastil literaturg poetic6 este in pericolu de a confunda acea distingere elementara. _Majoritatea poetilor rumAni nu merita numele ce i-lu usur-

pa: din productiunile lor se vede numai o fantasie seacl de imagini originale i o inim6
goala de sinatiri adev6rate, si mai bine le ar
fi fostu lor i noue, daca nici odata nu aru

fi luatu pana in mana si nu aru fi latitu in


publicu productiunile lor nedemne de limbagiul muselor. Caci dada, lipsa de ori ce lite-

ratura este unul din semnele de bdrbarie a


popoarelor, o literatura falsa i urit6, este celu

d'intti pasu spre degradarea culturei incepgnde.


Ad devine prima datorie a sciintei de a
se opune in contra reului contagiosu. 0 criti-

-FLORA. ROMANX.

106

c serioasA trebue s

arete modelele bune


ate au mai remasu i sA le distingA de
cele rele, i, curAtindu astfel liferatpra de abundanta erorilor, sA prepare junei generatiuni unu
cAmpu liberu pentru indreptare.
T. Maiorescu,

FLORA. ROMANI.
(Urmare).

Brustureni, 26 Mai.

A. Florineasea, D-lui Onisim Cerente1.

Ai invinsu, domnule ; eatA-me convertitl.

De and am priimitu cele din urmA, flori ce


mi-ai trAmisu, nu me' ocupu de at de ele ;
m'am pusu pe studiatu botanica. Simt Anse
o mare greutate flea dascalu, dar nu disper cl nu te voiu vide in curendu, i atunci
judeclindu dupA progresul ce am fAcutu, credu
cA nu vei mai pute dice- cA nu suut romAna ;

qita de scArtlitul uuei vioare ce se audia in


departare, am plecatu i eu pe urma bor. Mer-

getdu ,pe o carafe ce se indrepta spre locul


balului, am inceputu a gAndi cu Were de
reu c n'am facutu bine sA lasu fetele mele
din casA la astA petrecere, cci negresitu cu
toaletele lor tapageuses, or sA umilieze pe bietele terAncute. In aceste reflectiuni am ajunsu
sub nisce slcii umbroase, unde pe pajitea
verde cavaleri i dame tropAiau de resuna pAmentul in sunetul unei cobze i a unei vioare.

Flaai cu clme0 albe i bile late;

fete rumene i pAlite de soare cu altite i


fote colorate, intrecenduse care sti se sbuciume mai tare, infatioau unu tablou foarte naturalu i animatu. CAt pentru damele de la,
curte, ele fAceau o tristA figurl. Junii lerani uu indrAzneau sA, le invite, temendu-se
sO" nu calce pe coadele rochiei lor ; inat

erau silite a danta numai cu scriitorul satului, cu palamarul i alii vr'o doi care nepurtAndu costumul de teara, ci fiindu imbodo-

i dovadA e cA, cu toatI nAtAngia sa, am silitu pe grAdinarul meu sA'mi resAdeascA de
totu soiul de flori romAne, cum le dici D-ta.
Asteptiindu Anse' inflorirea lor si venirea
D-tale, singurAtatea m apas. Vecinii meiocupati de trebile cAmpului nu me mai visiteazl.
e avendu ce face, am rescolitu biblioteca mea, i dupl ce am cetitu tote poe-

lit" in surtuce i jachete croite nu pe mesura


lor, erau foarte stingaci.
In fine adunarea obosindu, lAutarii au M.cutu, ear eu m'am inturnatu acasA unde m'am
pusu sliti scriu, ca
aducu aminte ca," sunt
singurA, i cA ateptu cit nerndare sa'mi spui
legenda fionicici sciute. La revedere !

siile romAne publicate de vre 0 clti-va tni-nu te miri de curajiul meu


m'am simsitu 0 mai ostenitl. Ieri fiind serbiltoare, servitoarele rade mi-au cerutu voie sg se dud;

Onisim Cerente1u, D-nei Florineasea.

?,

---lasst, 5 Iunie

Cunoasceti, Doamna mea, floarea ce o nu-

in satu unde era holt. Ca ami mai tread,

mimu Sora soarelui helianthus annuus. Ea


se uit g. drept la soare pe cAt timpu el e pe

de uritu, m'am ocupatu insAmi de toaletk

orizon ; indatii Anse ce apune sau se ascunde

lor ; i aa ferchesuite, incorsetate i inmaloco-

subt un noun grosu, floarea trinjesce, se pleacA


in josu, pA'ng, ce radele lui vinu de'i redau

fate, le-am datu drumul. DupA putinu, calAa-

FLORA ROMXITX.

-viodia perduta, Astfel tanjescu si eu gandindu

Ja Brustureni, unde sper a fi odata, cu scrisoa-

rea aceasta, in care vg voiu vane legenda


sau mai bine istoria florii, nu mg uiter, :
Radul Voda remaindu v6duvu, domnita
Manda unica sa fiica frumoasa ca o i de Mai,
.era singura miingaere ce'i lasase o sotie malt
iubita. Ea avea acum nouespredece ani, si
flu voia s auda de maritatu, de i o droae
de petitori cnezi rusi, grafi nemtl, palatial
poloni, magnati unguri, afar% de cei ant6i fi-

ciori de boieri, ii disputau mrma ei. Toata


perseverinta pretendantilor care, posedau toate
zalitatile ce facu pe omu demnu de a fi iubitu,
nu isbuteau a o indupleca, ear la insistinta ph-

rintelui seu respundea a nu se poate decide


a se- desparti de el. Oarer aceasta sa fi fostu
cauza ? Ne indoimu ; pentru c ori cat ar fi
de inghiatata inima femeeasca, thtusitrebui
in fine O. se topeasca, la caldele rade a amo-

Earna trecuse, i primavara se arath yese1


i zimbifoare. Tara era linistita, caci
Radul sciea, a tine in respectu pe nestemparatii si vecini. Atunci int6mplandu,se s arda
palatal domnescu din Iasi, Domnul cu toata
curtea se math la Cotnaru, unde fusese odata.
resedinta lui Iacob Voda Despotul. Situatiunea Cotnarului incungiuratu de vii, livei
paduri, facea, incantatoare villegiatura domneasca. Adeseori Domnul acompaniatu de fiica
sa si de o suita numeroasa de juni boieri,

Copif din casii si Curteni se urcau pe dealul


Catalinei la .0natoarea cerbilor, ciutelor
caprioarelor. Indata ce haitasii porniau goana,
domnita Manda calare pe unu calu sprintenu
uascut ,in stepele Ucrainei presentu a unui

june Ataman de cozaci, se rapedia ca vatul

107

pe urma capailor, de glasul carora vuiau padurile. Toti junii veUatori se insirau dupa,
(Masa, dar nici unul nu o putea ajunge, afara
de Dragomir curteanul cel mai frumosu si
cel mai viteazu dintre boierinasii carpi. Cur6nd suita ii perdeh din vedere, si nimeni flu
put& sa le dee de urrag, pana ce dupa cateva
oare, ii vedeau inturnndu-se amendoi linistiti

Aceste primblari, aceste cavalcade a


domnitei cu curteanul, da ocasie de multe
voiosi.

banuele oamenilor rei ; pentru ca, .Dragomir,

pruncu lepadatu la usa unei biserici, stransu


si crescutu de Radu Voda ce ii priveh ca pe
copilul seu, nu putea fi bine ve'clutu de cartesanii care invidiau positiunea si favorul in
care il videau.
Dilele se petreceau precum am spusu.
Caierul de burungiucu din furc i suveica
stativelor unde se tesea filaliul, stau parasite

Manda nu se mai cup, decal


de calorie si vbItoare. Pe atunci unu june
di

neatinse,

grafu din Mazovia fiu a unui vechiu amicu


di

aliatu a lui Radul, venl la Cotnaru cu a

suita strelucita, si ceril mana tinerii domnite.


Radul incantatu de o asa propunere, ii si
fericith de ginere, Ans6 Manda improtivindu-

se, tatal seu se aprinse de manie, si'i hotarl


ca a doa cli sa fie gata de a se cununa cu te-arul polonu, atra care era angagiata pa-rola
sa de domnu.

Indarnu au fostu lacrimile si rugamintile


ei; Radul neclintitu in decisiunea sa, ordona
sa se pregrdeasca serbarea nuntei. Seara orasal si imprejurimile erau laminate de mii de
focuri; bande de lautari jucau hore si doine.
Japanesele boierilor, nevbstele hreslasilor -se

ocupau de toaleta lor ; tOt lumea nu vorbit decat de panto. domneasca. Pe la miedul

FLORA ROMANI.

108

noptei musicile tdcur6, focurile se stinser6, si


cea mi 4dAnc d. tacere domul.
iIn diori de dioat, orsenii se desteptar
in sunetul clopotelor i bubuitul tunurilor, ear
and servitoarele domnitei intrare" Ia stdpOna
lor, gitisir6 camera pustie! Nimeni nu nib.
ce se facuse Manda. Unii diceau cd i-a flcutu mama, insasi ca s nu se mgrite, a1ii cd

s'a dusu la calugdrie intr'unu schitu departatu, uncle sd, Till o mai glseascI ; and. unu
-ceranu spuse c viindu noaptea intr'unu tardiu, a intalnitu doi tineri c011ri, care se indreptau in fuga cailor spre dealul Catalinei,
din care a cunoscutu pe Dragomir curteanul,
ear pe celalaltu nu'lu a pututu videa fiindu inv'eaitu cu mantaoa. IndoealO nu mai remOne.
Ei fugiser61 Aceastd fatalI scire fu ca o lovire de trOsnetu pentru belrInul pOrinte. Infuriatu, ordona SO' se ridice indatl micu si
mare, ostasi, tOrgoveti, sdteni, i SO, batI codrii ca s prind pe fugari. In neasteMperul seu, elu insusi urmatu de curtea sa, se
puse in caput gloatei.
Dupd" o goanO de cdteva oare, ajungndu
la locul numitu si astadi Fontana cerbului,
gdsirs6 pe tinerii amanti dormindu imbrAtiosati

langd, unu isvoru sub umbra unor fagi tufosi,


ear caii lor pOsceau priponiti nu departe. Ce
amard desceptare !
Farb', a dice unu singuru cuvgntu, fOrl a

le face cea mai mica mustrare, Radu facii


semnu ostasilor ce imprejurase pe Dragomir
sdlu dee pe mOnile calAului, ear pe Manda

nu o rasa SI se depOrteze ca

priveasca

esecuOunea amantului seu. Atunci Dragomir


se repeO, i smulgndu unu smocu de floricele
ce cresceau pe malul pd'reutului ce curgea de
la isvoru, le aruncb,' la picioarele Mandei le-

sinate strigiindu'i: nu m6 uith! nu m6 uith 1


Apai face:ndu-si cruce puse capul pe trunchiulpregItitu 'llingg, care sta caraul.
!`
Securea Cada
De atunci floricica asta, s2a numita Nu.m6
uit.

Poate c amabilele noastre cetitoare ar dorl


sg scie eine astd D-na Porineasca i acestu
D. Cerentelu ?
Cad sfi le satisfacemu curiositatea.
D-na. Florienasca era o fatd, orfang crescutd

de o bunicit a ei, care ii dete toatO silinta


de ai da o bung, educatiune. DupO mai multi
ani de pensionatu, uncle ea invIth totu - ce
invatd fetele la noi, bunica sa o 1u acasit,
ca sO, o mdrite, dar nici unu pretendantu nu
se ardtd, i sciti pentru ce ? Pentru cri, Angelica de si modestg, tgarg i frumoasO, aye
unu defectu mare; nu aye zestre! B6trOna
era mOhnia. M temu, diced ea card D. Florinescu, proprietaru mare i holteiu barnu
care ii visith adese, sa," nu inchidu ochii, si
sd lasu copila asta ne pusl la calc. DI'mi-o
mie, respunse boierul. Chiemar6, pe Angelica ca sO o intrebe ce gIndesce de astd, propunere. Copila mea,'ii ciise D. Florinescu, dad,
nu te sparie traiul cu ullu b6trAnu, hotaresce-

te a-mi indulci putinele dile ce mi-a mai remasu. In locul focului junetei, vei grtsi in
mine toatl dragostea i ingrijirea unui bunup Orinte.

Angelicaa cAreia inimA era liberapriimI


bucuroasd cii singura conditiune de a nu se
despOrtl de bunica sa.
La Bnistureni, asedarea barbatu-seu, ea gdsi

o biblioted," aleasI, o gilding bine Onutl cu

o florgrie plinI de plante

ecsotice q.

c.1 1.-

FLORA ROMANX.

Ocupata de trebile gospodariei, avgndu cea mai


tene'ra ingrijere de barbatul "ei, primblarea,
cetirea, musica, nu lash uritul_sh, se introduca
in castelul seu. Duminicile 0 serbatorile,

tativa, vecini de vrista barbatu-seu ii visitau.


Ea asculth cu ingMuinta povestele lor i juch
cu den0i preferansul, incat ei a adorau.
Singurul noru cftre inegurh asta viata ling.,
RI peste doi ani mai ante'i moartea bunica-i,

pe care dup. ese luni o urmh 0 D. Florinescu, lasandu pe socia sa motenitoare pe


toata averea lui.
V'eduva la 22 ani, stapana pe o avere mare,
Angelica acum nu aye decal a intinde mrina,
pentru a via agatindu-se de totu degitul cute
o duzina de pretendanti, dar ea urmh a tral
ca i mai nainte ; prime& numai rarele visite
a amicilor barbatu-seu, 0 pe D. Onisim Ce-

xentelu...
Permiteti-ni a vorbl acum i de D-lui.
Cerentelu era unu t6n6ru de spiritu, av6ndu
toate calitatile 0 toate defectele junetii. Dupg,
ce fini gimnaziul, se trase cu b6trana sa mama

109

nitate nobila 0 ospetie sincera care totu Inca


se mai gasesce pe la proprietarii nostri, dar
care din nenorocire incepe a se perde. Ela
vorbl cu boierul agricultura 0 politica; cu
cocoana musica qi literatura. Se primbli
prin grading, discuth asupra florilor ca unu
cunoseetoru,

i apoi incantatu de visita lui

isi lua adio, promitendu de a venidupg, gra-

tioasa invitare a oaspetilorde cate ori trebile plasei ii vor da, timpu.
Visitele lui se indesirg. Totdeauna priimitu cu placere, ajunse a fi celu mai nesuferitu i mai negrijitoru sub-prefectu and nu
era la Brustureni. Dupa moartea P-lui Florinescu, buna-cuviinta cereh ca visitele lui sa
fie mai rani. Cerent,elu vineh mai raru, dar
idei mai multu.
Inteo gi primblandu-se prin grading, unu
dorobantu ii aduse unu plicu in care gasi permutarea lui la o alto', plash', inteunu judetu
departatu. Desperatul Cerentelu ki lua adio
suspinandu, se inturnh la Iassi, si isi dete demisiunea, jurandu a nu mai servl o patrie ingratta

in Tatara0 unde aye o casuta ascunsa sub


veo trei butuci de vie, care se catar pana,

Angelica se intristh 0 se simth 0 mai singura, darprecum am ve'qutu din corespon-

Acolo se apuca de cultivatu

dinta lorei nu incetare de a fi in cele mai

pe coperemCntu.

gradinuta sa, cad una din pasiunele sale era


ii orile. Pe urnal se decise sa se duck' la Paris ca s'0 mantue studiile, de unde se inturnh peste duoi ani, cunosandu foarte bine
toategradinile Parisului. Duph, inturnarea
sa, neav6ndu ce face, intr in serviciu; fu pe
randu snb-grefieru, sub-comisaru 0 sub-prefectu la o plas h. unde din inte'mplare se aflh,
0 mosia Brusturenii.
Ca unn omu bine crescutu, visith pe administratii. sei, incep6ndu cu Domnul 0 Doamna
Florinescu. Acestia ilu priimir6 cli acea ame-

bune relatiuni.

Alaltaieri eram gath sa me' pornescu la


teara, cand am priimitu urmatorul biletu :
Doamna Angelica Florineasca i domnul
Onisim Cerentelu roaga pe domnul C. N. sa
bine-voiasca a le face onoare de a asisth la
cununia lor, ce se va serbl la biserica din satul Brusturenii Duminica la 18 a eurentei."
Am rim gandindu la poznele care facu &rile, 0 am plecatu la Brustureni.
Costantin, Negruzzi.

POESII.

110

Si-am ganditu In asta lume


In sfirsitu eu te gasescu! "

IL'OElSIL
IDEALIIL

vapaie de iubire
Vai in peptu-mi s'a aprinsu,
Si spre tine cu grabire
Duios bratul am inthisu.

MED%

Des in anii de junie


Cand pluteam din valu in valu.
Intr'o dulce reverie,
Imi cream unu idealu.
o SaVasa frumoasa,

Peru de 'angeru, blondu, i dam,


C'o ochire mult duioasa
Dulce ilu impodobeam

Si-i dam cela mai dulce nume


De femee ce inbesen,

gandeam: In asta lume


Voiu putt s te gasescu?"

Anse anii se strecoara


Linu m suin pe-al vietei dealu
Si din gandu-mi, piere, sboara
Alu men duke idealu ;
Jute() sara bland senina
Eu in drum te-am intalnitu
imaginea-mi divin

ti-am disu : Ah vin la mine


Chipu de angeru adoratu,
Vino grabnic, cad de tine
Ani intregi eu am visatu!
Anse tu far'inclurare

Privii bratul meu intinsu,


c'o cruda nepasare
Rece'n laturi l'ai impinsu,
mi-ai disu; Ce-mi pasa ride
D'idearul ce-ai visatu
In nebuna ta junie" .
d'in drumu te-ai departatu!

iar anii se strecoara,


Greu me urcu pe-alu vietei dealur
Dar din grindu-mi numai sboara
Unu chipu duke si fatalu.

JURAREMNPUL.

Viu in Omit mi-a revenitu.

Cum de mine, o copila


Asi crud sa-si faca risu,

Si o fat'asa frumoasa,
Peru de angeru, blondu, aveai,

Cu dispretu sa me tracteze....,
Nu aceasta nu-i permisn.

ochire mult duioasa,


Bland. in jurul ten priveai.

E destulu!... Pre multe chinuri

C'o

Si aveai acelasi nume


De femee, ce ittbescu,

dureri am suferitu,
De multu plansu si de suspimiri
Sufletu-mi-e amaritu,

POEM

E destulu!... De acum 'nainte


Eu deplinu na6 hotarescu
Nici o-datA s'o mai cautu,
Nici o-datI srt-i vorbescu.

111

Mult lubitA, tu glumesci,


Nu-i alit, respunde-mi tu ?"
Ans ea zimbindu, tAct. ,

Ca sa, fiu mai siguru AncA


C'oin 0116 acestu cuy6ntu,

In secretu in mine insu-mi


Juru unu sacru jurrtme"ntu.

Juni... Vai mie!... Eat'o vine


SingarA intr'o alea,

Am sA fugu.... Ce demonu negru


Duce pasul men spre ea ?

SENINU ff .6 ulLTUNA.

Noaptea profundA
In ea cufunclA
PAme'ntul june reinfloritu,
Bolta seninA
Blanda luminA

Am sit mai cercu Anc'odatA,

Varsa din sinul sAu auritu;

Poate astadi m'a privi


Cu amoru i-a sale buze
Cu bland* 'mi voru zimbl.

Si totul tace,
DivinA pace

Peste naturA domnesce linu,

RESPIINSU.

Dar o fortunA
Geme i tunA

In al meu sufletu sdrobitu de china.


Astadi, dragit, spune-mi mie
Tu ce-atAta eu iubescu
Vrei ca dulcea mea sotie
Sit visamu unu visu cerescu,
Spunemi, asta o vrei tu ?"
Ea zimbindu, respunse: Nu!
n

CM, tu vrei ca in durere


Si etern muncitu de china

Tiata mea BA, fie Sere,


Fiere aniarA i veninu,

Spune-mi asta-i voea ta?"


Ea zimbindu, respunde : Da!

Nu! Nu este cu putintii,


La ce spui nu te gAndesci,
Asta nu-i a ta vointA

Ah! Nici o razA


Nu lumineazA

Noaptea profundA ce m'a coprinsu.


Inima4 ruptA
De lunga luptA

Ce amorn i ura crudu au incinsu.


I. Negruzzi.

112

DECLARATIIINg

ANUNCIIIRI.

DECLARATIUNE.
Redactiunea Convorbirilor Literare" se erede datoare a declark eit" foia
sa nu este organul societatii ,,Junimea" din Iassi. Redactorul l multi collabotari al el facu parte din acea societate, Anse nu ca atari, i lucrarlie br
publicate in Convorbiri" nu stau in legAturA necesarA, cu densa. Toate pablicatiunile Societatil Junimea poartal titula de editiuni" a le el, titulii care
lipsesce la Convorbirile noastre, a ertror cuprinsu privesce dar nunlai pe
autoril subsemnati i pe Redactiune.

Abonamentele la Convorbiri Literare"


se potu face de acum inainte si in Bucuresci la libraria D-lui
Socec & Comp., calea Mogosoae No. 7.
Administratiunea.

ANUNCIU.
Se afig, de ve'nclare la librria noug si la 0. Hildebrand in Iassi.

PBOSPECT ET
de toate schimbarile aa, numite flectionare
ale cuvintelor romane de P. Palm._
Pre.cul 1 leu.
Redactoru respumptorn: Jacob Negruzzi.

Tipografia Societticit Junimea.