[Type the document title]

Democratia si regimurile de democratie

Democratia si alegerile competitive
Problema politica majora a societatilor moderne si a acelor aflate in tranzitie de la regim
totalitar spre unul democratic consta in intrebarea: cine este indreptatit sa guverneze si
sa exercite in mod legitim puterea? Sistemul democratic are un raspuns precis si
argumentat: cei indreptatiti sa exercite autoritatea sunt cei alesi de cetateni pe baza unor
reglementari si proceduri explicite care au fost aprobate tot de cetateni. Guvernarile
democratice s-au constituti pe masura ce societatile au parcurs procesul de modernizare
sociala care a presupus tranzitia de la o societate agrara de tip traditional la civilizatia de
tip industrial care dizolva ierarhiile consacrate de avere si pozitie politica. O teorie
consistenta despre democratie a fost elaborata de politologul italian Giovani Sartori care
face distinctia dintre democratia orizontala si cea verticala.
Democratia orizontala presupune extinderea dr de vot precum si pluralismul
politic, competitia dintre partide si grupuri de interese, libertatea opiniilor, participarea
politica, alegeri libere si diverse forme de consultare a populatiei in legatura cu politicile
promovate de partide inclusiv recurgerea la instrumentele democratiei directe cum ar fi
referendumul popular. Din aceasta perspectiva sistemelor democratice moderne au
eliminat treptat restrictiile legale ce conditioneaza participarea politica a cetatenilor.
Erau restrictii de ordin social si religios, de sex si apartenenta etnica dar mai ales de
ordin economic pe care se baza votul cenzitar folosit multa vreme in Romania
interbelica. Desi sub raport legal si formal cetatenii sunt egali in drepturi intr-un regim
democratic totusi ei nu dispun de conditiile sociale materiale si economice egale, de
participare politica crecetarile de sociologie politica dovedesc ca exista o corerlatie de
fond intre atitudinile indivizilor si ale grupurilor de a se implica in viata politica precum
si o serie de variabile economice sociale si culturale proprii respectivelor societati si
grupuri.
Democratia verticala se refera la procesul decizional care are loc in interiorul
sistemului politica, se refera la procesul de luare a deciziilor prin regula majoritatii, la
guvernarea pe baza legilor elaborate de institutiile deliberative ale democratiei
reprezentative. Dupa politologul italian Sardori primele aspecte constituie temelia
edificiului democratic iar ultimele aspecte se refera la structura suprapusa adica la
mecanismul puterii democratice sau altfel spus la democratia ca mod de guvernare si
de luare a deciziilor de catre cei mandatati sa decida in chestiunile vitale ce opun adesea
grupurile sociale.

Page 1 of 5

[Type the document title]

Putem afirma ca afirmarile lui Sartori devin esentiale pt a caracteriza democratia ca

sistem de guvernare, autorul italian spune ca democratia electorala este doar o premisa
intrucat cetatenii in cadrul alegerilor legislative decid cel mult cine urmeaza sa decida.
Democratiile reale ca poliarhii acesta afirmatie apartine lui Robert Dhal, el cosidera ca o
trasatura definitorie a democratiei este receptivitatea constanta a guvernului fata de
preferintele cetatenilor considerati egali din punct de vedere politic. In aceptia acestuia
conditiile minimale pe care trebuie sa le indeplineasca cetatenii sa beneficieze de sanse
neingardide sunt uramtoarele:
1. de a-si formula preferintele
2. de a face cunoscute aceste preferinte celorlalti cetateni si guvernului prin actiuni
individuale si colective
3. ca guvernul sa le cantareasca preferintele fara partinire, fara a face discriminari in
functie de continutul sau sursa preferintei.
Acest sistem este desfasurat de Robert Dhal intr-o schema in care prezinta cele 3
conditii pt a se obtine garantii institutionale
1.) de a-si formula preferinte este satisfacuta daca:
- libertatea de a crea si adera la organizatii este indeplinita
- libertatea de expresie este garantata
- dreptul de vot
- dreptul liderilor politici de a concura pt sprijin
- surse alternative de informare
2.) A-si face cunoscute preferintele:
- libertatea de a creea si a adera la organizatii
- libertatea de expresie
- dreptul de vot
- eligibilitatea pt functii publice
- dreptul liderilor politici de a concura pt sprijin

Page 2 of 5

[Type the document title]

- surse alternative de informare

- alegeri libere si corecte
3.) Ca guvernul sa cantareasca preferintele in mod egal:
- libertatea de a crea si adera la organizatii
-libertatea de expresie
-dreptu de vot
-eligibilitatea pt functii publice
- dr politice de a concura pt sprijin si pt voturi
- surse alternative de informare
- alegeri libere si corecte
- institutii care sa asigure dependenta politicii guvernamentale de voturi si de alte forme
de exprimare a preferintei
Deoarece nici-un sist politic real nu este pe deplin democratic, adica nu
indeplineste decat in mod aproximativ cele 8 criterii, Dhal a preferat sa numeasca
poliarhii acele sisteme care se paropie cel mai mult de cerintele unui sistem democratic.
Astfel poliarhiile pot fi concepute ca fiind niste regimuri relativ dar incomplet
democratizate, cu alte cuvinte sunt regimuri care au fost substantial popularizate si
liberalizate, adica au devenit cuprizatoare si pe deplin deschise contestarii publice. Din
analiza celor 8 garantii observam ca procesul de democratizare in lumea moderna s-a
desfasurat pe 2 coordonate:
1.) amplificarea participarii politice a cetateniilor
2.) garantarea dreptului lor de contestare publica a guvernarii
Prima coordonata vizeaza gradul de cuprindere a participarii iar a 2-a gradul de
liberalizare a sistemului politic. Participarea politica nu este sinonima cu dreptul de
contestare publica deoarece dr de a participa la vot poate ramane formal. Dhal spune ca
dictatorii vorbesc de dreptul cetatenilor de a lua parte la actul guvernarii dar nu si la
contestarea publica.

Democratiia si societatea civila

Page 3 of 5

[Type the document title]

In aceasta privinta sunt necesare apeluri la conceptia lui Ralph Dahendorf

conflictul social modern Ralph spunea ca societatea se exprima pe 3 coloane:
democratia economia de piata societatea civila
Inst reprezentative si cele executive au nevoie pt a functiona democratic de o
serie de suporturi sociale, 2 importatnte: economia de piata libera si societatea civila. In
privinta societatii civile, sist democratic asigura manifestarea libera a unor asociatii si
organizatii variate ale oamenilor in spatiul public generate de initiativa membrilor
societatii, organizatii care sunt autonome fata de centrele de putere. Alaturi de
organizatiile de factura politica cetatenii se pot asocia si in organizatii civice numite o
.n. g cum ari sindicatele etc care in ansamblul lor alcatuiesc societatea civila. Acestea au
un mare rol in formarea opiniei publice la modelarea si educarea careia participa si
sistemul mijloacelor de comunicare si informare in masa. Asemenea retele de asociatii
voluntare fiind dependente fata de stat reprezinta garantia democratiei, constituie un
obstacol fata de abuzul de putere al guvernatilor, de aceea Ralph sustine ca stapanii
totalitari nu urasc nimic mai mult decat societatea civila care se opune pretentiilor si
insolentei lor.

Universalizarea dreptului de vot

Dr de vot al cetateniilor reprezinta suportul elementar al regimurilor

democratice. Ele semnifica faptul ca au dreptul de a-si alege guvernatii. Dr de vot
confera autoritatii publice un caracter legitim ca fiind expresia unui proces de alegere
libera prin exprimarea vointei generale.
Notiunea de vot universal exprima dreptul tuturor cetatenilor unui stat de a
participa la alegerea reprezentantilor in forul legislativ sau la alegerea unor demnitari in
baza unor criterii minimale ce tin de varsta si cetatenie. Acest drept nu poate fi retras
decat in cazuri individuale ce privesc incapacitai evidente sau situatii in care dr civile
ale unei persoane au fost restranse prin decizii juridice. In epoca moderna regimurile
politice democratice au extins treptat dr de vot al cetatenilor astfel ca universalitatea
votului reprezinta astazi un standard acceptat pt democratiile consolidate. Dupa
introducerea regimului parlamentar in tarile occidentale multa vreme dr de vot si dr de a
fi ales au fost conditionate de avere, de sex, de apartenenta sociala, religioasa sau etnica.
Votul cenzitar conditioneaza dr cetatenilor de a alege in functie de marimea
proprietatilor de care dispun de nivelul impozitel;or sau de averea si de venitul lor

Page 4 of 5

[Type the document title]

financial. Votul cenzitar exclude de la vot cetatenii cu o situatie materiala precara. Acest
tip de vot a fost eliminat in favoarea dr universal, deziderat al miscarilor democratice de
la 1848.Votul universal in mod efectiv a fost introdus in statele europene deabea in sec
XX. Votul cenzitar conditionat de avere s-a practicat multa vreme in tarile europene
fiind inlaturat in sec XX astfel const franceza din 1971 promova dr si cetatenilor, acorda
dreptul de vot doar cetatenilor activi care aveau 25 de ani, domiciliu legal, erau in scrisi
pe rolul garzii civile, depusese juramantul civic si plateau o contributie echivalenta cu 3
zile de munca. Acesti cetateni alegeau direct doar electorii de gradul 2 care formau
adunarile electorale si care la randul lor aveau dr de a alege deputatii. Pt a fi ales elector
de gradul2 trebuia sa indeplinesti conditii de avere, restrictii eliminate in ultima parte al
sec XIX. In anglia asemena restrictii au fost inlaturate dupoa al 2.lea razb mondial. In
Ro pana in 1918 adunarea deputatilor si senatul se alcatuiau pe baza sistemului cenzitar
si capacitar. Constitutia din 1866 a conditionat dr de vot in functie de un cens de avere
foarte ridicat iar corpul electoral era impartit in 4 colegii in functie de avere si
proprietati. Acest sistem restrictiv a fost largit prin modificarile aduse constitutie in
1884 si prin reformele constitutionale adoptate dupa primul razboi mondial. In legislatia
electorala introdusa in 1918 a fost legiferat votul universal egal direct si secret. Dupa
1918 Romania reintregita si-a consolidat un sistem constitutional si politic democratic
in acord cu tendintele majore din stetle democratice occidentale. Acest lucru este
consacrat de cons tin 1923 in schimb romania in familia tarilor europene si democratice
care s-au opus tendintelor imperiale si regimurilor totalitare. Istoria introducerii votului
universal este expresiva si in ceea ce priveste acordarea dr de vot femeilor, astfel sist de
vot pt femei in tarile europene a evoluat astfel: norvegia 1907 danemarca 1915, urss
germania 1918 austria si cehoslovacia 1920 spania 1921 romania 1935, franta 1944,
italia 1945, lbania si iugoslavia 1946 bulgaria 1947 belgia 1948 elvetia 1971, san
marino 1974 lihtenstein 1974, sua 1920
Caracterul democratic al romaniei trebuie pus in legatura nu numai cu eliminarea
unor restrictii ce privesc averea apratenenta sociala sau sexsul ci si cu modalitatile
practice in care cetatenii vor sa-si aleaga reprezentantii in structurile politice (caracterul
secret, egaliatea votului).

Page 5 of 5