Sunteți pe pagina 1din 10

TULBURARILE FOBICE

CRITERII DSM IV
A.
B.

C.
D.

E.

F.

Frici persistente si irationale, excesive si nerezonabile


determinate de prezenta sau anticiparea unui obiect
specific sau o situatie.
Expunerea la stimulul fobic provoaca invariabil un raspuns
anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica
situational sau situational predispus.
Persoana recunoaste ca frica este excesiva si
nerezonabila.
Situatia fobica este evitata, sau altfel indurata cu multa
anxietate si suferinta.
Comportamentul de evitare, anticiparea anxioasa sau
suferinta interfera marcat cu rutina normala a pacientului,
functionarea academica sau ocupationala sau activitatile
sociale.
Anxietatea, atacurile de panica, comportamentul de
evitare asociate cu un obiect sau o situatie specifice, nu
sunt mai bine evaluate in cadrul ator afectiuni ().

TIPUL:

Animale
Mediu natural
Sange-injectii-ranire
Situationale
Alt tip

PREVALENTA: ~12%; > la femei


Cursul natural este cronic; procent modest (~16%)
remisiuni spontane.
ASPECTE GENETICE:
studiile familiale: rudele probanzilor au un risc de 3 ori
mai mare decat lotul de control pentru fobii simple
studiile pe gemeni (concordanta > pentru fobia de
animale)
Explicatie posibila: diateza pentru anxietate, care se poate
manifesta printr-o gama larga de plangeri anxioase.

DEBUT: precoce 7-9 ani pentru fobiile de animale,


de mediu, sange-injectii; ~20 de ani
claustrofobia
Fricile specifice sunt comune la copii de 4-6 ani
(71%) ating apogeul la 7-9 ani (87%) pentru a
scadea catre 10-12 ani (68%) (Muris, 2000)
Fricile usoare sunt un fenomen de dezvoltare
tranzitoriu in procesul de dezvoltare cognitiva a
copilului.
Majoritatea dispar spontan
Un subgrup va amplifica aceste frici, probabil din
cauza trasaturilor temperamentale genetice (ex:
inhibitia comportamentala, afectivitatea
negativa).

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
Atacul de panica
Agorafobia
Fobia sociala
Tulburarea de stres posttraumatic
Tulburarea obsesiv-compulsiva

TRATAMENT:

Terapie cognitiv comportamentala:


expunere,
interventii cognitive pentru corectarea interpretarilor
catastrofice.

FOBIA SOCIALA

CRITERII DSM IV
A.

B.
C.
D.
E.
F.
G.

Frica marcata si persistenta de una sau mai multe situatii sociale


in care este expusa unor persoane necunoscute sau posibilei
examinari a celorlalti. Subiectul se teme ca va actiona intr-un fel
(sau va avea simptome anxioase) care va fi umilitor sau
stanjenitor pentru el.
Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape invariabil
anxietate (sub forma unui atac de panica).
Persoana recunoaste frica excesiva si nerezonabila.
Situatiile sociale care provoaca frica sunt evitate sau suportate cu
teama intensa si discomfort.
Evitarea, anxietatea anticipatorie sau suferinta in situatia sociala
fobogena interfera marcat cu functionarea sociala normala a
subiectului.
Sub 18 ani sunt necesare 6 luni de evolutie.
Teama sau evitarea nu sunt consecinta fiziologica directa a unei
substante sau conditii medicale sau a altei tulburari mintale.

TRASATURI CLINICE
Situatii trigger obisnuite:
Vorbitul in public
Mancatul, scrisul, intalnirea unor persoane noi sau de
sex opus, mersul la o petrecere, intalnirea cu
autoritati.

Simptome clinice:
Fizice (neurovegetative),
Cognitive (cognitii maladaptative despre situatiile
sociale),
Comportamentale (evitarea fobica).

DEBUT:
copilarie si adolescenta
rar dupa 25 ani
debutul precoce (>15 ani) este asociat cu risc crescut de comorbiditate
(depresie)
COMORBIDITATE (crescuta: 70-80%):
tulburare de panica cu agorafobie
tulburare anxioasa generalizata
episod depresiv major
dependenta de substante si alcool
tulburarile de personalitate
===== creste severitatea anxietatii sociale
creste disabilitatea
creste suicidul
EVOLUTIA:
cronica
rar tratata
consecinte asupra calitatii vietii (scoala, profesie, relatii interpersonale)

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:

Timiditatea normala
Tulburarea de personalitate de tip evitant
Tulburarea de panica (cu/fara agorafobie)
Tulburarea de personalitate de tip schizoid
Tulburarea dismorfica

TRATAMENTUL:
scop:
reducerea anxietatii si a comportamentului de
evitare
tratarea afectiunilor comorbide
tratamentul farmacologic:
SSRI
psihoterapie-cognitiv comportamentala,
interpersonala, etc.