Epidemiologie. Igiena.

Sef lucrari dr.Letitia Duceac

EPIDEMIOLOGIA SPECIALA
INFECTII AEROGENE: Gripa, Rujeola, Rubeola
GRIPA
Date generale:
cunoscuta din antichitate;
denumirea: gripper (fr.)= a ataca, a brusca;
influere (lat.)= a curge; se mai numeste si influenza;
cea mai raspandita si frecventa infectie acuta a aparatului respirator;
inregistreaza pierderi semnificative umane si economice;
virusurile gripale: 3 tipuri: A (1933), B (1936), C (1950);
gripa tip A: frecvent epidemica, riscuri pandemice, exces mortalitate.
Istoria naturala a gripei prezinta cateva momente marcante:
- 1530- prima pandemie care a cuprins Europa, Asia si Africa, cu mortalitate
crescuta la Roma si Madrid;
- 1580 - a II-a pandemie - in care s-au semnalat 10.000 cazuri la Londra;
- 1782 a III-a pandemie in China;
- 1889 1890 a IV-a pandemie cu debut in Turkestan care in 2 ani a cuprins
intreg globul; s-au semnalat 90.000 decese in Franta;
- 1918 1919 a V-a pandemie, considerta mai grava decat epidemia de pesta
(ciuma) sau holera;
- 1957 1958 a VI-a pandemie Gripa asiatica care a cuprins in 5 luni tot
globul si a afectat peste 50% din populatia acestuia;
- 1968 a VII-a pandemie in Hong Kong;
- 1997 1998 - in Hong Kong a VIII-a pandemie de gripa aviara.
Alerte de pandemii gripale in secolul XX:
- 1918-1919: H1N1 - gripa spaniola;
- 1957-1958: H2N2 - gripa asiatica;
- 1968-1969: H3N2 - gripa de Hong Kong;

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

- 1977: H1N1 gripa rusa;

- 1997: H5N1 gripa aviara: 18 cazuri umane, Hong Kong;
- 1999: H9N2 gripa aviara: 2 cazuri umane, Hong Kong;
- 2003: H7N7 gripa aviara: 85 cazuri umane, Tarile de jos;
- 2004-2006: H5N1 gripa aviara: 204 cazuri umane, 113 decese (Thailanda,
Vietnam, Indonezia);
- 2009- pana in prezent H1N1 gripaporcina:
-14.570.406 cazuri in Europa;
- 16813 decese pe glob.
- Gripa spaniola:
- Cea mai mare si mai rapida pandemie gripala din istoria umanitatii;
- Durata : 2 ani (1918-1919);
- Trei faze: - faza 1: martie iunie 1918;
- faza 2: august 1918- martie 1919;
- faza 3: martie 1919- iunie 1920.
- Recombinarea unui segment de gena HA intre un virus aviar si unul porcin;
- Forme severe/ fulminante la adultii tineri;
- 40 milioane decese.
- Ipoteze asupra mecanismului aparitiei pandemiilor:
- Recombinari genetice intre virusuri gripale umane si aviare;

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

- Virusurile gripale umane nu se transmit la pasari, ci invers;

- Porcul sau omul = reprezinta gazda recombinarii genetice intre virusul gripal
uman si aviar;
- Factori dinamizatori-favorizanti: saracia, lipsa igienei, promiscuitatea ( la om
si la animale).
- China de Sud = a reprezentat punctul de plecare al majoritatii pandemiilor.
Implicatiile gripei:
medicale: morbiditate extensiva, complicatii severe, exces de mortalitate;
economice: costuri ridicate pentru: vaccinarile "anuale", spitalizari, tratamente
in ambulator, concedii medicale, absenteism, perturbari ale activitatilor socialeconomice; necesita supraveghere epidemiologica continua.
Structura virusului gripal:
Virusul gripal ( Myxovirus influenzae) face parte din familia Mixoviridae si este
un virus ARN sferic sau filamentos.
Virusul gripal are in structura sa:
- nucleocapsida (cu molecula de ARN unispiralata si un inveliscapsida proteica-Ag S;)
- invelisul viral (strat lipidic)- ce contine Ag V, hemaglutinina (H) care
se ataseaza de celulele gazda si neuraminidaza(N) care este factorul de
infectiozitate.
Exista 3 tipuri de virus gripal: A,B si C.
Tipul A= cel mai important serotip, este responsabil de marile epidemii, avand mare
variabilitate antigenica ( pe baza AgV).
Tipul B=are doar cateva variante antigenice si determina epidemii restranse.
Tipul C=nu prezinta variante antigenice, determinand cazuri sporadice si usoare.
Virusurile gripale B si C determina cazuri sporadice si endemice in perioada
interepidemica a virusului A.
Implicatiile variatiei antigenice a virusului de tip A:
Tipul A= cel mai important serotip, responsabil de marile epidemii (pe baza Ag V,
avand mare variabilitate antigenica).

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

restructurarea genetica continua, in ritmuri variate , cu structuri

intermediare tipuri : A0, A1, A2 A3.
subtipuri: H1N1, H2N2, H3N2.
an de an se inregistreaza variatii antigenice minore ("antigenic
drift")- in care se modifica doar hemaglutinina (H);
- periodic (la 25-30 ani), prin acumulari au loc variatii antigenice
majore ("antigenic shift"), rezultand un nou (sero)tip pandemigen
cu structura antigenica complet schimbata .
- Se realizeaza 3-4 pandemii la un secol.
- In sec XX: pandemiile din anii 1918-1919, 1957-58, 1968-69).
Restructurarea (variabilitatea) antigenica este indusa de:
1. presiunea fondului imunitar populational;
2. infectii mixte, cu 2 subtipuri, la aceeasi gazda;
3. pasaje periodice pe gazde aviare si porcine, indeosebi in zonele
asiatice.
Recunoasterea tulpinilor necesita notarea :
- tipului (A, B, C);
- gazda de origine (om, animal, pasare);
- zona geografica (Asia, Europa etc)
- nr. de inregistrare a tulpinei in laboratorul de referinta Londra sau Atlanta;
- anul izolarii;
- subtipul antigenic al H (hemaglutinina) sau N (neuraminidaza)- pt. virusul A.

1.
2.
3.

exemplu pentru vaccinul utilizat in diverse sezoane epidemice:

A/ Wuhan/359/95 (H3N2).....Sydney/5/97(H3N2)
A/Bayern/7/95 (H1N1).....A/Beijing/292/9 (H1N1)
B/Beijing/184/93.....B/Beijing/184/93.

Semne clinice de recunoastere:

Incubatia= 1-3 zile; Debut brutal: febra( 39- 40 grade, frisoane,cefalee, mialgii.
Perioada de stare (3-7 zile) cuprinde:
- sindromul febril (persistenta febrei peste 10 zile indica prezenta
complicatiilor);
- sdr. algic: cefalee, dureri ale globilor oculari, mialgii, artralgii;
- sdr. nervos: astenie, ameteli, apatie;
- sdr. respirator: coriza, congestie lacrimala, disfagie, disfonie, tuse;
- manifestari cardio-vasculare: tahicardie;
- manifestari digestive: inapetenta, greata, varsaturi;
4

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

- manifestari renale: oligurie;

- manifestari hemoragice: epistaxis, sputa hemoptoica.
Forme clinice de boala:- tipice: usoare, medii, grave.
- atipice: dificil de sesizat, diagnosticate doar prin
investigatii serologice si virusologice.
Complicatii:
a) Respiratorii: - virale: laringita acuta virala
-viro-bacteriene: pneumonii, pleurezii, bronhopneumonii (prin
suprainfectii bacteriene).
b) Nervoase:- encefalita, meningita, poliradiculonevrita (rare);
- Sindromul Reye- complicatie nervoasa, rara( 2-6 cazuri la 100.000
cazuri), poate apare si datorita altor virusuri ( virusul paragripal, virusul sincitial
respirator, herpes simplex, adenovirusuri Coxsackie A si B). Se manifesta prin:
varsaturi, convulsii, coma.
c) O.R.L: otita, sinuzita, otomastoidita;
d) Cardio-vasculare: miocardita, pericardita;
e) Renale: nefrita interstitiala.

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
Surse de agent patogen (contagiozitate 2-3-5 zile):
- omul bolnav;
- omul purtator de virus;
- animale : porcine ( bolnave sau purtatoare de virus);
- pasari (bolnave sau purtatoare de virus):
- pasari salbatice, pasari migratorii de apa- ratele salbatice (sunt
rezervorul natural al virusurilor gripale aviare si aceste pasari sunt cele mai rezistente
la aceste infectii);
- pasari de curte: pui, curcani (sunt susceptibile la epidemii de gripa
fatala).
Modurile si caile de transmitere a virusului gripal:
- direct- predominant calea aerogenadeoarece virusul gripal are rezistenta
redusa in mediu;
- indirect- prin aer, obiecte, maini- recent contaminate.

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

Receptivitatea:
- este generala- in absenta Ac specifici la titruri protective, corespunzatori structurii
antigenice a tulpinilor circulante;
- este crescuta: la copii, varstnici, gravide, imunosupresati;
- este scazuta: la persoanele recent vaccinate sau care au trecut natural prin infectia
gripala, in sezonul epidemic precedent;
- Imunitatea- este strict specifica (numai fata de serotipul cuprins in vaccin sau
implicat in imbolnavire).
Factorii dinamizatori-favorizanti:
- scaderea rezistentei generale a populatiei;
- aglomeratia;
- conditiile socio-economice deficitare;
- sezonul rece si de trecere etc.
Formele de manifestare ale procesului epidemiologic:
sporadica: - in populatia generala;
- in perioade fara epidemii sau in sezonul cald;
- in colectivitati imunizate (natural sau artificial);
- in conditii socio-economice bune.
endemica: - frecventa in gripa A;
- in colectivitati de asistenta sociala, unitati militare, inchisori.
epidemica: - caracteristica pentru gripa A si mai putin B,
- extensivitate si severitate variata de la an la an si in functie
de zona geografica etc;
- la 3-5 ani se produc epidemii extensive, datorita aparitiei
de tulpini de virus cu modificari antigenice importante si a prezentei factorilor
dinamizatori-favorizanti. In acest interval de timp imunitatea postvaccinala se
epuizeaza, iar populatia devine iar receptiva.
Aparitia epidemiilor se explica prin producerea unor variante de virus gripal
cu o noua configuratie antigenica (pt.care populatia nu are anticorpi).
pandemica: - caracteristica pt.gripa A;
- survine la intervale mari de timp, datorita aparitiei de
tulpini de virus complet restructurate antigenic.
Pandemia apare cand 50-75% din populatia globului este afectata (la 10-30 ani).
Preventia:
generala:- prin anchete seroepidemiologice;
6

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

- izolarea virusului;
- protectia grupurilor cu risc;
- supraveghere epidemiologica tip "santinela"( modelul OMS);
- educatie pentru cooperare populationla;
- relatii cu institutiile socio-economice.
speciala: - Ig standard;
- antivirale: amantadina-A, rimantadina-A, ribavirina- A+B,
zanamivir- A+B, acyclovir-A+B, Isoprinosina, Oseltamivir- Tamiflu);
specifica vaccinare antigripala;
In Romania = 8 doze/1000 loc. (1999/2000: SUA= 255; Franta=133;
Polonia=32;Slovenia=36 doze/1000 loc.)
Ex.: Structura antigenica a vaccinului pentru gripa sezoniera, 2007-2008
A/Solomon Island/3/2006(H1N1)-like virus
A/ Brisbane/10/2007(H3N2)-like virus
B/ Florida/4/2006-like virus
Combaterea se realizeaza prin masuri pt.lichidarea procesului
epidemiologic( sau a focarului epidemic), astfel:
a) masuri fata de bolnavi: - anchete seroepidemiologice;
- depistarea bolnavilor si a purtatorilor;
- declararea numerica a bolnavilor;
- izolarea bolnavilor (in spitale de boli infectioase sau
la domiciliu);
b) masuri fata de contacti: - supraveghere 1-5 zile (clinic si epidemiologic);
- cresterea rezistentei generale (vitamine);
- administrare de Ig., vaccinuri;
- igienizare de toate tipurile;
- educatie sanitara;
- investigatii speciale: serologice, virusologice
(pt.precizarea serotipului de virus gripal);
- monitorizarea complicatiilor;
- aprecierea morbiditatii si a mortalitatii prin gripa.
In 2006: a circulat virusul gripal H5N1, cu mare diversitate genetica= 4 tipuri
genetice( Z, V, W, Delta)
In China: exista vaccin antigripal care administrat la pasari, confera protectie
inalta= blocheaza transmiterea virusului la pasarile domestice, deci si la om:
- A/H1N1 (A/ Chicken/Italia/99)

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

- A H7N3 (A/Chicken/Pakistan/95)
- A/H7N7 ( A/Chicken/Olanda/2003)
In preparare: A/H5N1 (A/Chicken/HongKong/
S-a folosit: vaccinul trivalent anti-H5N1 pe baza de genetica inversata cu preparare
doar in cateva saptamani si H9 N2( circulant in S-Chinei, experimentat si la oameni).
Vaccinarea antigripala se realizeaza in prezent cu vaccin inactivat ce contine
un amestec de virusuri gripale tip A si B, din tulpinile care au produs cele mai
frecvente epidemii. Se administreaza in doza de 0,5 ml la adult si copii peste 3 ani si
0,25 ml la copiii sub 3 ani),administrat subcutanat sau intramuscular.
Vaccinul cu virus viu atenuat se administreaza usor , prin instilare nazala.
Indicatiile vaccinarii antigripale: personal medical, copii, elevi, studenti,
gravide, bolnavi cronici, batrani etc.

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

INFECTII AEROGENE: Rujeola, Rubeola

RUJEOLA ( Pojar)
Date generale:
- boala infectioasa acuta, foarte contagioasa, eruptiva, cu transmitere aerogena,
specifica omului;
- agentul etiologic: virusul rujeolic;
- raspandire universala;
- semnalata inca din antichitate;
- prezinta manifestari clinice si epidemiologice variate;
- epidemizare intensiva, la varsta copilariei;
- evolueaza cu complicatii, decese si pierderi economice;
- anual: peste 1 milion decese la copiii sub 4 ani;
- boala perfect prevenibila prin vaccinare, ceea ce a facut ca incidenta bolii sa scada
considerabil peste tot in lume si in Romania.
Caracteristici cu importanta epidemiologica a virusului rujeolei:
- virusul rujeolic este un ARN virus din familia Paramyxoviridae, genul
Morbillivirus;
- prezinta rezistenta ambientala redusa, ceea ce face sa fie distrus prin igienizare
generala;
- este inactivat rapid de caldura, lumina, raze ultraviolete (UV); decontaminante
obisnuite;
- medicatia antivirala doar la persoanele cu risc major; precoce; rareori;
- este un virus omogen structural;
- stabil antigenic;
- imunogenitate ridicata;
- termolabil;
- sensibil la cantitati mici de Ac specifici;
- dificil de conservat in laborator si preparate vaccinale;
- fara surse extraumane;
- nu determina starea de purtator cronic.
Semne clinice de recunoastere
Incubatia: una din cele mai fixe, este de 10 zile (8-14 zile);
Perioada preeruptiva:- debut cu febra 39-40 grade;

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

- catar oculo-nazal (congestia conjunctivelor, edemul pleoapelor cu lacrimare

intensa, rinoree abundenta, apoasa sau muco-purulenta), ce dau copilului aspect
caracteristic de facies plans;
- enantem buco-faringian (enantem stropit)
- semnul Koplik- patognomonic pt.rujeola (micropapule albicioase ca boabele de
gris in dreptul ultimilor molari, aderente de mucoasa jugala, cu durata de 1-2 zile).
Perioada de stare corespunde perioadei eruptive exantemul caracteristic, care are
de obicei o aparitie nocturna; apare la nivelul fetei (retroauricular, frunte, obraji),
generalizandu-se in 3 zile in sens descendent; NU pe palme si plante ; se insoteste
concomitent de o noua ascensiune febrila (39-40 grade) si de alterarea starii
generale.
-Eruptia cutanata este maculo-papuloasa, catifelata( se deosebeste de eruptia din
rubeola), lasand zone de tegument normal. Dupa generalizarea eruptiei, febra scade,
iar eruptia paleste in ordinea aparitiei, lasand tegument tigrat ce se descuameaza
furfuraceu, persistand timp de o saptamana (diagnostic retrospectiv pt.rujeola).
Perioada de convalescenta (posteruptiva ) este scurta (3-6 zile), incepe odata cu
palirea eruptiei, disparitia febrei si ameliorarea starii generale.
Evolutia este favorabila ( in lipsa complicatiilor), cu imunitate durabila.
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
Sursa de agent patogen:
omul bolnav cu forme tipice/ atipice de boala.
omul purtator de virus: preinfectios, sanatos, fost bolnav.
Cai de eliminare a virusului: prin secretii: naso-faringiene, traheo-bronsice,
conjunctivale).
Conta giozitatea surselor =21 zile.
Modurile si caile de transmitere:
direct: predominant, cu doze infectante reduse, prin picaturi Pflugge,
(aglomeratii, mod de viata neigienic);
indirect: aer, obiecte, maini recent contaminate(familii, colectivitati).
Receptivitatea:
- este generala: la persoanele fara titruri protective de Ac (obtinute prin trecerea prin
boala sau prin vaccinare);
- risc major: copiii sub 15 ani;
- nereceptivi: sunt majoritatea copiilor sub 6 luni;
- imunitatea post- boala si post- vaccinare este durabila;
- sunt importante : rezistenta generala nespecifica si caracteristicile tulpinii de virus;

10

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

Factorii dinamizatori-favorizanti similari cu cei din gripa:

- aglomeratia, conditii socio-economice deficitare;
- scaderea rezistentei generale a populatiei;
- sezonul rece si de tranzitie.
Forme de manifestare ale PE:
-sporadica:
in populatiile unde se practica vaccinarea, prin program national;
- la persoanele aflate in golurile vaccinale";
la adulti.
-endemica:

-epidemica:

Preventia:
-generala:

-speciala:

nu este caracteristica;
in colectivitati ( de asistenta medico-sociala), incomplet imunizate;
era predominanta in trecut;
in prezent, se intalneste acolo unde nu se practica vaccinarea;
microepidemii (izbucniri epidemice) in zone cu populatie vaccinata,
aflata in goluri imunitare datorita unor deficiente socio-economice sau
motivatii religioase (secte) etc.;
supravegherea epidemiologica a colectivitatilor de copii;
includerea in programele de vaccinare;
cresterea rezistentei generale;
protectia copiilor cu contraindicatii pentru vaccinare;
educatia populatiei pentru cooperare.

imunizare pasiva cu Ig (gammaglobuline)- rareori: in primele 6 zile de

la contactul infectant;
antivirale (Isoprinosina).
-specifica:
vaccinarea ( sau imunizarea activa)-( debut in1963- U.S.A. ; 1971Romania);
vaccin cu virus viu atenuat;
azi: preparatul ROR (vaccin rujeola-oreion-rubeola);
schema de vaccinare: 2 doze: prima doza la 12-15 luni si a doua la 4-6
ani;
11

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

cei nevaccinati vor primi doua doze la 30 zile interval una de alta.
S-au semnalat cazuri de rujeola si la personae vaccinate.
Cauzele aparitiei rujeolei in populatia vaccinata:
1. termolabilitatea vaccinului (trebuie pastrat la temperatura de+ 4- +8 grade
Celsius)- nu congelare;
2. blocarea imunogenitatii in prezenta Ac materni;
3. inertie imunologica la 1-5% din cei vaccinati;
4. diminuarea titrurilor postvaccinale;
5. afectarea grupurilor neincluse in programe de vaccinare;
6. nerecuperarea copiilor cu contraindicatii temporare lavaccinare;
7. motivatii mistico-religioase;
8. neglijente populationale si medico-sanitare;
9. vaccinarea copiilor la varsta de 12-15 luni lasa "descoperite" segmente
populationale receptive la rujeola (dupa epuizarea imunitatii materne, in jur de 6-9
luni).
Combaterea:
- in zonele cu programe extinse de vaccinare, combaterea va include operatiunile
comune;
- vaccinarea si revaccinarea in focarul epidemic si in arealul inconjurator eficienta;
(Measles eradication WHO, MMWR, 19972010).

RUBEOLA
Date generale:
- maladie infecto-contagioasa, cu etiologie virala (virusul rubeolic);
- specifica omului, in perioada copilariei si adolescentei;
12

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

- incidenta maxima la grupa de varsta 6-14 ani, mai ales in sezonul rece (iarna,
primavara);
- indice de contagiozitate foarte ridicat;
- raspandire universala;
- peste 30 % din cazuri evolueaza cu manifestari atipice;
- ca aspect general, este o boala benigna la varsta copilariei;
- contactata in timpul sarcinii, poate duce la infectii ale fatului, soldate cu
malformatii ale acestuia (sindromul rubeolic congenital);
- confundata cu rujeola si/sau scarlatina;
- semnalata ca entitate nosologica din 1881;
- ofera date indirecte pentru etiologia virala (transmitere prin filtrate ale secretiilor
naso-faringiene; 1939-1953);
- cultivarea virusului/ culturi celulare =posibile din1954;
- izolarea si identificarea virusului rubeolic: posibila din 1962;
- in 1964: s-a inregistrat o epidemie extensiva si severa in SUA ( cu peste 100.000
gravide afectate si peste 20. 000 copii cu malformatii congenitale);
- in 1969, in S.U.A .: s-a desfasurat un program extins de vaccinare antirubeolica;
- in 1970- in variate arii geografice, s-a procedat la vaccinarea elevelor din ultima
clasa de liceu si a studentelor;
- din 1977- in S.U.A.- se deruleaza vaccinarea antirubeolica extensiva a copiilor
12 luni de viata ( astfel incidenta bolii a scazut considerabil );
- ca recomandari pt. evitarea bolii in populatie : certificatele de casatorie insotite de
investigatii sero-epidemiologice si consiliere;
- din 1978: s-a utilizat vaccinul asociat anti-rujeola-rubeola;
- din 1980- 1985: - se utilizeaza trivaccin: anti-rujeola-rubeola-parotidita.
- in Romania: media anuala 13000 loc.(cazuri raportate).

13

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

Caracteristicile cu importanta epidemiologica ale virusului rubeolei:

- Virusul rubeolei face parte din familia Togaviridae, genul Rubivirus,
- virus limfotrop, cu efecte teratogene (cel mai teratogen agent biologic);
- rezistenta scazuta in mediul ambiental;
- nu impune utilizarea decontaminarii cu substante chimice;
- sensibil la antivirale;
- rezistent la antibiotice;
- rezista ani de zile la -70C;
- nu are gazde extraumane;
- structura antigenica omogena si stabila;
- imunogenitate ridicata;
- nu determina starea de purtator cronic.
Semne clinice de recunoastere:
Incubatia: in medie 14 zile (boala este frecvent inaparenta clinic);
Perioada prodromala (preeruptiva):
- debut insidios, cu stare generala modificata, febra (poate si lipsi), catar nasofaringian;
- poliadenopatie (cu palparea ganglionilor occipitali, retroauriculari, latero-cervicali,
axilari, bilateral, bine delimitati, neaderenti pe planurile profunde);
- adenomegalia precede cu 2-7 zile eruptia si persista 4-6 saptamani, fiind semnul
care apare primul si dispare ultimul.
Perioada de stare(eruptiva): dureaza 3-5 zile;
-eruptia (exantemul) apare intr-un singur puseu, debuteaza la nivelul fetei si cefei, se
generalizeaza pe trunchi si membre (caracter centrifug) si dispare in cateva ore,
maxim 1 zi (vine si pleaca repede);
-eruptia este maculo-papuloasa, de culoare roz, usor rugoasa, cu zone de tegument
indemn, dispare la digitopresiune.
14

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
Surse de virus:
-omul bolnav:
contagios toata perioada de boala(intens contagios: 7 zile inainte si 14
zile dupa exantem)
forme clinice: tipice si atipice(<30%)
-omul purtator de virus:
preinfectios(7 zile);
sanatos (1-3 zile);

fost bolnav(convalescent-zile, saptamani; rareori 12-15 luni)

-nou-nascutul cu rubeola congenitala - elimina virusul si dupa nastere,pana la 1-3 ani

(este mai contagios decat celelalte surse) prin:
secretii noso-faringiene
urina
fecale
secretii conjunctivale si vaginale.
-Alte surse: nasteri premature, avorturi, feti morti; prezinta pericol deoarece virusul
persista in tesuturile acestora.
Moduri si cai de transmitere:
-modul direct:
-maladie cu transmitere in conditii "de aglomeratie";
Calea de transmitere este cel mai frecvent aerogena, prin secretiile nazo-faringiene
eliberate in aer.

transplacentar- rubeola congenitala;

15

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

-modul indirect: mai putin implicat.

Contagiozitatea- este mare, dar mai mica decat a rujeolei si intereseaza de obicei
copiii si persoanele nevaccinate antirubeolic.
-perioada de contagiune dureaza aprox. 2 saptamani: una inainte de
debutul clinic (aparitia eruptiei) si alta dupa acesta.
Receptivitatea:
- este generala (universala), fiind afectate toate grupele de varsta care nu au fost
vaccinate antirubeolic sau nu au avut rubeola in antecedente;
- mai ridicata: la prescolari si scolarii mici;
- protectia materna asigurata pana la 6 luni de viata, face ca proportii ridicate de
cazuri de rubeola sa apara pana la varsta vaccinarii (12-15 luni);
- imunitatea postinfectioasa scade cu timpul, astfel ca adolescentii si tinerii adulti
sunt receptivi in proportii ridicate ( risc major: femeile la varsta procrearii);
- reinfectiile sunt posibile, benigne (in general, dar periculoase pentru gravide);
- fondul imunitar: evaluare prin RIH (1/64 nivel protectiv);
- protectia postinfectie si postvaccinare: Ac- Fc, IH, N, IgA secr. ( caile respiratorii).
Factorii dinamizatori-favorizanti:
- similari cu cei de la gripa;
- aglomeratia, anotimpul rece si de tranzitie;
-structura demografica populationala (multi copii, gravide etc.).
Manifestarile procesului epidemiologic
-sporadica: - interepidemica, datorita unei bune rezistente generale nespecifice si a
vaccinarii;
- cu semnificatie diferita in raport cu varsta;
-endemica: - nu este caracteristica,
- uneori: in colectivitati de prescolari si scolari mici sau colectivitati de
copii asistati medico-sociali.
16

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

-epidemica:
afecteaza grupa 5-9 ani, mai rar restul;

se repeta cu o ciclizare multianuala la 6-7 ani;

dependenta de tulpina circulanta;

1964- S.U.A. ("tulpina americana");
epidemii in multe arii geografice.
RUBEOLA CONGENITALA
Este o infectie de obicei cronica, care poate surveni in primele 4 luni de
sarcina, deoarece virusul rubeolic strabate bariera transplacentara, determinand
perturbarea organogenezei fatului. Virusul rubeolic persista in tesuturile fatului pe
durata sarcinii.
peste 15% din femeile postpubertate sunt receptive;
risc major: rubeola la gravida in trimestrul I (> 20-25% malformatii);
complicatiile postinfectioase congenitale pot fi tardive, chiar pana la
2 ani viata (in epidemii= 50-80%);
insertie sociala deficitara a acestor copii nascuti cu malformatii
congenitale.
In functie de luna de sarcina in care mama a contractat rubeola, se apreciaza tipul
malformatiilor congenitale ce vor apare la fat, astfel:
- in prima luna de sarcina, produsul de conceptie prezinta malformatii
severe cardiace si/sau oculare (60-90%);
- in luna a doua de sarcina, procentul malformatiilor scade la 50-60%,
fiind afectat prevalent nervul acustico-vestibular (surditate);
- in luna a treia de sarcina, apar : microcefalie, paralizii spastice sau
intarzieri mintale;
17

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

- din luna a patra, rata malformatiilor scade considerabil.

Infectia persista in timpul sarcinii, iar dupa nastere, virusul poate fi evidentiat
din secretia faringiana, urina sau diferite tesuturi ale nou-nascutului sau sugarului,
timp de 1-2 ani.
Imunitatea nu este pe viata; femeia gravida, chiar vaccinata, daca contacteaza
rubeola, poate avorta.
Rubeola materna contractata in primele 3 luni de sarcina poate avea
urmatoarele urmari: - nasterea unui copil normal;
- nasterea unui copil cu una sau mai multe malformatii;
- nasterea de fat mort;
- avort spontan.
Triada principala de malformatii congenitale post-infectie rubeolica
( sindromul rubeolic congenital- SRC):
- oculare: cataracta, microftalmia, glaucomul, corioretinita;
- cardiace: persistenta canalului arterial , stenoza arterei pulmonare, defecte septale;
- auriculare: surditatea;

alte malformatii: microcefalie, meningoencefalita,

intarziere mentala si de crestere, tulburari osoase, splenice, trombocitopenia,

purpura;

Preventia rubeolei congenitale: - este generala;

- cea mai sigura metoda= vaccinarea

antirubeolica a gravidei;
- prevenirea contactului gravidei cu rubeola.
Preventia :

18

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

masuri generale educationale si de

supraveghere a gravidei;

vaccinarea (cu mono, bi-vaccin si in prezent

tri-vaccin- ROR-asociat cu virusul rujeolic si virusul urlian);

recomandari: certificatele de casatorie sa fie

insotite de investigatii sero-epidemiologice, urmate de consiliere si

vaccinarea femeilor (atentie la vaccinul cu virus viu atenuat).
vaccinarea obligatorie cu ROR a copiilor de

12-15 luni.
Combaterea:

o anchete epidemiologice;
o depistarea, izolarea si tratamentul bolnavilor;
o atentie la formele atipice;
o actiuni special de protectie a gravidelor, cu intreruperea

sarcinii, in caz de contact sigur cu un caz de rubeola a

gravidei in primul trimestru de sarcina.

19

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

EPIDEMIOLOGIA INFECTIILOR ACUTE RESPIRATORII (varianta 2)

grup de imbolnaviri acute de etiologie infectioasa, ce se transmit preponderent pe cale

aeriana
afecteaza unul sau mai multe segmente ale aparatului respirator
reprezinta > 25% din totalul patologiei infectioase
etiologie : virusuri,bacterii,ricketsii,fungi,protozoare
Sursa de infectie
omul (regula)
eliminarea agentilor patogeni
- secretii ale cailor respiratorii
- sputa
- saliva
- sange ( in diseminari sistemice)
Transmiterea
aeriana ( cea mai frecventa)
depinde de gradul de rezistenta al agentului patogen in mediul exterior
contagiozitatea este mare si foarte mare
Receptivitatea
foarte variata, de la generala( ex:rujeola, rubeola) pana la foarte mica (ex:meningita
meningococica < 1%)
patrunderea agentului patogen in organismul receptivului se realizeaza prin:
- inhalarea aerului contaminat (cel mai
frecvent)
- mucoasa conjunctivala (adenovirusul)
- ingestia de alimente contaminate( BK,
streptococi)
rezistenta specifica dobandita postinfectios este de lunga durata, protectoare, cu mare
specificitate de tulpina
Forma de manifestare a procesului epidemiologic
endemica
endemo-epidemica
valuri epidemice sezoniere
RUJEOLA
boala infectioasa acuta, specifica omului, determinata de vs.rujeolic
Etiologie
vs.rujeolic
- vs.ARN
- face parte din familia Paramyxoviridae, genul Morbilivirus
- particule sferice cu diametrul de 120-250nm, cu mici proiectii aciculare pe
suprafata
- contine nucleocapsida cu ARN
- invelis extern format din lipide, glicopeptide, polipeptide
- exista un singur tip antigenic
- rezistenta in mediul extern este scazuta ( supravietuieste < 2 ore in aer)
- inactivat rapid de caldura, lumina, UV, pH acid, tripsina, dezinfectante, uscaciune

20

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

- rezista saptamani la frigider

- rezista mai multe luni in stare inghetata ( < 15grade C)
- insensibil la antibiotice
- are actiune hemaglutinanta si hemolitica
- este un vs.epiteliotrop si limfotrop
Semne clinice de recunostere
incubatie medie 10 zile(8-11 zile), care ajunge la 21-28 zile in R.mitigata
clinic:
- febra
- catar conjunctival, al cailor respiratorii si tractului digestiv
- exantem macular
- semn Koplik
- evolutie benigna
- complicatii suprainfectii bacteriene
- encefalite postinfectioase
- pacientii cu imunitate celulara deficitara ( boli maligne, AIDS) fac forme clinice severe,
prelungite, cu fatalitate inalta
Investigatii de laborator
izolare virala
- este dificila
- nu este de uz curent
- cultivare din secretiile respiratorii, lacrimi, urina, inainte de eruptie si primele zile
dupa aparitia acesteia
*diagnostic serologic (ELISA) : prezenta IgM
Sursa de infectie
exclusiv umana
bolnavi cu forme tipice/ atipice de boala
contagiozitatea se instaleaza cu 1-2 zile inainte de debutul bolii, este maxima in perioada
catarala si se mentine in primele 5-6 zile ale perioadei eruptive
in perioada de contagiozitate vs.rujeolic se poate izola din:
- secretii respiratorii
- sange
- secretii conjunctivale
- lacrimi
- urina
- elemente eruptive
- LCR (inconstant)
- indicele de contagiozitate 95-99%
- nu exista purtatori convalescenti sau sanatosi
Transmiterea
indirecta simpla- pe cale respiratorie
este maxima in perioada de varf a catarului conjunctival si respirator
nucleosolii infectanti persista 2 ore in incaperi
indirecta complexa
este exceptionala (deoarece vs.este foarte fragil)

21

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

prin obiecte recent si intens contaminate cu secretii ale tractului respirator, secretii
conjunctivale, lacrimi
Receptivitatea
generala (orice persoana care nu a fost bolnava sau vaccintata poate contacta boala
indiferent de varsta si sex)
pentru copil receptivitatea incepe de la nastere daca mama nu e imuna
daca mama este imuna, nou-nascutii sunt protejati pasiv prin Ac transmisi transplacentar
pana la 12 luni cand incepe vaccinarea
receptivitatea se epuizeaza in primii ani din viata:
- natural, prin trecerea prin boala
- artificial, prin vaccinare
* imunitatea postinfectioasa este puternica si durabila
* imunitatea postvaccinala apare la 95% din cei vaccinati
Factori favorizanti
- factorul natural
- sezonalitate de sezon rece prin:
- aglomeratii
- temperaturi scazute
- supravietuirea crescuta a virusului
- factorul economico- social
- aglomerarea in spatii mici a colectivitatilor de copii
- malnutritia
- conditii igienico-sanitare precare
- infectii asociate
Manifestarea procesului epidemiologic
- in perioada prevaccinala
- manifestare endemio- epidemica
- valuri epidemice cu periodicitate de 3-5 ani
- frecventa mare la copiii < 5ani
- sezonalitate de sfarsit de iarna inceput de primavara
- durata epidemiilor de 3-4 luni ( martie-mai)
- in perioada postvaccinala:
- morbiditatea si amploarea valurilor epidemice a scazut
- durata valurilor epidemice mai mare ( luni de zile: decembrie-iulie)
- afecteaza frecvent varsta de 10 14 ani
- boala apare si la adolescenti si la adulti care au ramas nevaccinati
Profilaxie
1) vaccinarea obligatorie a copiilor in cadrul calendarului de vaccinari obligatorii
- cauze care au impus pe plan mondial vaccinoprofilaxia obligatorie aspectele de gravitate
- asocierea rujeola- PESS
- pneumonia rujeoloasa implicata in etiologia astmului infantil
- encefalita alergica post rujeolica
- infectii supraadaugate aparute ca urmare a faptului ca rujeola este o boala
anergizanta
- intarzieri in dezvoltarea psihosomatica a copilului
2. imunoprofilaxie pasiva cu Ig standard ( au o doza suficienta de Ac antirujeolosi)

22

Epidemiologie. Igiena.
Sef lucrari dr.Letitia Duceac

doza: 0,25 ml/ kg c , iar la persoanele imunodeprimate 0,5ml/kg c

se administreaza in primele 48 ore de la contactul infectant
protectia dureaza 3-6 saptamani
indicatii: - copii cu vaccinare incerta
- copii nevaccinati
- copii necuprinsi inca in vaccinare

23