Protectia Internationala a Drepturilor Omului

Drept, anul 3
MULTIPLE CHOICE
1. Care este primul document european atestat prin intermediul cruia au fost garantate o

serie de drepturi si libertti fundamentale ale omului?

a. Habeas Corpus Act;
b. Magna Charta Libertatum;
c. Bill of Rights.
ANS: B

PTS: 1

2. Ce document politic este considerat actul prin care a luat nastere universalizarea

drepturilor omului?
a. Declaraia de Independent a Statelor Unite ale Americii;
b. Declaratia Universal a Drepturilor Omului;
c. Declaratia Drepturilor Omului i Cetteanului.
ANS: C

PTS: 1

3. Ce semnificatie are caracterul universal al drepturilor omului?

a. drepturile omului privesc toate fiintele umane, n toate timpurile si locurile,

independent de conditiile geografice, de sex, ras, religie, vrst si comunitate

social sau de orice alte trsturi care i-ar putea deosebi pe cei ce compun marea
familie uman;
b. drepturile omului sunt drepturi relative din punct de vedere cultural, existenta,
exercitarea si protectia lor fiind strict legate de sistemul politic, economic, cultural,
social si moral existent ntr-o societate determinat;
c. drepturile omului sunt drepturi a cror existent este conditionat de spatiu si timp,
precum si de alte calitti subiective ale individului uman.
ANS: A

PTS: 1

4. Ce semnificatie are caracterul indivizibil al drepturilor omului?

a. indiferent de clasa sau de generatia din care fac parte, drepturile omului se afl ntr-

o relatie de interdependent, iar dreptul international contemporan le trateaz ca pe

un tot unitar, att din punct de vedere al continutului lor, ct si al nivelului de
protecie ce le este acordat;
b. cele trei clase sau generaii de drepturi ale omului sunt independente una fat de
cealalta, iar dreptul international contemporan le acord o protectie diferit,
proportional cu importanta pe care o are fiecare n parte;
c. n dreptul international contemporan exist o ierarhizare formal a drepturilor
omului, protectia drepturilor civile si politice fiind superioar protectiei drepturilor
economice, sociale si culturale sau drepturilor de solidaritate.

ANS: A

PTS: 1

5. Ce semnificatie are caracterul imprescriptibil al drepturilor omului?

a. drepturile omului sunt limitate n timp, exercitarea lor fiind supus unui anumit

termen;
b. drepturile omului sunt integrate esentei fiintei umane si nu pot face obiectul unui

transfer sau al unei tranzactii;

c. drepturile omului sunt intangibile n timp, exercitarea lor nefiind supus niciunui
termen.
ANS: C

PTS: 1

6. Ce semnificatie are caracterul inalienabil al drepturilor omului?

a. drepturile omului nu pot fi transferate si nu pot face obiectul unei tranzactii,

deoarece sunt integrate esentei fiintei umane;

b. drepturile omului sunt negociabile, iar titularii lor pot oricnd s renunte la ele;
c. drepturile omului pot fi oricnd transferate sau tranzactionate.
ANS: A

PTS: 1

7. Cine poate avea calitatea de subiect al raportului juridic din domeniul drepturilor

omului?
a. calitatea de subiect al raportului juridic din domeniul drepturilor omului poate

apartine numai statelor, care sunt obligate s garanteze acordarea lor;

b. calitatea de subiect al raportului juridic din domeniul drepturilor omului poate

apartine statelor, organizatiilor internationale care intervin n proclamarea si

aprarea lor si, nu n ultimul rnd, indivizilor, care trebuie s se bucure de exercitiul
deplin al drepturilor si liberttilor conferite;
c. calitatea de subiect al raportului juridic din domeniul drepturilor omului poate
apartine n principal statelor, dar si organizatiilor internationale care intervin n
proclamarea si aprarea lor.
ANS: B

PTS: 1

8. Care este cel mai important izvor formal al drepturilor omului?

a. cutuma international;
b. jurisprudenta instantelor internationale abilitate s vegheze la respectarea

drepturilor omului;
c. tratatul international.
ANS: C

PTS: 1

9. Care este trstura comun a drepturilor civile si politice, proclamate n perioada de

glorie a filosofiei iluministe si a liberalismului clasic?

a. aceste drepturi au fost recunoscute si nu create de puterea politic, statul avnd

obligatia general si negativ de a nu le suprima existenta;

b. aceste drepturi au fost create de puterea politic, statul fiind obligat s adopte

msuri pozitive pentru a asigura exercitarea lor de catre indivizi;

c. aceste drepturi nu sunt susceptibile de a suferi limitri, chiar dac exercitiul lor ar

putea deveni discretionar.

ANS: A

PTS: 1

10. Care este trstura comun a drepturilor economice, sociale si culturale, aprute pe

fondul ascensiunii socialismului si declinului statului liberal?

a. aceste drepturi au fost recunoscute si nu create de puterea politic, statul avnd

obligatia general si negativ de a nu le suprima existenta;

b. aceste drepturi au o dimensiune strict colectiv, neputnd fi exercitate dect n

comun de membrii diferitelor grupuri sociale;

c. aceste drepturi au fost create de puterea politic, statul fiind obligat s adopte

msuri pozitive n scopul asigurrii lor.

ANS: C
11.

PTS: 1

Care este primul document international cu caracter multilateral ce face referire la

drepturile fundamentale ale omului?
a. Carta Organizatiei Natiunilor Unite;
b. Declaratia Universal a Drepturilor Omului;
c. Pactul international privind drepturile civile si politice.
ANS: A

PTS: 1

12. Ce fel de organizatie este Organizatia Natiunilor Unite, din punct de vedere al implicrii

ei n protectia international a drepturilor omului?

a. Organizatia Natiunilor Unite este o organizatie international cu vocatie universal

n protectia drepturilor omului;

b. Organizatia Natiunilor Unite este o organizatie international cu vocatie regional

n protectia drepturilor omului;

c. Organizaia Natiunilor Unite este o organizatie neguvernamental cu vocatie n

protectia drepturilor omului.

ANS: A

PTS: 1

13. Care este primul document international care a proclamat principiul colaborrii statelor

pentru promovarea si ncurajarea respectrii drepturilor si liberttilor fundamentale

fat de toate persoanele, fr deosebire de ras, sex, limb sau religie?
a. Pactul international privind drepturile civile si politice;
b. Pactul international privind drepturile economice, sociale si culturale;
c. Carta Organizatiei Natiunilor Unite.
ANS: C

PTS: 1

14. Care dintre urmtoarele drepturi, enuntate n Pactul international privind drepturile

civile si politice, nu poate fi limitat sau suspendat nici mcar ,,n timp de pericol public,
amenintnd existenta natiunii?
a. dreptul la proprietate;
b. dreptul la viat;
c. dreptul de a participa la viata politic.
ANS: B

PTS: 1

15. Ce caracter au solutiile pronuntate de Comitetul pentru Drepturile Omului?

a. imperativ;
b. de recomandare;
c. punitiv.
ANS: B

PTS: 1

16. Ce deosebire semnificativ de continut exist ntre Pactul international privind

drepturile civile si politice si Pactul international privind drepturile economice, sociale si

culturale?
a. spre deosebire de Pactul international privind drepturile civile si politice, Pactul

privind drepturile economice, sociale si culturale nu numai c enunt categoriile de

drepturi specifice, ci le descrie amnuntit, artnd totodat msurile care se impun
pentru a se realiza respectarea lor;
b. spre deosebire de Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale, Pactul
international privind drepturile civile si politice nu numai c enun categoriile de
drepturi specifice, ci le descrie amnuntit, artnd totodat msurile ce se impun
pentru a se realiza respectarea lor;
c. spre deosebire de Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale, Pactul
international privind drepturile civile si politice contine un catalog al tuturor
drepturilor omului din aceast categorie, definindu-le pe fiecare n parte.
ANS: A

PTS: 1

17. Care este organul

abilitat s supravegheze respectarea prevederilor Pactului

international privind drepturile economice, sociale si culturale?

a. Comitetul pentru Drepturile Omului;

b. Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale si Cuturale;
c. Consiliul Economic si Social al O.N.U..
ANS: B

PTS: 1

18. Cte categorii de mecanisme de protectie a drepturilor omului exist n cadrul

Organizatiei Natiunilor Unite?

a. o singur categorie: mecanismele conventionale;
b. dou categorii: mecanismele conventionale si mecanismele extraconventionale;
c. o singur categorie: mecanismele extraconventionale.

ANS: B

PTS: 1

19. Care sunt cele dou tratate cu vocatie regional pe care se fundamenteaz, din punct de

vedere juridic, sistemul interamerican de protectie a drepturilor omului?

a. Carta Organizatiei Statelor Americane si Conventia European a Drepturilor

Omului;
b. Declaratia Universal a Drepturilor Omului si Conventia American a Drepturilor

Omului;
c. Carta Organizatiei Statelor Americane si Conventia American a Drepturilor

Omului.
ANS: C

PTS: 1

20. Ce fel de conventie este Conventia American a Drepturilor Omului din punct de vedere

al sferei sale de aplicabilitate geografic?

a. o conventie universal;
b. o conventie regional;
c. o conventie special.
ANS: B

PTS: 1

21. n ce oras se afl sediul Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?

a. la Washington (S.U.A.);
b. la Buenos Aires (Argentina);
c. la Montevideo (Uruguay).
ANS: A

PTS: 1

22. Cti membri are n componenta sa Comisia Interamerican pentru Drepturile Omului?
a. 10 membri;
b. 7 membri;
c. 15 membri.
ANS: B

PTS: 1

23. Care este termenul pe care trebuie s l respecte prezentarea unei petitii individuale

pentru a fi admis de Comisia Interamerican pentru Drepturile Omului?

a. 6 luni de la data la care persoana lezat n drepturi a fost nstiintat cu privire la

sentinta intern definitiv;

b. 9 luni de la data la care s-a pronuntat pe fond instanta competent din tara

reclamantului;
c. 6 luni de la momentul n care a avut loc nclcarea dreptului reclamantului.
ANS: A

PTS: 1

24. Ce solutie va adopta Comisia Interamerican pentru Drepturile Omului n situatia n

care este sesizat cu o plngere de ctre o persoan creia i-a fost refuzat pe plan intern
accesul la recurs, dar care respect toate celelalte conditii de admisibilitate prevzute de
Carta American a Drepturilor Omului?
a. Comisia nu admite plngerea respectiv, deoarece nu a fost ndeplinit conditia

epuizrii tuturor cilor de atac si de recurs interne;

b. Comisia admite plngerea respectiv, deoarece, ntr-o asemenea situatie, conditia

epuizrii tuturor cilor de atac si de recurs interne nu a putut fi ndeplinit din

motive obiective, neimputabile reclamantului;
c. Comisia nu admite plngerea respectiv, deoarece, ntr-o astfel de situatie,
reclamantul ar fi trebuit s introduc plngerea la Curtea American a Drepturilor
Omului.
ANS: B

PTS: 1

25. Cum se va pronuna Comisia Interamerican pentru Drepturile Omului asupra

admisibilittii petitiei unei persoane fizice care nu a mai asteptat decizia final cu privire
la recursul formulat n tara sa de origine, datorit unor ntrzieri nejustificate?
a. Comisia admite plngerea respectiv;
b. Comisia respinge plngerea respectiv;
c. Comisia si declin competenta n favoarea Curtii Americane a Drepturilor Omului.
ANS: A

PTS: 1

26. n care dintre urmtoarele orase se afl sediul Curtii Americane a Drepturilor Omului?
a. Washington D.C. (S.U.A.);
b. San Jos (Costa Rica);
c. Toronto (Canada).
ANS: B

PTS: 1

27. n ce calitate si exercit functia judectorii Curtii Americane a Drepturilor Omului?

a. judectorii Curtii si exercit functia n calitate de reprezentanti ai statelor din care

fac parte;
b. judectorii Curtii si exercit functia n calitate de reprezentanti ai statului

costarican, deoarece sediul Curtii se afl n capitala acestuia;

c. judectorii Curtii si exercit functia n nume personal si nu n calitate de

reprezentanti ai unui anumit stat.

ANS: C

PTS: 1

28. Ce fel de competent are Curtea American a Drepturilor Omului?

a. Curtea are competent contencioas, competent consultativ si competent de

adoptare a unor msuri conservatorii privind protectia drepturilor omului;

b. Curtea are numai competent contencioas;
c. Curtea are numai competenta de a emite avize consultative privind interpretarea

Conventiei Americane a Drepturilor Omului.

ANS: A

PTS: 1

29. Cum poate fi angajat competenta jurisdictional a Curtii Americane a Drepturilor

Omului pentru o perioad nedeterminat?

a. prin simpla ratificare a Conventiei Americane a Drepturilor Omului de ctre un

anumit stat;
b. prin sesizarea din oficiu a Curtii, atunci cnd aceasta descoper existenta unor
cazuri de nclcare masiv a drepturilor omului;
c. printr-o declaratie general de recunoastere a jurisdictiei acesteia.
ANS: C

PTS: 1

30. Cum poate fi angajat competenta jurisdictional a Curtii Americane a Drepturilor

Omului pentru o perioad determinat?

a. prin naintarea unui memoriu de ctre un stat care a ratificat Conventia American a

Drepturilor Omului;
b. printr-o conventie special, sub conditia reciprocittii, prin care se recunoaste

jurisdictia Curtii numai pentru o anumit cauz sau numai pentru anumite cauze;
c. prin autosesizarea Curii atunci cnd exist situatii de nclcare masiv a drepturilor

omului.
ANS: B

PTS: 1

31. Cum sunt executate hotrrile definitive ale Curtii Americane a Drepturilor Omului?
a. n mod arbitrar;
b. n mod volitiv;
c. n mod coercitiv sau fortat.
ANS: B

PTS: 1

32. Cnd poate fi atacat cu recurs o hotrre a Curtii Americane a Drepturilor Omului?
a. cnd reclamantul consider c nu i-a fost acordat o satisfactie echitabil pentru

prejudiciul material sau moral pe care l-a suferit;

b. hotrrile Curtii sunt definitive si nerecurabile si nu pot fi atacate n nicio situatie;
c. n situatia exceptional n care, dup pronuntarea hotrrii, au aprut elemente noi,

de drept si de fapt, cu relevant deosebit pentru cauza respectiv si care ar putea

schimba radical decizia initial a Curtii.
ANS: B

PTS: 1

33. Cum se va pronunta Curtea American a Drepturilor Omului asupra admisibilittii

petitiei unei persoane fizice, care n prealabil a naintat plngerea respectiv Comisiei
Interamericane pentru Drepturile Omului?
a. Curtea va admite n totalitate petitia respectiv;

b. Curtea va admite partial petitia respectiv, urmnd s judece numai acele capete de

cerere asupra crora Comisia nu s-a pronuntat;

c. Curtea va respinge petitia respectiv.
ANS: C

PTS: 1

34. Ce trstur definitorie particularizeaz sistemul african de protectie a drepturilor

omului n raport cu celelalte sisteme regionale de profil?

a. sistemul african ocroteste, pe lng drepturile individuale, si o serie de drepturi

colective aplicabile natiunilor;

b. sistemul african este singurul sistem care nu dispune de o organizatie international
interguvernamental specializat n domeniul protectiei drepturilor omului;
c. sistemul african nu are ca fundament juridic niciun document international cu
vocatie regional sau universal, ci numai cutume izvorte din traditiile si practicile
popoarelor africane.
ANS: A

PTS: 1

35. Cti membri are n componenta sa Comisia African a Drepturilor Omului si

Popoarelor?
a. 7 membri;
b. 9 membri;
c. 11 membri.
ANS: C

PTS: 1

36. Care este obiectivul specific al Comisiei Africane a Drepturilor Omului si Popoarelor?
a. nlturarea unor nclcri izolate ale drepturilor omului;
b. nlturarea unor nclcri repetate ale drepturilor omului;
c. nlturarea unor nclcri grave sau masive ale drepturilor omului si popoarelor.
ANS: C

PTS: 1

37. Ce desemneaz competenta quasi-legislativ a Comisiei Africane a Drepturilor Omului

si Popoarelor?
a. competenta de a examina si solutiona plngerile formulate mpotriva violrii

drepturilor omului pe continentul african;

b. competenta de a stabili principii si norme referitoare la solutionarea problemelor

juridice din domeniul drepturilor omului, precum si de a formula proiecte

legislative;
c. competenta de a interpreta dispozitiile Cartei Africane a Drepturilor Omului si
Popoarelor.
ANS: B

PTS: 1

38. Care sunt conditiile ce trebuie ndeplinite pentru ca o plngere individual s fie

declarat admisibil de Comisia African a Drepturilor Omului si Popoarelor?

a. epuizarea de ctre reclamant a cilor interne de recurs, iar reclamatia s nu se

bazeze exclusiv pe informatii difuzate prin mass-media;

b. plngerea s se refere la nclcarea unuia dintre drepturile prevzute de Declaratia

Universal a Drepturilor Omului;

c. plngerea s se refere la nclcarea unuia dintre drepturile prevzute de Carta

African a Drepturilor Omului si Popoarelor.

ANS: A

PTS: 1

39. Cum poate avea loc sesizarea Comisiei Africane a Drepturilor Omului si Popoarelor n

cazul plngerilor interstatale?

a. sesizarea Comisiei poate avea loc printr-o singur modalitate: prin naintarea unui

memoriu Comisiei Africane de ctre statul reclamant;

b. sesizarea Comisiei poate avea loc printr-o singur modalitate: prin intermediul unei

plngeri inter-state adresat direct Comisiei Africane;

c. sesizarea Comisiei poate avea loc prin dou modalitti: fie prin naintarea unui

memoriu Comisiei Africane de ctre statul reclamant, fie printr-o plngere interstate adresat direct Comisiei, fr naintarea n prealabil a unui memoriu.
ANS: C

PTS: 1

40. Ce prerogative decurg din nvestirea Comisiei Africane a Drepturilor Omului si

Popoarelor cu competen contencioas?

a. Comisia este abilitat s propun initiative care au ca scop aplicarea unitar a

surselor juridice pe care si fundamenteaz activitatea;

b. Comisia este abilitat s examineze si s solutioneze plngerile individuale sau

interstatale formulate mpotriva violrii drepturilor omului;

c. Comisia este abilitat s interpreteze dispozitiile Cartei Africane a Drepturilor

Omului si Popoarelor.
ANS: B

PTS: 1

41. n ce calitate si exercit functia membrii Comisiei Africane a Drepturilor Omului si

Popoarelor?
a. membrii Comisiei si exercit functia n nume personal si nu n calitate de

reprezentanti ai vreunui stat;

b. membrii Comisiei si exercit functia n calitate de reprezentanti ai statului kenian,

deoarece sediul Comisiei se afl n capitala acestuia;

c. membrii Comisiei si exercit functia n calitate de reprezentanti ai statelor din care

fac parte.
ANS: A

PTS: 1

42. Ce fel de organizatie este Comisia Asiatic a Drepturilor Omului?

a. este o organizatie interguvernamental care si desfsoar activitatea n domeniul

protectiei drepturilor omului;

b. este o organizatie neguvernamental care si desfsoar activitatea n domeniul

protectiei drepturilor omului;

c. este un tribunal ad-hoc, care judec ori de cte ori este sesizat cu o plngere

referitoare la nclcarea vreunui drept enuntat n Carta Asiatic a Drepturilor

Omului.
ANS: B

PTS: 1

43. Ce conditie esential trebuie s ndeplineasc cei 3 membri ai Comisiei de Investigatii

care functioneaz n cadrul Comisiei Asiatice a Drepturilor Omului?

a. membrii Comisiei de Investigatii trebuie s fie n mod obligatoriu cetteni ai unor

state care au ratificat Carta Asiatic a Drepturilor Omului;

b. membrii Comisiei de Investigatii nu trebuie s aib vreo legtur subiectiv cu
statul n care urmeaz s se desfsoare ancheta referitoare la nclcarea drepturilor
omului;
c. membrii Comisiei de Investigatii trebuie s fie n mod obligatoriu reprezentanti ai
Organizatiei Natiunilor Unite.
ANS: B

PTS: 1

44. Care a fost principalul factor de ordin politic ce a obstructionat crearea unui sistem

coerent si eficient de protectie a drepturilor omului pe continentul asiatic?

a. interventiile militare ale Statelor Unite n Coreea si Vietnam;
b. regimurile totalitare comuniste care s-au aflat la conducerea unor state importante

din aceast regiune;

c. reticenta asiatic la influentele culturii occidental-europene sau nord-americane.
ANS: B

PTS: 1

45. Care este organul decizional al Consiliului Europei?

a. Comitetul Ministrilor;
b. Adunarea Parlamentar;
c. Comisarul pentru drepturile omului.
ANS: A

PTS: 1

46. Ce rol are Comisarul pentru drepturile omului, ca institutie independent a Consiliului

Europei?
a. Comisarul pentru drepturile omului are un rol de ndrumare si de informare n

materia practicii drepturilor omului si a prevenirii nclcrilor lor;

b. Comisarul pentru drepturile omului are veritabile atributii jurisdictionale, putnd

accepta cererile de prezentare a plngerilor individuale ctre tribunalele nationale

sau internationale;
c. Comisarul pentru drepturile omului are rolul de mediator n cauzele care au ca
obiect nclcarea unor drepturi prevzute de Conventia European a Drepturilor
Omului.

ANS: A

PTS: 1

47. Ce fel de organizaie este Consiliul Europei?

a. este o organizaie interguvernamental nchis, limitat din punct de vedere

geografic la spaiul european;

b. este o organizaie interguvernamental deschis, deoarece unor state din afara

btrnului continent le-a fost acordat calitatea de observator pe lng Consiliu;

c. este o organizaie neguvernamental nchis, limitat din punct de vedere geografic
la spaiul european.
ANS: A

PTS: 1

48. n ce an a fost adoptat Conventia European a Drepturilor Omului?

a. n 1948;
b. n 1950;
c. n 1952.
ANS: B

PTS: 1

49. Care este anul intrrii n vigoare a Conventiei Europene a Drepturilor Omului?
a. 1953;
b. 1950;
c. 1961.
ANS: A

PTS: 1

50. Ce semnificatie are caracterul obiectiv al Conventiei Europene a Drepturilor Omului?

a. caracterul obiectiv semnific faptul c aplicarea normelor sale este supus

ndeplinirii conditiilor de reciprocitate ntre statele-prti la Conventie;

b. caracterul obiectiv semnific faptul c aplicarea normelor sale nu este supus

ndeplinirii conditiilor de reciprocitate ntre statele-pri la Conventie;

c. caracterul obiectiv semnific faptul c un stat-parte la Conventie va putea s refuze

aplicarea normelor sale, invocnd nendeplinirea de ctre alte state-prti a

obligatiilor ce rezult din Conventie.
ANS: B

PTS: 1

51. Care este primul document juridic ce a recunoscut individului posibilitatea de a se

adresa direct unei instante internationale atunci cnd i-a fost nclcat un drept
fundamental?
a. Conventia American a Drepturilor Omului;
b. Declaratia Universal a Drepturilor Omului;
c. Conventia European a Drepturilor Omului.
ANS: C

PTS: 1

52. Care este cel mai eficient mijloc de aprare a drepturilor prevzute de Conventia

European a Drepturilor Omului si de Protocoalele aditionale ale acesteia?

a. dreptul oricrui stat-parte la Conventie de a sesiza Curtea European a Drepturilor

Omului asupra oricrei pretinse nclcri a prevederilor Conventiei i a

Protocoalelor sale aditionale de ctre un alt stat membru;
b. dreptul de recurs individual, n virtutea cruia orice persoan fizic, organizatie
neguvernamental sau grup de particulari ce se pretinde a fi victima nclcrii unui
drept recunoscut de Conventie sau de Protocoalele sale aditionale poate sesiza
Curtea European a Drepturilor Omului cu o plngere;
c. dreptul de interventie umanitar, n virtutea cruia orice stat-parte la Conventie
poate folosi forta armat mpotriva unui alt stat-parte pentru a sanctiona o eventual
nclcare masiv a drepturilor omului.
ANS: B

PTS: 1

53. Ce fel de conventie este Conventia European a Drepturilor Omului, din punct de vedere

al categoriilor de drepturi pe care le reglementeaz?

a. o conventie special, care reglementeaz numai anumite categorii de drepturi ale

omului;
b. o conventie universal, care este aplicabil n orice regiune a globului;
c. o conventie general, care reglementeaz drepturile omului privite n ansamblul lor.
ANS: C

PTS: 1

54. Ce fel de tratat este Conventia European a Drepturilor Omului?

a. Conventia European a Drepturilor Omului este un tratat international deschis, la

care pot adera toate statele din spatiul european;

b. Conventia European a Drepturilor Omului este un tratat international nchis, la

care pot adera numai statele membre ale Consiliului Europei;

c. Conventia European a Drepturilor Omului este un tratat international deschis, la

care poate adera orice stat al lumii.

ANS: B

PTS: 1

55. Ce fel de instant este Curtea European a Drepturilor Omului?

a. o instanta care se substituie instantelor nationale;
b. o prelungire a instantelor nationale pe plan international;
c. o instant independent, instituit pentru a asigura respectarea normelor Conventiei

Europene a Drepturilor Omului.

ANS: C

PTS: 1

56. n ce an a fost instituit Curtea European a Drepturilor Omului?

a. 1959;
b. 1953;
c. 1950.

ANS: A

PTS: 1

57. n ce oras se afl sediul Curtii Europene a Drepturilor Omului?

a. Bruxelles;
b. Haga;
c. Strasbourg.
ANS: C

PTS: 1

58. Care erau organele cu competent jurisdictional n materia nclcrii drepturilor

omului pn la intrarea n vigoare a Protocolului aditional nr.11 la Conventia European

a Drepturilor Omului?
a. Curtea European a Drepturilor Omului;
b. Comisia European a Drepturilor Omului si Consiliul Europei;
c. Comisia European a Drepturilor Omului, Curtea European a Drepturilor Omului

si Comitetul Minitrilor.
ANS: C

PTS: 1

59. n ce calitate si exercit functia judectorii Curtii Europene a Drepturilor Omului?

a. judectorii Curtii si exercit functia n calitate de reprezentanti ai statelor din care

provin;
b. judectorii Curtii si exercit functia cu titlu individual si nu n calitate de

reprezentanti ai statelor din care provin;

c. judectorii Curtii si exercit functia n calitate de reprezentanti ai statelor care, dei

nu au ratificat Conventia European a Drepturilor Omului, au acceptat jurisdictia

obligatorie a Curtii.
ANS: B

PTS: 1

60. Ce durat are mandatul judectorilor Curtii Europene a Drepturilor Omului?

a. 6 ani;
b. 4 ani;
c. 5 ani.
ANS: A

PTS: 1

61. Cte tipuri de competent are Curtea European a Drepturilor Omului?

a. Curtea are un singur tip de competent: competent material, adic aceea de a

solutiona cauzele cu care este nvestit;

b. Curtea are un singur tip de competent: competent consultativ, constnd n
acordarea de avize privind problemele juridice referitoare la interpretarea clauzelor
Conventiei Europene a Drepturilor Omului sau a Protocoalelor sale aditionale;
c. Curtea are dou tipuri de competent: competent material si competent
consultativ.

ANS: C

PTS: 1

62. Cine poate avea calitatea de reclamant ntr-o plngere adresat Curtii Europene a

Drepturilor Omului?
a. aceast calitate o pot avea numai persoanele fizice ale cror drepturi au fost

nclcate;
b. aceast calitate o pot avea numai statele-prti la Conventia European a Drepturilor

Omului;
c. aceast calitate o pot avea persoanele fizice, grupurile de particulari, organizatiile

neguvernamentale, precum si statele-prti la Conventia European a Drepturilor

Omului.
ANS: C

PTS: 1

63. Cine poate avea calitatea de prt ntr-o plngere adresat Curtii Europene a

Drepturilor Omului?
a. aceast calitate o pot avea numai persoanele fizice vinovate de nclcarea unui

drept prevzut de Conventia European a Drepturilor Omului;

b. aceast calitate o poate avea numai un stat-parte la Conventia European a
Drepturilor Omului, stat care nu a ndreptat o eventual nclcare a drepturilor
omului pe teritoriul su;
c. aceast calitate o poate avea orice stat din spatiul european, indiferent c este sau
nu parte la Conventia European a Drepturilor Omului.
ANS: B

PTS: 1

64. Cte stadii parcurge procedura de solutionare a plngerilor individuale adresate Curtii

Europene a Drepturilor Omului?

a. un singur stadiu: stadiul examinrii admisibilittii plngerilor;
b. dou stadii: stadiul examinrii admisibilittii plngerilor si stadiul examinrii lor pe

fond;
c. un singur stadiu: stadiul examinrii pe fond a plngerilor.
ANS: B

PTS: 1

65. Cum se va pronunta Curtea European a Drepturilor Omului asupra admisibilittii unei

plngeri individuale care are ca obiect nclcarea unui drept fundamental prevzut n
Carta Social European, dar care nu se numr printre drepturile aprate de
Conventia European a Drepturilor Omului sau de Protocoalele aditionale ale acesteia?
a. Curtea admite plngerea reclamantului si trece la examinarea pe fond a acesteia;
b. Curtea admite plngerea reclamantului si propune prilor solutionarea litigiului pe

calea medierii;
c. Curtea nu admite plngerea reclamantului, deoarece obiectul ei este incompatibil cu

prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

ANS: C

PTS: 1

66. Ce solutie va adopta Curtea European a Drepturilor Omului daca este sesizat cu o

plngere anonim?
a. Curtea admite plngerea respectiv, dar numai n situatia n care constat c ea se

refer la un caz de nclcare masiv a drepturilor omului;

b. Curtea admite plngerea respectiv, dar numai dac aceasta a fost introdus cu

respectarea termenului de prescriptie prevzut de Conventia European a

Drepturilor Omului;
c. Curtea respinge plngerea respectiv.
ANS: C

PTS: 1

67. Care este termenul n care trebuie introdus o plngere individual pentru a fi admis

de Curtea European a Drepturilor Omului?

a. 6 luni de la data la care s-a produs nclcarea dreptului reclamantului;
b. 6 luni de la data la care s-a pronuntat pe fond instanta intern competent;
c. 6 luni de la data la care s-a pronuntat decizia intern definitiv si irevocabil.
ANS: C

PTS: 1

68. Ce principiu are la baz regula potrivit creia reclamantul trebuie s epuizeze toate cile

de atac interne nainte de a se adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului?

a. principiul subsidiarittii;
b. principiul autodeterminrii;
c. principiul respectrii integrittii teritoriale a statelor.
ANS: A

PTS: 1

69. Cum se va pronunta Curtea European a Drepturilor Omului asupra admisibilittii unei

plngeri individuale al crei obiect si ai crei subiecti sunt identice cu cele ale altei
plngeri aflate n curs de solutionare pe rolul unei instante internationale?
a. Curtea va admite plngerea respectiv dac petentul a epuizat toate cile de atac ale

hotrrii pronuntate pe plan intern;

b. Curtea va respinge plngerea respectiv;
c. Curtea va admite plngerea respectiv dac petentul nu a depus-o dup mai mult de
6 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii interne recurate.
ANS: B

PTS: 1

70. n ce stadiu al procedurii de solutionare a litigiilor poate Curtea European a

Drepturilor Omului s resping ca inadmisibil o plngere individual cu care a fost

sesizat?
a. numai n stadiul examinrii pe fond a plngerii;
b. numai n stadiul examinrii admisibilittii plngerii;
c. n oricare dintre cele dou stadii ale procedurii.
ANS: C

PTS: 1

71. Ce solutie poate adopta Curtea European a Drepturilor Omului atunci cnd o persoan

particular hotrste s nu si mai mentin plngerea cu care a sesizat-o?

a. Curtea este obligat s judece n continuare cauza respectiv si s pronunte o

hotrre definitiv;
b. Curtea poate s scoat de pe rol cauza respectiv;
c. Curtea este obligat s propun prtilor aflate n litigiu alternativa unei solutionri

amiabile a cauzei, pe calea medierii.

ANS: B

PTS: 1

72. Ce organ al Curtii Europene a Drepturilor Omului are competenta de a solutiona

plngerile interstatale?
a. Una dintre Camerele Curtii Europene a Drepturilor Omului;
b. Comitetul Ministrilor;
c. Marea Camer a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
ANS: C

PTS: 1

73. Cum sunt executate hotrrile definitive ale Curii Europene a Drepturilor Omului de

ctre partea care a pierdut procesul?

a. n mod forat;
b. n mod volitiv;
c. n mod arbitrar.
ANS: B

PTS: 1

74. Ce caracter au hotrrile definitive ale Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru

statele-prti la Conventie?
a. hotrrile definitive ale Curtii au caracter facultativ pentru toate statele-prti la

Conventia European a Drepturilor Omului;

b. hotrrile definitive ale Curtii au caracter obligatoriu pentru toate statele-pri la

Convenia European a Drepturilor Omului;

c. hotrrile definitive ale Curii au caracter obligatoriu numai pentru anumite state-

pri la Convenia European a Drepturilor Omului, respectiv pentru statele care

sunt i membre ale Uniunii Europene.
ANS: B

PTS: 1

75. Care este organul abilitat s supravegheze executarea hotrrilor definitive ale Curtii

Europene a Drepturilor Omului?

a. Comisarul pentru drepturile omului;
b. Marea Camer a Curtii Europene a Drepturilor Omului;
c. Comitetul de Ministri al Consiliului Europei.
ANS: C

PTS: 1

76. Ce msuri directe pot fi luate mpotriva unui stat care refuz s execute o hotrre

definitiv a Curtii Europene a Drepturilor Omului?

a. sanctiuni cu caracter juridic;
b. sanctiuni cu caracter politic;
c. sanctiuni cu caracter administrativ.
ANS: B

PTS: 1

77. Care este cea mai sever sanctiune politic ce ar putea fi luat mpotriva unui stat care

refuz s pun n aplicare o hotrre definitiv a Curtii Europene a Drepturilor

Omului?
a. excluderea statului respectiv din Consiliul Europei;
b. instituirea unui embargou mpotriva statului respectiv;
c. declansarea unui rzboi de agresiune mpotriva statului respectiv.
ANS: A

PTS: 1

78. Care este termenul n care poate fi solicitat retrimiterea unei cauze n fata Marii

Camere a Curtii Europene a Drepturilor Omului?

a. 6 luni de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronuntat o hotrre;
b. 1 an de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronuntat o hotrre;
c. 3 luni de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronuntat o hotrre.
ANS: C

PTS: 1

79. n care dintre urmtoarele situatii devine definitiv si irevocabil hotrrea uneia dintre

Camerele Curtii Europene a Drepturilor Omului?

a. cnd prtile declar c nu vor cere retrimiterea cauzei n fata Marii Camere a

Curtii;
b. cnd una dintre prti a solicitat retrimiterea cauzei n fata Marii Camere a Curtii

dup 2 luni de la data hotrrii Camerei ce a judecat litigiul;

c. cnd Colegiul Marii Camere a Curtii accept cererea de retrimitere a cauzei

formulat de una dintre prti.

ANS: A

PTS: 1

80. n care dintre urmtoarele situatii exceptionale poate una dintre Camerele Curtii

Europene a Drepturilor Omului s se desesizeze n favoarea Marii Camere?

a. cnd cauza respectiv a fost supus n trecut atentiei unei alte instante

internationale cu atributii jurisdictionale n domeniul protectiei drepturilor omului;

b. cnd solutionarea cauzei ar putea aduce grave prejudicii de imagine statului

mpotriva cruia a fost formulat plngerea;

c. cnd cauza cu care a fost nvestit Camera ridic o problem grav referitoare la

interpretarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului sau a Protocoalelor sale

aditionale.

ANS: C

PTS: 1

81. n care dintre urmtoarele situatii exceptionale poate una dintre Camerele Curtii

Europene a Drepturilor Omului s se desesizeze n favoarea Marii Camere?

a. cnd solutionarea cauzei poate conduce la o contradictie cu o hotrre pronuntat

anterior de Curte;
b. cnd cauza cu care a fost nvestit Camera este vdit nefondat;
c. cnd violarea dreptului reclamantului a avut loc ntr-o perioad n care Conventia

European a Drepturilor Omului nu era obligatorie pentru statul mpotriva cruia

si-a ndreptat plngerea.
ANS: A

PTS: 1

82. Ce Constitutie a Romniei, anterioar regimului totalitar comunist, a restrns drepturile

si liberttile fundamentale ale individului?

a. Constitutia din 1938, adoptat n timpul domniei lui Carol al II-lea;
b. Constitutia din 1923, adoptat n timpul domniei regelui Ferdinand;
c. Constitutia din 1866, adoptat n timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
ANS: A

PTS: 1

83. Ce institutie are rolul de avocat permanent al statului romn n fata Curtii Europene a

Drepturilor Omului?
a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Constitutional;
c. Agentul guvernamental.
ANS: C

PTS: 1

84. Ce denumire poart institutia Avocatului Poporului n legislatiile trilor scandinave?

a. mediator european;
b. aprtorul poporului;
c. ombudsman.
ANS: C

PTS: 1

85. Ce deficient major are institutia Avocatului Poporului pentru asigurarea aprrii si

respectrii drepturilor omului pe plan intern?

a. lipsa personalului specializat;
b. lipsa unei legi speciale de functionare a institutiei;
c. lipsa posibilittii de a lua msuri coercitive.
ANS: C

PTS: 1

86. Ce obligatii de informare are Avocatul Poporului?

a. de a prezenta anual rapoarte Parlamentului;

b. de a prezenta anual rapoarte Presedintelui Romniei;
c. de a prezenta anual rapoarte Guvernului.
ANS: A

PTS: 1

87. Ce durat are mandatul Avocatului Poporului?

a. 4 ani;
b. 5 ani;
c. 9 ani.
ANS: B

PTS: 1

88. Cine poate ncuviinta retinerea, perchezitionarea sau arestarea Avocatului Poporului?
a. Camera Deputatilor;
b. Senatul;
c. Guvernul.
ANS: B

PTS: 1

89. Cum poate fi sesizat Avocatului Poporului n cazul nclcrii unui drept sau a unei

libertti fundamentale?
a. Avocatul Poporului poate fi sesizat numai la cererea persoanelor care au fost lezate

n drepturile sau liberttile lor fundamentale;

b. Avocatul Poporului poate fi sesizat numai din oficiu;
c. Avocatul Poporului poate fi sesizat att din oficiu, ct si la cererea persoanelor care

au fost lezate n drepturile sau liberttile lor fundamentale.

ANS: C

PTS: 1

90. Cror persoane le este recunoscut posibilitatea de a sesiza institutia Avocatului

Poporului n cazul n care drepturile sau liberttile lor fundamentale au fost lezate pe
teritoriul Romniei?
a. aceast posibilitate le este recunoscut numai cettenilor romni;
b. aceast posibilitate le este recunoscut cettenilor romni, cettenilor strini si chiar

apatrizilor;
c. aceast posibilitate le este recunoscut numai cettenilor strini resortisanti ai

statului romn.
ANS: B

PTS: 1

91. Ce aspecte vizeaz actiunea n contencios administrativ introdus de o persoan

particular care a fost lezat ntr-un drept sau o libertate fundamental printr-un act
administrativ emis n mod abuziv?
a. pedepsirea functionarului vinovat;
b. anularea pe cale judectoreasc a actului respectiv si repararea pagubei suferite de

persoana lezat;
c. nepedepsirea functionarului vinovat.
ANS: B

PTS: 1

92. Cui i revine competenta de a solutiona litigiile dintre administratia public si cei

administrati?
a. puterii judectoresti;
b. Avocatului Poporului;
c. Curtii Constituionale.
ANS: A

PTS: 1

93. Cine ncalc un drept sau o libertate fundamental atunci cnd vorbim de institutia

contenciosului administrativ?
a. o persoan particular;
b. un functionar al Ministerului de Interne;
c. o autoritate administrativ.
ANS: C

PTS: 1

94. Ce organ cu atributii jurisdictionale este abilitat s efectueze controlul modului n care

legile ordinare respect Constitutia Romniei?

a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Suprem de Justitie;
c. Curtea Constitutional.
ANS: C

PTS: 1

95. n cazul cror tipuri de constitutii poate fi viabil controlul constitutionalittii legilor, ca

mijloc intern pentru asigurarea respectrii drepturilor si liberttilor fundamentale?

a. n cazul constitutiilor scrise si rigide;
b. n cazul oricrui tip de constitutii, chiar si al celor cutumiare;
c. n cazul constitutiilor flexibile, ale cror norme pot fi oricnd modificate prin legi

ordinare.
ANS: A

PTS: 1

96. Ce acte juridice pot forma obiectul controlului de constitutionalitate?

a. legile si ordonantele Guvernului;
b. legile si tratatele sau acordurile internationale;
c. legile, regulamentele Parlamentului, ordonantele Guvernului si tratatele sau

acordurile internationale.
ANS: C

PTS: 1

97. n ce situatie exceptionala poate fi declansat controlul de constitutionalitate prin

sesizarea din oficiu a Curtii Constitutionale?

a. n situatia n care Curtea observ nclcarea unei dispozitii constitutionale printr-un

act cu putere de lege;

b. n situatia restrngerii exercitiului unor drepturi sau libertti fundamentale printr-o

lege emis de Parlamentul Romniei;

c. n situatia n care exist un proiect legislativ de revizuire a Constitutiei.
ANS: C

PTS: 1

98. Cum poate fi declansat controlul constitutionalittii unei legi care a fost deja promulgat

si care ncalc prin anumite dispozitii ale sale un drept sau o libertate fundamental
prevzut n Constitutia Romniei?
a. prin sesizarea Curtii Constitutionale de ctre Presedintele Romniei, de unul dintre

presedintii celor dou Camere ale Parlamentului, de Guvern, de nalta Curte de

Casatie si Justitie, de Avocatul Poporului sau de un numr de cel putin 50 de
deputati ori 25 de senatori;
b. prin sesizarea Curtii Constitutionale de ctre o instant international abilitat s
asigure respectarea drepturilor omului pe plan global;
c. prin ridicarea de ctre o persoan sau un grup de persoane particulare a unei
exceptii de neconstitutionalitate referitoare la legea respectiv, n cadrul unui litigiu
aflat pe rolul unei instante, instant care, admitnd exceptia si constatnd justetea
ei, va sesiza Curtea Constitutional, aceasta urmnd s efectueze controlul
constitutionalittii legii respective.
ANS: C

PTS: 1

99. Care sunt cazurile limitativ prevzute de articolul 53 din Constitutia Romniei cnd

statul poate s restrng exercitiul unor drepturi sau libertti fundamentale?

a. aprarea securittii nationale, a ordinii, a snttii ori a moralei publice si

desfsurarea instructiei penale;

b. aprarea securittii nationale, a ordinii, a snttii ori a moralei publice, a

drepturilor si a liberttilor cettenilor; desfsurarea instructiei penale; prevenirea

consecintelor unei calamitti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru
deosebit de grav;
c. desfsurarea instructiei penale si prevenirea consecintelor unei calamitti naturale,
ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
ANS: B

PTS: 1

100. Ce acceptiune are termenul ,,lege, ca unic mijloc prin intermediul cruia poate fi

limitat exercitiul drepturilor si liberttilor fundamentale n Romnia?

a. termenul ,,lege are un sens material, n sfera acestei noiuni fiind inclus, pe lng

actele cu caracter legislativ, si jurisprudenta;

b. termenul ,,lege include n sfera sa si normele internationale, n msura n care

dreptul intern face trimitere expres la ele;

c. termenul ,,lege are un sens formal, acela de act edictat de ctre organul legislativ -

Parlamentul.
ANS: C

PTS: 1

101. n ce situatii poate statul romn s suprime existenta unui drept sau a unei libertti

fundamentale?
a. statul romn poate s suprime existenta unui drept sau a unei libertti fundamentale

n orice situatie n care securitatea national este pus n pericol;

b. statul romn poate s suprime existenta unui drept sau a unei libertti fundamentale

numai n situatiile prevzute n mod expres de articolul 53 din Constitutie,

intitulat ,,Restrngerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertti;
c. statul romn nu poate s suprime existenta unui drept sau a unei libertti
fundamentale n nicio situatie, ci numai exercitiul acestora, cu respectarea
conditiilor impuse de articolul 53 din Constitutie, intitulat ,,Restrngerea
exercitiului unor drepturi sau al unor libertti.
ANS: C

PTS: 1

102. n ce msur ar putea fi limitat exercitiul unui drept sau al unei libertti fundamentale,

consacrat de Constitutia Romniei, prin intermediul unei ordonante de urgent?

a. exercitiul unui drept sau al unei libertti fundamentale nu ar putea fi limitat prin

intermediul unei ordonante de urgent;

b. exercitiul unui drept sau al unei libertti fundamentale ar putea fi limitat prin

intermediul unei ordonante de urgent numai dac o astfel de msur este necesar
ntr-o societate democratic;
c. exercitiul unui drept sau al unei libertti fundamentale ar putea fi limitat prin
intermediul unei ordonante de urgent numai dac o astfel de msur nu afecteaz
existenta dreptului sau a liberttii n sine.
ANS: A

PTS: 1

103. Cum poate obtine o persoan particular un remediu mpotriva nclcrii unui drept

fundamental al su printr-un act legislativ, n msura n care dreptul respectiv este

aprat att de Constitutia Romniei, ct si de Conventia European a Drepturilor
Omului?
a. singura posibilitate pe care o are la ndemn persoana lezat este aceea de a invoca

exceptia de neconstitutionalitate a textului de lege respectiv n fata judectorului de

la instantele ordinare;
b. singura posibilitate pe care o are la ndemn persoana lezat este s invoce
neconventionalitatea textului de lege respectiv cu prevederile Conventiei Europene
a Drepturilor Omului;
c. persoana lezat are la ndemn dou variante, putnd opta ntre invocarea
exceptiei de neconstitutionalitate sau invocarea neconventionalittii textului de lege
respectiv.
ANS: C

PTS: 1

104. Ce se ntmpl n situaia n care, desi exist o neconcordant evident ntre normele

Constitutiei Romniei si normele Conventiei Europene a Drepturilor Omului, legea

noastr fundamental contine dispozitii mai favorabile pentru drepturile si liberttile
fundamentale ale indivizilor?
a. ntr-o astfel de situatie, normele Conventiei vor avea prioritate de aplicare n raport

cu normele constitutionale;
b. ntr-o astfel de situatie, normele constitutionale vor avea prioritate de aplicare n

raport cu normele Conventiei;

c. ntr-o astfel de situatie, att normele Conventiei, ct si normele constitutionale, vor

deveni inaplicabile.
ANS: B

PTS: 1

105. Ce se ntmpl n situatia n care, desi exist o neconcordant evident ntre normele

Constitutiei Romniei si cele ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, normele

europene contin dispozitii mai favorabile pentru drepturile si liberttile fundamentale
ale omului?
a. ntr-o astfel de situatie, normele constitutionale vor avea prioritate de aplicare n

raport cu normele Conventiei;

b. ntr-o astfel de situatie, att normele Conventiei, ct si normele constitutionale, vor

deveni inaplicabile;
c. ntr-o astfel de situatie, normele Conventiei vor avea prioritate de aplicare n raport

cu normele constitutionale.
ANS: C

PTS: 1

106. Cum trebuie s interpreteze instantele noastre nationale normele Conventiei Europene a

Drepturilor Omului?
a. instantele nationale au facultatea de a interpreta aceste norme ntr-o manier

proprie;
b. instantele nationale trebuie s interpreteze ad litteram aceste norme, exact aa cum

sunt prevzute n Conventia European a Drepturilor Omului;

c. instantele nationale trebuie s interpreteze aceste norme tinnd seama de modul n

care au fost interpretate de Curtea European a Drepturilor Omului n hotrrile

sale.
ANS: C

PTS: 1

107. Ce termen trebuie s respecte o plngere a unui cettean romn pentru a fi declarat

admisibil de Curtea European a Drepturilor Omului?

a. 6 luni de la data rmnerii definitive a hotrrii interne recurate;
b. 6 luni de la data la care s-a pronunat pe fond instanta intern competent;
c. 6 luni de la data la care s-a produs nclcarea drepturilor sale.
ANS: A

PTS: 1

108. Cum se va pronunta Curtea European a Drepturilor Omului asupra admisibilittii

plngerii unui cettean romn care nu a epuizat toate mijloacele interne utile pentru
restabilirea drepturilor sale?
a. Curtea va declara inadmisibil plngerea respectiv;
b. Curtea va declara admisibil plngerea respectiv dac obiectul ei este compatibil

cu prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului;

c. Curtea va declara admisibil plngerea respectiv dac reclamantul a respectat

termenul de prescriptie prevzut de Conventia European a Drepturilor Omului.

ANS: A

PTS: 1

109. n ce an a ratificat statul romn Conventia European a Drepturilor Omului?

a. 1965;
b. 1994;
c. 1987.
ANS: B

PTS: 1

110. Care dintre urmtoarele situatii constituie o posibilitate de derogare prevzut expres de

Conventia European a Drepturilor Omului de la caracterul inviolabil al dreptului la

viat?
a. legitima aprare;
b. operarea unei arestri ilegale;
c. uciderea din culp.
ANS: A

PTS: 1

111. n care dintre urmtoarele circumstante poate fi limitat dreptul la viat, potrivit

Conventiei Europene a Drepturilor Omului?

a. n cazul eutanasiei involuntare;
b. n cazul reprimrii, conform legii, a unei insurectii;
c. n cazul pruncuciderii.
ANS: B

PTS: 1

112. Care este regimul juridic actual al aplicrii pedepsei cu moartea potrivit Conventiei

Europene a Drepturilor Omului?

a. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicat n nicio circumstant, nici mcar n timp

de rzboi;
b. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicat dect n caz de rzboi;
c. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicat dect pentru a reprima o revolt popular.
ANS: A

PTS: 1

113. Ce obligatie negativ general a instituit Conventia European a Drepturilor Omului n

sarcina statelor pentru protectia dreptului la viat?

a. obligatia statelor de a nu aduce atingere, prin agentii lor, vietii persoanelor;

b. obligatia statelor de a lua toate msurile legislative si de aplicare a legii necesare

proteciei dreptului la viat;

c. obligatia statelor de a efectua o anchet eficace ori de cte ori este pus sub semnul

ntrebrii nclcarea sa n dreptul intern.

ANS: A

PTS: 1

114. Ce obligaie pozitiv substantial a instituit Conventia European a Drepturilor Omului

n sarcina statelor pentru protectia dreptului la viat?

a. obligatia statelor de a efectua o anchet eficace ori de cte ori este pus sub semnul

ntrebrii nclcarea sa n dreptul intern;

b. obligatia statelor de a nu aduce atingere, prin agentii lor, vietii persoanelor;
c. obligatia statelor de a lua toate msurile legislative si de aplicare a legii necesare
protectiei dreptului la viat.
ANS: C

PTS: 1

115. Ce obligatie pozitiv procedural a instituit Conventia European a Drepturilor Omului

n sarcina statelor pentru protectia dreptului la viat?

a. obligatia statelor de a efectua o anchet eficace ori de cte ori este pus sub semnul

ntrebrii nclcarea sa n dreptul intern;

b. obligatia statelor de a lua toate msurile legislative si de aplicare a legii necesare

protectiei dreptului la viat;

c. obligatia statelor de a nu aduce atingere, prin agentii lor, vietii persoanelor.
ANS: A

PTS: 1

116. n care dintre urmtoarele cazuri este inaplicabil, potrivit Conventiei Americane a

Drepturilor Omului, pedeapsa cu moartea?

a. cnd persoana vinovat de comiterea unei crime deosebit de grave este o femeie;
b. cnd persoana vinovat de comiterea unei crime deosebit de grave avea peste 70 de

ani la momentul svrsirii ei;

c. cnd persoana vinovat de comiterea unei crime deosebit de grave avea 25 de ani la

momentul svrsirii ei.

ANS: B

PTS: 1

117. n ce situaie prevzut de Convenia American a Drepturilor Omului va putea fi

reinstituit aplicarea pedepsei cu moartea de ctre un stat-parte care a abolit aceast

pedeaps?
a. n situatia n care pedeapsa capital se impune a fi aplicat pentru delicte politice;
b. n situatia n care pedeapsa capital se impune a fi aplicat pentru crime de drept

comun conexe celor politice;

c. aplicarea pedepsei cu moartea nu poate fi restabilit de ctre un stat-parte care a

abolit aceast pedeaps n nicio situaie.

ANS: C

PTS: 1

118. Care este regimul juridic al aplicrii pedepsei cu moartea potrivit Constitutiei

Romniei?
a. pedeapsa capital nu poate fi aplicat dect n timp de rzboi;
b. aplicarea pedepsei capitale este interzis n mod absolut, nefiind permise derogri

de la aceasta;
c. pedeapsa capital nu poate fi aplicat dect pentru delicte politice grave.
ANS: B

PTS: 1

119. Cum este consacrat dreptul la un mediu sntos n documentele internationale?

a. acest drept este consacrat numai ca drept colectiv;
b. acest drept este consacrat numai ca drept individual;
c. acest drept este consacrat att ca drept colectiv, ct i ca drept individual.
ANS: C

PTS: 1

120. Care este unicul document juridic international privind drepturile omului ce recunoaste

n mod expres dreptul la dezvoltare?

a. Carta African a Drepturilor Omului si Popoarelor;
b. Conventia European a Drepturilor Omului;
c. Conventia American a Drepturilor Omului.
ANS: A

PTS: 1

121. Din ce generatie de drepturi ale omului fac parte drepturile care au cea mai pronuntat

dimensiune colectiv?
a. drepturile civile si politice;
b. drepturile economice, sociale si culturale;
c. drepturile de solidaritate.
ANS: C

PTS: 1

122. Care dintre urmtoarele documente juridice internationale privind drepturile omului a

consacrat n mod expres dreptul la pace?

a. Conventia European a Drepturilor Omului;
b. Carta African a Drepturilor Omului si Popoarelor;
c. Carta Asiatic a Drepturilor Omului.
ANS: B

PTS: 1

123. Cine poate avea calitatea de reclamant ntr-o petitie adresat Curtii Americane a

Drepturilor Omului?
a. calitatea de reclamant poate apartine oricrei persoane fizice care consider c este

victima nclcrii unui drept al su;

b. calitatea de reclamant poate apartine oricrei persoane juridice care consider c
este victima nclcrii unui drept al su;
c. calitatea de reclamant poate apartine numai Comisiei Interamericane pentru
Drepturile Omului sau unui stat-parte la Conventia American a Drepturilor
Omului.
ANS: C

PTS: 1

124. Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite pentru ca statul romn s poat limita

exerciiul unor drepturi sau al unor liberti fundamentale?

a. limitarea trebuie s vizeze n mod obligatoriu unul dintre drepturile sau libertile

fundamentale prevzute n Constituia Romniei;

b. limitarea trebuie s fie necesar n cadrul reprezentat de o societate democratic, s

fie proporional i s fie aplicat n mod nediscriminatoriu n raport cu subiecii de

drept;
c. limitarea trebuie s fie necesar n cadrul reprezentat de o societate democratic.
ANS: B

PTS: 1

125. Ce semnificatie are politica de apartheid, ca form extrem de discriminare?

a. segregatia social, economic, politic si teritorial a comunittilor etnice sau

rasiale diferite;
b. segregatia populatiei pe baza criteriului orientrii sexuale;
c. segregatia populatiei pe baza criteriului convingerilor si orientrii politice.
ANS: A

PTS: 1

126. Care dintre urmtoarele conditii trebuie s fie ndeplinit de o plngere individual

adresat Comitetului pentru Drepturile Omului?

a. plngerea respectiv s nu fie n curs de examinare pe rolul unei alte instante

internationale;
b. plngerea respectiv s fie n curs de examinare pe rolul unei alte instante

internationale;
c. plngerea respectiv s fie anonim.
ANS: A

PTS: 1

127. Ce drepturi garanteaz prin dispozitiile sale Conventia American a Drepturilor

Omului?
a. Conventia american garanteaz att drepturi civile si politice, ct si drepturi

economice, sociale si culturale;

b. Conventia american garanteaz numai drepturi civile si politice;
c. Conventia american garanteaz numai drepturi economice, sociale si culturale.
ANS: A

PTS: 1

128. Ce semnificatie are din punct de vedere juridic ,,clauza federal, introdus n textul

Conventiei Americane a Drepturilor Omului, la cererea guvernului Statelor Unite ale

Americii?
a. ,,clauz federal recunoaste unui stat federal posibilitatea de a-si asuma obligatii

mai restrnse, angajndu-se doar n raport cu acele chestiuni asupra crora si poate
exercita jurisdictia legislativ si judiciar;
b. ,,clauz federal oblig un stat federal s-si asume obligatii mai extinse privind
respectarea normelor Conventiei Americane a Drepturilor Omului;
c. ,,clauz federal recunoaste unui stat federal posibilitatea de a deroga n orice
conditii de la obligatia de a respecta normele Conventiei Americane a Drepturilor
Omului.
ANS: A

PTS: 1

129. Care este sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei Interamericane pentru

Drepturile Omului?
a. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limiteaz numai la drepturile

prevzute n Declaratia Universal a Drepturilor Omului;

b. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limiteaz numai la drepturile

prevzute n Conventia American a Drepturilor Omului;

c. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limiteaz la drepturile

prevzute n Conventia American a Drepturilor Omului si la cele prevzute n

Declaratia American a Drepturilor si ndatoririlor Omului.
ANS: C

PTS: 1

130. Ce tipuri de competent are Comisia Interamerican pentru Drepturile Omului?

a. Comisia Interamerican pentru Drepturile Omului are numai competent

jurisdictional sau contencioas;

b. Comisia Interamerican pentru Drepturile Omului are numai competenta de a
ntocmi studii si rapoarte si de a face recomandri guvernelor statelor membre
pentru adoptarea treptat a unor msuri n cadrul legislatiilor interne n favoarea
drepturilor omului;
c. Comisia Interamerican pentru Drepturile Omului are competent jurisdictional
sau contencioas, dar si competenta de a ntocmi studii si rapoarte si de a face
recomandri guvernelor statelor membre pentru adoptarea treptat a unor msuri n
cadrul legislatiilor interne, n favoarea drepturilor omului.
ANS: C

PTS: 1

131. Care este singura situatie n care statele pot deroga de la dispozitiile referitoare la

abolirea pedepsei cu moartea ale Protocolului facultativ la Pactul privind drepturile

civile si politice?
a. aplicarea pedepsei capitale n timp de rzboi, pentru crime cu caracter militar;
b. aplicarea pedepsei capitale pentru omucideri deosebit de grave;
c. aplicarea pedepsei capitale pentru persoane implicate n actiuni subversive la

adresa securittii nationale a statelor.

ANS: A

PTS: 1

132. Care este principala cauz a eterogenittii sistemului interamerican de protectie a

drepturilor omului?
a. diferentele semnificative existente ntre sistemele de drept aplicabile n America de

Nord si America Latin, adic ntre dreptul continental si cel de common-law;

b. evenimente politice care au zdruncinat linistea continentului american;
c. lipsa unor organisme cu atributii jurisdictionale n domeniul protectiei drepturilor

omului.
ANS: A

PTS: 1

133. Care dintre urmtoarele conditii trebuie s fie ndeplinit pentru admisibilitatea unei

plngeri adresate Curtii Interamericane pentru Drepturile Omului?

a. reclamantul trebuie s fi epuizat toate cile de atac si de recurs interne, n

conformitate cu principiile generale ale dreptului international;

b. prezentarea petitiei trebuie s fie fcut n termen de 3 luni de la data la care

persoana lezat n drepturi a fost nstiintat cu privire la sentinta intern definitiv;

c. cauza respectiv s fie deja supus atentiei unei alte jurisdictii internationale.
ANS: A

PTS: 1

134. Care este durata mandatului judectorilor Curtii Americane a Drepturilor Omului?
a. 5 ani;
b. 4 ani;
c. 6 ani.
ANS: C

PTS: 1

135. Ce modalitti de cenzur are la ndemn Curtea American a Drepturilor Omului

mpotriva unui stat care refuz s pun n aplicare o hotrre definitiv pronuntat de
aceast instant?
a. naintarea unui raport anual referitor la activitatea sa ctre Adunarea General a

Organizatiei Statelor Americane, raport n care vor fi mentionate n special

abuzurile statului condamnat;
b. instituirea unui embargou mpotriva statului respectiv;
c. declansarea unui rzboi de agresiune mpotriva statului respectiv.
ANS: A

PTS: 1

136. Care este fundamentul juridic al sistemului african de protectie a drepturilor omului?
a. Declaratia Universal a Drepturilor Omului;
b. Carta African a Drepturilor Omului si Popoarelor;
c. Pactul privind Drepturile Civile si Politice.

ANS: B

PTS: 1

137. Ce durat are mandatul membrilor Comisiei Africane a Drepturilor Omului si

Popoarelor?
a. 6 ani;
b. 5 ani;
c. 4 ani.
ANS: A

PTS: 1

138. Ce consecint are caracterul obiectiv al Conventiei Europene a Drepturilor Omului

asupra posibilittii de exercitare a unei plngeri interstatale?

a. orice stat-parte la Conventie poate sesiza Curtea European a Drepturilor Omului

cu privire la nclcarea prevederilor Conventiei sau a protocoalelor sale de ctre un

alt stat membru, fr a fi nevoit s justifice un anumit interes;
b. un stat-parte la Conventie nu poate sesiza Curtea European a Drepturilor Omului
cu privire la nclcarea prevederilor Conventiei sau a protocoalelor sale de ctre un
alt stat membru dect dac justific un anumit interes n cauza respectiv;
c. un stat-parte la Conventie poate sesiza Curtea European a Drepturilor Omului cu
privire la nclcarea prevederilor Conventiei sau a protocoalelor sale doar de ctre
un stat care nu a aderat la Conventie.
ANS: A

PTS: 1

139. n ce const competenta consultativ a Curtii Europene a Drepturilor Omului?

a. competenta de a solutiona cauzele cu care este nvestit;
b. competenta de a acorda avize privind problemele juridice referitoare la

interpretarea clauzelor Conventiei sau a Protocoalelor sale aditionale;

c. competenta de a formula proiecte legislative.
ANS: B

PTS: 1

140. Care dintre urmtoarele conditii de admisibilitate trebuie s fie ndeplinit de o plngere

interstatal adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului?

a. plngerea s aib ca obiect nclcarea unuia dintre drepturile prevzute n

Conventia European a Drepturilor Omului sau n Protocoalele sale aditionale;

b. plngerea s fie introdus n termen de 3 luni de la data nclcrii unuia dintre
drepturile prevzute n Conventia European a Drepturilor Omului sau n
Protocoalele sale aditionale;
c. plngerea s fie introdus n termen de 1 an de la data nclcrii unuia dintre
drepturile prevzute n Conventia European a Drepturilor Omului sau n
Protocoalele sale aditionale.
ANS: A

PTS: 1