Sunteți pe pagina 1din 23

SUA

A fost cel mai important actor dintre cei 3 aliati


(Anglia, SUA, URSS)
A avut o importanta contributie in plan militar,
economic, financiar
La sfr razboiului, SUA se gasea mai peste tot in lume, in Japonia
(pe care a refacut-o), Orientul Mijlociu, N Africii, Italia, Franta,
Germania (impartita in 4 zone de ocupatie), Irlanda ( consecinta
fiind aderarea Irlandei la NATO).

Debarcarea SUA in Normandia(1944 Nordul Frantei) a


fost pregatita cu seriozitate, au fost luate in seama si
considerentele meteorologice care au jucat un rol
decisiv pentru Aliati, punandu-i in avantaj( luna plina,
maree puternica).
SUA isi asuma responsabilitatea mondiala ( nu a intrat
in Societatea Natiunilor organizatie
interguvernamentala creata pentru mentinerea pacii
mondiale, in urma Conferintei de pace de la Paris 1919nici in momentul infintarii si nici mai apoi ).
Sistemul politic american se bazeaza pe figura
presedintelui = regim prezindetial
Pana in 1933 ( F.D Roosevelt) avem presedentie
traditionala, dupa 1933 presedentie moderna.
SUA este un stat federal, politica interna este lasata in
seama statelor.
Ca federatie, SUA s-a bazat pe separarea puterilor in
stat.
Puterea legislativa : Camera Deputatilor si Senatul ( 2
senatori pt fiecare stat- 100 de senatori)
Puterea executiva : presedinte si administratia
prezidentiala
Curtea de Justitie rol important.
Un cetatean poate ajunge presedinte in urma alegerilor,
care au loc din 4 in 4 ani, in ani bisecti. Alegerile au loc
in ziua de marti , dupa prima zi de luni din noiembrie

( cel mai devreme pe 2 noiembrie si cel mai tarziu pe 8


noiembrie). Votul este unul indirect, ceea ce inseamna
ca cetatenii voteaza pentru un colegiu de electori, nu
direct pentru presedinte, colegiul de electori votand
ulterior presedintele. Fiecare stat are un numar diferit
de electori in colegiu, cel mai mare fiind California (55
de electori), urmat de Texas si Florida. Totalul este de
538 de electori care ales presedintele.
Alegerile au doua componente : alegerile populare
( reprezentatii sunt alesi de catre populatie) si alegerile
finale.
Presedintele este seful statului si seful guvernului.
Administratia prezindentiala cuprinde 2000 de functii .
Diviziuni : Biroul Executiv al Presedintelui ( White
House) , Biroul Primei Doamne, Cabinetul Presedintelui.
Cati ministrii avea SUA la inceput, dupa proclamarea
independentei (1789)?
Raspuns : 3 Externe, Finante si Aparare
In prezent sunt 14 secretari de stat. Cel mai mare
secretariat este cel al Apararii ( peste 1 mil de
functionari)
Au fost create 6 posturi dupa II RM, pentru intarirea
sistemului americam ( 1953 Sanatate si Human
Services, 1965- Housing
and Uran Development, 1966 Transportation, 1977Energy, 1979- Education, 1989 Problemele
Veteranilor) .
Succesiunea puterii in stat :
1. Presedinte
2. Vice-presedinte
3. Presedintele Camerei Reprezentantilor
4. Presedintele Senatului
5. Secretarul de Stat (Ministrul de Externe)
Presindetele SUA este secondat de vice-presedinte,
principal lui atributie fiind luarea locului presedintelui,

rezerva presedintelui in caz de moarte,demisie,


renuntare. Vice-presedintele este presedintele
Senatului, are drept de vot in caz de balotaj (50%-50%).
In 1945, la scurt timp dupa Conferinta de la Yalta
( Crimeea), F.D Roosvelt moare si este inlocuit de H.
Truman. Truman a avut o cariera controversata, a fost
afacerist si judecator. Roosvelt nu l-a informat pe
Truman despre bomba atomica pe care o va folosi
cateva luni mai tarziu. Truman nu se simtea pregatit
pentru aceasta functie, dar bilantul administratiei
Truman a fost unul pozitiv, a luat decizii importante in
timpul Razboiului Rece. Truman a fost un democrat, a
preluat politica lui Roosvelt.
In 1948 incepe a doua administartie a lui Truman.
Doctrina Truman( program de politici externe
americane pentru combaterea pericolului comunist,
acorda imprumuturi Greciei si Turciei)- prima doctrina a
unui presedinte american dupa 1945.
Amendatemntul 22 al Constituiei SUA- limiteaza
mandatele prezindentiale la 2 per presedinte- sa fie ales
de 2 ori)
In 1952 este ales ca presedinte Eisenhower, vicepresedinte fiind Nixon, care va avea un rol mai
proieminent dupa ce Eisenhower se imbolanveste.
In 1960 candideaza Nixon si John Fitzgerald Kennedy
(JFK). Castiga alegerile JFK , la o diferenta foarte mica.
JFK avea studii la Harvard, Princeton si Stanford, a
luptat in II RM. JFK a introdus un stil nou, avea discursuri
foarte ingrijite, administartia sa a fost numita Brain
Trust (the best and the brightest). Pe plan intern, dorea
scoaterea tarii din criza economica, marirea salariului
minim, intensificarea programului de construire a
locuintelor. A intordus o noua doctrina militara,
renuntandu-se la amenintarea cu arma nucleara si
creare unor baze militare multifunctionale . D.p.d.v al
politcii externe criza rachetelor din Cuba (1962),

adoptand ca solutie blocada a 8 portavioane. In 1963


JFK este asasinat la Dallas.
1962- tratat ruso-american prin care se delmita
utilizarea experimentelor nucleare in spatiu, terestru si
apa.
La sfr anului 1963 devine presedinte a Lyndon Johnson.
Din calitatea sa de vice-presedinte incearca sa profite
de mitul lui Kennedy. Propune un program de
continuitate Noua frontiera. Era Texan, a fost primul
presedinte sudist dupa razboiul de secesiune. A avut o
guvernare conservatoare. Impune o politica sociala
Great Society.
Primii americani au patruns in Vietnamul de Sud in
timpul administratiei Kennedy. In 1965 aministratia
Johnson ia hotararea de a intervene in Vietnam, prin
razboi trecand peste 2 milioane de americani.
Rezultatul nu a fost favorabil pentru americani, l-au
pierdut.
Cauze ale esecului :
Nu a fost sustinut de opinia publica americana,
tinerii nu intelegeau rolul razboiului, s-a ajuns la
proteste masive
Sarcina apararii Vietnamului de sud cadea in mana
americanilor, un razboi nu putea fi castigat pt altii
N-a existat o strategie clara, poate ar fi putu
castiga razboiul daca ar fi avut o strategie bine
pusa la punct
Divizunea interna 3 linii de fractura
1. La inceputul anilor 60 existau mai multe conflicte
interne :
Lupta afro-americana pentru drepturile civile
Martin Luther King(revolte non-violente, asasinat la

Memphis) contrapunctura albilor Panterele


Negre
Primele revolte ale negrilor, folisrea violentei,
victime si devastari uriase
2. Lupta tinerilor Revolutia tineretului a inceput la
universitatea din Michigan, SDS studenti pt o
societate democratica(condamnau razboiul din
Vietnam , conditiile din campus) - revolutia hippie
Make love, not war Woodstock 1969 traiul in
comun, consumau stupefiante
3. Miscarea feminista Betty Friedan, le dadea
femeilor o misiune- crearea unor organizatii/miscari
feministe , ex NOW (National Organisation of
Women)
In timpul adimistratiei Johnson, in cadrul New Society,
au fost adoptate peste 200 de legi, 30 de programe,
printre care si Medicare (prog pentru ajutorarea
batranilor si bolnavilor ), programme pt sprijinirea
somerilor, invatamantului public, ajutorarea studentilor
saraci.
1968 castiga alegerile Nixon, care a avut o cariera
politica inseamnata in tinerete. Cea mai importanta
realizarea a administratiei Nixon a fost incheierea
razboilui din Vietnam. Implicat in afacerea Watergate
(decizia de a-si spiona adversarii democrati, punandu-le
microfoane)
1974 Nixon isi da demisia, Spiro Agnew, vicepresedintele lui Nixon, isi dadause demisia anterior.
Gerald Ford devine vice-presedinte, apoi presedinte,
fiind o figura stearsa.
1976 Jimmy Cartet castiga alegerile. A avut o
administratie stearsa, era un om al dosarelor,
scrupulos. SUA simtea socul petrolier (creste pretul
petrolului). Incepe stagflatia = stagnarea economica si

inflatie in acelasi timp doua fenomene care nu se


produc de obicei in acelasi timp.
1980 Carter s-a confruntat cu un adeversar neobisnuit,
primul presedinte divortat, Ronald Reagen, care a
detinut 2 mandate, iese din functie la 77 de ani (cel mai
varstnic presedinte). Reagen a avut o cariera la
Hollywood, a jucat in 53 de filme. A pus in discutie
mandria SUA ca super putere mondiala. Politica de
redresare economica Reagenomics bazandu-se pe o
America capitalista. A scazut impozitul pe capital. A
spulberat un mit conform caruia toti presedintii alesi in
anul 0 sa moara in timpul mandatului. Reagen a fost
victim unui atentat , dar a supravietuit.
1988 se organizeaza noi alegeri, castiga George Herbert
Walter Bush ( fost vice-presedinte al lui Reagen)care va
deveni presedinte din 1989.
1993 devine presedinte Bill Clinton , 2 mandate,
perioada de reforme, ex acceptarea gaylor in amata.
2001 devine presedinte George W. Bush, de profesie
inginer si istoric. In timpul mandatului sau au loc
atentatele de la 11 septembrie, de atunci lupta
impotriva terorsimului a dominat agenda presedintelui.
A avut 2 mandate.
2009 devine presedinte Barak Obama( al 44 lea
presedinte) , care in prezent se afla la al doilea mandat
ce va dura pana in 2017.

PRESEDINTII SUA DUPA 1945 :


1933- 1945 F.D Roosvelt
1945-1953 Harry S. Truman
1953-1961- Eisenhower
1961-1963- J.F. Kennedy
1963-1969 Lyndon B. Johnson

1969- 1974 Richard Nixon


1974-1977 Gerald Ford
1977-1981 Jimmy Carter
1981-1989 Ronald Reagen
1989-1993 G.H.W. Bush
1993-2001 Bill Clinton
2001-2009 G.W. Bush
2009-2017 Barak Obama

GERMANIA
Dupa razboi soarta Germaniei avea sa fie decisa de catre
Aliati. S-a semnat in 1945 la Berlin, declaratia cu privire la
infrangerea Germaniei, de catre 4 state semnatare : SUA, URSS,
Franta si Marea Britanie.Germania fiind divizata in 4 zone de

ocupatie : engleza, americana, sovietica si franceza.Germania


suferise insemnate pierderi economice, militare, urame dar si
morale.
Coferinta de la Postdam (1945) a tras liniile politice ale
organizarii postebilce germane : democratizarea, denazificarea
si demilitarizarea, decartelizarea.
1. Demilitarizarea = dezarmarea totala, lichidarea
fortelor aramate germane , industiei militare
2. Denazificarea = interzicerea organizatiilor
fasciste, a organelor de presa, lichidarea
legislatiei fasciste, pedepsirea activistilor
partidului nazist, 45.000 arestati in zona
franceza, 95.000 arestati in zona Americana,
70.000 revocari din functie, chestionare cu 111
intrebari privind trecutul nazist in per 1951
3. Democratizarea crearea conditiilor pentru
refacerea partidelor si organizatiilor democratice
4. Decartelizarea = 6 concerne ce controlau 90%
din otel si fonta vor fi divizate in 26 de societati
autonome, 30 de societati bancare provenind din
30 de trusturi, decartelizarea a durat pana in
1948
In ciuda problemelor aparute, viata politica germana a inceput
sa renasca.
In plan economic, productia Germnaiei era redusa la 33% fata
de perioada anterioara razboiului. S-au redus capacitatiile de
productie si cele industriale, s-au demontat si ridicat
intreprinderi drept despagubire, s-au interzis unele industrii.
Germania a suferit pierderi teritoriale grele : Alsacia, Lorena,
Prusia Orientala, insumand 115.000 km2.
D.p.d.v moral domnea pesimismul.
Cel mai important partid Uniunea Crestin Democrata (1945
Koln) membrii erau cei care s-au opus nazismului, bazat pe
principiul libertatii, dreptul la riposte, fondator Konrad Adenauer.
Uniunea Crestin Sociala, in Bavaria, condusa de Strauss,
ulterior s-a unit cu UCS.
Se constiuie Partidul Liberal Democrat, al carui obiectiv era
apararea proprietatii private., libertatea antreprenorilor si a
concurentei.
Partidul Social Democrat si Partidul Comunist au influentat
si ele viata politica germana. Interzis inainte de razboi PSDG si-

a continuat activitatea, pledand pentru restructurarea societatii


germane pe principii socialiste. PCG avea o platforma stalinista
si dorea infaptuirea revolutiei socialiste,inclusive pe cale
militara. A fost scos in afara legii.
Se dorea separarea Germaniei sovietice de Germania
occidental, crearea unei societati prospere.
In zona sovietica PCG devine principal forta politica, s-a realizat
fuziunea cu PSDG(din zona sovietica) in 1946, formandu-se
Partidul Socialist Unit German.
In zona sovietica de ocupatie, economia a fost reorganizata pe
baze sovietice, fiind nationalizate toate intreprinderile. In 1945
conducatorii sovietici au intiat reforma agrara care a durat pana
in 1947.
In ambele zone de ocupatie au aparut lagarele, unde au fost
adusi criminali de razboi, functionari si activisti ai partidului
nazist.
Constituirea RDG si RFG :
In 1946, Marea Britanie si SUA au decis unificarea zonelor lor de
ocupatie si formarea asa numitei Bizonia, cu propriile sale
organisme de conducere, in 1948 s-a alaturat si zona franceza.
A fost suspendata activitatea Comisiei Aliate de Control, s-a
intiat reforma monetara, fiind introdusa marca vest-germana in
locul marcii de ocupatie, fapt ce a dus la inflatie in partea
sovietica.
1949 elaborat proiectul noii Constitutii care prevedea infiintarea
Republicii Federale Germane ( RFG) formata din 9 landuri,
fiecare land avand propriul guvern si parlament.
Parlamentul federal era bicameral Bundestag = camera
deputatilor, si Bundesrat= membrii din randul ministrilor
landurilor . Presedintele era ales de Bundestag. Cancelarul era
seful guvernului.
Ca raspuns sovieticii au luat decizia de a contiuit RDG.
RFG (1950-1965) economia RFG s-a dezvoltat foarte mult, s-au
dezvoltat ramurile economiei traditionale germane: metalurgia,
mineritul, constructia de automobile. Cauzele de la baza
infloririi economice : ajutorul acordat de SUA prin planul
Marshall, cheltuieli militare reduse.

Marea Coalitie (1966-1969) isi intensifica activitatea fortele


neofasciste, care declara la congresul din 1967 ca nu recunosc
noile granite stabilite dupa II RM, solicitand reabilitarea
fascistilor. Cancelarul k. Keisinger decalara ca teritoriile de
dupa liniile Oder-Neisse sunt germane si ca RFG nu va renunta
la ele. Redresare economica.
Mica Coalitie (1970-1974) este initiate Oktopolitik (politica
rasariteana) stabilind relatiile cu URSS si statele comuniste.
Willy Brandt semneaza un tratat de colarobarer(1970) cu URSS.
Germania semneaza un tratat analog cu Polonia si intitiaza o
politica de colaborare si apropiere de RDG.
1971 tratat intre SUA, Marea Britanie, URSS si Franta cu privire
la Berlinul Occidental, care prevedea un statut distinct pt
Berlinul Occidental fata de RDG.
Noul cancelar, Helmuth Schidt intitiaza o politica de creare a
unui stat democratic exemplar, al dreptatii sociale.
Inceputul anilor 80 ii aduce la putere pe crestin-democrati
(UCD). In plan economic, RFG ele unul dintre cele mai puternice
state ale lumii. Marca germana era cea mai importanta valuta
dupa dolarul american. Se dezvolta ramuri industriale : industia
constructoare de masini, chimica, metalurgica.
Planuri occidentale privind rezolvarea problemei germane :
toate planurile aveau la baza ideea conform careia trebuia sa se
tina cont de respectarea dreptului la autodeterminare al
germanilor si ideea ca unitatea germana trebuia restabilita
Planul Bynes(1945-1947) elbaorat in urma consultarii
guvernamentale dintre Franta si Marea Britanie. Prevedea
neutralitatea Germaniei, crearea unei administratii central ,
uniunea politica. URSS, prin vocea lui Molotv propunea ca
Germania sa fie demiltarizata pe o perioda de 40 de ani si
democratizata dupa modelul zonei de ocupatie sovietice.
Atitudinea URSS a arata puterilor occidentale ca URSS nu era
interesata de rezolvarea problemei germane.
Planul Bevin, propus de ministrul de externe britanic. Bevin
considera ca problema germana trebuia rezolvata prin
unificarea zonelor engleze si americane si ulterior a celor
fraceze si sovietice. Punea accentul pe reconstructia
economica, politica, securitatea militara. Era prevazuta

constituirea unui guvern german, democratizarea tarii si


transferul treptate de putere de la Consiliul Aliat la guvernul
german. Francezii s-au opus initiative britanice. Nici URSS nu a
spijinit acest demers. Rezolutia Vanderberg (1948) aoferit SUA
posibilitatea de a lua parte la aliantele militare, a convins Franta
ca securitatea europeana fara Germania nu era posibila.
Planul Eden a prezentat raspunsul statelor occidentale la nota
lui Stalin privind negocierile de reunire a Germaniei si
incheierea unui tarat de pace cu Germania. Planul eden
urmarea reunificarea Germaniei, elaborarea unor constiturii si a
tratatului de pace. Kremlinul a respins acest plan deoarce PC nu
avea sanse de victorie nici in vest nici in est.
Planul Herter, 1959 Moscova propune crearea unei confederatii
germane pe baza celor doua state deja existente, care sa fie
neutru din punct de vedere militar si sa actioneze distinct in
relatiile international. Planul prevedea reunificarea Germaniei
care urma sa se produca concomitent cu integrarea Germaniei
in sistemul european de securitate. Mosocova nu a fost de
acord.
Toate intiativele au luat sfarsit odata cu construirea zidului
Berlinului (1961).

MAREA BRITANIE
Razboiul a provocat pierderi uriase materiale si umane pentru
M.B, flota a fost distrusa in cea mai mare parte, au scazut
productia industiala si exporturile.
Inca din timpul razboiului, M.B a depins de SUA.
Guvernarea laburista ( 1945-1951) guvernul de coalitie din
timpul razboiului a demisionat si au avut loc noi alageri
parlamentare care au fost castigate de Partidul Laburist, prim
ministru a devenit Clement Atlee.
Laburistii nationalizeaza Banca Angliei, industria extractive, o
parte din intreprinderile metalurgice, transportul intern si aviata
civila.
In plan social, laburistii au adoptat legi cu caracter social :
Anuleaza legea din 1927 care interzicea sindicatelor
dreptul la greva
Reorganizeaza sistemul de asigurari sociale
Infiinteaza Serviciul National al Sanatatii, prin care a fost
instituit serviciul medical gratuit, sistem care a functionat
pana in 1951 cand s-a introdus plata unor servicii medicale
In 1948, guvernul anuleaza sistemul cartelelor pentru paine si
cartofi desi pt carne lapte si zahar s-au mentinut pana in 1953.
Guvernul laburist a pus bazele wellfare-state ( statul bunastarii
sociale).
In 1945 , M.B primeste din partea SUA un imprumut de 4.5 mld
dolari care au pus doua conditii : restabilirea schimbului liber al
lirei sterline in raport cu dolarul si suspendarea tarifelor
preferentiale. MB a cheltuit banii imediat, fara sa respecte
angajamentele fata de SUA, fapt ce a dus la o criza financiara
profunda.. Guverul a decis reducrea importurilor de marfuri. Pe
acest fond apare intitiativa americana Planul Marshall, prin care
M.B a primit marfuri in valoare de 2.3 mld dolari. Cu toate

acestea, situatia economica nu s-a imbunatatit, lira


devalorizandu-se puternic in raport cu dolarul, sporindu-se
dependenta de SUA.
Din 1950 ajutorul american a fost refuzat. Economia britanica
nu s-a dezvoltat uniform(s-au dezvoltat industria constructoare
de masini, chimica in timp ce insdustia textile si extractiva nu
atins pragul de dinainte de razboi). In plan agricol s-a adoptata
un plan special, pe 4 ani pentru dezoltarea agriculturii si
asigurarea unui pret minim de cumparare a produselor.
Guvernarea conservatoare (1951-1964). Politica promovata de
Clement Atlee a nemultumit populatia dar si laburistii care
decat sa diminueze si mai mult autoritate au organizat alegeri
parlamentare in 1950. Au castigat tot laburistii dar acestia nu
au putut sa redreseze decisive economia tarii si au fost
organizate noi alegeri in 1951 castigat de aceasta data de
conservatori.
Venirea conservatorilor la putere a fost favorizata de mai multi
factori :
Au promis ca vor continua politica de containment din
timpul razboiului rece
Vor asigura pacea
Relatii bune cu URSS
Au promis interventia statului in economie
Rezolvarea problemelor sociale si a muncitorilor (prezente
la guvernarea laburista)
O politica anti-imigrationista
Scurtele perioade de criza economica au avut drept consecinta
decaderea M.B din randul marilor puteri industriale. Ocupa
ultimul loc la nivelul productivitatii muncii in randul statelor
capitaliste. Cel mai favorabil sector al economiei era cel agricol.
Guvernarea laburista (1964-1970). Laburistii au preluat din nou
puterea si au initiat o serie de programe sociale ( imbunanatirea
sistemului de pensii si a sistemului de sanatate). Au
renationalizat industria metalurgica. In plan economic, guvernul
a propus un plan de dezvoltare pe 4 ani, primul din istoria Marii
Britanii. A fost adoptata legea preturilor si salariilor, care
reglementa cerearea sindicatelor de crestere a salariilor. S-a
schimbat raportul dintre unca fizica si cea intelectuala, in
favoarea celei intelectuale.

Marea Britanie si integrarea europeana.


Inca de la semnarea Tratatului de la Roma (1957), Marea
Britanie s-a tinut in afara organizatiei europene. Au creat
Asociatia Europeana a Liberului Schimb, intentionand sa
concureze Piata Comuna. Esecurile AELS au determinat MB ca
in 1961 sa intieze negocierile de aderare la CEE. Problema
aderarii a fost una din cele mai discutate ale anilor 60, laburistii
conditionau aderarea de : aparatenenta la CEE sa nu afecteze
interesele commonwelthului, promovarea unei politici extern
independente, dezvoltarea economica independeta a
tarii.Conservatorii au fost importiva aderarii la CEE.
In 1972 a fost semnat acordul cu privire la aderarea MB la CEE,
incepand cu 1 ianuarie 1973. Efectele pe plan economic fiind
pozitive.
Guvernearea Conservatoare (1979-1990). Primii ani de
guvernare s-au confruntat cu o criza economica (cresterea
somajului, reducerea productiei industrial). Pe acest fond
Margret Tetcher ia primele masuri care aveau sa stea la baza
revolutiei din MB. Aceasta sustinea ca numai capitalismul
poate garanta o libertate garanta a individului, amenintarea
comunismului trebuie estompata, privatizarea si reforma
sindicatelor trebuie sa fie armele noului conservatorism.
Argumente in favoarea privatizarii : concernele private aveau
sa-si decida singure stategia de dezvoltare, clientii urmau sa
castige odata cu disparitia monopolurilor si aparitia concurentei.
Pentru stoparea inflatiei, guverul a preluat controlul asupra
emisiei monetare.
Au fost reduse cheltuielile de stat : investitiile pentru
invatamant, sanatate, transport, constructia de locuinte.
Cascaval pe gratis doar in capcana. Cel care munceste si
primeste dupa merit nu are nevoie sa se trateze si sa invete pe
gratis.
Resursele financiare au fost impartite cu mare grija pe 3 zone in
functie de nivelul somajului, cele mai defavorizate primind un
sprijin financiar mai mare.investitii in domeniul
microelectronicii, microspoapelor si robotilor.
Revolutia tacherista viza transformarea natiunii britanice intr-o
natiune de proprietary. MT a luptat impotriva sindicatelor,
considerand ca acestea vor sa distruga societatea liberal si erau
purtatoare de valori colectiviste.

FRANTA
Regimul provizoriu (1944-1946)
Debarcarea in Nordmandia din 1944 a reprezentat inceputul
eliberarii teritoriului francez, participand si trupe franceze sub
conducerea lui Charles de Gaulle. Comitetul national pentru
eliberarea nationala a devenit organul provizoriu de conducere
al Frantei, condus de Charles de Gaulle.
Ulterior, au inceput actiunile de eliberare a Parisului. Guvernul
de la Alger s-a mutat la Paris, guvernul provizoriu suferind o
remaniere, in component sa intrand reprezentati ai tuturor
curentelor politice. Generalul de Gaulle a afirmat ca guverbul
provizoriu se va afla la conducere pana la sfarsitul razboiului,
pana la intoarcerea soldatilor in tara, precum si pana dupa
alegerile pt Adunarea Nationala. Programul guvernamental
prevedea pedepsirea tradatorilor, restabilirea si ridicarea

economiei pe cat posibil. Unul dintre obiectiele cele mai


importante ale lui de Gaulle era refacerea prestigiului Frantei.
Guvernul provizoriu va obtine recunoasterea international
( URSS, MB, SUA etc)
Au fost luate masuri pentru stoparea ccesului comunistilor
la putere prin desfiintarea militiilor patriotice.
Legea cu privire la nationalizare industria miniera,
constructoare de avioane, uzinele Renault, banci si
companii de asigurari au fost nationalizate, proprietarii
primind compensatii
Asigurarile sociale majorarea salariilor cu 40-50%, fam cu
multi copii beneficiau de sustinere materiala, plata
pensiilor, concediilor
PC a fost cea mai importanta forta politica a tarii in aceasta
perioada. Alaturi de acesta se mai aflau si Partidul Radical si
Partidul Radical Socialist(de centru), Miscarea Republicana
Populara (de dreapta)
1945 s-a decis organizarea de alegeri pentru Adunarea
Nationala si un referendum pentru a se decide daca noul
organism politic va fi si Adunare Constituanta. Practic urma sa
se decida daca se adoptao noua Constitutie( a IV a) sau sa se
mearga pe vechea Constitutie din 1875. Comunistii au obtinut
cele mai multe locuri, urmati de MRP . Disesensiunile au inceput
sa apara inca de la formarea guverunului, fapt care s-a reflectat
si asupra Adunarii Constituante,unde partidele se aflau in
competitie. Acest lucru nu a fost pe placul generalului. In 1946
de Gaulle demisioneaza si va reveni in viata politica abia dupa
12 ani. 1946 au loc noi alegeri, un nou referendum aleasa o
noua Adunare Constituanta.
Constitutia celei de-a IV republici consfintea libertatile
cetatenesti, egalitatea in drepturi a femeilor si barbatilor,
interzicea discriminarea pe orice criteriu. Toate teritoriile
franceze aveau drepturi egale si alcatuiau impreuna cu
metropola Uniunea Franceza.
Parlamentul era bicameral : Consiliul Republici si Adunarea
Nationala. In perioada celei de-a IV republici au functionat 22 de
guverne.
Economie :
In urma masurilor, productia industiala a antins nivelul
antebelic. In 1947 a fost adoptata planul Monnet, care prevedea
modernizarea si reconstructia economiei. In 1954 al doilea plan

asemanantor. In esenta, era prevazuta programarea economica,


care spre deosebire de cea comunista(planul era lege) avea un
caracter orientativ.
Statul avea o foarte buna relatie cu marile companii private.
Politica :
Cea mai mare realizare a fost indepartarea comunistilor de la
guvern 1947, revenind la guvern abia in 1981. Imediat dupa
demiterea ministrilor francezi, PCF a mobilizat masele pentru a
organiza greva. Grevisitilor li s-au alturat muncitorii de la toate
marile intreprinderi. S-a produs sciziunea miscarii sindicale, in
urma careia, in Franta activau 4 mari miscari sindicale, afliliate
mai mult sau mai putin unui partid politic.
In 1947, de Gaulle infiinteaza un nou partid : Adunarea
Poporului Francez, care avea ca obiectiv lupta impotriva celei
de-a IV republici.
Perioada 1951-1956, PCF a ocupat primul loc, iar locul 2 partidul
lui de Gaulle. In urma alegerilor a iesit un Parlament foarte
fragmentat.
Criza Republicii a IV a :
Pierderea sistemului colonial, diminuarea prestigiului
international al Frantei, incapacitatea de solutionare a
problemelor interne ale Frantei au accelerat criza republicii.
1956, convocate alegeri la care au participat 3 grupari :
comunistii; frontal republican;uniunea socialistilor si radicalilor
si miscarea republican populara si independentii , guvernul a
fost format de catre socialisti alaturi de radicali.
Noul guvern a adoptat o serie de masuri ce ii privea pe
muncitori si functionar( cresterea salariilor, plata concediilor).
Instabilitatea politica a creat in ochii opiniei publice o reticenta
fata de partidele de stanga. Razboiul din Algeria a grabit
caderea republicii.
In 1958 au avut loc manifestatii prin care oamenii cereau
venirea la putere a generalului de Gaulle, se va suspend ce de-a
IV constitutie.
Adunarea Generala l-a numit pe de Gaulle premier, sarcina sa
fiind redactarea unei noi constitutii.
Republica a V a, noua constitutie v-a intra in vigoare in 1958. Au
fost intarite prerogativele parlamentului si cele ale
presedintelui. Parlamentul era bicameral : Adunarea Nationala si
Senatul. Tot in 1958 de Gaulle devine presedintele republicii.

Continua dezagregarea imperiului colonial, Algeria isi va capata


independenta., 1960 Guineea devine independent, alte 14
colonii franceze din Africa se vor elibera.
1962 organizate alegeri si castigate de formatiunea lui de
Gaulle.
Reconciliera franco-germana. Obiectivul lui de Gaulle era ca
Franta sa devina lider in Europa, beneficiind de sustinerea
Germaniei. 1962, Konrad Adenauer viziteaza Franta, iar de
Gaulle ii intoarce vizita , marcand procesul de reconciliere dintre
cele 2 tari.
1966 Franta iese din structurile militare NATO, cerand
evacuarea teritoriului Frantei de catre trupele organizatiei. La
aniversarea de 10 ani a celei de-a V a republici au loc proteste
ale tinerilor care criticau sistemul de invamant, centrul
actiunilor de protest fiind Sorbona. Protestatrii cereau demisia
presedintelui, fiind nemultumiti de stilul autoritar de conducere
al acetuia. Cereau cresterea salariilor, spatamana de lucru de
40 de ore. Desi cererile au fost satisfacute, nemultumirea
populatiei a continuat. In 1969 se organizeaza un referendum la
care populatia era chemata sa-si spuna parerea cu privire la o
serie de legi. In realitate, de Gaulle dorea sa verifice nivelul
popularitatii sale. Desi 52% s-au declarat multumiti, acesta a
demisionat, retrangandu-se definitiv din viata politica.
In aceasta perioada se dezvolta o serie de ramuri industrial :
automatica, electronica, chimica, constructia de masinisi , fapt
ce a dus la cresterea productivitatii industriale.
Alegerile din 1969 au fost castigate de G. Pompidou, fost
premier din tipul lui de Gaulle. Noul presedinte, prin intiativele
sale a accelerat dezvoltarea industriei franceze. A promovat o
politica sociala favorabila muncitorilor.
1974 in urma mortii lui Pompidau au fost organizate noi alegeri
prezidentiale, castigate de V.G DEstaig. Perioada in care Franta
se dezvolta economic : accelerarea progresului tehnico-stiintific,
centralizarea productiei, integrarea crescand a frantei in
sistemul economic mondial.
Alegerile din 1981 marcheaza preluarea puterii de catre
socialisti si revenirea comunistilor la putere. Noul presedinte, F.

itternand a initiat un amplu program economic si social.


Adoptate legi care reduceau numarul de ore de lucru pe
saptamana la 39, varsta de pensionare la 60 de ani, construirea
de reactoare, reducerea somajului. Nationalizate o serie de
ramuri industriale, cu scopul de a conferi solidaritate economiei
franceze si de stopa crestrea inflatiei.

RUSIA
Regimul sovietic :
Etapa leninista 1917-1924
Etapa stalinista 1924-1953
1924-1929 lupta pentru putere
1929-1934- bazele economiei staliniste
Sistemul poltici era dual : Partidul si Congresul (cel mai
important organ).
Congresul alegea : Comitetul Central (CC) care avea Birou
Politic (BP) era locul unde se exercita cel mai mult puterea si
se luau cele mai importante decizii.
2 schimbari profunde in timpul lui Stalin : agricultura
caracterizata de colectivizare, foamete in Ucraina si industria,
planurile cincinale, economia dirijata
1939-1945 stalinismul de razboi, Armata Rosie cu un efectiv
de razboi impresionant (20.000 de tancuri,10.000-20.000 de
avioane)
1941- operatiunea Barbarosa, Hitler urmarea 2 obiective
nerealizabile : Stalingradul si campurile petroliere din Caucaz
1945-1953 ultima etapa a stalinismului
Caracteristicile regimului stalinist postbelic : se revine la
metodele brutale de dinaintea razboiului, deportarea a 2 mil
de germani in Siberia.
1957-1959 a insemnat o perioada de reforme administrative
si de campanii (febra porumbului, sporirea productiei de

carne, recordurile de lapte) a caror scop era imbunatatirea


economiei.
In lipsa unei politici agarare clare, regimul a incercat sa
sporeasca productia agrara prin :
Predarea tehnicii agricole colhozurilor(forma de munca
colectiva in agricultura URSS), efectul fiind si pozitiv si
negativ, unele colhozuri sporindu-si productivitatea , iar
unele saracind pana la o stare critica
O noua concentrare a colhozurilor care ar fi trebuit sa
formeze o uniune colhoznica, urmand sa reprezinte
inceputul industrializarii agriculturii
Presiuni asupra functionarilor de partid locali, presedintilor de
colhoz, taranilor din dorinta de obtine rezultate bune cu eforturi
minime.
Carastrofa de la Riazani , la orginea careia a stat discursul lui
Hrusciov de la Leningrad, in care propunea triplarea productiei
de carne. La inceput a esuat, dar Larionov (prim-secretar al
comptetului din Riazani)a promis realizarea dorintei lui
Hrusciov, hotarand sa taie toate animalele si vitele tarilor din
gospodarii, desi nu si-a indeplinit obiectvivul in primul an,
Larinov a devenit un erou al muncii socialiste, organizatia de la
Riazani a fost decorata cu ordinul Lenin. Au fost cumparate vite
din banii pt masini agricole . La sfr 1959 productia de carne s-a
triplat. Ulterior s-a dorit o crestere si mai mare a productiei de
carne, tarilor carora li s-au luat vitele au refuzat sa mai lucreze
pamantul, in 1960 productia de cereal a scazut la 50%.Datorita
esecului catastofal, Larinov s-a sinucis, masurile Riazani au fost
un esec total si in alte zone.
Campania pamantului destelenit, Hrusciov crezand ca prin
extinderea pamanturilor cultivate de porum va rezolva
problema asigurarii de hrana pentru populatie, dar cultivarea in
regiuni nefavorabile a avut rezultate catastrofale.
Pe langa masurile economice ale lui Hrusciov se dorea crestrea
nivelului de trai, mai ales la oras. Taranii erau considerati
cetateni de mana a doua, nu aveau pasapoarte interne ,
neputand parasii colhozurile. Au fost crescute salariile, pensiile
si varsta de pensionare a scazut.
In plan cultural, portivit lui Hrusciov, literatura, arta si istoria
trebuiau sa reflecte rolul lui Lenin si grandioasele realizari ale
partidului comunist

In perioada Hrusciov se disting doua perioade de evolutie


economica :
1953-1958 reformele au schimbat in mod real economia
si politica
1958-1964 a reaparut modelul voluntarist Stalinist de
conducere
A aparut mitul tranzitiei spre comunism a societatii sovietice. Se
dorea obtinerea de productii record in timp scurt. In agricultura
productia a crescut putin. Puterea sovietica si-a stabilit nivelul
de productie foarte sus : 85 % crestere in industria grea, 62%
industria usoara, agricultura 70%, slariile 40%. Ambitia lui
Hrusciov era de a depasi SUA.
Congresul XXII al PCUS
Partidul a anuntat elaborarea unui nou progam. Congreul
trebuia sa adopte acest program care facea tranzitia spre
comunism a societatii sovietice. Pentru atingerea acestui obietiv
erau neceasi 20 de ani .Succesele din domeniul industiei trebuia
sa conduca la crearea unei societati fara clase. Improspatarea
periodica a organelor de conducere cu expeptia CC(Comitetul
Central) si prezidiul CC. Desi deciziile au fost adoptate pentru a
da un suflu nou partidului, acestea au avut un effect invers,
ducand la slabirea autoritatii. S-a adus in discutie problema
destalinizarii, dar Hrusciov nu a primit satisfactie. Rezolutia
congresului a adus mai mult castig de cauza conservatorilor de
partid.
1962 Hrusciov propune un nou proiect de reforma care
impartea partidul in doua : o jumatate sa se ocupe de probleme
din agricultura si o parte de cele din industrie.Nici aceasta
reforma nu a adus rezultate scontate, provocand nemultumirea
membrilor de partid, care isi simteau amenintate pozitiile.
In 1964 Hrusciov demisioneaza, demisia sa fiind rezultatul unui
complot. Au convocat Plenara CC si Prezidiul CC in abesnta lui
Hrusciov, Hrusciov fiind pus in fata faptului implinit. Bresnej
devine prim-secretar CC .
URSS 1964-1982
Demisia lui Hrusciov nu a provocat nemultumire doaarece
puterea sa deja slabise. Hrusciov nu mai asigura stabilitatea, a
provocat descentralizarea puterii datorita schimbarilor
permanente pe care le aducea . Brejnev a stopat toate

intiativele luate de Hrusciov la nivelul condurcerii de partid si


stat.
La fel ca Stalin, Lenin si Hrusciov care aduceau diferite reforme
agrare, nici Brejnev nu a omis acest aspect. Brejnev in 1965 ca
agricultura URSS se afla in faliment, enuntand cauzele acestei
probleme si oferind solutii precum : crestrea preturilor de
achizitie a produselor agricole pe piata interna, crestrea
investiilor in domeniul agricole, construirea de combinate
pentru producereq de carne si lapte. S-a luat decizia de
introducere a salariului garantat pentru colhoznici, avand ca
efect lipsa de interes a taranilor de a obtine performante mai
ridicate.
In ceea ce priveste industria, aceasta a fost o caracteristica
specifica celui de-al8 lea plan cincinal (1965-1970). Planul
cincinal devnea o comanda, nu mai era considerat un obiectiv,
intreprinderile trebuiau sa tina cont de fondurile materiale pe
care le aveau la dispozitie. Noile modificari au determinat o
crestere economica.
Congresul al XXIII PCUS :
Brejnev a acordat o importanta deosebita acestui congres, mai
ales ca venea dupa demisia lui Hrusciov, Brejnev dorind sa-si
consolideze pozitia. Brejnev a criticat reformele adoptate de
Hrusciov.
Apar miscari de protest ale intelectualitatii dar majoritatea sunt
reprimate. Spre exemplu un grup de intelectuali ies in Piata
Rosie in 1968, condamnand interventia din Praga. Masurile
adoptate impotriva dizidentilor : exilul fortat in strainante,
ridicarea cetateniei sovietice celor care paraseau tara de buna
voie, izolarea dizidentiolor in spitale psihiatrice, infiltrarea
agentilor KGB in cercurile dizidentilor,asasinate.
Se folosea manipularea de catre stat, prin intermediul
televiziunii, presei scrise, cenzura politica. La toate facultatile se
preda istoria partidului, filosofia Marxist-leninista, economia
politica. Intelectuali, avand spirit critic si analitic incepeau sa
observe realitatea sumbra .
URSS in perioada 1985-1991
Gorbaciov devine noul prim-secretar al CC. Pe plan economic se
axa pe progresul tehnico-stiintific, refacerea industriei
constructoare de masini, descentralizarea economiei. Se

dubleaza capitalul de investitii in i.c.m. Una din campaniile


ininate de noua conducere era lupta impotriva betitei si
alcoolismului. Se adopta legea uscata fiind reduse productiile
de vin,bere etc. suprafatele cultivate cu vita-de-vie au scazut cu
30%. Au disparut din magazine zaharul, produsele de cofetarie,
bomboanele ieftine din care se crea bautura ieftina. A luat
amploare folosirea narcoticelor. Folosirea alcoolului era pt rusi o
chestiune cotidiana. Aceasta campanie a durat pana in 1988.
Au fost continuate represiunile impotriva cadrelor de partid.
Elitele se foloseau de situatia economica pentru a se imbogati.
Aprilie 1986 are loc catastrora de la Cernobil. La centrala
atomoelectrica de la Cernobail, nu departe de Kiev explodase
un reactor, formandu-se imediat un nor radio-activ care a
inceput sa se deplaseze spre toata Europa. S-a turnat un
sarcofag de ciment deasupra reactorului, foarte multi dintre cei
care au participat la stingerea incendiilor s-au imbolnavit de
caner si leucemie, au murist sau au devenit invalizi.
Catastrofa de la Cernobil a avut si un pret politic pentru
Gorbaciov.
Experimentele facute cu bugetul de stat in domeniul economic
au redus veniturile.
La plenara CC din 1986 partidul a renuntat pt prima data la
numirea cadrelor.
La sfarsitul anilor 80 populatia era saracita, au fost introduse
cartele sau procurarea alimentelor pe baza pasaportului. Deficit
bugetar foarte mare. Pentru a achizitiona dero, spaun de spalat
sau paine cozile erau foarte mari.