Sunteți pe pagina 1din 18

Consolidarea constructilor din beton armat

Reparatile acestor constructii se datorateaza unor solicitari exceptionale cum sunt


cele din seism ,explozii ,incendii ,inundatii sau alte calamitatii naturale.Presupun
urmatorele lucrari de consolidare si refacere :

Consolidarea stalpilor din beton armat


Degradari posibile : fisuri,segregari ,dezagregari ,dislocari ale betonului de
acoperire ,crapaturi ,etc.
Interventii posibile in functie de natura si importanta degradarii :tencuieli locale
,injectari cu diferite subtante sau camasuieli din beton arma

Tencuielile locale sau torcretari :repararea unor portiuni isolate cu mici degradari
sau a unor colturi cazute care nu afecteaza rezistenta sau stabilitatea stalpilor .In
acest scop se inlatura betonul prin spargere din zonele afecteaza ,se curate cu jet de
aer comprimat ,se aplica cofraje ,se aplica un strat expodic si apoi se trece la
completarea zonei cu beton sau mortar.

Injectarile cu diferite substante

pentru fisurile obsvertate cu diametrul de 6-8 mm si


adancimi de 20 mm.Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisuri se fixeaza duza la
primul tub si se incepe injectarea in mod lent pana aparitia execesului de fluid prin tubul
imediat vecin,se muta apoi duza in tubul urmator , se astupta cu un dop de plastilina tubul
anterior si se elibereaza dopul de la tubul urmator .Dupa terminea injectarii se astupa cu
dopuri de plastilina ultimele doua tuburi . In final dupa intarirea fluidului injectat se scot
tuburile si se astupa gaurile lasate cu mortar de ciment.

Un alt procedeu este impregnarea elementului cu substante chimice producand consolidarea


si impermeabilizarea lui.

Camasuielile stalpilor

se pot aplica atat la reparatii alea unor defectiuni care nu


afecteaza rezistenta ,pe suprafete mari ,grosimea captuseli este de 3-4 cm ,cat si la
consolidari unde grosimea captuselii este mai mare de 10 cm.Betonul se va aplica prin
torcretare.Inainte de aplicare ,stapul se curate prin spituire de betonl cu defecte,segregrile de
suprafata sau portiunile de slaba rezisenta.Prinderea armaturii noi se face cu agrafe asezate
in locurile unde armature existent a fost dezgolita de beton ,la distante de maximum 50 cm
intre ele

Armatura si alcatuirea in ansamblu a camasuielii este in functie de marimea


solicitarilor .Pentru solicitari mari se vor consolida cu o camasa dublu armata pe toata
latura ,in timp ce stalpii mai putin solicitati vor avea camasuila cu armare simpla
.Inainte de consolidare se sparg .

Pentru o buna aderenta itnre betonul existent si cel proaspat este indicat ca dupa
spituirea pe toata fetele,stalpul sa fie curatat de praf si udat in asa fel incat betonul sa
fie usor umed.
Inainte de inceperea lucrarilor de consolidare a stalpilor constructia va fi bine sprijinita
.

In situatile in care in urma unor avarii ,stabilitatea cladirii impune luarea unor masuri
urgent se adopta Solutii de consolidare utilizand profile metalice prinse rigid de stalpul
de beton armat
I Montarea profilelor metalice pe stalpul de beton si legarea lor la capete
II- Actionarea dispozitivului de stranger amplasat in zona mediana
III- Fixare definitive si solidizarea pe contur a profilelor metalice

Cand se impune marirea capacitatii portante a consolelor stalpilor cu pod rulant ai


halelor industraile ,consolidarea se face prin marirerea sectiunii si introducere de
armature longitudinala si legarea acesteia cu etrieri noi .

Consolidarea grinzilor din beton armat


-Poate fi consolidate prin introducerea unui talp intermediar la mijlocul deschiderii.Se
reduc momentele in cmap ,pot creste pe reazam.
-un alt procedeu,marirea sectiunii grinzii prin atasarea la partea ei inferioara a unei
armature de rezistenta suplimentara ,care se prinde de cea existent prin sudarea unor
bare inclinate si a unor etrieri verticali .

-In situatile in care se impune marirea capacitatii portante si a rigiditatii sale


,consolidarea se poate face prin camasuire.

-Consolidarile locale ale grinzilor fisurate se pot realiaza prin strangere cu bride
metalice prevazute cu filet si puiulite

-Grinzile din beton armat se mai pot consolida prin precomprimare utilizand tiranti
metalici .

-Grinzile unor cadre din beton armat se mai pot consolida prin rezemarea lor pe
structuri metalice

In situatile in care grinzile sunt complet deteriorate solutia cea mai buna este
demolare completa si tunarea din nou.
Consolidarea placillor din beton armat
Solutii suprabetonare ,subbetonare,refacere complete
In situatile in care inaltimea incaperii permite si poate asigura o aderenta se poate
turna o noua placa de cel putin 3 cm grosime.
Cand aderenta intre cele 2 betoane nu poate fi garantata ,grosimea trebuie sa fie de
cel putin 5 cm si armata corespunzator sa poata prelua momentele

Cand se face subbetonarea se dezveleste armature de la partea inferioara si se


sudeaza de ea armature suplimentara necesara ,care apoi se acopera cu beton prin
torcretare.

Cand conditile locale permit ,iar placa este deterioarata pe zona intinsa ,betonul se
poata demola complet ,pastrandu-se armature existent si eventual completarea cu
armature suplimentara si turnanduse placa din nou.
Consolidarea diafragmelor din beton armat
Procedee utilizate camasuirea peretilor din beton armat si a diafragmelor pe o fata si
pe ambele fete .

Reabilitarea constructiilor de metal


Protectia esentiale sunt protectia contra coroziunii si la actiunea focului
Majoritatea structurilor metalice nu rezista la temperature ridicarte mai mult de 15 minute

Consolidarea stalpilor din otel


Stalpii din otel pot fi consolidate marindu-se sectiunea transversal prin adaugarea unor profile
sau table suplimentare

Stalpi mai pot fi consolidate prin imbracarea lor cu beton ,prevazanduse si o armature
corespeunzatorea .sectiune mixta otel beton

Bazele stalpilor se pot intari prin adaugarea unor placi si nervuri.

Stalpi halelor industrial se pot consolida prin introducerea unui stalp suplimentar sub consola
de sustinere a grinzii de rulare .

Consolidarea grinzilor si fermelor din otel


Consolidarea grinzilor
In functie de defectiunea suferita si tipul structurii :
Intarirea sectiunilor slabe se face ca si la stalpi ,prin adaugarea unor noi elemente :table
profile .Capacitea portanta a grinzilor cu inima plina poate fi sportia prin consolidarea talpilor

Repararea fisurilor se face prin prin sudura la cap ,dupa o prealabila prelucrare a
acestora,pana la realizarea tesituri in V pentru o aderenta mai mare a sudurii .Pentru oprirea
propagarii fisurii se vor executa gaurii in varfurile acestuia cu diam minim de 6 mm.

Grinzile mai pot fi consolidate prin modifcarea sistemului static prin introducerea unor tiranti
grinzile simple rezemate se pot transforma in maca sau prin introducerea unor contrafise ori
a unor reazeme intermediare transformanduse in grinzi cu contrafise si respective grinzi
continue

Consolidrea grinzilor cu zabrele , prin intarirea talpilor ,diagonalelor sau montatilor sau
prin adaugarea unor profile sau table sudate de acestea.

Fermele metalice

Consolidarea grinzilor cu zabrele la acoperisuri

Consolidarea cadrelor .,ca si la stalp si grinda .plus

Repararea elementelor metalice deteriorate


Pot fi reparate prin indreptarea deformatilor la rece sau la cald.Tablele subtiri de pna in 4 mm
se pot indrepta prin spanuire (lovirea acestora cu un ciocan).
Indreptarea la rece:

Aplicarea procedeului se face cu respectarea urmatoarelor proceduri:


Nu se vor indrepta piesele care se pot alungi liber
Nu se va lucre sub 5*C.
Indreptarea se va face dup ace piesa a a fost scoasa de sub sarcina
Nu se vor indrepta piesele fisurate sau mai groase d 10 mm
Nu se vor indrepta piesele imbatrinite ,se va efectua proba spanului.

Indreptarea la cald se face cu aceleasi procedee si utilaje ca si indreptarea la rece ,dar in


prealabil se va incalzi zona de 850 *C.

Protectia otelului impotriva coroziunii


Se utilizeaza procedeul acoperii cu diferite pelicule protectoare care impiedica patrundrea
oxigenului si umiditatii.Cele mai frecvent folosite sunt :vopsirea si metalizarea .

Protectia otelului la actiunea focului


Exista 2 categorii de solutii :
1 realiazarea structurilor cu oteluri de constructii obisnuite de metal protejate cu material
termoizolante .
2.Utilizarea la structurile metalice ,a unor oteluri special ,care rezista la temp de 600-800 *C.

Imbatranirea

otelului la otelurile aflate mult timp in exploatare.

-se maresc limita de elasticitate si curgere pana la 25 %


-creste rezistenta la oboseala pana 15%
-se reduc alungirea ,gatuirea si rezilienta
-rezistenta lde rupere ssi densitatea se maresc f putin

LEMN
-

Lemnul nu rezista la actiunea focului = un material combustibil.


Lemnul nu rezista la actiunea umiditatii.
A fost printre primele materiale de constructii utilizate de om, datorita comportarii sale bune la
solicitarile mecanice si modalitatilor relative simple de obtinere si prelucrare
Reabilitarea constructiilor civile si industrial cu structura din lemn

Presupune - masuri de conservare a materialului lemons impotriva umezelii si atacului


ciupercilor si insectelor xilofage, precum si protecta sa la afectiunea focului;
Cand consolidarea sau repararea nu mai sunt eficiente => inlocuirea elementelor degradate.
Modificarile structural sunt relative usor de efectuat datorita greutatii reduse a materialului
Consolidarea structurilor din lemn

Efectele flambajului cele mai intalnite deteriorari


Repararea flambajului consta in readucerea lui la forma si pozitia initiala prin sporirea rigiditatii in
planul in care a aparut incovoierea prin utilizarea unor eclise si fururi generale.
GRINZI

Zonele cu defectiuni :
cele centrale, datorate solicitarilor mecanice; REPARARE: cu eclise
cele de reazem, datorate putrezirii capetelor acestora; REPARARE: decuparea capetelor
putrezite si inlocuirea lor cu piese din lemn sau otel, fie inlocuirea intregii grinzi cand prezinta
un grad avansat de alterare.

cand se urmareste sporirea rigiditatii la incovoiere, acestea se pot consolida prin


transformarea lor in grinzi macas, cu ajutorul unor tiranti din otel
PLANSEE SI ACOPERISURI

Principalul inconvenient din punct de vedere al comportarii la actiuni mecanice este


deformabilitatea lor => majorarea valorii sagetii- mult peste limitele admise .In asemena situatii se
pune problema maririi rigiditatii lor la incovoiere fie prin introducerea de noi grinzi cu rigiditati sporite,
intercalate intre cele existente, fie prin consolidarea celor existente prin procedeele aratate la
consolidarea grinzilor din lemn.

Cand planseul se afla intr-o faza avansata de degradare generala este indicate inlocuirea lui
cu unul nou din lemn sau alte material.

Principalii factori care pot produce degradarea acoperisurilor din lemn sunt : 1.apa de
condensatie, 2.apa din precipitatii,3.suprasolicitarile din cauza zapezii si vantului.

Umezirea sistematica a lemnului este deosebit de periculoasa intrucat poate duce la spalarea
antisepticului si la putrezirea lui

Pentru conservarea acoperisurilor o mare importanta o are regimul de temperature si umezeala din
pos care yrebuie bine ventilat in timpul anotimpurilor calduroase.

Astereala cand sunt rupte numai cateva scanduri ale asterelei repararea lor se poate face
prin podul cladirii prin eclisare cu cupoane de scanduri noi fixate la capete de capriori cu sipci
batutein cuie dup ace in prealabil scandurile rupte au fost aduse la pozitia initiala cu ajutorul unor
popi provizorii.In acst scop se aseaza eclisa din scandura noua sub scandura rupta si apoi este
presata pe aceasta cu ajutorul unui pop, care prin impanare permite reducerea asterelei la
pozitie; dupa fixarea eclisei pe capriori, popul provizoriu se inlatura.Cand astereala este fixate pe
suprafete mari repararea se face prin desfacerea ei in zona respective si refacerea din exterior
utilizand material lemons nou.

Capriorii ,la randul lor ,pot fi deteriorate prin putrezire,rupere; cei putreziti se inlocuiesc cu
altii noi avand aceleasi dimensiuni.Capriorii rupti se repara prin platuire.

Cand numarul capriorilor este mare, se procedeaza la desfacerea invelitorii in zona respective
si inlocuirrea lor cu procedee obisnuite.

Cosoroabele putrezite se inlocuiesc dup ace in prealabil s.-a executat in pod un system de
sustinere provizoriu a capriorilor, amplasat la circa 1 m de zid

Panele pot fi deteriorate de asemenea, prin putrezire sau rupere; in primul caz se ilocuiesc, in
al doilea se consolideaza.In ambele situatii trebuie executat in prealabil in pod un system de
sustinere proovizorie a capriorilor din zona respective.

Pentru inlocuireapanaei de coama este necesara executarea in pod a unui system de


sustinere pe ambele parti ale acesteia, bine impanat, capabil sa reia intreaga incarcare ce revine
panei in acea zona.

Sarpantele propriu-zise ae acoperisuli ,degradate se remediaza prin demontare

Pentru sprijinirea acoperisului pe intreaga perioada a desfasurarii lucrarilor de interventie se


folosesc diferite sisteme, functie de marimea incarcarilor pe care trebuie sa le suporte.

Materialul lemons
a) Portiunile de lemn care prezinta coloratii de ciuperci rascoacere si putregai trebuie sa fie
eliminate prin sectionare la o distant de cel putin 20 cm de ultima zona vizibila atacata.
b) Inainte de aplicarea tratamentelor de protective chimica, lemnul rotund trebuie sa fie
cojit; nu se admite nici o urma de coaja.De asemenea trebuie sa fie effectuate eventuale
prelucrari mecanice ca: gaurire, rindeluire, formatizare.. dupa efectuarea acestor operatii ,praful
rumegusul si impuritatile trebuiesc indepartate.
c) Lemnul care urmeaza a fi supus protectiei chimice trebuie sa aiba umiditatea sub 25 %.
Protectia la actiunea directa a apei
Pentru a preveni actiunea directa aa apei asupra constructiilor din lemn este necesar ca acestea
sa aiba o fundatie din piatra sau beton iar elementele lemnoase sa rezeme pe fundatii numai prin
intermediul unei hidroizolatii alcatuite din cel putin 2 straturi din carton asphalt sau panza
asfaltata,lipite cu bitum.
In prejurul cnstructiilor mai vechi se recomansa sa se prvada drenahe sau rigole
Constructiile din lemn se vor prevedea cu un trotuar de cel putin 1 m latime din bolovani de rau.
Protectia la actiunea focului

Piesele din lemn ale sarpantei acoperisului se pot proteja contra actiunii flacarilor prin aplicarea la
suprafata lor a unor spoieli de var sau suspensii de argila
Stalpii de sustinere a planseelor sau din sarpantele acoperisurilor se pot proteja mai bine prin:
1) Aplicarea in jurul stalpului a uni strat protector sub forma unei tencuieli din mortar de ipsos
aplicate pe o plasa de rabit
2) In jurul stalpilor mai grosi se va executa o zidarie de protective din caramida cu mortar de
ciment, care va evita contactul direct al lemnului cu flacarile.
-Vopsirea lemnului cu anumite rasini sintetice, care contin in compozitia lor azot

ZIDARIE
Principalele cause ale deteriorarii zidurilor sunt /; cutremurele, tasarile inegale ale
terenului, igrasia si exploziile.
-Zidariile puternic deteriorate se vor sprijinii provizoriu pana la refacerea legaturilor
distruse, utilizand propteli cu bile din lemn, rezemate pe teren sip rinse in ziduri.
-In cazul peretilor structurali cu deteriorari importante, care afecteaza si golurile de ferestre
sau usi se vor sprijini provizoriu, in imeidata lor vecinatate si planseele ce reazama pe acestia,
precum si golurile de ferestre si usi.

Procedeele tehnologice de consolidare a zidariilor,utilizate mai frecvent sunt :


-injectarile fisurilor si crapaturilor cu mortar sau lapte de ciment sub presiune
-refacerea partilor de zidarie avariate
- intarirea peretilor exterior prin zidirea unor goluri de ferestre
- prevederea unor samburi si century din beton armat
- montarea unor tiranti metalici pentru legarea zidurilor intre ele.
- consolidarea zidariei prin camasuire cu beton armat
Inainte de a se incepe repararea zidariei este important de observant dac fisurarea s-a opritdaca aceasta continua este necesara in primul rand indepartarea cauzei care o genereaza caci
altfel crapaturile vor reapare dupa remedierea zidariei.

Procedeul de consolidar a zidurilor crapate prin injectare consta in:


-curatirea cu apa a rosturilor crapate
- acoperirea crapaturilor cu ipsos pe ambele fete ale zidariei
- fixarea din loc in loc a capetelor de tevi pentru injectare
- injectarea mortarului fluid sau a laptelui de ciment sub presiune in mod obisnuit 3 at
- dupa injectare capetele de tevi se scot sau se taie la fata zidului iar locul lor se
completeaza cu mortar.
Peretii portanti exterior din zidarie care prezinta un volum mare de goluri de ferestre pot fi
intariti prin inzidirea unora din acestea.

Zidurile din b.c.a si cele din caramida cu lungimea pana la 1,00 m se vor ancora de stalpii si
diafragmele din beton armat indifferent de gradul de seismicitate al zonei unde este
amplasata constructia.

Colturile din ziduri deteriorate se pot consolida utilizand perechi de tiranti cu placi la capete,
dispusi pe directii perpendicular.
Consolidarea zidurilor de calcan se poate realize prin ancoraje, samburi si centuri din beton
armat, prevazute cu 4 bare longitudinal phi 12 si cu etrieri phi 6 -8 mm la 25 cm distant,
centura se va ancora bine la capete in elementele portante ale cladirii .
Atunci cand sunt afectate pe suprafete mari, zidariile se pot consolida prin camasuire pe
ambele fete cu beton armat, plasele de armature de pe cele doua fete fiind legate intre ele, cu
bare trecute prin strapungeri in zid.
Intotdeauna, inainte de aplicarea camasuielii din beton armat, se inlatura tencuiala pana la
caramida si se curate bine suprafata zidului.Betonul se va aplica prin torcretare.
In situatiile in care zidaria este mult prea compromisa si nu se mai poate cont ape ea din nici
un punct de vedere, singura solutie este indepartarea si refacerea ei.

Combaterea igrasiei prin procedee mecanice.

-subzidirea manuala
- subzidirea mecanica
Subzidirea clasica = introducerea la un nivel convenabil a unei izolatii hidrofuge, carton
asfaltat , panza asfaltata, plumb , prin desfacerea zidariei pe lungimi de cate 1 m si pe
inaltimea de trei randuri de caramizi.Dupa introducerea acestora, se reface zidaria peretelui si
se trece la axtinderea lateral a lucrarii .
Lucrarile de subzidire sunt periculoase nu atta prin desfacerea zidariei cat mai ales prin
refacerea zidariei si urmarile acesteia, mai ales cand zidurile sunt grele, intrucat pot apare
ulterior deformatii periculoase, care pot provoca craparea constructiei. => la rezidirea
golurilor, la contactul cu zidaria veche, sa se efectueze o matare combinata cu impanari dese
cu pene metalice.= > se recomanda ca ultimul rost de mortar al subzidirii sa se umple numai
dupa intarirea acesteia pentru ca tasarile de ansamblu sa fie minime.
-este indicat a se lucre cu mortat de ciment cu dozaje de circa 350 400 kg/m3
Subzidirea mecanica= necesita doar executarea unor fante foarte inguste pe grosimea
zidariei-taierea materialelor cu scule special si apoi se introducing acestea material cu rol
hidroizolator.
Uscarea zidariilor prin ventilare
a) prin utilizarea orificiilor de aerare, transversale peretilor
b) prin utilizarea canalelor de aerare in lungul peretilor