Tencuielile locale sau torcretari :repararea unor portiuni isolate cu mici degradari
sau a unor colturi cazute care nu afecteaza rezistenta sau stabilitatea stalpilor .In
acest scop se inlatura betonul prin spargere din zonele afecteaza ,se curate cu jet de
aer comprimat ,se aplica cofraje ,se aplica un strat expodic si apoi se trece la
completarea zonei cu beton sau mortar.
Camasuielile stalpilor
Pentru o buna aderenta itnre betonul existent si cel proaspat este indicat ca dupa
spituirea pe toata fetele,stalpul sa fie curatat de praf si udat in asa fel incat betonul sa
fie usor umed.
Inainte de inceperea lucrarilor de consolidare a stalpilor constructia va fi bine sprijinita
.
In situatile in care in urma unor avarii ,stabilitatea cladirii impune luarea unor masuri
urgent se adopta Solutii de consolidare utilizand profile metalice prinse rigid de stalpul
de beton armat
I Montarea profilelor metalice pe stalpul de beton si legarea lor la capete
II- Actionarea dispozitivului de stranger amplasat in zona mediana
III- Fixare definitive si solidizarea pe contur a profilelor metalice
-Consolidarile locale ale grinzilor fisurate se pot realiaza prin strangere cu bride
metalice prevazute cu filet si puiulite
-Grinzile din beton armat se mai pot consolida prin precomprimare utilizand tiranti
metalici .
-Grinzile unor cadre din beton armat se mai pot consolida prin rezemarea lor pe
structuri metalice
In situatile in care grinzile sunt complet deteriorate solutia cea mai buna este
demolare completa si tunarea din nou.
Consolidarea placillor din beton armat
Solutii suprabetonare ,subbetonare,refacere complete
In situatile in care inaltimea incaperii permite si poate asigura o aderenta se poate
turna o noua placa de cel putin 3 cm grosime.
Cand aderenta intre cele 2 betoane nu poate fi garantata ,grosimea trebuie sa fie de
cel putin 5 cm si armata corespunzator sa poata prelua momentele
Cand conditile locale permit ,iar placa este deterioarata pe zona intinsa ,betonul se
poata demola complet ,pastrandu-se armature existent si eventual completarea cu
armature suplimentara si turnanduse placa din nou.
Consolidarea diafragmelor din beton armat
Procedee utilizate camasuirea peretilor din beton armat si a diafragmelor pe o fata si
pe ambele fete .
Stalpi mai pot fi consolidate prin imbracarea lor cu beton ,prevazanduse si o armature
corespeunzatorea .sectiune mixta otel beton
Stalpi halelor industrial se pot consolida prin introducerea unui stalp suplimentar sub consola
de sustinere a grinzii de rulare .
Repararea fisurilor se face prin prin sudura la cap ,dupa o prealabila prelucrare a
acestora,pana la realizarea tesituri in V pentru o aderenta mai mare a sudurii .Pentru oprirea
propagarii fisurii se vor executa gaurii in varfurile acestuia cu diam minim de 6 mm.
Grinzile mai pot fi consolidate prin modifcarea sistemului static prin introducerea unor tiranti
grinzile simple rezemate se pot transforma in maca sau prin introducerea unor contrafise ori
a unor reazeme intermediare transformanduse in grinzi cu contrafise si respective grinzi
continue
Consolidrea grinzilor cu zabrele , prin intarirea talpilor ,diagonalelor sau montatilor sau
prin adaugarea unor profile sau table sudate de acestea.
Fermele metalice
Imbatranirea
LEMN
-
Zonele cu defectiuni :
cele centrale, datorate solicitarilor mecanice; REPARARE: cu eclise
cele de reazem, datorate putrezirii capetelor acestora; REPARARE: decuparea capetelor
putrezite si inlocuirea lor cu piese din lemn sau otel, fie inlocuirea intregii grinzi cand prezinta
un grad avansat de alterare.
Cand planseul se afla intr-o faza avansata de degradare generala este indicate inlocuirea lui
cu unul nou din lemn sau alte material.
Principalii factori care pot produce degradarea acoperisurilor din lemn sunt : 1.apa de
condensatie, 2.apa din precipitatii,3.suprasolicitarile din cauza zapezii si vantului.
Umezirea sistematica a lemnului este deosebit de periculoasa intrucat poate duce la spalarea
antisepticului si la putrezirea lui
Pentru conservarea acoperisurilor o mare importanta o are regimul de temperature si umezeala din
pos care yrebuie bine ventilat in timpul anotimpurilor calduroase.
Astereala cand sunt rupte numai cateva scanduri ale asterelei repararea lor se poate face
prin podul cladirii prin eclisare cu cupoane de scanduri noi fixate la capete de capriori cu sipci
batutein cuie dup ace in prealabil scandurile rupte au fost aduse la pozitia initiala cu ajutorul unor
popi provizorii.In acst scop se aseaza eclisa din scandura noua sub scandura rupta si apoi este
presata pe aceasta cu ajutorul unui pop, care prin impanare permite reducerea asterelei la
pozitie; dupa fixarea eclisei pe capriori, popul provizoriu se inlatura.Cand astereala este fixate pe
suprafete mari repararea se face prin desfacerea ei in zona respective si refacerea din exterior
utilizand material lemons nou.
Capriorii ,la randul lor ,pot fi deteriorate prin putrezire,rupere; cei putreziti se inlocuiesc cu
altii noi avand aceleasi dimensiuni.Capriorii rupti se repara prin platuire.
Cand numarul capriorilor este mare, se procedeaza la desfacerea invelitorii in zona respective
si inlocuirrea lor cu procedee obisnuite.
Cosoroabele putrezite se inlocuiesc dup ace in prealabil s.-a executat in pod un system de
sustinere provizoriu a capriorilor, amplasat la circa 1 m de zid
Panele pot fi deteriorate de asemenea, prin putrezire sau rupere; in primul caz se ilocuiesc, in
al doilea se consolideaza.In ambele situatii trebuie executat in prealabil in pod un system de
sustinere proovizorie a capriorilor din zona respective.
Materialul lemons
a) Portiunile de lemn care prezinta coloratii de ciuperci rascoacere si putregai trebuie sa fie
eliminate prin sectionare la o distant de cel putin 20 cm de ultima zona vizibila atacata.
b) Inainte de aplicarea tratamentelor de protective chimica, lemnul rotund trebuie sa fie
cojit; nu se admite nici o urma de coaja.De asemenea trebuie sa fie effectuate eventuale
prelucrari mecanice ca: gaurire, rindeluire, formatizare.. dupa efectuarea acestor operatii ,praful
rumegusul si impuritatile trebuiesc indepartate.
c) Lemnul care urmeaza a fi supus protectiei chimice trebuie sa aiba umiditatea sub 25 %.
Protectia la actiunea directa a apei
Pentru a preveni actiunea directa aa apei asupra constructiilor din lemn este necesar ca acestea
sa aiba o fundatie din piatra sau beton iar elementele lemnoase sa rezeme pe fundatii numai prin
intermediul unei hidroizolatii alcatuite din cel putin 2 straturi din carton asphalt sau panza
asfaltata,lipite cu bitum.
In prejurul cnstructiilor mai vechi se recomansa sa se prvada drenahe sau rigole
Constructiile din lemn se vor prevedea cu un trotuar de cel putin 1 m latime din bolovani de rau.
Protectia la actiunea focului
Piesele din lemn ale sarpantei acoperisului se pot proteja contra actiunii flacarilor prin aplicarea la
suprafata lor a unor spoieli de var sau suspensii de argila
Stalpii de sustinere a planseelor sau din sarpantele acoperisurilor se pot proteja mai bine prin:
1) Aplicarea in jurul stalpului a uni strat protector sub forma unei tencuieli din mortar de ipsos
aplicate pe o plasa de rabit
2) In jurul stalpilor mai grosi se va executa o zidarie de protective din caramida cu mortar de
ciment, care va evita contactul direct al lemnului cu flacarile.
-Vopsirea lemnului cu anumite rasini sintetice, care contin in compozitia lor azot
ZIDARIE
Principalele cause ale deteriorarii zidurilor sunt /; cutremurele, tasarile inegale ale
terenului, igrasia si exploziile.
-Zidariile puternic deteriorate se vor sprijinii provizoriu pana la refacerea legaturilor
distruse, utilizand propteli cu bile din lemn, rezemate pe teren sip rinse in ziduri.
-In cazul peretilor structurali cu deteriorari importante, care afecteaza si golurile de ferestre
sau usi se vor sprijini provizoriu, in imeidata lor vecinatate si planseele ce reazama pe acestia,
precum si golurile de ferestre si usi.
Zidurile din b.c.a si cele din caramida cu lungimea pana la 1,00 m se vor ancora de stalpii si
diafragmele din beton armat indifferent de gradul de seismicitate al zonei unde este
amplasata constructia.
Colturile din ziduri deteriorate se pot consolida utilizand perechi de tiranti cu placi la capete,
dispusi pe directii perpendicular.
Consolidarea zidurilor de calcan se poate realize prin ancoraje, samburi si centuri din beton
armat, prevazute cu 4 bare longitudinal phi 12 si cu etrieri phi 6 -8 mm la 25 cm distant,
centura se va ancora bine la capete in elementele portante ale cladirii .
Atunci cand sunt afectate pe suprafete mari, zidariile se pot consolida prin camasuire pe
ambele fete cu beton armat, plasele de armature de pe cele doua fete fiind legate intre ele, cu
bare trecute prin strapungeri in zid.
Intotdeauna, inainte de aplicarea camasuielii din beton armat, se inlatura tencuiala pana la
caramida si se curate bine suprafata zidului.Betonul se va aplica prin torcretare.
In situatiile in care zidaria este mult prea compromisa si nu se mai poate cont ape ea din nici
un punct de vedere, singura solutie este indepartarea si refacerea ei.
-subzidirea manuala
- subzidirea mecanica
Subzidirea clasica = introducerea la un nivel convenabil a unei izolatii hidrofuge, carton
asfaltat , panza asfaltata, plumb , prin desfacerea zidariei pe lungimi de cate 1 m si pe
inaltimea de trei randuri de caramizi.Dupa introducerea acestora, se reface zidaria peretelui si
se trece la axtinderea lateral a lucrarii .
Lucrarile de subzidire sunt periculoase nu atta prin desfacerea zidariei cat mai ales prin
refacerea zidariei si urmarile acesteia, mai ales cand zidurile sunt grele, intrucat pot apare
ulterior deformatii periculoase, care pot provoca craparea constructiei. => la rezidirea
golurilor, la contactul cu zidaria veche, sa se efectueze o matare combinata cu impanari dese
cu pene metalice.= > se recomanda ca ultimul rost de mortar al subzidirii sa se umple numai
dupa intarirea acesteia pentru ca tasarile de ansamblu sa fie minime.
-este indicat a se lucre cu mortat de ciment cu dozaje de circa 350 400 kg/m3
Subzidirea mecanica= necesita doar executarea unor fante foarte inguste pe grosimea
zidariei-taierea materialelor cu scule special si apoi se introducing acestea material cu rol
hidroizolator.
Uscarea zidariilor prin ventilare
a) prin utilizarea orificiilor de aerare, transversale peretilor
b) prin utilizarea canalelor de aerare in lungul peretilor