SOFT MATEMATIC

Curs 1
Ana-Maria MOS
NEAGU
Universitatea Al. I. Cuza Iasi
Facultatea de Matematic
a

10 octombrie 2011

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

1 / 22

Introducere
TEX (se pronunta teh si nu tex!) este un limbaj de programare
destinat editarii computerizate a unor documente standard, mai ales a
acelora care contin simboluri mai putin folosite n scrierea obisnuita
(simboluri matematice, formule chimice etc). A fost creat de
renumitul matematician si informatician american Donald E. Knuth,
descrierea sa realizand-o n cartea The TEXbook, aparuta n anul
1984. Este un soft liber si este popular n mediul academic, n special
n comunitatile de matematicieni, fizicieni si de ingineri. Versiunile
TEX sunt aproximari ale numarului , ultima versiune fiind 3.1415926.
Limbajul TEX este n ntregime bazat pe macro-uri (macro-comenzi).
Un macro este practic o instructiune care arata cum un anumit text
este substituit cu un altul.
LATEX este un limbaj de programare de nivel nalt, construit pentru a
accede la toate resursele TEX; este un sistem de macro-uri dezvoltat
de Leslie Lamport n anii 1984. Sistemul LATEX ncearca sa ascunda
ntreaga masinarie complicata a TEX-ului sub o fatada mai accesibila.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

2 / 22

Introducere
LATEX introduce suport pentru referinte ncrucisate, etichete, cuprins,
index, bibliografie, unele cu ajutorul unor programe suplimentare care
proceseaza texte.
Versiunea curenta si cea mai utilizata este LATEX 2 , aparuta pentru
prima oara n 1994, conceputa si actualizata de o echipa de voluntari
(Johannes L. Braams, David P. Carlisle, Alan Jeffrey, Frank
Mittelbach, Chris Rowley si Rainer Sch
opf).
Ca si TEX, LATEX este gratuit si este disponibil n majoritatea
sistemelor de operare (Unix, Windows etc.).
Scientific Word si Scientific WorkPlace sunt sisteme WYSIWYG
(What You See Is What You Get) care au la baza LATEX pentru
Windows.
LyX este un sistem WYSIWYM (What You See Is What You Mean),
fiind un editor LATEX pentru Linux, Windows, Mac OS X, fiind un
software liber.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

3 / 22

De ce avem nevoie pentru a produce un document cu

limbajul LATEX
un editor oarecare de texte (de ex. Notepad sau WinEdt
(http://www.winedt.com) pentru Windows, emacs sau TEXmaker
pentru Linux/Mac Os); n general, fisierul sursa este salvat implicit cu
extensia .tex.
o distributie TEX - de ex. MiKTeX (http://www.miktex.org) pentru
Windows, TeX Live pentru Unix/Linux, Mac OS si Windows, MacTeX
pentru Mac OS;
Documentul LaTeX este un fisier text ce cuprinde continutul acestuia.
Cand fisierul sursa este procesat de pachetul macro, poate produce
documente n mai multe formate. LATEX suporta nativ DVI si PDF.
Prin compilare, LATEX salveaza documentul final cu extensia .dvi;
folosind un compilator LATEX (de ex. pdflatex) se creeaza direct
fisierul PDF, dar se poate folosi si instrumentul dvi2pdf pentru a
converti fisierul DVI n format PDF. Astfel, este necesar un program
pentru vizualizarea fisierelor DVI sau PDF.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

4 / 22

Principalele aplicatii ale unei distributii TEX

compilatorul tex, cel mai simplu, primeste ca input un fisier TEX si

creeaza un fisier DVI;
compilatorul pdftex, primeste un fisier TEX si creeaza un PDF;
compilatorul latex, cel mai folosit, primeste ca input un fisier LATEX si
creaza fisierul DVI;
compilatorul pdflatex, primeste un fisier LATEX si creeaza fisierul PDF;
dvi2ps converteste fisierul DVI n format PS (postscript);
dvi2pdf converteste fisierul DVI n format PDF.

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

5 / 22

LATEX vs. MS Word. Avantaje

scrierea formulelor matematice cu LATEX este mult usurata si facuta
ntr-un mod mai convenabil; de asemenea, este stabil pe mai multe
SO;
structurile complexe (ex. note de subsol, indexari, liste cu tabele,
bibliografie, numerotarea, referinte ncrucisate) pot fi generate cu
usurinta folosind limbajul LATEX;
forma finala a documentului creat cu LATEX este net superioara celui
creat cu MS Word;
multe reviste stiintifice accepta doar articole scrise n LATEX;
LATEX este gratuit si poate fi folosit n orice sistem de operare;
folosind o distributie TEX pot fi create fisiere de tip *.ps, *.pdf sau
*.dvi;
exista diverse fisiere gratuite (class packages) pentru prezentari cu
beamer sau slide-uri, CV, pentru carti, teze, articole etc., folosind
LATEX;
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

6 / 22

LATEX vs. MS Word. Dezavantaje

rezultatul final generat de LATEX poate fi vizualizat doar dupa

compilare, nu imediat;
folosirea limbajului LATEX necesita cunoasterea comenzilor necesare
pentru producerea caracterelor dorite;
cu LATEX poate fi dificil uneori de obtinut un anume rezultat;
n LATEX este indicata salvarea si compilarea fisierului sursa la intervale
scurte, pentru a prentampina adunarea multor erori de editare;

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

7 / 22

Structura unui document LATEX

Comanda urmatoare specifica tipul documentului de realizat:
\documentclass[options]{class}
Orice fisier de intrare trebuie sa nceapa cu aceasta comanda. O clasa de
documente defineste formatarea. Clasele (sau stilurile) pot fi: article
(pentru articole n jurnale stiintifice, prezentari, scurte rapoarte,
documentatie pentru programe, invitatii etc.), proc (pentru proceduri
bazate pe clasa articol), book (pentru carti), letter (pentru scrisori),
report (pentru rapoarte mai lungi ce contin mai multe capitole, carti mai
mici, teze etc.), beamer (pentru prezentari) sau slides (pentru prezentari).
Optiunile difera n functie de class. Putem avea mai multe optiuni,
separate prin virgula. De exemplu: 10pt, 11pt, 12pt (seteaza dimensiunea
fontului de baza pentru document; daca nu se specifica nicio optiune,
valoarea implicita este 10pt), a4paper, letterpaper, a5paper, b5paper,
executivepaper, legalpaper (defineste marimea hartiei), twoside, oneside
(specifica daca documentul generat va fi cu fata simpla sau cu fata dubla),
landscape,
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

8 / 22

Structura unui document LATEX

fleqn (afiseaza formulele matematice aliniate la stanga si nu centrat),
leqno (numerotarea formulelor se afiseaza n partea stanga si nu la
dreapta), titlepage, notitlepage (specifica daca dupa titlul documentului
trebuie sa nceapa sau nu o pagina noua) etc.
Exemplu:
\documentclass[12pt, twoside, a4paper]{article}
Dupa aceasta linie se pot include comenzi ce determina stilul ntregului
document sau pot fi ncarcate noi pachete de optiuni pentru document.
Pentru a ncarca un astfel de pachet se foloseste comanda:
\usepackage[options]{package}
unde pachet este numele pachetului, iar optiuni este o lista de cuvinte
cheie ce activeaza facilitati speciale ale pachetului. Unele pachete fac
parte din distributia de baza LATEX. Altele sunt oferite separat.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

9 / 22

Preambulul unui document LATEX

Exemple:
amsmath (contine extensiile avansate de matematica pentru LATEX),
amssymb (adauga simboluri noi de folosit n modul matematic), color
(ofera suport pentru textul colorat), fancyhdr (ajuta la modificarea
antetului si a notelor de subsol pentru orice pagina din document),
graphicx (pentru imaginile externe) etc.
Pot fi introduse comenzi care sa influenteze stilul ntregului document.
Exemple:
\newcommand{\R}{\mathbb{R}} % R
\newcommand{\f}{f:\R^m\longrightarrow \R^n} % f : Rm Rn
\renewcommand{\leq}{\leqslant} % nlocuieste cu 6
\newcommand{\pd}[2]{\frac{\partial #1}{\partial #2}}
Comanda \pd{F}{x} va produce F
x .
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

10 / 22

Preambulul unui document LATEX

Tot n preambul, putem stabili dimensiunile documentului. De exemplu:

\pagestyle{plain} \setlength{\textwidth}{6.9in}
\setlength{\textheight}{9in} \setlength{\evensidemargin}{-0.1in}
\setlength{\oddsidemargin}{-0.2in} \setlength{\topmargin}{0.1in}
\setlength{\headheight}{0in} \setlength{\headsep}{0.4in}
\topmargin= -1cm
Textul efectiv al documentului este cuprins ntre \begin{document} si
\end{document}. Orice urmeaza dupa \end{document} va fi ignorat la
compilare.

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

11 / 22

Comenzi LATEX
Comenzile LATEX sunt case sensitive, avand urmatoarea sintaxa:
\numecmd[optiune1,optiune2,...]{argument1}{argument2}...
unde:
1
2

comenzile ncep cu un backslash \;

numecmd este numele comenzii si contine, dupa caz:
1

numai litere; denumirile comenzilor se termina cu un spatiu, un numar

sau cu orice alt caracter ce nu este litera (instructiuni cuvant).
exact un caracter ce nu este litera (instructiuni simbol).

argument1, argument2 reprezinta argumentele ce pot fi solicitate de

comanda, ce trebuie specificate ntre acolade { } dupa numele
comenzii

optiune1, optiune2 reprezinta parametrii optionali suportati de

comanda, care se adauga dupa denumirea comenzii ntre paranteze
drepte [ ].

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

12 / 22

Carcactere
Programele LATEX pot fi scrise folosind doar setul de caractere ASCII.
Pentru a genera semne care nu sunt pe tastatura se folosesc macro-uri
speciale care folosesc fonturi speciale. LATEX interpreteaza diferitele
constructii astfel:
Toate literele si cifrele sunt caractere obisnuite, care apar n rezultatul
final;
Caractere speciale
Caracter
#
$
%
&

\
{}

Semnificatie
Nr. arg. ntr-un macro def. de utilizator
Delimiteaza formule matematice
Incepe un comentariu
Separa coloanele n tabele
Spatiu unde nu se poate desparti randul
Pentru a scrie indici
Pentru a scrie exponenti
Urmeaza un nume de macro
Grupeaza mai multe caractere la un loc

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

Generare LATEX
\#
\$
\%
\&
\~{}
\_
\^{}
\textbackslash
\{\}
10 octombrie 2011

13 / 22

Accente
Pentru a obtine un accent peste o litera, trebuie scrisa secventa de control
corespunzatoare accentului dorit, urmata apoi de litera. Pentru accentele
obtinute prin folosirea unei litere dupa \, argumentul trebuie separat de
aceasta printr-un spatiu.
Comanda
\o
\=o
\H o
\u o
\v o
\^o
\b o
\o
\.o
\c o
\~o
\t o
\"o
\d o

Rezultat

o
o

`
o
o
o

o
o

o
o.

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

14 / 22

Comentarii, spatii

Cand LATEX ntalneste un caracter % n timp ce proceseaza un fisier de

intrare, ignora restul liniei curente, sfarsitul de linie si toate spatiile albe de
la nceputul liniei urmatoare. Evident, comentariile nu vor face parte din
versiunea tiparita.
Spatiile albe (whitespace), precum spatiu sau tab, sunt tratate uniform
ca spatii n LATEX. Mai multe spatii albe consecutive sunt tratate ca un
singur spatiu. Spatiul alb la nceputul unei linii este n general ignorat,
iar un singur sfarsit de linie (<CR>) este tratat ca spatiu alb. O linie ce
nu contine nimic sau doar spatii albe ntre doua linii de text defineste
sfarsitul unui paragraf. Mai multe linii goale sunt tratate la fel ca si una
singura.

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

15 / 22

Spatii
Exemplu:
Mai multe spa\c tii albe consecutive
sunt tratate ca un
singur "spa\c tiu".
Spa\c tiul alb la \^ inceputul unei linii este \^ in general
ignorat, iar un singur sf\^ ar\c sit de linie este tratat ca
"spa\c tiu alb".
O linie ce nu con\c tine nimic sau doar spa\c tii albe
\^ intre dou\u a linii de text define\c ste sf\^ ar\c situl
unui paragraf.

Mai multe linii goale sunt tratate la fel ca \c si una

singur\u a.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

16 / 22

Primul document LATEX

% Acesta este fisierul fisier1.tex

% Astfel se scriu comentariile
\documentclass[12pt]{article}
\begin{document}
Primul r\^ and \^ in \LaTeX{}.
Al doilea r\^ and \^ in \LaTeX{}.
Al treilea r\^ and \^ in \LaTeX{}.
\end{document}

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

17 / 22

Medii de lucru LATEX

Mediile de lucru (Environments, grupuri) n LATEX au un rol foarte
asemanator comenzilor, nsa au efect asupra unei parti mai mari a
documentului. Sintaxa generala a acestora este:
\begin{numemediu}
text ce va fi afectat
\end{numemediu}
Intre \begin si \end se pot plasa oricate alte comenzi sau medii imbricate.
Exemple de medii de lucru:
\begin{center}... text ...\end{center},
\begin{cases}... variante ...\end{cases},
\begin{equation}... formule matematice ...\end{equation},
\begin{eqnarray}... formule matematice ...\end{eqnarray},
\begin{document}... text ...\end{document},
\begin{itemize}... \item[(optional)] ...\end{itemize}.
\begin{enumerate}... text ...\end{enumerate}.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

18 / 22

Tipuri de fisiere ntalnite n LATEX

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

19 / 22

Tipuri de fisiere ntalnite n LATEX

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

20 / 22

Bibliografie I
P.A. Blaga, H.F. Pop, LATEX 2 , Editura Tehnica, Bucuresti, 1999
D.E. Knuth, The TEXbook, Volume A of Cumputers and Typesetting,
Addison-Wesley Publishing Company, Inc., 1984
Leslie Lamport, LATEX: A Document Preparation System,
Addison-Wesley Publishing Company, Reading, MA, 1994 (2nd
edition)
Costica Morosanu, Elemente de baza ale sistemului TEX si plain TEX
Ed. a II-a, Editura Univ. Al. I. Cuza Iasi, 2008
Tobias Oetiker Hubert Partl, Irene Hyna, Elisabeth Schlegl, The Not
So Short Introduction to LATEX2e, 2009 (online)
Mihai Radu Solcan, Ghid LATEX, versiunea pentru Windows, Bucuresti,
2005 (online)
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

21 / 22

Bibliografie II

The Comprehensive TEX Archive Network (CTAN):

http://www.ctan.org/
http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/
http://www.maths.ox.ac.uk/help/faqs/latex/
http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/
http://www.math.uaic.ro/~stoleriu/LaTeXlast.pdf

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

10 octombrie 2011

22 / 22