Fizica procesului de aschiere

Introducere privind procesul de aschiere

Procesul de aschiere presupune existenta a 5 factori:
a)scula aschietoare-confectionata dintr-un material adecvat cu o geometrie
constructive necesara utilizarii.
b)regimul de aschiere-cu parametrii lui:u-adancimea de as, viteza de aschiere-se
calc in f de turatie sau liniara-cursa activa, cursa de avans.
c)materialul de prelucrat cu caract lui mecanice: duritatea(HB),resist
mecanica,rezilienta care ne da tenacitatea si fragilitatea; plasticitatea si
aschiabilitatea.
d) mediul de aschiere-adica daca sunt necesare sau nu lichide de ungere sau
racier (LUR)
e) masina unealta tip grad de automatizare, de precizie, productivitate, stab
dinamica si dimens de gabarit-dim semifabr ce poate fi prelucrat pe tipul de
masina respectiv.
Pt ca o scula sa poata desprinde aschii , trb sa indeplineasca urmat conditii:
a)mat din care este executata partea aschietoare acest mat trb sa indeplineasca
urmat conditii: rez mecanica >rez mecanica a semifabr., duritatea
scula>duritatea semifabr.
b) scula trb sa prezinte parametric geometrici optimi respective unghiurile alfa ,
gama, epsilon,r epsilon, beta sa fie adaptate pt prelucrarea materialului semifabr
luat in considerare.
Alegerea valorilor elem regimelor de aschiere si a param geom optimi se face in
f de complexitatea fenomenelor care apar in procesul de aschiere. Conditiile in
care trebuie sa aiba loc un process de aschiere trb sa tina seama de realizarea
unei economicitati maxime si anume :
a) Obtinerea unei productivitati coresp , adica detasarea unui volul de aschii
cat mai mare pe unitatea de timp.
b) Incluzand in calcul toate costurile care participa la procesul de aschiere:
-costul sculelor
-costul amortizarii sculelor si a M.U
-costul dispozitivelor si a amortizarii acestora

-costul mat auxiliare(LUR,energie electrica a mat de intretinere,ulei,etc)

-costul manoperei revenita operatorului uman (salariu)
c)calitatea suprafetelor prelucrate respective rugozitatea.
Analiza procesului de aschiere orthogonal
Procesul de aschiere orthogonal e cel mai simplu model de aschiere,
schema de principiu a procesului de aschiere orthogonal se prez in fig
13.1, unde sculei i se imprima de M.U o forta de aschiere Fz, care se
repartizeaza pe o suprafata A0 cu dimens axb, coresp. Aschiei nedetasate,
solicitand materialul la compresiune.
Considerand portiune ce urmeaza a fii detasata din semifabr ca o epruveta
supusa la compresiune de inaltime a si latime bde catre forta Fz , in
epruveta vor aparea tensiuni care vor produce deformari elastice, plastic si
apoi ruperea.
Tensiunile tangentiale (Tau) max vor aparea dupa directia liniilor de
alunecare care sunt indreptate spre exteriorul stratului de aschiat.
Natura formarii aschiilor contine inf asupra modului in care decurge
procesul de aschiere fiind cunoscute 3 tipuri de baza ale formarii aschiei :
a)formarea aschiei discontinue-care implica rupture periodice , aschia
fiind fragmentata in mici bucati separate
b)formarea aschiei lamelare sau semicontinue
c)formarea aschiei continue sau de curgere.- la acest tip deformare a
aschiei pot aparea periodic depuneri din mat piesei pe taisul sculei, mat
deformat si epruisat fig 13.2, depuneri care cresc fiind ecruisat are
duritatea mai mare decat mat semifabr. Ca atare va aschia in locul taisului
sculei.(tais de adaos). Acest adaos insa crescand si nefiind sudat pe taisul
sculei ci doar numai la nivelul primului strat de atomi. La un moment dat
comp fortei de aschiere dat inaltimii lui il supune la incovoiere si il rupe,
acesta putand fi antrenat de aschie sau preset pe suprafata aschiata fig
13.2.
Taisul de adaos scade precizia si calitatea suprafetei prelucrate si creste
uzura sculelor. Mat care produc astfel de sunt mat moi, plastice. In fig
13.3 e prezentata dependenta dintre tensiunea tangentiala (Tau) din planul
de forfecare si marimea deformatiei epsilon. In aceasta dependenta se pot
intalni 3 domenii :
a) Domeniul elastic de la 0 epsilon prim
b) Domeniul plastic de la epsilon prim- epsilon second cu ecruisarea
crescanda a materialului adaosului de prelucrare.

c) Domeniul epsilon second-la epsilon z.- domeniul in care apare odata

cu deformarea crescanda o deteriorare a legaaturilor intercristaline,
ceea ce va conduce la ruperea materialului cand se atinge limita lui
epsilon Z, respective aschia se detaseaza de mat semifabr.\
Considerand planul de forfecare incare se produce o deformare de val
epsilon 0 , coresp. unui anumit timp al planului de forfecare fi apar
urmatoarele situatii:
1)epsilon second>epsilon 0. Deformarea are loc in domeniul de
ecruisare .
2)epsilon 0>epsilon second< epsilon Z. caz in care forta de aschiere se
reduce imediat dupa ce gradul de deformare atinge valoarea epsilon
secund.
3)epsilon Z<epsilon 0. Situatie in care apar aschii de forfecare, aschia
se foarfeca complet ramanand legata pe o mica portiune.
4) epsilon Z<< epsilon 0.situatie coresp mat ft fragile.fig 13.3d.
Cazul a) coresp form aschiilor continue, cazul b) coresp form aschiilor
lamellate, cazul c) form aschiilor discontinue.
Modelul zonei subtiri
-analiza acestui model se refera la form aschiei continue sau de curgere M.E
Merchant a propus un model de aschiere unde aschia este formata prin forfecare
simpla intr-un plan pornind de la varful sculei pana la suprafata libera a
semifabricatului, neavand loc curgeri plastice a mat in nici o parte a planului de
forfecare. Cristalele sau grauntii metalului reprez schematic prin cercuri, sunt
deformati alungindu-se sub forma de elipse. Directia alungirii coincizand cu
directia majoritatii arcelor alipsei, fig 13.4 b. considerand granulele metalului
nedeformate, ca fiind sferice, acestea sunt legate de materialul piesei prin linia
An (fig 13.4a)iar cu aschia dupa linie sau dreapta b-n. in urma lunecarii
grauntii sferici sunt deformati mai intens in vecinatatea aschiei.
Dintre geom deform si elem constr al sculei care intervine in formarea
aschiei se prezinta in fig 13.5 a),b) , directia de alungire este considerabil
diferita de directia de forfecare facand cu aceasta unghiul psi. intre
unghiurile psisi fisi deform de forefecare exista o dependenta reprez
schematic in fig 13.5 b). considerand ca fasia de element dislocat de scula
aschietoare are grosimea delta xsic a marimea dislocarii este delta
sdeformatia de forfecare se poate exprima prin relatia 13.1 , epsilon
=deltas/delta x. din triunghiul ABC din fig 13.5 b pot fi det rel 13.2.,
13.3, 13.4, 5,6,7,8,9 care arata legatura dintre cele 3 elemente.

Ctgfi=ctgfi+tg(fi-gama)
Relatiile vitezelor la aschierea ortogonala
Relatia dintre viteza de forfecare si viteza reala de aschiere si viteza
curgerii aschiei pe fata de degajare a sculei este reprez schematic in
fig.13.6
Utilizand fig13.6 d) , rezulta ca vf=vras x cos gama/cos(fi-gama)
Vc= vras x sin fi/cos(fi-gama)
Determinarea unghiului de forfecare cu ajutorul geometriei aschiei.
-acest unghi sse poate det prin 2 metode in mod indirect si anume:
a) prin utilizarea raportului de ingrosare a aschiei Ka.
Ka=a1/a -acest raport de numeste raportul de ingrosare a aschiei.
-a= grosimea mat ce urmeaza a fi detasat sub forma de aschie
-a1=grosimea aschiei detasate.
b)Tinand sema de fig 13.6 a si b, se poate exprima unghiul fica fiind
egal cu arctg de cosgama-Ka-singama
c)Utilizand coef de contractie a aschiei
Kl=l1/l
Utilizand cele 2 fig. in urma comprimarii mat de aschiat de catre scula,
lungimea l a mat nedetasat va fi mai mare decat lungimea aschiei.(l1).
L>L1
Facand analogia ca aschia nu sufera o modificare esentiala in latime, (b),
sic a volumul ramane constant se poate scrie ca acest coef de
contractie=coeficientul de ingrosare.
Kl=Ka, adica se poate scrie ca fi=arctg de cosgama/Kl-singama
In realitate insa in urma comprimarii aschiei , adica a deform plastic ale
aschiilor pe fata de degajare
Kb=b1/b > sau = 1.
-b1=llatimea aschiei dupa detasare
-b=latimea aschiei inainte de detasare.
Formare aschiilor discontinue
-aschiile discontinue se formeaza in general in cazul materialelor fragile.
-schema de principiu a form ascestor aschii este prezentata in fig 13.7.
13.7.a reprez presarea sculei in material dupa detasarea unui element de
aschie , varful sculei preseaza materialul iar acesta se deformeaza elastic
in secventa 13.7.b dupa un plan de forfecare a carui unghi are o val mare
(77 grade). Unghiul de forfecare fiscade pe masura ce materialul se
taseaza , adica se deformeaza si mai mult elastic, fig13.c,d,e,f pana cand

planul de alunecare sau de forfecare atinge suprafata semifabr, mat

deformat prezentand o curbura in acest moment apar in mat datorita
tensiunilor fisuri in directia planului de forfecare, fisuri care se extend pe
masura cresterii presiunii sculei asupra materialului , astfel ca la un
moment dat fisurile ajung la suprafata semifabr. Iar aschia se detaseaza fig
13.h). aschia isi revine la o forma mai putin bombata sau curbata ceea ce
arata ca materialul nu e perfect fragil, dupa care ciclul se reia cu formarea
unui nou fragment. La formarea aschiei discontinue exista 2 etape:
a) cand forfecarea pornind de la varful sculei ajunge la suprafata inclinata
a planului de forfecare anterior ,f ig 13.7 b )
b)cand planul de forfecare ajunge la suprafata orizontala in fig 13.8 e
prezentata situatia initiala atunci cand planul de forfecare cu unghiul
fi1ajunge in planul B dupa care planul de forfecare se extinde pana la
suprafata inclinata, punctual C , respective la unghiulfi2 dup ace scula a
parcurs un drum d din pct O in A. profilul planului initial de forfecare
era OBC. Grosimea instantanee a aschiei a1 constituind distanta de la
suprafata aschiata la intersectia planului de forfecare cu unghiul :fi1 se
poate exprima in f de unghiurile fi1si fi2cu ajutorul relatiilor
13.21.22.23 cu ajutorul rel se poate calc si sect instantanee si forta
instantanee principal Fz.
B=grosimea stratului de aschiat
fi1=unghiul de forfecare la rupere
fi2=unghiul de forfecare al planului pana la suprafata inclinata.
Pt conductia cond de plasticitate se calc exp fortei principare Fz tinand
seama de tensiunile normale care infl tens tangentiale pe planul de
forfecare cu rel 13.26,27. In etapa a 2-a a formarii aschiei discontinue ,
planul de forfecare se extinde de la varful sculei pana la suprafata
orizontala a semifabr., adica unghiul de forfecare devenind fiin loc de
fi2 coresp grosimii a1. In aceasta situatie unghiul fieste dat de
rel.13.30, adica va fi unghiul minim al planului de forfecare in momentul
desprinderii aschiei discontinue.
Modelul zonei groase de deformare la aschierea ortogonala
aceasta analiza se poate face pe schema din fig 13.9 asemanatoare cu
schema de deformare data de Merchan. Relatiile de dependenta sunt date
in 13.31 pana la 13.32 care ne arata dependent a dintre planul de forfecare
si unghiul de degajare a sculei, respective dintre deformatii si elem geom
ale zonei de deformare.