Clasificarea tenurilor in functie de tulburari ale metabolismului

lipidelor:
Pentru a ne ingriji tenul intr-un mod cat mai rational si eficient este bine sa
stim sa ne "diagnosticam" tipul de ten. Clasificarea tenurilor dupa continutul
in lipide( grasimi).
Tenul normal: denumit si ten endemic, reflecta o stare perfecta de sanatate
a organismului fara tulburari la nici un nivel, glandele secreta atat cat este
necesar in tesutul adipos dispune in reserve necesare de grasimi.Toate
acestea corespund unui echilibru intre procesele de asimilare si dezasimilare
caracteristica tenului normal. La examen visual se caracteriziaza prin pori
foarte putin vizibili, luciu usor, fara riduri, culoare usor rozata. La examenul
cu lupa se vede o textura fina; la examenul prin palpare observam o piele
neteda cu granulatie fina, ferma, elastica, cu turgor normal si nu este
sensibil; la lampa Wood fluorescenta violacee, Ph in limite normale (4,56,5). Este un tip de piele care se intalneste foarte rar. In general copii mici
sau inainte de pubertate au un astfel de ten, dar si dupa 20 andi cand
organismul este sanatos.
Tenul uscat: este caracteristic unei hipofunctii a glandelor sebacee.
Insuficienta de sebum determina si pierderea apei in straturile superficiale
ceea ce face sa apara si o deshidratare superficiala. Acest tip de ten se poate
datora unei predispozitii cingenitale sau poate fi dobandita. Un ten normal se
poate transforma cu timpul intr-un ten uscat prin ingrijiri necorespunzatoare,
produse care usuca, datorita inaintarii in varsta, din cauza unor probleme
interne(tulburari endocrine, tulburari nervoase, tulburari circulare, etc) sau
din cauz unor probleme externe(vant, soare, produse de igiena care se
altereaza, produse cosmetice prea alcoolizate sau cele care contin substante

care usuca). Pielea este fina, subtire, fragila, iritabil, se descuameaza usor.
Distingem doua categorii: ten uscat din lipsa de grasime(ten alipic) si ten
uscat din lipsa de apa(ten deshidratat). E foarte important sa cunostem cauza
uscaciunii tenului nostru, pentru a il ingriji in consecinta. Foarte adesea am
intalnit persoane care fac mare greseli in modul de ingrijire a tenului, din
cauza ca nu cunosteau cele doua categorii de ten uscat si in consecinta
deoarece ingrijirea nu era adecvata, tenul lor arata rau, cu toate ca foloseau o
multitudine de unguente, creme, seruri care spre surprinderea lor le facea
mai mult rau decat bine, dar persistau in greseala crezand ca poate asa
trebuie sa fie, sau spuneau ca unguentele lor sunt de proasta calitate. Adesea
nu cremele sunt de proasta calitate, ci alegerea noastra este mai putin
potrivita. La examenul cosmetic, daca este cauzat din motive congenitale
este caracterizat printr-un numar redus de glande sebacee la care se adauga si
o secretie insuficienta a acestora. Iar daca este dobanditar atunci numarul lor
este sufficient, secretia insa insuficienta datorata unor cause externe sau
interne. La examenul visual pielea este mata, cu pori mici, cu riduri fine
superficiale datorita deshidratarii ce insoteste lipsa peliculei grasa de
protectie. Culoarea este stearsa uneori se vede o descuamare furfulacee mai
ales la comisura gurii; cu lupa se vad mici fisuri liniare; la palpare piele
subtire cu elasticitate diminuata. Lampa Wood arata o fluorescenta slaba. La
tratamentul acestui tip de ten se urmareste sa se corecteze deficienta de
grasimi naturale si aspectul acestui ten.
Tenul gras: este caracterizat prin hiperfunctia glandei sebacee, este legat de
activitatea glandei sexuale, care incep la pubertate cand functia acestora este
foarte intensa si se mentine la un nivel ridicat o perioada de vreme si o data
cu incetinirea functiilor se produce si o incetinire a glandelor sebacee. Pielea
grasa este caracterizata de o cantitate marita de grasimi fixe in tesut adipos

subcutanat. Hiperactivitatea glandelor sebacee este influentata de asemenea

de mai multi factori(tulburari nervoase, surmenaj, tulburari hepatice,
tulburari endocrine, alimentatia prea bogata in proteine si grasimi, tulburari
digestive, etc). Pielea este lucioasa, lipsit de suplete, unsuros in special pe
frunte, aripile nasului si barbie. Acest aspect este consecinta activitatii
sporite a glandelor sebacee. Pielea grasa prezinta porii dilatati, datorita
cantitatii sporite de sebum, iar cu timpul, neingrijita, capata o culoare
galbuie, iar cu timpul capata aspect de coaja de portocala. Acest tip de piele
este terenul favorizant al aparitiei comedoanelor si chiar a acneei.
Specialistii il impart in 2 categorii:
-ten gras uleios, se caracterizeaza printr-o scurgere libera a sebumului la
nivelul pielii. La examen visual se vad porii deschisi, aspectul pielii este
lucios,unsuros, de culoare galbuie. La examenul cu lama de sticla se pateaza
cu grasime; prin palpare se simte o granulatie neregulata, pielea este
ingrosata cu sensibilitate uneori marita. La lampa Wood fluorescenta este
albicioasa pentru ca stratul cornos este foarte dezvoltat. Ph-ul pielii este
neutru spre alcalin un mediu favorabil dezvoltarii unor microbe (de aici
provine tendinta de infectare a tenurilor grase neingrijite corespunzator). La
toate acestea se mai adauga si o serie de deshidratare superficiala datorita
faptului ca sebumul in stare de seboree este hidrofob. Aceasta blocheaza
circulatia apei intercelulare. Fara ingrijiri cosmetice adecvata acest ten e
transforma in:
-ten gras asfixic: Se stie ca pielea respira, absoarbe oxygen si elimina dioxid
de carbon. Oxigenul este preluat in doua feluri: din aer si din sange, tot ceea
ce impiedica aceste schimburi produc asfixie cutanata. Factorii care
contribuie la asfixie: descuamarea incomplete de pe piele a celulelor
cornoase noastre, sebumul uscat in porii pilosebacei, exces de secretie

sudoripara (evaporarea apei si depunerea sarurilor din transpiratie in orificiul

canalelor excretoare), hiperkeratinizarea pielii impiedica evacuarea libera a
sebumului si transpiratiei prin astuparea orificiilor de iesire, circulatia
sanguina incetinita care impiedica aprovizionarea cu oxigen a tesutului
cutanat, folosirea produselor de igiena si cosmetica necorespunzatoare
tipului de ten, curatirea insuficienta a pielii impuritatiile impiedicand
functiile normale. La examen vizual se vad comedoane, rezultate din retentia
sebumului in foliculi polisebacei care se amesteca cu celulele moarte prin
peretele canalului respectiv formand un chist la nivelul pielii.Chisturile au
aspect de punct negru din cauza oxidarii in contact cu aerul a keratinei care
este o substanta proteica bogata in sulf. Datorita existentei acestor depuneri
de sebum porii sebacei se dilate, culoarea pielii este cenusiu. La examenul
cu lupa toate aceste semne sunt mai vizibile; la palpare pielea este
neregulata, groasa si aspra; cu lampa Wood este tot albicios. Prin tratament
se urmareste evacuarea comedoanelor pentru a reda pielii starea normala de
respiratie si se va urmarii apoi refacerea aspectului pielii si inchiderea porlor.
Tenul mixt: este frecvent intalnit. El reprezinta o secretie grasa nas, barbie,
frunte, restul portiunilor fiind uscate. O indicatie privind natura tenului o
putem obtine cu ajutorul unui creion(dermatograf), dar cu partea neascutita
vom trage cateva linii pe piele apasand usor. In cazul cand traseul se
inroseste, avem de a face cu un ten sensibil; inrosirea deasupra liniei indica
un ten gras, iar daca se observa o adancitura , este vorba despre o piele
uscata; tenul normal nu prezinta nici o reactie. Acest test se va face dupa
aproximativ 3 ore de la demachiere pentru ca pielea sa-si recapete aciditatea
normala.